http://tara-barsei.ro / www.cimec.

ro

CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV
MUZEUL „CASA MUREŞENILOR" BRAŞOV

A

TARABARSEI
,
revistă de cultură

BRAŞOV
2004

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929)
Revistă de cultură editată de
Muzeul „Casa Mureşenilor" Braşov
Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025
Tel./fax: 0268-477864
e-mail: casa_muresenilor@yahoo.com
http://www.muzeulmuresenilor.ro

Colegiul de redacţie: Valer Rus - redactor responsabil
Ovidiu Savu
Cristina Seitz
Laura Molnar

Tipărit la:
S.C. GRAPHICA PRINT S.R.L.
Braşov, 500015 - str. Cerbului 26
Tel.: 0744 300505, 0722 210146
Tel./Fax: 0268 410146
www .graphicaprint.ro

Lector şi corector: Carmen Andrei

ISSN 1583-3119
Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor.

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

. . ...... .. .. .. . . . . . . Anii de început: 1864-1877 (/) .. .. . 107 Daniel NAZARE Un aeroport la Braşov în 1941 . .. . .. ... . . .. .. . .. ... . .. Mureşianu (/) . . 139 http://tara-barsei... Opţiuni de analiză a textului . .. . .prima bancă din Braşov şi din Transilvania . . .... . ... . .. . . Mureşianu la 27 noiembrie 1935 . . .. . . .. .......familia sa păstrată în arhiva Mureşenilor... 93 Ovidiu SAVU Publicistica lui Aurel A.... .. .... ... ....... . .... .familiei regale române. ... CUPRINS ISTORIE Alexandru STĂNESCU Idealul stoic. . Căsătoria Principesei Ileana de România ..... ... . . ... ..... . . . .... .. .. ... ... . ... . .. . ... ... ..... . ...... ..... .. . . .. . ... ... ... .. .. .. ... .. ..... . . . ... 49 Valer RUS Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu. . . .... ..familiei Nicolau întocmită de Aurel A.... 133 Lucia BUNACIU Inaugurarea muzeului memorial „ Casa Mureşenilor" din Braşov .. . . . . . .. . . .. . . . .... . ... ... . . . .. ... .. .. . ... . . ... . . . . .... .. . .. . . .. .. 124 Liviu BACIU Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov (1946-1948) . . ....... ... . 45 Aurelian ARMĂŞELU Genealogia.. 5 Ioan-George ANDRON Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în secolele al XVIII-iea şi al XIX-iea . . ....... ... .. . ....ro / www. .. ... .. . .... .. . . . ... 35 Ana-Maria ROMAN-NEGOI..Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului.. .. ...... 15 Iosif Marin BA LOG „Arii de atracţie"' şi reţele de relaţii economice între sat şi oraş în modernizarea economică a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-LEA (1850-1875) . ...... . . . . ... .. ... . . .. . .. 119 Andrea DOBEŞ Biserica Greco-Catolică în atenţia serviciilor de informaţii (1945-1950) . ..ro . . ...... ... .. . ... . .... . . .... .... ... . . ... . . ... ....... . .. .. . .. ... . .. ... . . . . . . .. . .......... . . . ... .feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană .. . ... . . 99 Nicolae PEPENE Din istoria.. ... . Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI Radu Tempea .cimec. .. ... . 87 Gherghina SODA Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov (1862) .... . 59 Măriuca RADU „ Kronstădter A llgemeine Sparkasse ·· ... . .. .....

........... .. ...... . .. . . .... .. .. .. ...... 179 Laura MOLNAR..... ........ .... ................ . . .. ..... .. . ........... . . ...... 147 Elena BĂJENARU Oglinda celui din lăuntru .... .... .....cimec.. 184 Lista autorilor .. .. 167 Marcel-Valeriu BENE Români din diasporă şi monumentele lor.... ....... .ro .. .... .... .. „ ... ......... . ........ ...funerare uitate .. .. Braşov) .. ... . . .... . .. . . ........ ......... ......MONUMENTE Anda-Lucia SPÂNU Reprezentări grafice ale oraşelor între real şi imaginar „ ... .. ...... . ....... . ... ..... ... . . ....... . 154 Anca-Maria ZAMFIR O donaţie a lui Manuc Bey pentru loisirul braşovean .... .. .. ... . ... 159 Doina IONESCU Despre restaurarea bisericii-monument istoric „Adormirea Maicii Domnului" din Turcheş (Jud.... ARTĂ. . 172 Ioan ŞONERIU Monumente ale naturii în Defileul Oltului din Munţii Perşani ...ro / www...... . ... . .... .. .... 189 http://tara-barsei..... ... .. .......... .... ... ...... „.temă iconografică rară în pictura ţărănească pe sticlă .. ............. .. ............ . Ovidiu SA VU Concursul~festival de poezie........ 170 ###BOT_TEXT###quot;ARIA Cătălina DUMITRESCU Prezentarea obiectelor din piele etalate în expoziţiile de la Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor . . ..... Andrei Mureşanu" .. 163 Oliver VELESCU „ Execut boltă cilindrică în vederea căsătoriei"........ ....... . .

). până la. Uniunile conjugale stabile devin rarisime şi. Această măsură luată de Senat nu le-a împiedicat pe femeile romane să aibă în continuare relaţii cu sclavi. în secolul I a.ro / www. Paris. VI. o oarecare Sulpicia. Satire (trad. deplâng lipsa oricăror valori morale la femeile acelor timpuri. în anul 42 a. /nstitlllio Oratorw. adică apaţinând unui alt stăpân. Chr. desfi·ânată care ajunse chiar şi ea să blesteme monstruoasele moravuri ale Romei. Societatea romană de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului se caracteriza printr-o criză socială şi morală acută. prin urmare. ad. ca Propertius (în secolul I a. nici de pairie nu-i pasă. 1914. Una 111aglie. p. sine (Jffensa perd11cereti11". generată de mai mulţi factori: emanciparea femeii. o altă femeie. şi aceasta într-o vreme când „ rara sunt tam diuturna matrimonia finita morte. criza demografică (mai ales în Italia) etc. la Canopos. 3 Refuzându-şi condiţia de inferioritate faţă de bărbaţi.cimec. p. Milano. anumite femei exercitând profesii specifice bărbaţilor: Afrania. 6-7. X. I. Emanciparea femeii romane a avut consecinţe nefaste. 27-29: Lidia Storoni-Mazzolani. unele femei din ordinul senatorial se unesc în mariaje inegale cu sclavi.) şi Juvenalis (secolele 1-11 p. demne de consemnat pentru posteritate. Educaţia aleasă a unora dintre femeile romane a condus la apariţia unei tendinţe feministe. până când moartea i-a despărţit. 4. non divertio interrupta.într-un elogiu funebru .1. Belles Lettrcs. Pans. homosexualitatea. Chr„ a ţinut un discurs în faţa triumvirilor . în lacrimi. 5 Michel Durry. Hortensius Ortalus. E. care reprezintă de fapt o sumă de virtuţi şi de valori promovate de societatea romană în epoca Principatului. Lascăr Sebastian). timp de 41 de ani. departe. Analizarea valorilor morale şi sociale esenţializate în epitete pretinde decelarea idealului uman căruia îi corespund şi pe care aceste figuri de stil îl difuzează în secolele 1-lll p. fiica lui Q. 1957. 27-29. 35 şi 38. Epigrammes. până la Nil. 80.satisfacţia de a fi trăit în bună înţelegere cu soţia sa. 1985. Ticăloasa! Si copiii i-a părăsii. Martialis. Tara Bârsei Alexandru STĂNESCU IDEALUL STOIC FEMININ REFLECT AT ÎN INSCRIPŢIILE DIN DACIA ROMANĂ În epigrafele din Dacia romană numeroase femei sunt onorate cu diverse epitete.faimoasa în destrăbălări cetate a lui Lagos. până la insuliţa Pharos. contemporană cu Martialis. Juvenalis relatează despre fuga soţiei unui senator roman cu un gladiator: „ Eppia - soţia unui senator -fără ruşine întovărăşi o şcoală de gladiatori. a căsătoriilor din interes şi escrocarea în plan sentimental a bărbaţilor. soţul. Qmntilrnnus. Chr. p. Hortensia. Eloge fimebre pendam le ff-e111e tn11111virar. iar pentru a stopa acest fenomen este nevoie ca Senatul să emită senatu. 1967. surioara. nam tingit nobis ut. Şi uitându-şi casa. 5 http://tara-barsei. Do1111e e politica negii ultimi am1i def/a Roma repirbblicana. Chr. care aducea în starea de sclavie pe femeia care era surprinsă în timp ce avea relaţii sexuale cu un sclav străin. Chr„ un soţ îşi exprima . ca: amploarea nemaiîntâlnită a divorţurilor. Juvenalis. soţia unui senator. anum. Paris. Roma. astfel.ro . 220-221. Nu întâmplător unii scriitori latini. 1979. 1997. Bucureşti. ha! Auzi minunăţie necre::ută! părăsit-a până şi jocurile-n circuri şi pe Paris histrionul! „. " . scria poezii despre iubire~.1· consultwn. era avocat2 .1. C1ccott1. X\XYI. Laudatio Turiae.

Alexandru Stănescu

Uniunile conjugale ale femeilor din ordinul senatorial cu sclavi şi cu liberţi îl determină pe
Hadrian să dea o dispoziţie care permitea relaţiile nedemne cu sclavii, sub condiţia ca stăpânii
acestora să fie de acord.
Marcus Aurelius a încercat să stăvilească numărul mare de matrimonii ale acelor nobile
femei cu liberţi printr-un edict care dispunea că acest tip de legătură era lipsit de conubium 6
(legitimitate).
Căsătoriile femeilor bogate cu sclavii sunt condamnate şi de scriitorul creştin Tertullianus,
care, în epistolele sale către soţie, vedea acest tip de uniune liberă ca fiind expresia dorinţei de desfrâu
a respectivelor femei 7 ; papa Callistus (secolul al Iii-lea p. Chr., un fost sclav) autorizează femeile din
ordinul senatorial care voiau să-şi păstreze privilegiile să trăiască în concubinaj cu humiliores şi
liberţi 8 .
Unele izvoare epigrafice din secolul al III-iea atestă faptul că unele femei, ca Hydria
Tertulla şi Cassia Faretria - din acelaşi ordin, şi-au păstrat rangul chiar dacă s-au căsătorit cu
humiliores 9 •
Numărul femeilor „emancipate" creşte continuu în primele secole ale Principatului, fapt
atestat de diverse izvoare ce ne oferă informaţii despre femei care se dedică unor activităţi tipic
masculine, ca: sportul, luptele, oratoria, comerţul.
Juvenalis ne relatează în Satira a VI-a
despre o femeie care tăcea exerciţii la palestră cu
greutăţi, ca bărbaţii; preocuparea pentru exerciţii
şi gimnastică a femeilor este atestată şi de
mozaicurile descoperite în vila din Piazza
Armerina (Fig. /).

Fig. I. femei romane făcând exerciţii la pa/es1ră.
mo=aic din Piaţa Armerina.
([010 Alexandru Stănescu)

O inscripţie din Ostia atestă existenţa
unor femei-gladiatori care au participat la lupte şi

'' Eva Cantarella, Tacita el mula, Roma, 1985, p. 192.
Tertullianus. A son epouse (trad Ch. Munier). Paris. 1980, li. 2-3: .,2. Les reglements de la terre passeront-ils pour plus
sevi:res que Ies commandements du ciel au point quc Ies parennes unies ii des esclaves etrangers perdront leur liberte tandis
que nos chretiennes prendraient pour mari des esclaves du diable et conserveront leur etat'1 Sans doute elles nieront que Ie
Seigneur leur ait fait parvenir snn injoction par l"i111crmediaire de son ap6tre. Quel motifretenir pour celte folie. sinon Ia
faiblessc d'une foi toujours enclinee auxjnuissanccs du siecle» 3. Assurement c'est bien ce que I'on a pu saisir sur Ie vif,
surtout chez Ies plus riches. Car plus une femme csl riche et s'enlle de son titre de „matrone·', plus spacieuse est Ia maison
qu'elle recherche pour ses depenses (titre d'honneur''). domaine ou son ambition se donne li bre cours. Pour Ies femmes de
celle sorte, les egliscs sont sans attrait. Cest qu'il est dillicile de trouver un homme riche dans la maison de Dieu et s'il s'en
trouve un, ii est difficile qu"il soit celibataire. Que faire donc» A qui, sinon au Diable. demander un mari susceptible de Ieur
procurer chaize ii porteurs, moules, coifteurs cxotiques ataille de geant» Cela. un chretien, meme riche. rcfuserait peut-etre
de Ies procurer'.
Eva Cantarella. O[!. cit.
S. Mazarino. Laj111e de/ mo11do Olllico. Milano. 1959, p. 133-134.

6

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Idealul stoic feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană

jocuri oferite de duumvirul Hostilianus şi soţia acestuia, Sabina, în a doua jumătate a secolului al
II-iea 10 •
Criza morală de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului a condus la reflecţia
filosofică asupra societăţii şi la o revoluţie în planul moravurilor, care a constat în impunerea unui
nou ideal feminin, de sorginte stoică.
Modelul colectiv propus de stoici îşi avea originea în arhetipul reprezentat de femeia
romană din perioada arhaică: austeră, devotată, cumpătată, modestă, harnică, inteligentă şi dreaptă,
care-şi îndeplineşte datoriile de fiică, soţie şi mamă în mod exemplar.
Probabil că un prim model şi etalon a fost Lucretia, soţia lui Tarquinius Collatinus, care,
dezonorată de Sextus Tarquinius, s-a sinucis.
Lucretiei i se adaugă, de-a lungul timpului, o întreagă galerie de figuri feminine cu caractere
puternice, pregnante, femei inteligente, culte, modeste şi devotate, a căror feminitate apare încercuită de
aureola onestităţii şi bW1ătăţii, femei care au înflorit în umbra discretă a familii!or din aristocraţia romană.
Este de ajuns să le amintim pe cele două Cornelii , pe cele trei eroine care apar în opera lui
11

Tacitus: Arria, Paulina, Pollita , toate trei victime ale furiei ucigaşe a lui Nero, dar şi exemple de
12

fidelitate conjugală, care le-a împins la a-şi dori moartea o dată cu soţii lor. Pentm aceste femei
iubirea faţă de soţi s-a transformat în camaraderie, astfel ele sunt gata să moară alături de aceştia în
numele unui ideal feminin stoic şi nu doar pentru a-şi dovedi devotamentul conjugal.
În opera lui Seneca apar numele unor femei ca: Marcia, Helvia şi Livia, aceste personaje
feminine din rândul aristocraţiei senatoriale fiind dotate cu cele mai nobile însuşiri în perfectă
concordanţă cu idealul stoic al femeii din epoca Principatului.
O soţie-model pare să fi fost şi Calpurnia, soţia lui Plinius cel Tânăr, căreia el, într-una din
epistolele salen, îi conturează portretul după spiritul feminin stoic.
Izvoarele epigrafice şi literare atestă preluarea pe scară largă a modelului stoic de către
femeile romane, care dintr-o dată demonstrează că au aceleaşi calităţi şi virtuţi ca şi matroanele din
epoca arhaică şi republicană.
Diferenţa dintre femeile secolelor 1-111 p. Chr., care se dedică cu pasiune treburilor
domestice, creşterii şi educării copiilor, şi vechile matroane romane constă în aceea că femeile din
epoca Principatului îşi aleg în mod deliberat acest mod de viaţă şi urmăresc cu consecvenţă împlinirea
idealului stoic.

"' Fausto Zevi, Mircillc Cebeillac-Gervasoni, Revisions et 11011vea111es pour trois inscriptions d'Ostie, Melanges de l'ecole
rrarwaisc ii Rome, antiquitc (MEFRA). 88, 1976, p. 612: inscrip)ia menţiona ca un fapt inedit la Ostia jocurile la care au
participat şi femei-gladiatori, Hostilianus adăugând că el este primul care a pus în practică această idee: „ qui primus
omnium ab urbe condita ludus cum/[ ... ] or et mulieres (al dferrum dedit [ ... )"".
" Prima era soţia lui Aemilius Paulus Lepiâus şi liica lui P. Cornelius Scipio, cea de a doua a fost soţia lui Pompei, care şi-a
însoţit soţul la Pharsalos (n. n.).
" Tacitus, Annales (text latin editat şi comentat de A. I. Bujor şi F. Chiriac), Bucureşti, 1942, XV, 10-11: XV, 62-63: XVI,
34: Plinius cel Tânăr, Opere complete (trad. Liana Manolache), Bucureşti, 1977, Epistola 111, 16. Arria era solia lui Caecina
Paetus. ca se sinucide o dată cu so\ ul său, care a fost condamnat la moarte pentru vina de a li participat la un complot; vezi şi
Juvenalis, Satira a VI-a. Bellcs Lettres, Paris, 1923.
'' Plinius cel Tânăr, op. cit .. Ep. IV. 19 ... [ ... ]este de o rară fineţe şi de o rară sobrietate, mă iubeşte, ceea ce este o dovadă de
virtute. La aceasta se adaugă predilecţia pentru literatură, pe care i-a insuflat-o dragostea pentru mine. Cunoaşte toate
lucrările mele. le citeşte mereu. le învaţă chiar pe de rost. Ce nelinişte o cuprinde când mă pregătesc să pledez şi câtă
bucurie după ce am pledat! Stabileşte cine să-i dea de ştire când am fost în asentimentul tuturor, când am fost aplaudat, când
am câştigat procesul. Când fac o lectură publică, ea şade în apropriere, ascunsă de o draperie şi soarbe cu urechi nesăţioase
elogiile care mi se aduc. Ba şi cântă versurile melc. compunând şi acompaniamentul la chitară, fără să o fi învăţat nici un
artist, decât doar dragostea care este cel mai bun dascăl [ ... r.

7

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Alexandru Stănescu

Cauza adoptării acestui model colectiv este de natură psihologică şi rezidă în faptul că
femeile emancipate de la sfârşitul Republicii, care se bucurau de o mare libertate în planul familial şi
social, nu se bucurau de dreptul de a participa la viaţa politică şi de stima elitei intelectuale, pentru că
exemplele rare de moralitate feminină din epocă întăreau convingerea că femeile nu-şi pot conduce
singure destinul.
Primele care au adoptat modelul feminin stoic au fost femeile din ordinul senatorial, pentru
că acestea erau crescute şi educate în mediul aristocratic şi îşi însuşiseră cel puţin din secolul I a. Chr.
valorile morale ale filosofiei Porticului. Aceste femei au căutat să fie moderate în dorinţe şi ambiţii,
devotate soţilor şi copiilor, bune gospodine, dar şi femei de lume, care să-şi reprezinte soţul cu toată
cinstea cuvenită în viaţa socială.
Modelul colectiv stoic a fost răspândit în Imperiu de propaganda oficială şi de soţiile
guvernatorilor, care dădeau tonul în provincii.
Nu întâmplător Gavidia Torquata, soţia legatului legiunii a XIII-a Gemina din Dacia,
Lucius Annius Italicus Honoratus, apare în izvoarele epigrafice alături de cei trei copii 14 ai săi, ea
fiind pentru femeile din Dacia un model şi un formator de opinie. Stimată şi imitată de către femeile
de frunte şi din poporul de rând, Gavidia Torquata reprezintă în provincie, tipul femeii stoice din elită,
mereu alături de soţ în toate momentele importante din cariera lui. Gavidia Torquata apare, ca şi alte
soţii ale unor legaţi, ca o întruchipare a idealului feminin stoic, fiind înainte de toate o soţie devotată,
care-şi unnează soţul în provinciile de graniţă ale Imperiului, în regiuni cu climă aspră şi supuse
atacurilor populaţiilor barbare. Soţia lui Lucius Annius Jtalicus Honoratus este de asemenea o mamă
iubitoare, care îşi aduce cu ea copiii dincolo de zidurile Romei, spre a fi aproape de ei şi a se ocupa de
educaţia lor. Jar copiii legatului participă la diverse acte cu caracter privat ale părinţilor, ca de
exemplu aducerea de ofrande Triadei Capitoline, această implicare a copiilor într-un act cu caracter
religios făcând probabil parte din programul de educaţie a acestora. Un argument în plus în favoarea
acestei ipoteze ar fi faptul că divinităţile care primesc ofrandă sunt cele mai importante din panteonul
roman, prin urmare copiii erau crescuţi de mici în respectul faţă de divinităţile oficiale, pentru ca mai
târziu actele lor de devoţiune faţă de acestea să nu pară pline de falsitate.
Adoptarea în masă a modelului feminin stoic se datorează faptului că el răspundea, pe de o
parte, necesităţii de afirmare a femeilor romane, dintre care multe erau educate şi conştiente de propria
lor valoare , iar pe de altă parte, menţinerea îngrădirii posibilităţilor de manifestare publică a femeilor
15

şi de implicare a acestora în viaţa politică şi socială nu permitea afinnarea lor în alt plan decât în cel
privat.
Excepţie făceau marile centre urbane, în frunte cu Roma, unde femeile se puteau afirma în
cele mai variate domenii de activitate. Se pare că la Roma existase încă din epoca arhaică o asociaţie a
matroanelor (conventus malronarum); iniţial, acest conventus avea numai rolul de a organiza acele
sărbători religioase la care participau numai matroanele 16 •

"1 Vezi I.n.scriptiones Daciae Romanae (IDR), III 5. 195 (APVL VM).
; Qumt1I ianus, op. cir„ li: „ [ ... ] ni s-a rransrms doar car de mulr a conlribuir la elocinţa Gracchilor mama lor, C ornelic.. , I
căreilimbaj foarre ales s-a păsrrar şi penrru posrerirare daroriră scrisonlor ei: de asemenea se spune că Lelia. fiica lw
Caius. a redar ii1 vorbirea e1 eleganţa rar<ilui său. iar c111•d111area Horrensiei. ţinură în/aţa 1ri11mvirilor.face cinsre sexului
femeiesc f„ .] "(trad. n.).
"' Mihaela Paraschiv, Femeia în Roma Amicei, Ed. Junimea, laşi, 1999, p. 129; sărbătorile dedicate matroanelor erau
Matronalia, Carmcntalia, sărbătoarea Bonei Dea.

8

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

pudoarea . 95.lanifica. . 1982. meşteră la tors. Revue des Etudes grecques··. indulgentisssima. modestia . obsequentissima. în care sunt menţionate. iscusinţa la tors . copii şi rude cu epitete 18 care atestă difuzarea unor idealuri şi modele umane în rândurile clasei mijlocii din Imperiul Roman. cumpătarea. 38: „ Fiică a lui Mark os Petronios Melior şi a A iliei Armia lsidora. Idealul stoic reminin reflectat în inscriptiile din Dacia romană În prima jumătate a secolului al III-iea p. Dessau. pudica. iubirea filială sau maternă . discreţia vieţii mele. Occident şi Orient. simplicissima. în „Studi". care a întreprins o analiză de ordin cantitativ şi semantic asupra epitetelor care apar în inscripţiile din Italia.cimec. au aşe=at-o în acest mormânt" (trad. în •. pro castitas femina. p. 67-68..dulcissima. Răspândirea idealului feminin stoic este atestată şi în provinciile de pe limes-ul dunărean. În consecinţă. Une inscription funeraire de Cyrene. ascwr=â11d11-şi durerea. puritatea . pulcherrima. voioşie. inteligenţă. Firenze. lnscriptiones Latinae Selectae (ILS). Le donne romane ne/le iscri=wni. p. inteligenţa. fidelitatea -fidelis. ]. n. " H. provinciile învecinate şi Spania. Astfel de femei sunt elogiate în inscripţiile funerare şi onorifice de către soţi. Chr„ o dată cu relansarea ideii emancipării femeilor.). 1987. unde viaţa culturală era mai puţin înfloritoare decât în Italia. conventus matronarum este revalorizat sub influenţa împărăteselor siriene şi transformat de către Elagabal într-un mic senat (senaculum). moderaţia gândurilor. " Bianca Comucci-Biscardi.innocentissima. a dus o viaţă plină de înţelepciune şi vir/l/te în toate privinţele şi a 11111rit în vârstă de -15 ani[ .trad. blândeţea . care este cu siguran!ă un epitet convenţional. -.pulchra. n. Roma: „ Hic sita est Amymone Marei optima et pvlcherima lanifica pia pvdica frvgi et casta „ (Aici zace Amymone a lui Marcus. pe11tru practicarea îndeletniciri/or femeieşti. plmă de pudoare. pientissima. 8402.ro . nelăsâ11d in urmă 11ici măcar 1111 singur copil în locuinţa părinţilor.Apud Catherme Dob1as-Lalou.casta verecunda.simplicitas. în ordine.ro / www.rarae pudicissima. femeile au fost detem1inate să-şi găsească împlinirea în mediul familial printr-o conduită exemplară. discreţia şi modestia. suii/ eu nefericita Prokla. carissima.. În izvoarele epigrafice din Roma21 şi din provincii apar adesea personaje feminine a căror prezentare în text lasă să se întrevadă impunerea idealului feminin stoic în rândul populaţiei din Imperiul Roman. frumuseţea .). drept calităţi feminine: frumuseţea. astfel. Binecunoscută pentrufr11m11seţe. devotată cop11lor. respectul faţă de soţ . castitatis magistra. cumpătată şi castă . 9 http://tara-barsei. cea mai bună şi mai frumoasă. ''' Ibidem: excep!ie face benemerenti. preocupată şi de lecţiile l11ate de la savantele A4u=e.amatissima. Bianca Comucci-Biscardi. "' Ibidem. firea veselă. practicarea îndeletnicirilor femeieşti.reverentissima. chibzuinţa -frux. naştere aleasă şi inţelepciune.pia. prin care să câştige stima şi admiraţia contemporanilor. Un astfel de exemplu îl constituie epitaful Iuliei Prokla din Kyrene 22 . chiar şi în Dacia sunt inscripţii funerare ale căror texte conţin epitete care exprimă virtuţi şi calităţi feminine 17 Ibidem. a demonstrat că majoritatea epitetelor feminine nu sunt convenţionale 19 şi că adesea reprezintă calităţi şi virtuţi 20 reale : iubirea faţă de soţ .fiica lor lipsită de noroc pe care părinţii mei. castitatea . care avea rolul unei instanţe morale care reglementa vestimentaţia şi protocolul „senatoarelor" 17 . dar şi a artelor sub patronajul muzelor.

ele doresc să-şi prezinte soţul sau copiii într-un mod deosebit. 216 [J}mmatura quidem iu- venes for[tu)na peremit sed [pi}e[t}as [m}atris con- (didit) ossua rogis (. Unele dintre aceste epitete sunt mai curând epitete onorifice pentru defunctă. originale sau copiate. i< IDR III 5. Alexandru Stănescu de sorginte stoică.. cea mai mare frecvenţă în inscripţii au epitetele care fac aluzie la pietas. Pietas este o virtute cardinală în aceste epitafuri. dar şi conilL'< pia sau coniux piissimae • conÎlL'< carissima. lncripţiile funerare în versuri sunt atestări edificatoare în privinţa influenţei filosofiei stoice asupra unora dintre femeile educate din Dacia romană.semnifica integritatea morală şi fizică a femeii. 5 26 patrona optima . .515. Lăsarea averii fiilor şi soţiei este o manifestare a pietăţii. "· IDRIIIS.ro / www. Pietas desemnează ansamblul virtuţilor şi normelor care menţin armonia conjugală şi familială.. hic situs est". 646. ca o matroană onorabilă).) et Aur(el ius) Iul i (annus?fratr)es uix(it . conitL'C carissima et pientissima et dignissima • coniux innocentissima • coniux pietate el castitate incomparabilis • coniux rarissima . dragoste maternă (dacă defuncta era mamă) şi iubire filială.o soţie extraordinară. 424 (SARMIZEGETUSA). iubire şi respect. În cazul epitafurilor în versuri nu există problema stereotipiei textului funerar. ea este sugerată de exprimarea grijii faţă de memoria sau odihna eternă a soţului defunct sau a copiilor decedaţi. 141. • integra . " IDR III 2. constituie într-o bună măsură expresia unor acte personale cu caracter subiectiv. Majoritatea epitetelor din inscripţiile din Dacia le onorează pe femei în calitate de mame şi de soţii: • mater carissima (karissima) • mater pientissima • conilL'< ob principium castitatis (castitas) • coniux pientissima. creaţiile poetice. de asemenea ridicarea unui monument funerar şi elogierea soţului sau copilului decedat reprezintă o manifestare exterioară a pietăţii. ?Aurelia Proc)ulla mater. 10 http://tara-barsei.. având numeroase sensuri figurate: devotament conjugal.ro . Femeile care pun aceste epitafuri în versuri sunt prea educate pentru a accepta o formulă de genul „Dis Manes . ca de exemplu: conizcc dignissima 23 . După benemerenti. femina stolata (care este aluzie la faptul că femeia se purta 24 ireproşabil. " IDR III 2. Pietas mai înseamnă şi participarea femeii la cultul casnic şi oferirea ofrandelor periodice Larilor şi Manilor./emina incomparabilis2 (femeie care nu se poate compara). dar pe deplin lămuritoare: IDR III 4. care înseamnă mai mult decât pietate.cimec. Exemplele sunt relativ puţine.erunt) ann(os) („.

2) în versuri . Aurel ia Proculla nu este doar o mamă iubitoare. 17 Ana-Maria Sămărghiţan. pietas înseamnă mult mai mult şi prin această virtute vrea Aurelia Proculla să rămână în memoria posterităţii. Aelius Iulius lulianus.. (foto Dumitru Tudor) D(is) M(anibus) Ael(io) lul(io) Iuliano. Cluj-Napoca. " IDR II 357. Traducerea Ştefan Bezdechi. 172. ilrlteologiafunerară a Daciei romane. De aceeaşi pietate este pătrunsă şi Valeria Gemellina din Romula. ? Aurel ia Proculla mamă.. lv!ormântul de la Romu/a. Valeira Ge- me/lina marito b(ene)m(erenti) p(osuit): 5 Coniugi pro meritis quondam karissimo coniunx Hanc Iuliano domumfelndofabricaui parennem Frigida qua membra possint requiescere morti Quattuor hic denos uixit sine culpa per annos Et sua perfimctus uidit cum gloria honores. p. şi Aurelius Iuli(anus? fraţi) a(u ?) trăit ani . opta leue terra.ro . dar pietatea mamei a pus trupurile lor în morminte . Bucureşti. 1978. I O Ecce Geme/lina pietate duct a marito Struxi dolens digno sedem cum /iberis una Inter pampinea virgulta et gramina laeta Umbra super rami uirides ubi densa ministrant. Oltenia Romană. 2003. Qui legis hos uersus. apud Dumitru Tudor. 11 http://tara-barsei. IV. în Funeraria Dacoromana. cu un epitaf funerar (fig. dar faptul că femeia a ţinut să menţioneze că pietatea a fost cea care a determinat-o să facă acest lucru atestă influenţa filosofiei stoice asupra sa. care îşi cinsteşte soţul. Fig.cimec. p. pe care îl reproducem în latină şi în 28 29 traducere . quaestoric(io) aedilic(io) col(oniae) Romul(ensis). Fără îndoială că Aurelia Proculla s-a îngrijit de depunerea rămăşiţelor pământeşti ale copiilor săi în morminte din iubire maternă.. cu epitaf în versuri. .. PUC. dec(urioni). 2. 404. Idealul stoic feminin renectat în inscrip!iile din Dacia romană Traducere 27 : Destinul pătimaş a răpit înainte de vreme pe tineri.ro / www. iubirea maternă având un caracter instinctiv. Mama care pune epitaf pe mormântul copiilor săi corespunde modelului feminin stoic.. este o femeie educată şi o mamă devotată copiilor ei şi memoriei acestora. ed. uiator..

în cinste deplină Şi datoria-împlinindu-şi. Sămărohiţun). X 3058. i-a pus (epitaful) Valeria Gemellina. soţului care a binemeritat. de pietate pătrunsă. 5159. Vezi B. dar se pot citi printre rândurile epitafului. prin portretul făcut soţului. virtuţile cultivate îndeosebi de către adepţii stoicismului: chibzuinţa. mai ales de către stoici. op. decurion. 11 · Uniuira este un epitet care apare rcÎativ rar în inscripţiile din Imperiu.cimec. şi vezi (trecătorule) pentru mine singurul meu soţ Aelius.. pentru a fi o uniuira. Şi iată că eu. 69 şi trimiterile acesteia la Corpus fnscriptionum Latinarum (CIL). Urează-i. de slavă şi rang avu parte. Lui Aelius Iulianus. se dovedeşte a fi deplin ataşată valorilor morale şi sociale promovate de filosofia stoică. 12 http://tara-barsei. membră a elitei urbane din Romula. onestitatea şi comportamentul responsabil. pentru meritele mele. Traducere: Aceasta este cinstirea devotamentului conjugal. cumpătarea. Scumpului soţ Iulian. în amintirea dragostei chiar şi după moarte (îmi) închină (acest monument). Recele-i trup spre-a-şi putea odihni după moarte într-însa. Chr. căruia foarte dragă i-am fost eu Marcel lina. fost edil al coloniei Romula. 430 (trad. pentru că ele sunt sugerate. Trăit-a el ani patruzeci. drumeţ călător. Gemellina. M. În încercarea de creionare a personalităţii defunctului său soţ. A. Virtuţile Marcellinei sunt pietas. Valeria Gemellina. fost cvestor. Soţului vrednic mâhnită-i durai cu copiii lăcaşul Între tufişuri de viţă şi desfătătoare verdeaţă. Valeria Gemellina laudă. care şi-a îndeplinit datoria faţă de comunitate. Cornucci-Biscardi. această matroană educată. 31 1 ·" IDR III 2. fiind decurion şi magistrat.ro . 4885. Aceste virtuţi sunt necesare unei soţii. Astfel. Într-o inscripţie în versuri din Sarmizegetusa30 soţia este onorată pentru devotamentul său conjugal şi pentru dragostea pe care i-a purtat-o soţului. pietas este virtutea care a animat-o în acţiunea de edificare a monumentului funerar al soţului. ele nu apar în text. eu soaţa. D(is) M(anibus) I Hic pietatis honos I haec sunt pia dona I mariti cui multum 151 dilectafui ego Mar-I ce/lina pro merita I cernisque mihil solus conizcc I Aelius coqus post I I Ol obitum memor I amoris dicat. Menţionarea ideii de datorie civică. să-i fie ţărâna uşoară. 3351. Textul funerar al Marcellinei este interesant pentru că atestă în mod clar dorinţa de a o prezenta pe Marcellina ca pe o soţie desăvârşită. pentru a lui vrednicie. sunt ofrandele pioase ale soţului. cit.ro / www. astfel soţul este înainte de toate un bun cetăţean. Unde stufoasele-i ramuri I-acopăr cu umbra lor deasă. castitas şi indulgentia. de cinste cuvenită în urma unei vieţi puse în serviciul comunităţii atestă influenţa stoicismului pentru că ideea de a fi de folos comunităţii era promovată în secolele li -III p. Gemellina se raportează la valorile filosofiei Porticului. p. Alexandru Stănescu Traducere: Zeilor Manes. Casa aceasta de veci i-am ridicat-o cu lacrimi.

Într-o inscripţie în versuri din Tibiscum este menţionată o soţie al cărei nume nu s-a păstrat.. Sossia Sabina a trăit 26 de ani.. iar (oraşul) Alexandria i-a dat o soţie cu care fără gâlcevi trăit-a ani treizeci iar de acum să piară frivola poveste a deşartelor lucruri şi să rămână doar faima fundată pe muncă şi fapte. dignissima.I. V Aur(elius) Aquila decurio Patavisse(n)sis neg(otiator) ex pro(vincia) Dacia b(ene)m(erenti) I p(osuit) et sibi cum qua I uixit an(nis) VII sine ul/a quere//a. fără conflict~. al cărei soţ menţionează în epitaf că a fost unicul ei bărbat. VI.. incomparabilis se înscriu în aceeaşi sferă semantică: femeia preaiubită. Traducere: Zeilor Manes.cimec. Idealul stoic feminin renectat în inscrip\iile din Dacia romană Epitetul uniuira se poate traduce prin sintagma „femeia unui singur bărbat". Epitetele carissima. "11 IDR III 3. soţiei care a bine meritat i-a tăcut (acest monument). Marcellina. Russu. care s-a achitat cu sârg de toate datoriile impuse de tradiţie şi a dat dovadă de demnitate în calitate de matrona. care apare în două epigrafe ale unor locuitori din Dacia32 . a împlinit în căsătorie 11 ani IO luni fără nici o ceartă. este de fapt femeia care a dus o viaţă de familie exemplară. rarrissima. prin acest epitet erau elogiate matroanele care nu au divorţat şi nici nu s-au recăsătorit după moartea soţului şi căruia i-au păstrat astfel o pioasă amintire. pe care-nălţatu-I-a Nilului mal şi a sa patrie şi prin talentul lui(?). dar care este lăudată pentru faptul că a trăit într-o deplină armonie conjugală timp de treizeci de ani.. Valeriei Ursina. m.. 5 zile. d. Aurelius Aquila decurion în Potaissa. Traducerea îi apaf1ine lui I. menţinând în timp armonia din interiorul grupului familial. incomparabilă cu alte femei.ro . 364 şi CIL III 2086 (Salonac): traducerile noastre. de respect şi iubire conjugală şi de iubire maternă (ca materfamilias). D(is) M(anibus) I Sossia Sabina I vixit ann(is) XXVI I efecit in mal trimonio annis XI I m(ensibus) X sine ul/a q 151 uerella Fuse I inus verna ab ins I trumentis tabularii co(n)iugi I b(ene) m(erenti) I fecit. face aluzie la caracterul tolerant al soţiei şi la o căsătorie serenă. 13 http://tara-barsei. D(is) M(anibus)I V(a/eriae?) Ursin(a)e T(iti)filiae con(iugi) in(comparabi/l) d(e)f(unctae) an(nis) I . Fuscinus. sclav imperial.ro / www. fiica lui Titus. decedată (la) . negustor din provincia Dacia a pus (acest monument) celei care a binemeritat şi sieşi.. IDR III I. ani 6 luni. funcţionar la arhive. Expresia sine ulla querella. 174 quem Ni/atica ripa suu}m patriaque notauit ingenioque et Ale]xandria coniuge iunxit quacum ni/ questus trigint}a pertulit annos imaque /euis pereat uan]arumfabula rerum permaneat modo re c}ongestafama labarum Traducere 33 : . soţie de necomparat. sau prea demnă. împreună cu cea cu care a trăit lară nici o ceartă timp de şapte ani. este prin urmare tot o uniuirafemina. Traducere: Zeilor Manes.

influenţa stoicismului în planul privat şi. presupune un întreg convoi de virtuţi în perfectă concordanţă cu idealul feminin din epocă: castitas (castitate). n. 14 http://tara-barsei. indulgent ia (blândeţe) etc. fiecare putând fi onorată cu titlul de obsequentissima sau reverentissima. Valeria Ursina şi anonima din Tibiscum. simplicitas (modestie). Satire...cimec. Paris. reprezentat de femeile virtuoase şi devotate soţului. IDR 111/2. care. suferind aceleaşi procese şi fenomene economice. dar nu în calitate de soţie. pentru Plicia Var(ri) Capitonis. Termenul stalata desemnează calitatea de femeie romană membră a ordinului ecvestru şi soţie (matrana). 1923. care se distinge prin practicarea vechilor virtuţi şi tradiţii romane. ia-ţi orice spera11ţă de înţelegere în casă.prin cercetarea textelor dedicate femeilor . Valeria Frontina este o femeie din elita urbană a Sannizegetusei. Imaginea de soţii perfecte a acestor femei corespunde modelului colectiv de sorginte stoică.ro / www. pătrunderea valorilor sale în sfere din ce în ce mai intime ale societăţii. Ea-şi sfătuieşte fata să se bucure de jefuirea soţului rămas fără avere. Titus Aurelius. De toate aceste calităţi trebuie să fi dat dovadă şi Valeria Frontina. soacra lui Ulpius Pulchcr. fiind preţuită într-o inscripţie aşezată în for prin decret al decurionilor. al care1 ginere. Respectul conjugal atestă încă o virtute a acestor femei. care distruge armonia conjugală prin subiectivitate şi pretenţii exagerate 35 . Această imagine a soacrei. Cercetarea inscripţiilor latine din Dacia atestă faptul că mediul din această provincie nu era izolat.) emeri I tus (centuria) leg(ianis) VI [V}ictric(is) Severi I anae sacrui I digniss(im)ae/101 l(aco) d(ato) [ d(ecreto)d(ecurionum)}. soacra apare în cultura romană. ca Arria. ca un personaj odios. p. 77: „ Dacă-ţi trăieşte soacra. virtuoasă. dar şi în alte culturi din alte spaţii şi timpuri. Paulina. deoarece curentele filosofice şi religioase din epocă îşi fac simţită prezenţa şi aici. ea î11şealli pă=itorii sau îi îmblân=eşte cu bacşişuri[ . care. cumpătată.). sunt lăudate pentru faptul că nu au avut nici o dispută cu soţul în timpul căsătoriei. cât şi femeile din Dacia acţionează în conformitate cu valorile etice ale filosofiei Porticului şi ţin să rămână în memoria colectivă ca adepţi şi practicanţi ai virtuţilor stoice. sociale şi spirituale ca şi restul Imperiului. 127 [Vjaleriae/ L(uci) fil(iae) I Frontinae I stalatae 151 [T(itus) Ajur(eliu:. ea o învaţă să răspundă gemi/ şi cu abilitate la bileţelele amat1111/11i.ro . VI. ci în calitate de soacră 34 a unui militar. din respect şi încredere (absequium). fiind vehiculate de către funcţionari de rang înalt din administraţia imperială şi de armată. prin urmare. care se poartă în mod exemplar cu ginerele. Studiul de faţă a urmărit să descopere . "' O altă inscriptie pusă unei soacre este !DR II 354. Calpurnia şi altele. ]'· (trad. era probabil destul de rară în epocă. o onorează prin punerea unei inscripţii în care o prezintă contemporanilor şi posterităţii ca pe o matrana şi sacra care se distinge prin calităţi morale şi demnitate. aplanează orice tensiune ivită. Sossia Sabina. 15 Vezi un pasaj din Juvenalis. la rândul ei. modestă şi devotată soţului şi familiei. Absenţa unor conflicte conjugale se datorează calităţilor şi virtuţilor acestor femei. care propunea un nou ideal uman: femeia educată. pietas. Alexandru Stănescu În inscripţiile de mai sus cele trei femei. Atât bărbaţii. centurion în legiunea a VI-a Victrix. Imaginea relevată de monumentul Valeriei Frontina atestă influenţa filosofiei stoice.

Paul Bmder. în condiţiile modeste de locuire ale celei mai mari părţi a populaţiei. caracterizată printr-un echilibru fragil între producţie şi consum • se baza în proporţie covârşitoare pe cele două 2 ramuri ale agriculturii. geroasă şi fără zăpadă avea efecte negative asupra recoltei următoare. hrănindu-se cu înlocuitori de o valoare nutritivă scăzută. expuşi frigului şi animalelor sălbatice. În condiţiile unor ierni aspre şi lungi. 1993. a lipsei apei din sol cu excesul de umiditate.ro . Ţara Bârsei Ioan-George ANDRON CALAMITĂ'[I NATURALE ŞI EPIDEMII ÎN BRAŞOV ŞI ŢARA BÂRSEI IN SECOLELE AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA În Europa. (l. factorii de climă au avut o mare influenţă asupra recoltelor. 15 http://tara-barsei. inclusiv a Transilvaniei. ruperile de nori. r·ariaţii climaterice şi mentalicăţi coleccive Îll secolul al XVf/1-lea şi începutul secolului al XIX-iea (1700-1830). la un frig continuu. aceleaşi efecte le resimţeau animalele domestice. 257-258. p. loc. 126. 46 ani ploioşi (din care 19 cu inundaţii şi 14 cu grindină) şi 37 ani cu călduri excesive (din care 17 secetoşi). cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. vijeliile şi grindina. 250. Ibidem. asupra nivelului de trai şi chiar asupra existenţei unei părţi considerabile a locuitorilor. cit„ p. Transilvania a cunoscut în secolul al XVIII-iea 17 ani cu ierni grele. 257. împiedica strânsul recoltei. secolul al XVIII-iea se situează la apogeul „micii ere glaciale". reprezentau un factor de risc pentru sănătatea şi viaţa locuitorilor prin epuizarea prematură a rezervelor alimentare şi expunerea organismului. p. Aceleaşi efecte nefaste asupra semănăturilor şi nutreţurilor le avea şi alternanţa anilor secetoşi cu cei ploioşi. Satu Mare. 3 Iernile grele şi prelungite. Studii şi comunicări". Zăpezile abundente. 1986-1987. 29 de ani cu recolte slabe şi 9 ani cu foamete parţială şi pe plan local. Cavaleni Apocal1psulw. Silex. 1 Ed. adică dispariţia uneia din principalele resurse de hrană şi venituri ale ţăranilor. consumarea nutreţului înaintea apariţiei vegetaţiei de primăvară avea ca efect slăbirea şi chiar moartea multor animale. Vll-Vlll. fără resurse de hrană. p. 5 Seceta prelungită şi lipsa apei aveau ca urmare compromiterea recoltelor. alternând cu perioade cu precipitaţii excesive şi cu perioade de secetă prelungită. iar din punctul de vedere al recoltelor înregistrate în 87 de ani. furtunile urmate de inundaţii. Calamicăţile nawrale din trecutul României (până la 1899). Bucureşti. astfel slăbit. p. O iarnă prematură.ro / www.cimec. 30 de ani cu recolte bune au alternat cu 20 de ani de recolte mediocre. Ibidem. ' Toader Nicoară. scumpirea excesivă a cerealelor şi nutreţului. cu mari căderi de zăpadă şi geruri excesive. Ibidem. 23. pomilor fructiferi şi viţei de vie şi adesea făceau victime în rândul oamenilor şi animalelor. iar o iarnă târzie. pe care mulţi nu îşi puteau permite să le cumpere. 4 Ploile torenţiale. puneau în pericol viaţa oamenilor rămaşi izolaţi. în „Satu Mare. încadrată de specialiştii climatologi în intervalul 1640-1850 şi caracterizată printr-un număr mare de ierni geroase şi prelungite.' În condiţiile în care economia ţărilor europene. ca de altfel în toată emisfera nordică. care începea în octombrie. 256. 6 ' Toader Nicoară. umiditatea excesivă şi verile reci produceau pagube importante culturilor agricole. prin întreruperea comunicaţiilor. Paul Ccrnovodeanu.

gripa.aduc ciuma la Gheorghieni. 175. săracă în calorii şi vitamine. 136. p. Între 28 februarie şi 20 iunie 1714 nu au căzut deloc precipitaţii. p. Bucureşti. inundaţiile alternând cu secetele. Nicolae din Şchei s-a găsit următoarea consemnare: ' Paul Cernovodeanu. ' Ca1us T. Swdii şi note. până la Sibiu. a unor insecte precum lăcustele şi cărăbuşii.ro .. tusea măgărească. ca difteria. 71. sfaturi de urmat pentru evitarea contagiunii. 9 La 23 octombrie 171 O. În anul 1709. Măsuri carantinale în epidemia de ciumă de la 1709-17/0 din sudul Transilvaniei. Încă din 1709 a fost interzisă vânzarea vinului. I. voi. 16 http://tara-barsei. Ed. 21-29.cimec. 11 Paul Bmder. descrierea bolii. note şi documente. şobolanilor. cu efecte dezastruoase asupra culturilor şi proliferarea epizootiilor care decimau animalele domestice. Bucureşti.1984. op. melcilor. nişte ţigani reîntorşi din Moldova . În verile anilor I 709 şi I 7 I Oau avut loc invazii de lăcuste venite de peste munţi. uliţele suburbane au fost barate. anul 1700 a fost secetos. Creslomaţia educaţiei samtare în România. în Din istoria luplei antiepidemice i't1 România. iar în spatele barierelor s-au ridicat spânzurători ce avertizau asupra pedepsei pe care o putea atrage circulaţia pe căile nepermise. Paul Binder. gălbenarea şi nu în ultimul rând ciuma. p. dar care a rămas de temut în Europa răsăriteană. l-ll. p.unde se refugiaseră din pricina războiului curuţilor . J1ga. 87. iar vegetaţia şi culturile agricole s-au uscat. frigurile. iar anii 1705 şi 1706 au fost ploioşi. 11 Ţara Bârsei a fost ferită de acest val de epidemie. Pe un Penticostar dăruit de Constantin Brâncoveanu bisericii Sf. precum şi indicaţii şi reţete de tratament. cit. care devenea vulnerabil la boli. I 702 a fost foarte ploios. 1985. Medicală. Medicală. Au urmat doi ani cu precipitaţii excesive. " Paul Cernovodeanu. 1976. p. ultima sa manifestare de amploare producându-se în 1720 la Marsilia. în Retrospecuve medicale. Guvernul Transilvaniei cere Magistratului Braşovului să ia unele măsuri prin care să se evite aglomeraţiile de oameni. Ep1dem1ile de cmmă dm Transi/vama în secolul al XI "III-iea (I 709-1795). Ed. prin Sighişoara. din Ţara Românească şi Moldova. 1972. 24. flagel care s-a atenuat în occident o dată cu secolul al XVIII-iea. „cavaler al Apocalipsului". iar de aici a ajuns. semnele prevestitoare. În unnătorii ani capriciile climatice continuă.ro / www. Medicală. accesul în oraş a fost permis numai pe Strada Lungă. p. în I 704 a fost o secetă cumplită. Ed. Între 4 şi 6 iulie 1699 au fost ploi abundente şi mari ruperi de nori. Siudii. Bucureşti. cit . vărsatul. febra tifoidă. interzicându-se orice contact cu locuitorii altor ţinuturi. 1 " Sebastian Pauschner. 7 O alimentaţie insuficientă. au secat fântânile şi râurile. S-au luat măsuri foarte severe de control al 10 căilor de acces în district dinspre Sighişoara şi Făgăraş. O mică îndrumare cum să se poarte. omizilor. Pentru prevenirea extinderii epidemiei. simptomele. Meridiane. op. în care sunt tratate cauzele. Ioan-George Andron Dereglările climatice aveau adesea ca efect înmulţirea excesivă a şoarecilor. Johann Bohm a fost numit la Braşov „predicator de ciumă" şi totodată s-a reeditat cartea lui Sebastian Pauschner apărută la Sibiu în 1530 sub titlul „O mică îndrumare cum să se poarte fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei". în Povăţuitorii sănătăţii. urmarea fiind scumpirea cerealelor. 8 La sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea în Ţara Bârsei alternează ani ploioşi şi secetoşi. ducea la slăbirea organismului. Structurile cotidianului: posibilul ş1 imposibilu/.fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei. câbla de 12 grâu ajungând să se vândă la Braşov cu 5 florini.. Paul Binder. apoi alţi doi de secetă cumplită. scarlatina. punându-se paznici de drum în pădurile Apaţei şi Codlei. să interzică ţinerea târgurilor şi trecerea oamenilor din ţinuturile „infectate" spre cele „sănătoase" . măsurile de carantină luate de conducerea Braşovului dovedindu-se eficiente. Bucureşti. Ed. în anul 1717 nu a plouat aproape deloc. : Fernand Braudel.

G. :: Ilie Corfus.cimec. şi de au bătut vântu despre câmpu asupra cetăţii. p. Dacă însă sunt două. ci tăiară cracuri cu frunză de stejar. p. preţurile cresc. cit. Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei . lnsemnări de demult. şi la câmpie tiu[leu] de cucuruz zdrobiră în piio şi le măci[na]. loc cit„ [J. 17 Arhiva Magistracului Oraşului Braşov. loc. Paul Binder. Bucureşti. 1975. ar fi ars toată cetatea şi Şcheii" 13 • Seceta a continuat şi în primăvara şi vara anului 1718. Şi sate la câmpie pentru apa să pustiiră şi bucate de primăvară nu fură mai nemic. şi niciodată singură: mai devreme sau mai târziu. spre primăvară foarte fiind secetă.. 1959-1961. A. refugiat din oraş pe timpul epidemiei 18 • " Candid C. care n-au mai fost şi s-au întărit seceta foarte. 80. iarna fiind şi aceea făr zăpadă. Fân nu fu. p. l-11. 12 decembrie 1718 şi 30 august 1719. făcând mămă[ligă]. iar în Ţara Turciască au fost grâu destul.ro / www.Într-acest an [ 1717] despre toamnă foarte secetă mare s-au început. treacă-meargă. "' Fernand Braudel. op. iar generalul Tiege anunţase deja despre pericolul pătrunderii acesteia în Transilvania pe Etienne de Steinville. întărindu-se seceta spre primăvară. l. 1943-1946. mălaiu iar aşa. 17 http://tara-barsei. p. nici de toamnă. D. I. 1-Jl. a treia parte arzând au [trecut] focul la Blumăna împingându-l vântul din sus despre Şchei . început-au foc. doctorul Samuel Ktileseri 16 . Inventarul acrelor neînregisrrate (în continuare AM-IAN). foamea se instalează. 274-275. Simon Cristof şi Andreas Tartler.. 116. I 78. S„ voi. cât cea mai multă parte a apelor şi a fântânilor de tot au pierit şi s-au secat. Şi ajunseră bucatele la mare scumpeate pân la seacere. din care făceau parte Michael Fronius. grâul feadel [ferdela] I00 florinţi. Şi aici n-au fost iarnă grea. În Ţara Bârsi şi în Chizdovea Săcui. la 6 iulie 1717. de aduseră în Ţara Rumânească" 14 • După cum scria Braudel 15 : „O recoltă proastă. " Paul Binder. La I octombrie 1718 Magistratul Braşovului constituie un comitet administrativ numit „Directorium". 180:-181. Păduceale au măcinat şi lobodă de mâncare şi rădăcină de papură. 55. săcara de-al doil florinţi. iar a treia fără. laşi..ro .. cât şi aici în oraş şi în cetate cele mai puţine fântâni erau cu apă. recolta de cereale fiind compromisă: „Cînd au înblat văleatu 1718. cit. p. În vleat 1718 mai 28 fiind seceta mare foarte. medicul Johannes Albrich. cu toate măsurile de prevenire şi combatere a epidemiei. I. ea deschide poarta epidemiilor". Braşov. 186. cuprinse în ordonanţele emise de către secretarul guberniului şi protomedicul Transilvaniei. fu seacetă foarte mare„făntâni secară pe multe locuri. nr. comandantul trupelor imperiale de la Sibiu. care să conducă treburile oraşului în lipsa Magistratului 17 . doc. Pe fondul foametei generale datorate secetei cumplite. iar foamete fu şi acol[o]. de fag şi tăia iarna pădurii[ e] şi trecură şi în Ţara Rum[â]nească cu marha de ernară. voi. Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului. Muştea. la 21 decembrie 1717. de au ars mai toate satele Ţării Bârsei şi cetatea Braşovului în doao rânduri au ars tare şi rău.. Ciuma se instalase în Ţara Românească şi în Moldova încă din 1716. că acolo crescu iarba toată iarna că n-au fost zăpadă. ciuma izbucneşte şi în Transilvania.

mai întâi în Cetate. s-a răspândit şi s-a manifestat în Şchei. Deşchisu-s-au şi luni. şi septemvrie 28.. îngrijindu-să domnii. şi mălaiul tot ca grâul. pân la iulie s-au suit găleata de grâu la trei florini. Deci. cât primăvara era grâul cu doi florini găleata. şi când le ducea aşijdere făcea. l-au închis să nu iasă. Deci nesimţindu-să de acea boală. cu o aparentă detaşare. lară moarte prea mare n-au fost. ce vorovea de departe cine ce avea cu cineva. cronicarul relatează împrejurările în care ciuma a pătruns.cimec. Acela. lipsit de orice efect dramatic.. numai ce scotea sacii cu bucate şi-i punea înaintea porţii şi să da îndărăt şi aşa mergea morarii de lua bucatele şi le măcina. chemaţi de vecini vigilenţi . iar deacă au văzut oamenii că nu e ploaie să să poată face bucatele de primăvară. au murit [ . ei tot o acoperea şi să tăgăduia. dară nu ieşia nici întra nimini. au ieşit. s-au sfătuit să iasă din cetate. până nu s-au ostoit. s-au închis cetatea. numai doi-trei de zi şi cinci-şase şi unu. aşijderea deci unde s-au mai priceput i-au închis. iar de îngropat nu s-au îngropat la beserecă din ceas ce s-au priceput. ce i-au dus cioclii din jos despre Blumăna într-o başte şi acolo i-au îngropat. iar alţii goală o mânca".. trei sate de ciumă. iar la septemvrie s-au suit la cinci florini iar de la septemvrie. septemvrie 29. s-au vândut găleata cu şase florini şi bani 60. detem1inată de secetă: .. Într-un stil sobru. numai ce bătea de 3 ori clopotul cel mare. Iară porţile tot [nu] s-au deşchis. Se pare că la proliferarea molimei a contribuit complicitatea familiei unui decedat (care manifestase semne suspecte de ciumă) cu bărbierii oraşului. ] sărăcimea mânca turtă de in de la pi oa de ulei. de câte trei ori în zi. că nemţii sta cu puşcile asupra unora şi altora să nu să amestece. În continuare. îndată cum au priceput. şi într-acesta chip s-au întâmplat. de unde s-a răspândit şi în suburbii: „ . şi unii avea şi câte puţin mălai de mesteca. luna Iulie 25 s-au început a muri de ciumă în Braşov. ]. Într-această vreme de la noiemvrie păn la [ . Radu Tempea scrie despre foametea care a afectat Braşovul şi Ţara Bârsei în vara anului 1718. şi de două sau trei ori în săptămână să deşchidea". doauă. pân la septemvrie 1. turta la ghenarie 8 s-au dat cu opt bani. Radu Tempea (1691-1742) relatează împrejurările în care molima a pătruns în Braşov. au dat veste şi trimiţând domnii. şi dintr-acela s-au umplut rudele şi au început a muri unul astăzi altul mâi11e şi deşi cunoştea ce boală e. şi viind acasă numaidecât au murit.ro / www.. până ce au ciumat şi o sască a cantorului în curtea beserecei saşilor.. mers-au rudele şi l-au îngrijit de s-au îngropat cum le era obiciaiu. „Istoria sfintei besereci a Şcheilor Braşovului".ro . duminecă. de când şi cetatea s-au închis. Dintr-această zi s-au oprit şi de-a merge saşii la beserecă şi de a trage clopotele după obiceai.. şi tot aţâţându-să păn la septemvrie 27.Într-această vară au fost multă secetă. de au mai eşit cine au vrut ca un ceas.să 18 http://tara-barsei. în condiţiile scumpirii deosebite a cerealelor.sau mai degrabă temători . Aceste au fost în cetate. că murind în Săcui înlăuntru în vro doauă. fost-au mers un sas din cetate măsari la scânduri într-acolo. Ioan-George Andron În.

să meargă numai ei să-l îngroape în curtea sau în grădina unde va muri. şi aşa au zis. de tot au murit unul de zi.cimec.. ce au murit şi acolo. până ce au dat de ştire şi/au trimis domnii bărbieri să vază de e ciumată au ba.ro / www. s-au mai pus şi alţi doi şi cu scânduri şi cuie şi săpi ce au tribuit şi cu o sumă de bucate ce s-au împărţit săracilor pe ascuns. cincisprăzece pe zi. tot pe unde au putut i-au îngropat.. carii lua de lună şapte florini unul. ce n-au prea murit într-acea parte de oraş. auzind vecinii aşa. iar alt nimini să nu să afle din rude acolo. Şi într-această ciumă s-au cheltuit de la sfânta beserecă mai mult de florini o mie cu cioclii. socotind cine l-au scăldat că sânt nişte gâlci alte. de multă supărare şi rugăminte au îngăduit domnii de au închis locul de la Slon în sus spre Ciocrac şi acolo să îngropa. până la ghenarie I.ro . cum tot omul să auză şi să ştie. ce tot ieşea. şase. doi slujind. că le-au dat voie tuturor să meargă. carii temându-să. opt de zi. Motivaţia păstrării şi respectării tradiţiilor creştineşti de înmormântare. că zicea că de vor scoate vrun om mort de ciumă şi peste trei. pân la ghenarie I pân la şapte. 81. dintr-acela încă să vor ciuma şi alţii. de toţi au murit[ . cu preoţi. a fost mai puternică pentru membrii familiei decedatului. adânc înrădăcinate în mentalitatea vremii. Şi pân la noiemvrie 1O. cu puţintei de pe Cacova. Iar septemvrie 1718 au murit pe Tocile vr-o trei-patru. 1718. care nu s-au ivit. aorea cinci. doi slujind'": „Iară în Şchiai s-au început ciuma într-acesta chip: avgust 3 au murit în Ciocrac Mihai zet şahanului Radului. din care tocma la septemvrie I I au murit tot într-acea casă o tămeie streină. colea. să fie luat oarece bani. să zică că nu e de ciumă. că cei mari mai mulţi s-au întors. au intrat şi o au grijit şi s-au îngropat cum să cade cu preoţi. ci unde vrea muri îi oprea să nu iasă din casă sau din curte cei rămaşi. şi-ntr-aceia s-au încins colea. pân la ghenarie. Şi murea în postul Crăciunului când şi când câte doi. patru ani. Apoi.. Apoi 19 http://tara-barsei. Deci dintr-aceia iar s-au umplut vro câţiva. la fevruarie I. tăr vreo cincisprăzece de toţi. Numai această poruncă nu o prea ţinea. Deci au poruncit aici la Şchiei cum să caute să puie oameni ciocli. pin postul Crăciunului s-au suit. că începuse în Braşovechi a muri şi în Blumâna. că deaca s-au mai înglotat moartea. ]. dară au murit copiii mai mulţi. şi simţind puţin. Iară când au fost septemvrie 16. Deci. până după Bobotează. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei constate dacă moartea acestuia se datorase sau nu ciumei. neştiind ei. Iar dinaintea Crăciunului s-au început pe Tocile omor foarte tare. cine încătrăo va putea până nu să închide vremea. carii. le-au zis să afle o grădină în care să-i îngroape. tânjind oamenii căci nu lasă să-i îngroape la besearecă la locurile lor. i-au îngropat acolo pe unde au putut noaptea pe ascuns. dat-au de la sfat poruncă. n-au cutezat vecinii să untre. care cum în urmă s-au spus. trei şi să rânduise cu porunca sfatului patru ciocli de aici din Şchei de la octomvrie I. dar noaptea mai cu samă să ducea cei ce putea unde avea treabă. Pân s-au ostoit vor fi murit şasăsprăzece mii în tot Braşovul. Deci. zicând că nici domnii nu pot îngădui să să îngroape la locurile lor şi pentru nemţi. câte zece. care. unde s-ar simţi că au murit. în pofida pericolului la care se expuneau ei înşişi şi întreaga comunitate. au ales să-i mituiască pe bărbierii care au declarat cazul ca nefiind suspect. iar înmormântarea s-a tăcut „cum să cade.

Şi deaca s-au ostoit ciuma au umblat cioclii prin toate casele de au scos paturi. până cătră Paşti. preotul Nicolae Grid (?-1815) a consemnat următoarele: „ 1718. iar în cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi patrusprăzece mii. turta de ulei bani zece. pe la agust. că cine şi ciuma să întorcea şi pân la septemvrie IOs-au ostoit ciuma de aici. dară tot au acoperit până ce au murit în curtea bisericii lor o Sască [săsoaică] a cantorului lor. în cetate. Au fost ciumă la Braşov.cimec. 1719.ro . trei mii. atunci şi în Cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi să întărise omorul. atuncea au început a închide casele care să primejduia până la I-ma septemvrie. în Şchei. care s-au ştiut. iunie 18. mălaiu tot aşa. nu să umplea ca întâi. în Blumâna. Într-această ciumă au murit şi popa Ion Cărăuş. de la iulie 25. Într-această ciumă poruncise domnii de osebise case în care strângea pe cei betegi. şi au închis şi biserica ca să nu mai meargă Saşii la biserică. Deci încingâ[n]du-se mai tare. 1719. Istoria sfintei besereci a Şclreilor Braşovului (ediţie îngrijită de Octavian Şchiau şi Livia Bot). că era găleata de grâu florini opt. nici să tragă clopotele. însă deşi cumva au cunoscut Saşii boala. iar deaca au început a să ostoi. în Braşovechi. foarte curând să umplea oamenii unii de la alţii. Şi la Crăciun s-au deşchis şi drumurile şi au început oamenii cei fugiţi a să aduna. sin diaconul Tudor. încât sărăcimea mânca turte de uleiu şi " Radu Tempea. de-i ducea acolo cu sila dărăbanţii. fără lovea clopotul cel mare de câte trei ori în zi. 92-96. Fost-au foarte foamete pă această vreme. După aceea. s-au mai încetat moartea. 25. care ducându-se să aducă scânduri de la un sat din Haromseghiu [Trei Scaune] unde era ciumă. Editura pentru literatură. 1969. la 28 [indescifrabil] s-au închis cetatea. care s-au început dintr-un măsariu [tâmplar] Sas. şi în postul cel mare mânca creştinii sânge de vită cu tărâţe şi mânca rânsă. La începutul aceştii ciume. Ioan-George Andron s-au mai potolit. După Paşti iar s-au întărit ciuma de murea de zi zece. Şi cei morţi de această ciumă din Şchei s-au găsit. 20 http://tara-barsei. p. şi mai în unnă au murit şi Staicu dascălul. cincisprăzece pân la Rusalii. Într-acest an s-au făcut bucatele bune şi s-au ieftinit de au venit la trei florini după secere. treizeci şi mai bine de zi. Nicolae din Şchei. la fânuri şi la secere şi rin munţi. Bucureşti. şi atât să făcuse oamenii negri ca tăciunii şi mieuna ca pisicii. cât să spărease oamenii că nu va mai rămânea nimini. aprilie 25. în cronica sa dedicată istoriei bisericii Sf. numai oamenii murea pe la câmp. Într-acest an au murit de ciumă în toate satele Ţărei Bârsei şi în toată Ţara Muntenească şi în Moldova şi mai în toată Evropa. straie. perini şi alte boarfe în care zăcuse ciumaţii şi le strângea la un loc şi le ardea" 19 • Despre această epidemie. Şi prin postul cel mare începu şi foametea a să întări şi pe după Paşti. Iulie. pân când au început a să ostoi.ro / www. de murea cinci. iară rudele neştiind pricina morţii lui. şase pe zi. au venit şi l-au îngropat după obiceiu. zet ego. Iar în postul Sânpietriului s-au încins a muri câte douăzecişicinci. cât au venit acasă au murit.

A fbrich şi ciuma de la Braşov di111718-17 I 9. an III. 345-346. şi la 25 Dechemvrie s-au deschis bisericile şi drumurile. Într-această ciumă s-au cheltuit din Cassa Bisericii la ciocli. locuiau în aceeaşi casă sau petreceau un timp îndelungat în aceeaşi cameră cu bolnavii. Ba mai mult. „virusul contagios" îi atacă mai repede şi mai uşor pe copii şi pe tineri. a redactat trei lucrări referitoare la ciuma din Braşov.au fost atinşi de boală o singură dată. Unii oameni nu au fost atacaţi de ciumă. Albrich face observaţii interesante privind vulnerabilitatea la ciumă a diferitelor categorii de subiecţi. " Ibidem. în care boala s-a manifestat mai ales prin febre intermitente. 21 http://tara-barsei. Blumăna şi Braşovulvechi 14000. intitulată „Scurt raport istoric despre epidemia p~stilenţială care a bântuit în Braşov. El a constatat că. sete nepotolită. buboaie. p.ro . fără deosebire de vârstă sau de persoană. Ed. cât şi pe baza relatărilor pertinente ale chirurgilor. sexul feminin. s-au produs şi decesuri cauzate de alte boli. în afară de cei morţi de ciumă. Studii. iară găleata de grâu cu 8 florinţi.ro / www. în faza de început a molimei.J. Albrich îşi recunoaşte cu onestitate ignoranţa în ceea ce priveşte originea. deşi îi îngrijeau pe cei bolnavi. pe criterii de vârstă. note şi documente. astenie. iar alţii de două şi chiar de trei ori.cimec. şi în Moldova şi mai în toată Evropa" 20 . nr. „dropică" (hidropizie). Albrich notează că. p. Medicală. " Ibidem. s-au ostoit ciuma. Ciuma a atins punctul culminant în luna august a anului I 719. „carbunculi". Braşov. deşi mamele lor au murit. 4. a fost întocmită la ordinul Guberniului Transilvaniei de la Sibiu. natura şi efectele „virusului". în această perioadă ( 1718-1719). Ţara Bârsei·'. spasme. stare materială şi chiar temperament. şi era turta de uleiu cu 8 bani. frisoane. paralizie) şi „vărsat de vânt" (variolă).şi aceştia au fost cei mai mulţi . în . anxietate. p. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei coji de pită. afirmând că „dacă-i pun în cumpănă pe cei care şi-au redobândit sănătatea lor de '" Apud Ion Muştea. după care a urmat perioada de regres. 10. 23 Surprinzătoare sunt aserţiunile doctorului Albrich despre efectele tratamentelor medicale asupra bolii.). 1984. sex. în Apărarea sănătăţii ieri şi a=i. „dambla" (apoplexie. pe cei cu temperament sanguin sau flegmatic sau cu ambele aceste temperamente. . 21 De la începutul raportului. 1931. suburbii şi Ţara Bârsei în anul 1718 şi 1719". membru al „Directorium-ului" instituit de Magistrat pe timpul epidemiei. Una dintre ele. ca „oftică" (tuberculoză pulmonară). Însă din Şcheiu s-au găsit 3000 morţ. ca director şi sanitar. După o prezentare a simptomelor care se manifestau la cei mai mulţi infestaţi (febră. şi au început a se aduna oamenii de pe unde erau fugiţi. p. Bucureşti. I OOO de florinţi. 68. doctor în medicină la Leyda şi ulterior membru al Academiei Imperiale Leopoldine a Naturaliştilor. au fost cazuri ale câtorva copii care au supt la sânul mamelor atinse de ciumă şi au rămas în viaţă. urmate la scurt timp de deces. Într-acest an în toate satele ţării Bârsii au fost omor de ciumă. „peteşii roşii sau negre" etc. vomă sau senzaţie de vomă. bazat pe observaţiile sale directe asupra bolnavilor ca martor ocular.. la scânduri şi cuie pentru coşciuge şi la bucate care s-au împărţit pă taină fără de a şti Saşii. La 1719. „Stadt-Physicus" al oraşului Braşov. somnolenţă permanentă sau dimpotrivă. 22 În sfârşit. 21 Klaus Fabritius.. iar în Cetate. cât şi pe oamenii săraci. 63. Septemvrie. crampe stomacale. virusul molipsea oameni feluriţi. Însemnările „ popii Nicolae Grid despre Şeile ii de altădată şi biserica lor. Unii oameni . şi în ţara rumânească. Atunci când dobândea o virulenţă mai mare. o stare continuă de veghe agitată. 66. Johann Albrich.

96. seria Recensământul populatiei din Braşov şi Ţara Bârsei. doctorul Johann Albrich includea în categoria celor mai vulnerabili pe copii. cit. pe de o parte. Blumăna şi Braşovechi 27 . numărul morţilor se prezintă astfel2 : 9 capi de familie TOTAL bărbaţi femei tineri copii Cetate 228 260 400 485 1. loc.ro / www.093 de persoane. grindină şi epizootie în 1737. 178. printr-o izolare mai eficientă a populaţiei din cetate. omizi şi recoltă proastă în 1735. 28.675 Stupini 28 23 17 98 166 Dârste 12 10 9 I 51 82 Oraş Braşov 571 681 1. op. "' Paul Binder. fiind de 36% faţă de 64%. " Apud Ion Muşlea.979. în cetate proporţia decedaţilor aparţinând acestei categorii de vârstă. 1740). 21 Paul Binder. lăcuste şi epizootie 24 Ibidem. în oraş şi district numărul morţilor a atins cifra de 15. cit.439 şi 18. 1730. 177.000 în cetate. Comparând numărul morţilor din cetate cu cel din suburbii. Aceste constatări îşi au explicaţia. secetă şi invazie de şoareci şi melci care au distrus recoltele în 1732.088 de persoane. În descrierea ciumei din Braşov.J. 1736) şi ani cu foamete ( 1727. cit. pe cartiere. 22 http://tara-barsei.000 de morţi în Şchei şi 14. 1726. 1728. 346. 27 Radu Tempea. 783 în suburbii. iar în suburbii de 26% faţă de 74%. iar la tineri şi copii raportul este de 29% tineri şi copii decedaţi în cetate faţă de 71 % tineri şi copii decedaţi în suburbii. cifrele variază între 17... În districtul Braşov. iar pe de altă parte. Fond Primăria Braşov. prin rezistenţa mai scăzută a populaţiei tinere şi a copiilor în faţa bolii. acelaşi document înregistrează 5. După ciuma din anii 1717-1719. op.ro . "' D. ci doar cu ajutorul naturii binevoitoare. p. 1733.. 1734. cât şi populaţia tânără.A. sexe şi categorii de vârstă. pe tineri şi pe oamenii săraci. p. Or.250 în cetate şi 2.434 1. ploi torenţiale în 1734. f. cu cei care şi-au dat toată osteneala pentru a găsi un remediu. 1732. 1733) cu ani excesiv de ploioşi (1729.. din care 1. Ioan-George Andron mai-nainte nerecurgând la nici un fel de medicament. 25 Potrivit unui document înaintat în ianuarie 1720 guvernului Transilvaniei26 . experienţa arată că primii au fost mult mai 24 mulţi" • Despre numărul victimelor ciumei din 1718-1719 în Braşov şi Ţara Bârsei. faţă de 61 % în suburbii.N.296 Se constată că ciuma a afectat într-o măsură mai mică populaţia adultă decât cea juvenilă. secetă unnată de o toamnă cu ploi prelungite în 1733. tocmai în suburbii locuia în cea mai mare parte atât sărăcimea oraşului. cit. în intervalul octombrie 1718-decembrie 1719 în oraşul Braşov au murit de ciumă 4. 1735.cimec. Braşov. Cronicarul Radu Tempea consemna 3. I. 69. loc. Aşadar.546 de morţi în satele iobăgeşti. în Transilvania a continuat alternanţa anilor secetoşi (1721.340 de morţi în cele 13 aşezări libere şi 6. p. În Ţara Bârsei au fost inundaţii în 1730.008 976 2.373 Suburbii 303 388 1. p. la adulţi constatăm raportul de 39% morţi în cetate. pach. cifre preluate şi de Nicolae Grid 28 • Pentru oraşul Braşov.610 4. p.

Paul Binder. şi la multe locuri multă pagubă au tăcutu. Şi tot într-acest an. iară asemine. . doc. mai ales la scaunul Sebeşului. Braşov. 3° Cronicarul Radu Tempea consemna la 6 ianuarie 173 I că „într-această zi au fost cald ca vara cât mulţi din copii era cu cămăşile" 31 . După doi ani deosebit de ploioşi. care acum nu se mai putea face. "' 15 Ilie Corfus.. au fost un viscol prea mare" 3 ~. 35 Deceniul al cincilea al secolului al XVIII-iea a fost marcat în toate cele trei ţări româneşti. şi de aici s-au dus la ţara Ardealului şi la Ţara Ungurească.ro . sărăcia şi mizeria în care zăceau supuşii împărăteşti al căror principal mijloc de trai era comerţul cu Ţara Românească. Paul Cernovodeanu. p. Istoria bisericii Şcheilor Braşovului. 23 http://tara-barsei. la aciastă zi au venitu lăcuste multe de la ţara Romănească şi ţara Moldovii aici la Ţara Bârsii. cit. p. op.\fanuscnpr de la Radu Tempea. căci acolo s-au îngropat toamna. Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în 1739. p. Şi a 2 zi de Sin Giorgi au nins şi au stătut zăpada pân a treia zi. toate acestea au distrus populaţia încât de abia va putea face faţă achitării quantum-ului de contribuţie împărătească" 33 . 117. I. aici în Braşov în Şchei şi în cetate pe câteva case au ploat ploae roşie cum ar fi sânge. 152.cimec. şi strângându-o în păhară au fost roşie. Magistratul arăta că „treapădul provocat de armată. Sterie Stin~he. scăzând în luna mai a anului 1741 la 3 florini. numai cât n-au fost sânge. Aceasta socotim că iaste semn unii vărsări de sânge pre locurile aceste. nr. de care milostivul Dumnezău cu mare mila sa să ne apere şi să ne păzescă" 32 . p. iar la 17 aprilie a aceluiaşi an: „În Sâmbăta paştilor la 2 ceasuri după ce s-au tăcut zio. epidemia de ciumă care a bântuit. 141. august 1. Să ştie că în leat 7248 [ 1740) fevr. lată ce consemna Dimitrie Eustatievici: „La anul 1746. 'J6. Când au îmblat văleatu 1740 au nins în septemvrie în 18 zile şi au stătut 2 zile zăpada. pentru ale noastre păcate. câbla de grâu ajungând în Ţara Bârsei în anul 1740 la 7-8 florini. cit. 695. p. pentru ca în lunile iunie şi iulie preţul să crească din nou până la 5-6 florini. 17. S-au fost îngropat şi 1 " Toader Nicoară. op. Deşi Ţara Bârsei nu a fost afectată direct de ciuma care s-a manifestat în Banat şi în Transilvania în timpul războiului austro-turc dintre anii 1737 şi 1740. în luna lui maiu a treia zi au ninsu şi la dealuri s-au prinsu şi viile n-au fost înfrunzite. . 1899. de invazii succesive de lăcuste.'. pe fondul unor veri secetoase. . 251-252. cit. anul 1740 cunoaşte şi o iarnă neobişnuit de grea: „Când au îmblat văleatu 1740 o au căzut zăpada în toate ţări foarte mare ş-au perit oi şi altă marhă şi holdele. În scrisoarea din 13 ianuarie 1738 adresată comişarului suprem de război. loc. p. efectele acesteia s-au răsfrânt şi asupra Braşovului. 11 1 AM-IAN.ro / www.. care au provocat mari daune culturilor agricole. Recoltele slabe au dus la scumpirea hranei.lbrdem. 87..

dar pagubă n-au făcut. "' Arnold Huttmann. unde s-au semnalat mai multe cazuri suspecte. 110/e şi documenle. de invaziile de lăcuste şi de epizootii au avut ca urmare o subnutrire a celei mai mari părţi a populaţiei.ro . 85. Ţara Bârsei a fost afectată câţiva ani la rând ( 1744. pe 5 februarie 1756 s-a permis populaţiei din Trei Scaune să intre în Braşov. "1 Toader. După ce servitorul a murit pe drum şi a fost îngropat la Sinaia.. care au distrus culturile de vară. iar pe 27 februarie s-a ridicat cordonul din jurul celor patru sate săcelene. cei doi ciobani s-au întors pe cărări ascunse la casele lor din 40 Şchei. Ocolind carantina de la Timiş. 1746. Bucureşti. Anume. Stan !naşul. fiind luat în căruţă de un băiat din Săcele. un negustor grec a adus ciuma la contumacia de la Timiş. pasul Timişului fiind închis. 396. unde au murit subit. 185. 1745. loc.a sosit la Timiş însoţit de alţi trei negustori. atât de dense. în octombrie 1755. p. În lucrarea sa „Tractus de peste". Ed. Din nou. cu toate că circulau ştiri despre " Apud Adolf Armbrusler. unde locuiau. venite dinspre Trei Scaune în noaptea de 13-14 august. Ioan-George Andron aici. căci primăvara li sau străns oamenii cu merşteşug şi li-au omorăt" 36 . care bântuia deja în Ţara Românească din 1754. slăbindu-i rezistenţa în faţa unei noi epidemii de ciumă. 1748) de epizootii 38 care au redus numărul de animale. p. la Dărste. cil. Potrivit descrierii lui Herrmann preluată de Binder39 . şi iarăş la anul în zioa de Ispas sau deschis" 41 • Autorităţile iau măsuri de prevenire împotriva proliferării epidemiei în Ţara Bârsei. manifestările şi tratamentul bolii.că situaţia s-a ameliorat. cil. Dar. " Apud Ion Muşlea. înainte de a muri de ciumă.. în urma veştilor .ro / www. iar satele săcelene Baciu. Stiinţifică şi Enciclopedică. băiatul şi oficiantul i-au luat hainele şi caii şi s-au întors la familiile lor pe care le-au contaminat. unde a şi murit. pe lângă aspecte privind epidemiologia.care nu era grec. Das . iar în 20 şi 23 august alte roiuri. 1984.4/1e und Neue Kronsrad1 (ediţia Oscar Metzel). În 1747 Braşovul. Radu Andrei din Bucureşti. 1980. negustorul . s-a întors spre Sinaia unde. 1-11. Dacoromano-Saxonica. S1udii. cit. Chenot relatează cu un plus de detalii împrejurările pătrunderii ciumei la Braşov. transmiţând ciuma prietenilor şi rudelor. Deoarece în Transilvania se semnalaseră îmbolnăviri suspecte de ciumă. care erau cu tum1ele lor în drum spre Şcheii Braşovului. Popa Nicolae Grid consemna că la 26 octombrie 1755 „sau început ciuma la Braşov şi la Ispas adecă zioa de înălţarea lui Hristos sau închis Cetatea. s-au adunat pe Valea Răcădăului şi pe hotarul oraşului dinspre Săcele. încât au întunecat soarele. precum şi judeţul Trei Scaune. împărăteasa Maria Terezia îl trimite în Principat pe Adam Chenot. foc. 347. Sibiu. 24 http://tara-barsei. proaspăt doctor în medicină la Viena. p. 1883-1887. Servitorul acelui negustor s-a întors în Ţara Românească însoţit de un oficiant al carantinei de la Timiş. Unul dintre aceştia. p. ci un armean pe nume Martin Gregorius. Românii in cronica săsească. Ed. 37 Tot în această perioadă. anii succesivi marcaţi de secetă. unde şi-au pus ouăle.. în Aplirarea sănăiăţii ieri şi a:i. apărută la Viena în 1766. Bucureşti. p. Turcheş.cimec. au fost izolate la 7 decembrie 1755 printr-un cordon militar. ca şi împrejurimile sale. originar din părţile Mării Negre . Medicală. p 339. s-a întâlnit cu ciobanul Stan Fulga şi cu ginerele acestuia. Cernatu şi Satulung. Ciuma doclorului Adam Chenol. loc.care s-au dovedit ulterior eronate . 252. Nicoară. 17 Georg Michael Gottlieb von 1-Ierrmann. Cronicari români despre saşi. a fost afectat de valuri succesive şi compacte de lăcuste. 'J Paul Bmder.

Printr-o scrisoare adresată la 23 iunie " Arnold Hultmann. p. loc. iar la 28 iunie în cetatea Braşovului. îşi asumau un asemenea risc. '" Paul Cernovodeanu. Comunitatea românilor din Şchei se implică din proprie iniţiativă în această acţiune menită să limiteze proliferarea epidemiei. iar la 26 aprilie toată valea unde se găseau aceste case este izolată. cir.. p. Şi totuşi. însă situaţia financiară a oraşului era foarte precară. Preoţilor români din Şchei li s-a 42 interzis să facă vreo înmormântare înainte ca fizicul oraşului să examineze cadavrul. p. cil. " Candid C. Astfel. Arnold Huttmann. pe alţi 12 puşcaşi i-a angajat cu câte 50 de denari pe săptămână ca să păzească. . 40 I. 159. probabil în~intea instituirii cordonului dintre Şchei şi cetate. mai ales noaptea. aceştia preluând la 19 mai conducerea acţiunilor sanitare în lazaretul din Şchei. ţiganul Andrei. printre ei numărându-se desigur contrabandiştii care. cil„ p.ro . 87. cit. care a apărut apoi la Sânpetru. 42-43. unde erau internaţi toţi cei infestaţi. I. 40 I. refugiindu-se în cetate şi chiar în Ţara Românească46 . doc. "' Adolf Armbruster. 43 În ziua de 17 aprilie 1756 moare în Şchei soţia lui Nicula Golgoman. Deoarece la câţiva vecini apar unele semne suspecte de ciumă. p. 51 Cele solicitate de Chenot nu însemnau o cheltuială prea mare. "41 Ibidem. 261. În jurul a 18 case s-a delimitat un perimetru înconjurat de un gard păzit de soldaţi. 50 În lazaretul din Şchei. unde s-a înfiinţat un lazaret.ro / www. Paul Binder. valahii Bucur Preda. casele închise pentru ciumă şi a mai angajat 8 paznici de noapte cu 50 de denari. dar pe care senatul oraşului întârzia să îl asigure. p. fiind transformate într-un lazaret pus sub conducerea chirurgului Klein. astfel încât molima a afectat îndeosebi populaţia de condiţie săracă. profitând de penuria de alimente.. cil. protopopul Eustatie Grid a angajat pentru două săptămâni 20 de puşcaşi pe care-i plătea cu câte I florin renan pe săptămână ca să facă de pază în păduri contra tâlharilor. cil. p.. La 20 septembrie 1756 comisarul carantinei din 49 Şchei. măcelarul Teodor Catană şi tânărul Sandru Furnică. un locuitor din Şchei a trecut clandestin cordoanele şi a dus la Prejmer molima. Frantz. II. împreună cu soldaţii. 44 La 22 mai s-au format trei cordoane de izolare: unul separa cartierul Şchei de cetate. pentru care Chenot cerea insistent inventar (constând în paturi. casele acestora sunt puse sub paza soldaţilor. 25 http://tara-barsei. fân şi veselă). Calamilă\i naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei apariţia unor buboane de ciumă la câţiva locuitori din Şchei. cit„ p. nr. p.cimec. Ioan Cinzoiul şi Dumitru Creţoiu!. 84. 45 Românii de vază au părăsit cartierul. care să patruleze de la 9 seara până dimineaţa. care era prevăzut cu trei secţii: una pentru contaminaţi. Muşlea.. iar chirurgul Klein a fost mutat în cartier pentru a vizita bolnavii şi morţii şi pentru a întocmi rapoarte regulate. raporta Magistratului situaţia „prevaricatorilor" (contravenienţilor) cordonului militar care se aflau în arest: Stana Lupului. '" 51 AM-IAN. loc. op. " Ibidem. 47 Probabil că hotărârea din 26 mai de a retrage compania de soldaţi din Şchei în cetate s-a luat considerându-se suficiente aceste măsuri de pază pentru suburbie. loc.. Ofl. care a fost lărgit prin includerea a încă două case evacuate. 1338. op. alta pentru suspecţi şi a treia pentru cei în curs de vindecare. 185. Adolf Armbrustcr. Guvernul şi Comisia sanitară de la Sibiu i-au trimis la Braşov pe doctorul Adam Chenot şi pe chirurgul Kurtz. erau porecliţi „Peteschen" (petece) de la bubele ce apăreau pe indivizii contaminaţi... apoi mor Nicula şi cei trei copii. 84-85. op. prinşi venind dinspre Dârste. Acesta nu a fost singurul caz de încălcare a cordonului din 48 moment ce aceia ce-l treceau. Paul Binder. se internau zilnic noi bolnavi. al doilea separa cetatea de cartierele Braşovechi şi Blumăna şi de district. iar al treilea separa districtul de restul Ţării Bârsei.

la 10 decembrie 1756. 268. 1336. la două zile după ce vizitase douăsprezece case situate în diferite locuri din Şchei. p. dând bolii tot felul de nume evazive. pentru plata salariilor şi pentru executarea diferitelor dispoziţii. Lucrătorii care cosesc şi strâng fânul pe livezile oraşului trebuie să prezinte la bariere atestatul eliberat de oficialităţi. nr. Persoanele infectate de ciumă care ocolesc să se denunţe. contactul complet cu satele Satulung. cu pedeapsa cu moartea. prevăzut cu 60 de paturi. nr. doc. 1382. doc. Se aplică pedeapsa cu moartea tuturor celor care contravin şi negustoresc cu persoane suspecte. :~ Ibidem. 260. doc. Ibidem.cimec. „ lbbiddem. doc. cu toate că românii cereau pentru transportul lor un „preţ exagerat" 53 . deoarece în fiecare zi era hărţuit şi ocupat. nr. 13 73. nr. cerându-se locuitorilor să nu nege existenţa ciumei. Cernatu. Se interzic preumblările pe jos sau călare prin oraş şi nimeni nu are dreptul de a trece barierele în suburbiile oraşului. p. din înaltul ordin chesaro-crăiesc. dar întâmpină mari greutăţi cu românii care „se împotriveau ordinelor" (nu mai era vorba de preţ. cir. 2. 52 Comisarul Frantz s-a îngrijit încă din septembrie de aprovizionarea lazaretului cu lemne din pădure şi. să fie împuşcaţi fără milă. doctorul Chenot se îmbolnăveşte şi el. 87.cu toată situaţia disperată a locuitorilor din cauza lipsurilor şi a foametei care bântuiau . Aflat în contact permanent cu bolnavii. care merg pe la alţii pe care-i infectează. Baciu şi Dârste. Magistratul Braşovului arăta execuţiile forţate făcute de militari pentru încasarea contribuţiei . astfel încât au putut fi îngrijiţi cu toţii în lazaret. în raportul acestuia către Magistrat din 6 noiembrie. 1368. Hainele şi obiectele casnice aparţinând bolnavilor erau arse. 90. p. 58 În luna noiembrie a scăzut numărul bolnavilor. 3. 4. iar hainele suspecţilor erau tratate 42 de zile prin spălare şi afumare. iar bolnavii să fie obligatoriu duşi în lazaretul din Şchei. atât în lazaret. Cei suspecţi de ciumă trebuiau să-şi evacueze casele într-un g· :: AM-IAN. 55 Ibidem. confirmă că are lemnele necesare lazaretului. o amânare de o săptămână pentru întocmirea conspectului cerut cu privire la împărţirea cerealelor în Şcheii Braşovului. primele simptome apărând în 23 iunie 1756. a fost nevoie de un ordin imperial care să schimbe această atitudine.şi cere împărătesei să ajute din tezaurul ţării oraşul complet secătuit. Se interzice. Ioan-George Andron Comisiei sanitare subdelegate. cât şi în afara lui. fiind nevoit să-l întocmească noaptea. 13 71. I i em. următoarele : 56 I. 2 9. ci de ordin!) de a coborî lemnele din pădure • 54 Locuitorii din Şchei se pare că au fost în cele din urmă ajutaţi. deoarece acelaşi comisar al carantinei cerea Magistratului. I. să meargă şi să se reîntoarcă în grup. 55 La 9 iulie 1756 Magistratul comunicase populaţiei oraşului. să oprească execuţiile forţate militare şi să se repartizeze din fondul cameral sume pentru întreţinerea oamenilor săraci. nr. „ Arnold Huttmann.ro . 267. /oc. p.ro / www. 5. sau care încearcă să încalce hotarele. 57 Cum populaţia evita să recunoască evidenţa ciumei. 26 http://tara-barsei. p. doc.

269. Popa Stan din Holbav a făcut însemnări. apoi de acolo în sus până în vârful muntelui. Şi au pus străjile din Măgura Cotii încoace pă Valea Lupului în jos şi tot pă vale în jos până la morişoară. ''" A1-!AN. în zilele stabilite.ro / www. apoi în Poiana Mărului. Şi în Holbav au muritu vro 42 cu toţii şi în Poiana Mărului 800 I00 [?] făr unul şi în Zărneşti vreo 9 sute. ordonă redeschiderea şcolilor. ''' Paul Cernovodeanu. Şi într-o vreame era totu străji împrejurul Holbavului. ca să nu să uite" 61 • Epidemia a încetat în primăvara anului 1757. şi au fostu aşa din postul Sîntămării pân la Sânzeane. op. popa Stan din Holbav. Dar în Braşov mulţi fără samă tocma în Scheai. lipsurile îndurate de oameni din cauza izolării satelor. dar menţine cordonul în jurul oraşului. 27 http://tara-barsei. p. fiindu-le interzis contactul cu alţi oameni. în această perioadă ei locuind în alte case. la anul. 59 Pe 20 noiembrie 1756. îl duce ~colo de îşi făcea lăzăretu în Cotlea. Şi era case multe la Podul Bârsii. p. Şcheii la 19 mai. ca să făcea tărgu acolo. op. Şi ţineam eu. schimburile comerciale cu exteriorul urmând să se facă numai la bariera de la Bartolomeu. din care aproape 700 erau familii de români cu mulţi copii.ro . din care au ''' Ibidem. şi au murit toţi fălcearii şi în Zărneşti şi în Poiana Mărului şi în Holbav. '" II ie Cor fus. că au început a muri de ciumă la Zărneşti. 62 Doctorul Chenot a consemnat în raportul său că în perioada epidemiei locuiau în Şchei aproximativ 900 de familii. Şi când muriia în Holbav de ciumă. Şi era închise foarte tare satele ceaste ciumate. Era lăzăret în Cotlea. Apoi după aceaia.cimec. iar cordonul din jurul Ţării Bârsei a fost ridicat la I septembrie. s-au şi mai întăritu. iar numărul persoanelor infectate a fost de 2. Şi am scris eu popa Stan din Holbav. cit. ei nu trecea Bârsa. oraşul din cetate fiind deschis la I mai.. în Vîlcan. p. Paul Binder. cit. nr. la besearică de frica neamţilor şi mă găsea nemţii în besearecă şi nu-m zicea nimica. 1377. Şi au trimis fălceari prin satele cele ciumate. 60 Despre bolnavii din satele Ţării Bârsei şi lazaretul de la Codlea înfiinţat pentru aceştia. şi circa 200 de familii de saşi cu copii puţini. având în vedere că de 42 de zile nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă în oraş şi în cele două suburbii. de nu ne lăsa să eşim din satu şi mai peream de lipsă.. pentru a fi curăţate şi dezinfectate. Şi era în anul dintâi la 1756. apoi în Holbav. muriia şi vitele de boală. Calamităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei timp de 3 săptămâni. Apoi ne-au slobozitu în hotar numai. Apoi ş-au făcutu crăiasa şi cu domnii milă de au adus făină de cea împărătească foarte multă şi sare şi au avutu săracii mare noroc cu acealea. 172-173.532. lazaretul de la Codlea. ajutorul primit de la „crăiasă şi domni'' şi morţii de ciumă din diferite sate: „Precum să ştie de când au fostu ciumă aicea în Ţara Bârsii. I. Apoi ne-au slobozitu la Podul Bârsii la târgu. „ca să nu să uite despre" stricteţea cordonului care înconjura Ţara Bârsei. Şi era un târgu ca Doamne fereşte. noi de cătră Ghimbav şi cotleanii cu toate împrejurimile. 159. ca vai de noi. comisia sanitară subdelegată din Braşov. doc. Pă cine îl prindea.

fiind vremi ploioase. care s-au succedat în roiuri 71 . n-au făcut multă pagubă. Paul Binder.645 de persoane . cit„ p. neputând să zboare. Paul Binder. ciuma s-a extins şi în ţinuturile secuieşti Trei Scaune şi Ciuc.OOO de florini.ro . din cetate. în Din istoria luptei antiepidemice in România. din care au decedat 4. 2002. 129-130. unnătoarele epidemii având un efect mai atenuat datorită eficienţei măsurilor de carantină ce au fost luate la propunerea doctorului Adam Chenot. aceasta afectând îndeosebi satele „colibaşilor" din hotarul Branului. op. inundaţii). p. Haşdeu. Ţările Române au cunoscut. p. carantina pentru persoane.144 sau 5. dar. afectând şi Transilvania. Ed. au mersu oameni din Şchiai. unde-şi ţineau vitele nu numai iarna dar uneori şi vara. la cămpul Braşovului. 163. autorităţile i-au aprovizionat cu alimente în valoare de peste 1O. p. fiind voia lui O-zeu. 396. op. op. 130. mai adunate. Despre invazia de lăcuste asupra Braşovului din 1780. Din iunie 1770 şi până la începutul anului 1771. '"'7 Bogdan-Florin Popovici. 65 Deşi la 2 ianuarie 1770 împărăteasa Maria Terezia a emis o patentă ce reglementa noi măsuri privind condiţiile de trecere a frontierei la graniţa cu turcii. vite 66 şi mărfuri fiind obligatorie pentru o perioadă cuprinsă între 21 şi 42 de zile . M 5 Adolf Armbruster. de unde vor aduce şi răspândi ciuma. iar în întregul district numărul total al persoanelor infectate a fost de 6. cit . pe lângă obişnuitele fenomene climatice extreme (secete. grindine. s-a tăcut propunerea. Emil Stoian. p. Paul Cernovodeanu. loc. Ioan-George Andron decedat I.303.'. 4. 1972. Paul Cernovodeanu.677.044. 711 români. cit. de a strămuta toţi aceşti locuitori în patru noi amplasamente. Deoarece aceste sate erau foarte răsfirate şi greu de inspectat. şi.considera1ii istorice. p. Medicală. numai în primăvara anului 1756 au murit de ciumă în Şchei I. văzând ''' Arnold Huttmann. Braşov. 159.ro / www. " Apud Adolf Armbruster. 71 I. '' Titus N. În restul oraşului au fost infectate 62 de persoane. Studii şi note. din Braşovul Vechi şi din Blumăna casă le izgonească şi. iar pentru a preîntâmpina trecerea colibaşilor prin cordon.. 71 Titus N.051. unde a pătruns de peste munţi. op. Dimitrie Eustatievici scria 72 : „La anul 1780. iul.. şi câteva invazii pustiitoare de lăcuste. Satele colibaşilor au fost izolate printr-un cordon situat mai sus de cetatea Bran 67 (unde funcţiona carantina pentru străini). din care au decedat 51. În intervalul 1778-1782. 401. au fost vr-o opt zile la cămpu. Sigma. Bucureşti. prevăzând că acei colibaşi nu-l vor accepta şi se vor duce în Ţara Românească. 48. . mânaţi de nevoia de a-şi procura cele necesare traiului. alţi cronicari ştiu de 1. 68 În afara ţinutului Branului. şi. OfJ. 63 Potrivit unor însemnări de cronică. în districtul Braşov au murit 1. la aciastă zi au venitu lăcuste multe foarte de la Ţara Rumănească aici. Carantina Branului. cit„ p.. '' Paul Cernovodeanu.. cit. loc. Ed. Ţara Bârsei a cunoscut din nou flagelul ciumei în anii 1770-1771. p. din Ţara Românească. unele din ele trecând din Ţara Românească şi Moldova peste Munţii Carpaţi. 13. fiind porunca de la domni. cit. 64 Aceasta a fost ultima mare epidemie de ciumă care a afectat sudul Transilvaniei.din care 789 de morţi au fost în 70 satele din hotarul Branului . 165. iar pentru numărul morţilor în Ţara Bârsei se avansează cifre contradictorii: 2. 128-129. ~. '·: fbidem.cimec. p. p.468 de morţi. Paul Bmder.procentul de letalitate de 73% fiind deosebit de mare 69 . puindu-să la ogoară.. Ciuma din 1770-1771 În lwrarul Branulw. ierni grele. 28 http://tara-barsei. în speţă Ţara Bârsei. cil. însuşită chiar de guvernatorul Transilvaniei. Haşdeu.. Magistratul nu a acceptat proiectul. 90.

1 AM-IAN.ro . cit. la Rotbav şi chiar printre ţiganii cartierului Blumăna din Braşov.. Septembrie. şi o adeverinţă că au trecut prin carantină. Michael Brukenthal. din care au decedat 62. cu. Astfel. iar 22 erau pe cale de vindecare. p. 1515-1519. şi leau fiert oamenii ca pe racii. . Şi aşa s-au strânsu mai multu de trei mii de găleate. 271. Măsurile prompte şi drastice luate de Guberniu. ·'" Ibidem. s-au dus de aici. p. unde au fost construite 14 barăci spaţioase pentru internarea bolnavilor. Paul Cernovodeanu. cit. Constatându-se câteva cazuri izolate de ciumă la pasul Timiş. fiind multe ploi. 187. p. care toate îndată sau închis". loc. 76 Neustădter a consemnat în raportul său că în cele trei localităţi au fost identificaţi 96 de 77 bolnavi. Calarnităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei că nimic nu poate folosi să le poată goni. fiind adusă de un fecior de cioban din Râşnov ce se întorsese a~asă de peste Carpaţi. Paul Binder. care a fost restrânsă la localităţile Codlea. Au venit lăcuste multe în Braşov. 269-270. Aciastă urgie ni-au arătat D-zeu pentru răutăţile noastre". şi împărţind haine şicolaci la pomană.. II. au poruncit de la toate casele să strângă căte doao fiardele [ferdele] şi să le opărească. 348. fapt consemnat astfel de Nicolae Grid 75 : „ 1786. fiind voia lui Dumnezeu. p. 170.. 7 . 1520. iar la I O octombrie 1795 71 74 Apud Ion Muşlea. ordinele guvernamentale şi regulamentul întocmit de Magistrat au fost aduse la cunoştinţa întregii populaţii prin parohii şi prin afişarea lor în locuri publice. 77 Paul Bmder... op. loc. 80 Nu s-au semnalat cazuri de infectare în oraş. iar cei ce veneau din Moldova şi Ţara Românească trebuiau să posede. 347. '' Ibidem.. şi tot au rămas multe. loc. s-au întărit măsurile de supraveghere şi control la frontiera cu această ţară.cimec. 78 Magistratul Braşovului raporta la 18 septembrie Guberniului despre măsurile luate pentru a împiedica extinderea ciumei în district. sau întins moartea şi pă la alte sate dimprejur. şi leau dat pe vale". Pentru a preîntâmpina intrarea în Transilvania a ciumei care reizbucnise în Ţara Românească în 1795. 270-271. p. la 26 septembrie în cele trei suburbii ale oraşului au fost blocate intrările şi ieşirile. au limitat efectele ciumei. doc. Apud Ion Muşlea. cit. 1511.. În 1786. Holbav şi Râşnov. 2. 1524. Paul Bmder.ro / www. Paul Cernovod~anu. p. Nu ştim dacă însemnarea popii Nicolae Grid se referă la aceeaşi invazie de lăcuste sau la un alt roi ce s-a abătut o săptămână mai târziu : 73 „ 1780. cit. care a trimis la faţa locului pe protomedicul Michael Gottlieb Neustădter şi chiar pe guvernatorul Transilvaniei. Ca o măsură în 79 plus. p. în afară de paşaport. După aceaia. 29 http://tara-barsei. ciuma care bântuia de mai mulţi ani în Ţara Românească s-a infiltrat în Ţara Bârsei 74 . Au început la Râjnov a muri de ciumă. în calitate de comisar regal învestit cu puteri depline. doc. nr. p. stabilindu-se câteva locuri de trecere. op. doc. 20 Iulie. 171.

şi apoi s-au slobozit într-o sămbătă seară. cu toată familia lui şi sau încins boala şi pă la alte rudenii ale lui carii fusese la îngropare. după ce au început tărgul acolo. Acte româneşti şi câteva greceşti din arhivele Companiei de comerţ oriental dm Braşov. Prima a avut loc între anii 1813 şi 1814. ei băga în oţăt. iarăşi de spre Braşovechiului şi a Blumenii s-au fost rânduit domnul Brener. Braşov. dacă şi mergea cinevaşii. şi cine ar hi vrut să miargă de aicia lavre-un oraşi au lavre un sat. 81 În secolul al XIX-iea Braşovul a cunoscut două epidemii de ciumă. 273. 349-351. şi aşea din domnii c. cu amănunte în plus despre manifestările ei în Şchei 84 : „ 1813. Ioan-George Andron subdelegaţii comisiei sanitare raportau Gubemiului că în district nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă. fiindcă s-au fost încins ciuma în Braşovechii. de avia cinevaşii banii de argint sau aramă. p. prin nişte bumbac ceau adus de acolo. tot la mezul noapţii caută să meargă. şi acolo mergea fiiştecare om care avia să cumpere sau grâu sau oriice de trebuinţa casii sale şi. maghistrat în Blumăna. lucrând la vama Timişului. p. de avea hărtii. numărul victimelor a fost redus. şi aşia lăsa pă omul cu ţădulă de işia afară. Vălenii de Munte. în capul Braşovechiului 3 săptămăni. larăşii după aceia au dat iarăşii poruncă că fieştecare să-şii grijească în casă şi hainele să şi le scuture. după călindariul cel vechiu. 200 I. şi aşia. Şi la Martie 16 au venit pă la fiiştecare gazdă de l-au jurat un domn de maghistrat ca să spoie dacă ştie cevaş: nescai haine are furate sau ascunse sau dacă ştie cevaşii". lăngă podul cel de piatră. Această ciumă se regăseşte şi în însemnările lui Nicolae Grid. p. atâta din Braşovu-vechi. molipsit din ţara rumunească (fiindcă la Bucureşti şi prin toate satele de prin prejur murea fără seamă mulţime) au murit şi el. "' Ion Dumitraşcu. adecă bancoţidule. iar oraşul a fost izolat prin cordon sanitar. 82 Yicenotarul Companiei greceşti din Braşov. fiind adusă din Ţara Românească cu un transport de lână. doc. 1932. Şi aşia au ţinut aciasta cu sf. numai de la sate nu lăsa ca să intre înlăuntru. '·' Apud Ion Muşlea. O istorie a Braşovului. prevăzute cu carantine. iarăşi senatur al c. iarăşi în Schei s-au rânduit dumnul Drauşii senatoriul şi împărţiitoriul. " Apud Nicolae Iorga. 1534. Accesul din Ţara Românească în Ţara Bârsei era strict controlat la punctele de frontieră şi vamă de la Timiş şi Bran. din care au murit 166. iarăşii s-au slobozăt d-au putut omul a umbla iarăşi fără ţidule. "' Ibidem. unde apoi la acel pod de piatră s-au fost făcut şi linii. zioa Miercurii.cimec. la portă. le afuma. bisericii pănă la anul 1814. 30 http://tara-barsei. care un zidari sas de acolo. iarăşii. Martii 15 şi 25.ro .ro / www. astfel că au fost infestate doar 246 de persoane. 87. şi aşia au fost închis şi bisericile de nu putia nimenia să miargă şi. Sau început ciuma în Braşovul vechiu. relatează în cronica sa evenimentele legate de ciuma de la Braşov 83 : „ 1813. la dechemvrie 1. Antonie Constantin. Mariana Maximescu. au încuiat tote porţiile cetăţii. maghistrat unii s-au dus la sate şi s-au închis. caută să facă lazaret jos în Braşovechii. XXXV-XXXVI. 16 Octombrie. datorită virulenţei scăzute a virusului şi măsurilor sanitare imediate. dar. Noemvrie 19 şi. cit„ p. loc.

săptămâni. în vreme de 24 de ceasuri au murit întracea casă 5. cât şi ale altor naţii ca să nusă mai facă slujbă. La I3. lară la 4. că pă lângă pază. sau oprit şi oamenii de aicea să nu mai meargă la linie. Martie au început comisareşii de aicea orânduiţi a jura pe fieşte care din casă în casă. nemţeşti WW. ceasuri. tot de aceia carii adusese câte cevaşi molipsit de la vamă. fiind că nu să mai făcea târg acolo. mai mult voia lui Dumnezeu au fost de neau izbăvit de această groaznică şi cumplită moarte. de vreme ce oamenii cei de dincolo de linie nu era slobozi să intre în Braşov. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cât şi din Curmătură. atâta ale noastre. îndată pe toţi cei din casă cioclii îi ducea la spital. săptămâni. Comision. uşile. Întraceastă lună au început a să face linia în Blumăna la podu de piatră. şi pre oamenii din casele acelea iau dus pe toţi la spital în Blumăna. Februarie a. La 27. Noemvrie a. sau ciontat ciuma (care ar fi putut să se încingă) însă să poate socoti. să trăgea clopotul cel mare. Februarie sau dat poruncăca fieşte care gazdă săşi spele podinile. şi pecetluinduse sau trimis de au făcut lazaret la vamă. şi iarăş sau adus. ci să da bucate dela Cetate. şi pă Tocile. şi săşi spoiască în casă. şi la 12. la urmă toate sau plătit cu bani) şi aşa prin această prea bună pază. Iară o muere din Braşovuvechi fugind întro noapte aicea pe Coastă [cartier în Şchei] la nişte rudenii ale ei. sau oprit straşnic a nu să mai face slujbă la biserici cu poruncă chiar dela Curte. Întraceastă ciumă au murit peste toţi la 158. Aprilie sau stricat linia. lară la I-mă Martie au început a căuta doctorii cu un domn de [la] maghistrat prin toate casele dearândul pă oameni. măcară prea puţini au trecut dincolo. La 31. de vreme ce vedea că la o săptămână numai unul sau doi murea.cimec. Aşijderea şi în ţigănie sau încins boala la vro câteva case. în Braşov şi numai la biserica rumânească cea mare din Şchei au venit de sau uitat. şi sau slobozit fieşte 31 http://tara-barsei. La 11. la cei ce au vrut să iasă de aicea. fără numai la prânz la 12. c. Martie a. La Săcele încă au murit vro câteva case de unguri. şi pă Cacova şi de toţi nau murit în Şchei nici 30 de oameni: iară din casele neguţătoreşti nice una nu sau molipsit. şi sau făcut mare mulţumită lui Dumnezeu pentru izbăvire. de acolo fieşte care îşi cumpăra cei trebuia. însă cum murea undeva. îndată prin porunca Domnilor locului toate casele ce să primejduise sau închis. c. şi în Braşovuvechi în biserica săsească din capul Braşovechiului 3. pentru înştiinţarea fieştecăruia creştin. şi hainele le ardea (care haine şi aşternuturi ce sau ars. ascuns şi cum că sau curăţit fieşte care cele ce au avut după poruncă. şi sau pus straje. să scoaţă hainele şi aşternuturile la vânt. că poate acolo să înştiinţase că aicea mor foarte mulţi şi nu sau mai făcut slujbă până la 15. casă roage pe Dumnezeu în casa sa. nici clopotele nu sau mai tras la nici o biserică.ro . iar atuncea sau slobozit bisericile şi clopotele. să adune oameni mulţi. sau strâns toate bum bacurile şi lânurile cât sau aflat aicea la Braşov din porunca I.ro / www. apoi la câte 2. Însă pe lângă opreliştea aceia în taină tot sau făcut slujbă în toate zilele în biserica noastră. La 22. şi aşternuturile ce au avut li sau ars. găleata de grâu cu 8. iară hainele. c. şi seara la 8. de oameni. şi acolo să făcea târg. Deci atuncea pricepânduse beteşugul. trei săptămâni murea unul. sau oprit toate bisericile. persoane iară 3 au scăpat. casă nu aibă ceva molipsit. La 18. şi sau făcut şi lazaret în capul Braşovechiului lângă biserica săsească [Bartolomeu] de 3. Martie. însă numai pe slujnicele lea vizităluit (fiind că sau aflat multe sfrenţite) iară pe alţii nu. Martie iarăş au vizităluit casele casă ţie toate grijite şi curate. au venit I. Gubernia! Senitets Comision dela Cotlea.

p. nwnai lăz. ba încă şi viile pe alocurea. atuncia au căzut şi şcoalele cele vechi. cir. Seara pe la 6 Yi ceasuri au ploat şi tunat tare ca vara" 87 . Redămcâteva 85 însemnări din cronicile vremii despre aceste fenomene: „ 180 I. Astfel. fă[ră) zăpadă" 91 .. 351-352. şi au făcut mare stricăciune şi în Braşovechi. de şopuri. Ibidem. 1804. „ 1812. au început a fi un ger mare. 1783şi 1828. 3 8. încât sau stricat poamele aicea (fiind că era pomii înfloriţi) iar la sate nu. porţi şi stoboară au căzut. fevruarie 8.. p. ca negura au fost venit în vreme de unsprezece ceasuri. Ianuarie. cit. „ 1831. 253-255. „ 1814. 4 Octombrie. 1813 şi 1830. Fenomenele climatice extreme au continuat să se manifeste în Ţara Bârsei la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi în prima treime a secolului al XIX-iea. loc. '. Şi s-au tras spre Cîrstiianu şi spre Vîlcani la Bran" 90 . Ioan-George Andron care a merge în ţara nemţească şi ungurească unde va vrea. dar la intervale mai mari şi cu mai mică intensitate. În 17. larăş au nins toată noaptea. 1824 şi 1829. Şi s-au tras despre Dîrste de au venit aicea la Braşov. zile'' . 18. zile până sau topit" 88 . Noemvrie 25 pînă la 1832.degrindinăîn 1813şi 1820şideinvaziidelăcusteînanii 1781. dar ger uscat. XL. cit. Nicolae Iorga. Întru această noapte au tunat şi fulgerat" 86 . loc. Ibidem. care şi la multe grădini s-au dărămat şi pămîntul '' Toader Nicoară. însă nu numai aicea. Au nins toată zioa şi noaptea. [Au] eşit oameni şi au tras şi clopotile la biserici. de inundaţii în 1779. 181 O. zioa Sîmbătă. unde învăţa copii. încât sau făcut o zăpadă mai mare de o jumătate cot. 1789. Iunie 18. de vreme ce au înghieţat noaptea şi au ţinut zăpada 6. p. cu un impact mai atenuat asupra vieţii locuitorilor. p. „ 1814. 1797. marţi. cătau luat şi case şi au înnecat şi oameni. n-a căzut zăpadă. 32 http://tara-barsei. "' Ibidem. Ţara Bârsei a fost afectată de secetă în anii 1789. fiindcă ploia au ţinut zioa şi noaptea în doao zile. şi în ţara rumânească. la Fevruar prima. 18. 89 „ 1828.ro . 168-169. 1783. op. şi. şi 19. şi au ţinut zăpada pe pământ 5.. 25. Întraceste trei zile au fost vânt foarte mare încât multe coperişe de case. ci şi în Ardeal.cimec. :·: Ilie Corfus. p.~ Ion Muşlea. 351. au venit lăcuste aicia.ro / www. Aprilie. Aprilie. op.. şi adoua zi un viscol foarte mare. avgust 22.ăreturile ţării nunâneşti au rămas foarte întărite". au fost mare potop.Ji. „ 1832. 1805. cit.

au întrat cătanele iarăşi de la linie în cetate şi au început a puşca şi a striga: vivat. şi mai păn scurt mare stricăciune s-au tăcut la acest oraşi al Braşovului" 92 . n-au fostu ciumă după cum au zis domnu doftoru Placăr. Şi încă şi mulţi din neguţitori au eşit pă la sate. în Braşov numărul bolnavilor fiind de 452. dar măsurile de carantină. p. vameşii şi controloru şi cu toată canţalariia. 96 Epidemia din 1848 s-a extins din Rusia în Principatele Române şi. 177. Bucureşti. cordoanele şi măsurile sanitare şi-au dovedit eficienţa. şi la Noemv. Paul Cernovodeanu. Biciul holerei pe pământ românesc. mergănd domnu. Ed. numărul morţilor fiind redus. Şi aşea. 305. 1848 şi 1866. lăţirea numitei boalei să se poată împedeca" 94 . iar în satele din împrejur 76 de decese. zicând că iaste ciumă. scria: „ 1828. Gyemănt Ladislau.ro . Consiliul Locumtenenţial al Ungariei publica la Buda în limba română „Diregăciune pentru Superiorităţile Sănătăţii şi pentru Mădulările Institutului Contumaţialnic spre acea înţintită ca hotarele Ţărilor Austriace Crăeşti Împărăteşti de năvălirea boalei colera carie în Ţara Rusească peste popor stăpânieşte să se poată scuti şi în întâmplarea năvălirei. împreună şi cu vama. şi acolo să făcea tărgu. cum s-au văzut lucru. XLI. au închis cu linii tocma în jos. la 3 ceasuri. şi domnul ghenărariul. p. care a afectat Braşovul în anii 1831. "·' Ibidem. vicenotarul Companiei greceşti. tăcând ravagii în Ţara Românească şi Moldova. în condiţiile unei veri toride care favoriza propagarea bolii. p. "' Ibidem. 93 După dispariţia ciumei. cu toate măsurile de prevenire. şi domnu maioru şi copii cei săraci. dar. Ciuma s-a manifestat ultima oară în Braşov în anii 1828-1829. ajunsese în 1830 la hotarele Transilvaniei. Astfel. Cum holera. la 12 ceasuri. într-o joi. după prănz. Şi aşea în 18 Dechemvr. iar Magistratul Braşovului emitea la 26 ianuarie 1830 o înştiinţare în nouă puncte care stabilea măsuri de prevenire a epidemiei • În Ţara Bârsei holera s-a 95 manifestat între lunile iulie şi septembrie. ' Ibidem. 33 http://tara-barsei. Şi aşa. 1981. oricine ce avea a cumpăra. Bucureşti. la Braşovechii. în decembrie 1830. 2002. printre măsurile de prevenire luate de autorităţi a fost şi aceea de a publica în cele trei limbi ale naţionalităţilor din Transilvania instrucţiuni pentru oficiile sanitare. s-au deşchis iarăşi bisericile şi şcoalele. iar în 18 localităţi din district au fost 432 de bolnavi. la 22 Noemvrie. ""17 Gheorglie Brătescu. 303. pornită din Rusia. Până la 5 august. din care au decedat 330. Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania. şi aşa s-au dus la Cotlea. tipărite în limba română. 20 an [au] eşit şi domnii de Maghistrat. s-au închis bisericile. au intrat şi Comisionu înlăuntru în ceta[te]. Marţi la IOceasuri.. a afectat şi Transilvania. zioa Duminecă. 97 La 31 august protopopul Petre Gherman din Şchei era sfătuit de vicarul Moise Fulea de la Sibiu să explice credincioşilor n Ibidem. După această dată numărul deceselor a scăzut simţitor în oraş. p. XL ·M Aurel Rădufiu. dar numai au fost altă boală" . Calamităti naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cu pomi cu tot. 88.cimec.ro / www. Antonie Constantin. Şi în 26 Dechemvrie. Noemvrie 11. în regiunea Braşovului s-au înregistrat 120 de decese. la 25 dechemvrie. Academiei. încă fiind aicea şi nepotul lui Brucăntal. p. epidemia care a secerat cele mai multe vieţi a fost holera. din care au decedat 316. p.

cărora le-au căzut victime un mare număr de persoane. Epidemiile aveau o ciclicitate de aproximativ un deceniu. cil. 1841-1842 (331 de morţi). p. dar de ele au beneficiat puţini oameni.. 99 Alte boli contagioase. „să se tragă clopotele pentru toţi o dată pe zi. s-au manifestat mai ales în rândul copiilor. 1873-1874 (640 de morţi) şi 1880-1881 (469 de morţi). Ioan-George Andron cum se trata holera. iar dacă numărul morţilor ar fi mare. prin sunetul clopotelor de mai multe ori pe zi" 98 . ca variola şi tifosul. Secolul al XIX-iea a cunoscut şi epidemiile altor boli contagioase. '" Ibidem. la un timp hotărât. difteria şi tusea convulsivă.ro . '''' Ion Dumitraşcu. Mariana Maximescu.ro / www. Încă de Ia începutul secolului al XIX-iea s-au făcut vaccinări antivariolice. op. rujeola. precum scarlatina. iar Ia Braşov cele mai virulente s-au produs în anii 1835-1836 (69 de morţi). pentru ca locuitorii să nu se ţină necontenit cu frică şi cu groază. 34 http://tara-barsei. 87.cimec.

necesitatea deschiderii ei spre exterior şi necesitatea abandonării autarhiei şi izolării.cimec. Ţara Bârsei Iosif Marin BA LOG A „ARII DE ATJ. dacă nu din direcţia satului. Dăinuirea mijloacelor tradiţionale de transport a limitat expansiunea oraşului. se impune aşadar o analiză care să stabilească natura şi componentele acestei relaţii stabilite între sat şi lumea urbană în procesul modernizării. 364. 1966. mijloace moderne de transport) pe care nu o putea furniza decât oraşul. de asemenea.ro / www.a determinat transformările majore din a doua jumătate a secolului al XIX-iea şi în Imperiul Austriac. cât şi oraşul. în urma căreia s-a pus în mişcare întregul proces al modernizării. De la comunitatea ruralei la comu11ita1ea urbanei.ro . Dacă Marx spunea că „cea mai mare diviziune a muncii materiale şi spirituale este separarea oraşului de sat'' şi că „opoziţia dintre oraş şi sat străbate întreaga istorie a civilizaţiei până în ziua de azi" . A fost un proces sinuos şi complex. Noile mijloace şi. 23. Componenta materială a relaţiei dintre sat şi oraş este esenţială în procesul dezvoltării economice. maşini. un rol deosebit. Bucureşti. Aceasta a reclamat lumii rurale. au pătruns o dată cu ea şi modernitatea şi mentalitatea modernă. 1980. 2 În unele optici fenomenul este văzut atât ca difuziunea urbanului în rural. Schimbarea. drept cadru al evoluţiei economice. care a cuprins în cadrele sale atât lumea rurală. mai ales. uneori echivalentă cu progresul economic. ' Karl Marx. cât şi ca pătrundere a trăsăturilor rurale în spaţiul urban. Oraşele sunt legate între ele prin căi de comunicaţii.apariţia economiei moderne de piaţă şi a relaţiilor sociale dinamice. p. Istoricii. calea ferată au restructurat masiv situaţia. aşadar. a devenit legea fundamentală a societăţii. 48. Bucureşti. Iar ca acest hinterland să devină productiv era nevoie de tehnologia modernă (unelte agricole. p. alteori nu. Deschiderea satului spre oraş a reprezentat o primă componentă în cadrul acestui proces. atunci cel puţin din cea a oraşului direct interesat în expansiunea influenţei sale economice. Un oraş nu poate exista fără o sursă externă de aprovizionare într-un hinterland agricol suficient de productiv. Geneza oraşelor este o fonnă de regionalizare a spaţiului social. dar sunt conectate şi cu o zonă limitrofă din care îşi asigură necesarul de produse agricole şi de materii prime. Ilie Bădescu. ''ol. demografii şi sociologii au demonstrat acest lucru. Metodologic. Componenta tehnologică are. A rezultat astfel° o „confruntare" cu lumea oraşului. În acest sens iniţiativa a venit cu precădere. Ei au demonstrat. realizată în Transilvania în deceniul al Vl-lea. adică un fenomen de propagare a atributelor oraşului în aria rurală. 35 http://tara-barsei. o dată cu reformele agrare. realitatea se dovedeşte a fi 1 mult mai complexă decât această eternă opoziţie. bazate pe valoarea individului şi pe capacitatea şi puterea sa economică . Acolo unde a pătruns calea ferată. că procesul modernizării materiale a unei societăţi nu poate fi apreciat corect dacă nu se ţine seama de natura relaţiilor care s-au stabilit între sat şi oraş în contextul avansului societăţii moderne industriale.!ACŢIE" ŞI REŢELE DE RELAŢII ~CONOMICE INTRE SAT ŞI ORAŞ IN MODERNIZAREA ECONOMICA A TRANSILVANIEI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1850-1875) Modernizarea economică . Expansiunea urbană este văzută ca derivând din fenomenul oraşului ca o expansiune simplă. Opere.

au mers mână în mână. ci au determinat apoi un fenomen specific urbanizării: atracţia oraşului în condiţiile în care acesta devine centrul de polarizare economică. dar o regiune închisă (grup de comunităţi izolate de alte grupuri de comunităţi). economici şi mentali. produse manufacturate. industriale şi servicii: comerciale. la mijlocul secolului al XIX-iea a adus în centrul atenţiei lumea urbană în măsura în care ponderea acesteia putea să asigure trendul necesar dezvoltării economice. ceea ce a imprimat întregului proces o sumă de caracteristici aparte: ele rezidă în condiţiile politico-istorice specifice ale provinciei. implicit. Procesele ulterioare de deschidere reciprocă.foamei. măsura în care a avansat relaţia sat . marcate de cele două angoase primordiale pe care societatea modernă industrială la aduce la nivelul imaginarului colectiv: spectrul ruinării şi constrângerea. câteodată. atât cât a existat ea în acea perioadă. ci şi în direcţia unui efort deosebit din partea satului de adaptare la noile cerinţe economice şi sociale ale noului tip de societate modelată din ce în ce mai mult de lumea urbană. Iosif Marin Balog Treptat. În acest proces subsumat modernizării s-a creat şi un grav decalaj între producţie. care s-a realizat în concordanţă cu situaţia şi împrejurările locale. se ajunge şi la o componentă politică a relaţiei. Practic. Dimpotrivă. Noile atitudini care apar în acest context în mentalitatea omului rural îl familiarizează cu lumea urbană şi îl determină să conştientizeze că şansa succesului poate exista şi dincolo de lumea satului. Noile dinamici pe care le cunoaşte lumea urbană în această vreme apar fără precedent dacă le comparăm cu perioada anterioară sau chiar cu ceea ce se întâmplă în lumea satului. determinate de atracţia din partea oraşului. administrative. în diversitatea etnico-lingvistică şi culturală. Cerinţele industrializării. în Transilvania. Procesul modernizării economice. satul devenind treptat suport politic (electoral) pentru lumea oraşului cu toate consecinţele pe care nu se impune să le discutăm aici. Astfel.cimec. Fenomenele declanşate în această conjunctură nu trebuie văzute doar în termenii unei permanente migrări de populaţie dinspre sat spre oraş. Aceasta nu înseamnă însă că spaţiul rural se cantonează în imobilism şi izolare. pe o scară tot mai largă.ro . care corespunde unei etape de autonom ie a spaţiului rural ca spaţiu de producţie. declanşat în Imperiul Habsburgic şi. A face o analiză a acestor componente ale modernizării economice prin prisma relaţiei sat-oraş este un demers dificil la care istoria economică este chemată să dea răspunsuri. Migraţia dinspre sat spre oraş se explică în termeni demografici. Peste toate se resimte tot mai mult necesitatea alfabetizării şi a învăţământului care trebuie să ţină pasul cu modernizarea. adesea dictate de constrângerea economică. medicale. În această privinţă putem vorbi de mai multe faze: o primă fază ar fi cea a migraţiei alternative. au fost dure. măcar parţiale. juridice şi. realizat cu intensitate diferită în diversele faze ale modernizării şi dezvoltării economice. se creează o relaţie complexă între cele două. Este faza în care avem comunităţi săteşti deschise.ro / www. această componentă materială s-a amplificat. cele două. Formarea mentalităţii economice moderne s-a realizat prin procese dure. urbanizarea şi disciplinarea socială. 36 http://tara-barsei. tehnologie şi mentalitate. Din acest punct de vedere etapa 1850-1875 reprezintă pentru Transilvania perioada de creare a condiţii/or necesare creşterii economice de tip modern. deşi acestea din urmă nu au fost întotdeauna binevenite şi au fost uneori impuse vecinilor rurali fără voia lor. În fine. în sensul că oraşul începea să ofere producătorilor rurali. au reclamat nu numai tendinţa şi necesitatea deschiderii satului spre oraş şi invers.oraş reflectă şi gradul de disciplinare socială la care a ajuns societatea. Deschiderea satului spre oraş a fost un proces complex. care adesea a îngreunat adaptarea şi i-a imprimat un caracter sinuos.

Clu1· -Na1mca 2000 p. În plus. 3 Industrializarea nu a dus la o transformare radicală a acestor oraşe mici şi mijlocii pentru că ritmul lent şi inconstant al acesteia nu le-a asigurat baza necesară. the small towns of the European periphe1y belonged to a rather different world than the small towns of the European centre".!' · ' ' 7 Csetri A. început încă înainte de 1848 7 . În acest sens rolul industrializării asupra procesului de urbanizare este unanim recunoscut. unii autori au găsit argumente suficiente să afirme că modelul de urbanizare în aceste regiuni ale Imperiului (Ungaria şi Transilvania în general) a fost diferit de cel vest-european. 37 http://tara-barsei. 1993. 63 şi urm. În primul rând. criteriul de bază care delimita localităţile urbane de cele rurale era „ îndeplinirea unei funcţii centrale. în ceea ce istoricii au numit primul val al urbanizării. particularismele regionale de dezvoltare economică. în Transilvania. precum şi condiţionările impuse de situarea geografică. de natura sau abundenţa resurselor etc. rolul comerţului a fost deosebit de important. 1966. cu numeroase particularităţi de care se cuvine să ţinem seama. la mijlocul secolului al XIX-iea Imperiul Habsburgic prezenta o reţea urbană destul de slabă în raport cu spaţiul vest-european şi inegal răspândită la nivelul diverselor regiuni ale Imperiului..000 şi 20. P. „ Despite severa/ simultaneities. Este perioada în care are loc cea mai importantă translaţie a centrului de greutate al vieţii economice dinspre sat înspre oraş.ad elejen. de ritmul investiţiilor.000 şi 5. Small towns in Eastern Europe. Funcţiile acestor oraşe au rămas în genere limitate şi nu s-au integrat într-o reţea mai complexă a urbanizării. se impune să remarcăm faptul că. p. Realităţile social-economice. în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai". 1995. în condiţiile unei slabe industrializări. Cluj. 89. 77 şi urm. p. continuă într-o nouă ambianţă după 1850. Contribuţii demogra'ice.agon a XIX s. ' Ibidem. din punctul de vedere econom ic.ro . potrivit recensământului din 1850.796 de aşezări stabile erau 25 de oraşe. ' Bacskai Vera. Cambridge. Din punctul de vedere al mărimii predominau oraşele mijlocii şi mici (cele între 10. Budapest. p. fiind necesară o abordare mult mai nuanţată.a. 2. I mreh Ştefan. şi poate mai mult decât atât. ' I. fasc.000 locuitori). Bolovan. " Ibidem. „Arii de atracţie" şi reţele de relaţii economice care. 7. imprimă notele distincte ale procesului modernizării într-un spaţiu geografic şi politic la un moment dat. Astfel. numai că modelele oferite de analizele asupra urbanizării în Europa Occidentală nu au adus rezultate pe deplin mulţumitoare.000. cea de piaţă. de accesul la căile de comunicaţie. Din acest punct de vedere. 4 Pentru a aprecia corect gradul de urbanizare a provinciei transilvane. 65 de târguri (Mărkte)5./8 şi Unirea din 1918. Clark). aşadar o mult mai evidentă pondere a urbanului în partea ungară a Imperiului. între 2. până la urmă. pe când Ungaria avea un număr de 61 de oraşe şi 657 de târguri 6 . Transilvania î111re revoluţia de la 18. 38. '. moştenirea unui trecut istoric aparte şi particularităţile procesului industrializării în Europa central-răsăriteană au determinat şi în Transilvania un proces de urbanizare şi de modernizare economică. seria Historia. Aspecte ale situaţiei şi de::voltării oraşelor din Transilvania ( 1786-1814). Varosok es varosi torsada/om Magyarors. în Small toll't1s in Early Modern Europe (Ed. 22 de suburbii (Vorstădte). au imprimat un ritm aparte procesului de modernizare care. dintr-un numar de 2. Perioada 1850-1880 se încadrează. p. Studierea oraşelor din Europa central-răsăriteană reprezintă din acest punct de vedere un aspect important. însă este influenţat în mod direct de politicile economice.ro / www.cimec. pentru un hinterland cât mai larg şi cât mai populat" 8 • ' Bacskai Vera. La fel. respectiv.

1856-1859: Bran. un comerţ pasiv. '" Rodica lrimescu-Andruş. a sporirii necesităţilor lumii rurale în materie de produse manufacturate. în funcţie de realităţile şi necesităţile economice locale. p. 1850-1918. cum era şi firesc. Cu alte cuvinte. Lista târgurilor din Transilvania. Ea considera că în delimitarea localităţilor urbane de cele rurale criteriul de bază era îndeplinirea unei funcţii centrale. Răspândirea acestei forme de organizare şi de funcţie economică a fost reclamată de cerinţele pieţei. expansiunea târgurilor s-a produs şi ca unnare a deschiderii satului spre relaţiile de schimb şi. unde relaţiile băneşti erau extrem de fragile. redus la vechiul principiu al schimburilor de produse perpetuat încă din Evul Mediu cu precădere în zonele mai sărace. l 852-1918: Chirpăr (Sibiu). unele tind spre activităţi de piaţă zilnică. l 864-1879: Geoagiu (Hunedoara). Bacskai Vera a acordat rolul prioritar pieţei. Existau două tipuri de comerţ practicat în cadrul acestor târguri: pe de o parte. o mediere în privinţa schimburilor comerciale pe arii mai largi.ro / www. În perioada în discuţie. Din punctul de vedere economic a contat foarte mult crearea aşa-numitelor „ arii de atracţie economică" ale târgurilor şi oraşelor. iar pe de altă parte. Sargetia"'. 7 şi urm. Mai mult. 1850-1875. Banat şi România. Aceste arii de atracţie s-au conturat încă din Evul Mediu. numite târguri.cimec. 38 http://tara-barsei. Realitatea istorică din a doua jumătate a secolului al XIX-iea a dovedit că acolo unde au existat asemenea legături economice bine articulate aceste târguri au cunoscut o dezvoltare economică notabilă. ci se schimbau informaţii între lumea oraşului şi lumea restrânsă a satului care era limitată în privinţa posibilităţilor de informare. 1874-1885: Sănn~u (Mureş). XVI-XVII. 1982-1983. cercul consumatorilor era mai mic. 9 Era libertăţii comerciale şi industriale inaugurată de legislaţia din anii 1850-1851 a determinat. precum şi puterea lor de cumpărare şi pretenţiile în privinţa calităţii şi a diversităţii produselor erau şi ele mai scăzute.. iar acolo unde legăturile au fost slabe. În analiza sa asupra dezvoltării reţelei urbane în Ungaria. 1852-1897 etc. p. Pe măsura 10 avansului modernizării. 1852-1908: Cincu Mare (Braşov). ca urmare a '• Ibidem. dezvoltarea acestor târguri în măsură să aspire spre statutul urban a fost mult împiedicată. cea de piaţă pentru un anumit hinterland. în pieţele acestor târguri nu se comercializau doar produse. 1852-1864: Suscni (Ciuc). a cererii şi a ofertei. ca intermediară între lumea satului şi hinterlandul oraşelor mai mari. o creştere a comerţului şi a meşteşugurilor care au încercat să suplinească producţia de fabrică aflată abia la începuturile sale. Ele reprezentau o zonă circumscrisă în care se desfăşura schimbul de produse între diferitele regiuni. 1869-1878: Cetatea de Baltă. dar s-au restructurat destul de profund în a doua jumătate a secolului al XIX-iea. altele devin pieţe de achiziţionare a produselor agricole sau chiar pieţe mărunte ce contau tot mai puţin din punctul de vedere economic.ro . în cel de-al doilea caz. în . Târgurile au cunoscut în această perioadă o adevărată expansiune numerică şi geografică. funcţiei comerciale. un comerţ activ bazat pe relaţii băneşti prin care produsele circulau potrivit regulilor pieţei moderne. Iosif Marin Balog O fază intennediară în procesul expansiunii economice a unei regiuni dinspre rural spre atributele depline ale urbanismului a fost înregistrată la noi de expansiunea şi dezvoltarea unor aşezări cu funcţii eminamente comerciale. Funcţia centrală a târgurilor a fost că au asigurat un anumit nivel de comunicare între sat şi oraş la nivel economic. 1869-1872: Varhegy (Ciuc). 1852-1886: Câmpeni. S-a ajuns chiar să se considere că târgurile care nu şi-au depăşit condiţia sau decăzuseră reflectau mai degrabă o realitate de subdezvoltare economică. 1852-1918: Drăguş (Făgăraş). 389-399: spre exemplificare dăm doar câteva nume de localităţi ce au deţinut în această vreme titlul de târg: Brad. Au luat fiinţă astfel numeroase târguri în localităţi mai mari sau mai mici . mai mult. 1852-1884: !ghiu (Alba). exigenţele economice au reclamat o specializare tot mai clară a târgurilor. mai ales.

Turda.cimec. . iar zonele delimitate de noi nu pot fi considerate „zone pure'". de 11 circa 50--60 km. urmare a sporirii activităţilor comerciale ale armenilor. În deceniile de după 1860 se constată o structurare şi mai evidentă a acestor arii de atracţie. în acelaşi timp. cic . 1999. la rândul lor. pentru târguri. Aşezări de o mai mică importanţă îşi conturează propriile zone de atracţie: Reghin. p. Clujul era. 12 Reghinul îşi conturase propria arie pe Valea Mureşului. împărţindu-şi acest rol cu oraşe precum: Turda. Astfel. 11 Astfel de specializări se perpetuează până astazi. dar mai ales ca urmare a sporirii funcţiilor lor economice şi a sporirii atracţiei exercitate faţă de lumea rurală. la începutul secolului al XIX-iea „aria de atracţie" era de circa 20 km. Dacă încercăm o împărţire a Transilvaniei din punctul de vedere al ariei de atracţie economică a marilor oraşe. op. A doua zonă ca întindere era reprezentată de zona Târgu-Mureş. 225. care cuprindea. lemn şi alte materii prime specifice. Sighişoara. dar se resimţea şi o intensitate a atracţiei marelui centru care era Braşovul. cu o populaţie de 19. Dej. Cluj-Napoca. cea mai mare ca întindere. 227.612 locuitori în anul 1850.. ar fi zona nord-vestică a Transilvaniei - zona Clujului -. pentru această zonă. Clujul. pe lângă satele din scaunul Mureş. În scaunul Odorhei. Desigur că în acest areal nu era vorba de o atracţie exclusivă din partea oraşului Târgu-Mureş. legume şi zarzavaturi. micro-zone de atracţie care se interferau în zonele de margine.Arii de atracţie" şi re\ele de relaţii economice îmbunătăţirii şi modernizării posibilităţilor de transport şi comunicaţii. scaunele Ciuc şi Casin. punând în contact o zonă mixtă complementară: zona defileului Mureşului. 39 http://tara-barsei. Gherla. dominată de cel mai important centru urban.ro / www. Mediaş. existând numeroase interferenţe la nivel regional în funcţie de caracteristicile economico-geografice ale zonei. fapt dovedit şi de creşterea demografică destul de semnificativă a oraşelor Turda. şi satele din jurul Reghinului. Gheorghieniul devine cea mai importantă piaţă de vite din zona de răsărit a Transilvaniei. oraşul Odorheiu Secuiesc îşi contura propria arie de atracţie ce cuprindea cea mai mare parte a scaunului respectiv şi scaunul filial Casin. Dumbrăveni. p. 231. asigurând nevoile de produse industriale pentru lumea rurală pe o arie extrem de întinsă. Dăbâca şi Szo~nocul Interior şi zonele de munte din nordul Munţilor Apuseni furnizoare de produse animale. Practic. Gheorghieni. Astfel. În zona Trei Scaune ariile de atracţie erau împărţite de Târgu Secuiesc şi Sfântu 14 Gheorghe. Astfel. pe măsura dezvoltării oraşului Târgu-Mureş sub aspect demografic şi urbanistic. constatăm o distribuţie interesantă a acestora şi.ro . aceste din urmă oraşe aveau. şi aşezări din comitatele Târnava. atât ca urmare a industrializării. iar pentru oraşele mai mari. o primă zonă. Ibidem. orientate spre producţia de cereale. Gherla şi Dej. Pe măsura avansului industrializării şi al căilor de comunicaţii. 13 La rândul lui. De menţionat că această arie de atracţie se conturează mai evident în a doua jumătate a secolului al XIX-iea.. între care cea mai evidentă este că nu a existat o arie dominantă din punctul de vedere al puterii şi potenţialului economic. p. specializată în comerţul cu lemne şi animale. Procesul de urbani=are în scaunele secuieşci în secolul al XIX-iea. alcătuind o rază de circa 20--25 km. Din punctul de vedere economico-geografic zona reprezenta o îmbinare între potenţialul agricol al zonei de podiş din comitatele Cluj. Odorheiu Secuiesc. Zalău. oraşul Gheorghieni îşi creează o zonă de atracţie asupra satelor din depresiunea Giurgeului şi a satelor din zona Ciucului superior specializate în creşterea animalelor. 14 Pâl Judit. iar oraşul Târgu-Mureş "12 Pâl Judit. principalul centru meşteşugăresc şi apoi industrial. o serie întreagă de particularităţi. concurenţa dintre aceste centre şi angrenarea lumii rurale în noile circuite creşte în intensitate.

Fond nr. La fel. Bucureşti. cel mai important centru economic şi financiar din estul Transilvaniei. ce controla 90% din comerţul en-gros de pe piaţa Braşovului şi care era compus. scaunul Arieş. Braşovul.OOO locuitori. principala placă turnantă a comerţului Transilvaniei cu Principatele Danubiene şi apoi cu România cel puţin până la războiul vamal din 1886-1891. 4. rezumată la activităţi comerciale modeste şi menite a realiza schimburile specifice de produse între spaţiul urban şi cel rural. Gremiul de comerţ levantin (românesc). Situaţia de slabă dezvoltare economică a zonei se va perpetua până spre sfârşitul secolului al XIX-iea. IV. dovadă evoluţia sa demografică (3 . anume Ţara Bârsei. Cea de-a treia zonă.ro . cel mai important centru al Transilvaniei. respectiv.869 în 1880). Făgăraşul şi alte câteva zone limitrofe de interferenţă. îşi pierde din importanţă. la mijlocul secolului al XIX-iea. Braşovul a reprezentat şi un centru de iradiere a vieţii economice înspre zonele rurale din Ţara Bârsei şi Făgăraş până la marea restructurare care se va petrece o dată cu izbucnirea războiului vamal cu România.loitre 1851. Se conturează şi aici o serie de „centre de atracţie". p. pentru că reprezenta o funcţie de intermediere în privinţa comerţului între satele din Munţii Apuseni şi zonele de câmpie limitrofe. dar care cuprinde o zonă limitrofă restrânsă. în „Studii şi materiale de istorie modernă". 20. Ministerium fiir Handel Ge11•erhe und o. "' Vezi pentru numeroase detalii economice cantitati

e: Bericht der Handels-und Gell'erbekammer in Krons1ad1 an das hohe K. neexistând nici un oraş cu peste 1O. De asemenea. sub aspectul extinderii sale. Arhivele Nationalc. nr.ro / www. Este vorba despre o zonă cu un grad redus de urbanizare. Bucureşti. din 9.129 în 1870. Iosif Marin Balog va deveni. centru minier. Tot aici îşi avea sediul Camera de Comerţ şi Industrie. 3 iunie 1850. 180. care rămâne puternic concurată dinspre Târgu-Mureş şi Sibiu. Abrudul. comitatul Hunedoara.J de firme şi un număr de 168 de membri.636 loc. Alte zone de atracţie au fost reprezentate de centre de importanţă minoră. Sub aspect economic şi comercial Braşovul era. doc. 15 Situat la răscrucea principalelor drumuri comerciale de legătură cu Principatele Danubiene şi cu Marea Neagră prin cinci trecători ale Carpaţilor. 1973. Gremiul de comerţ românesc (levamm). când va împărţi acest rol cu oraşul Târgu-Mureş. fondată în 1851. fila 1-2. K./8-1859. o reprezenta sud-vestul Transilvaniei. dar slaba dezvoltare economică a oraşului după 1867 nu determină o conturare mai clară a zonei. Alba de Jos şi de Sus. 16 i. 1853. în 1854. singurul centru urban este Alba-Iulia. 27: Apostol Stan. ca urmare a dezvoltării mineritului şi a siderurgiei în comitatul Hunedoarei. Kronstadt.cimec. În partea de sud-est a Transilvaniei prezenţa unui mare centru urban cu vechi tradiţii urbanistice şi economice. cât mai ales în procurarea de materii prime. în 1850. Şi Sighişoara îşi conturează o arie proprie. Direc(ia Judeţeana Braşov. Re/arii economice imre Ţara Românească şi Tra11silva11ia 18. des Handels und / "erkehrsoerltd/tnisse im . care îşi sporeşte rolul de localitate cu drept de târg după 1850. ca unnare a industrializării. 2. aici îşi avea sediul cea mai importantă companie de comerţ din Transilvania. ca Aiudul. 1970. Tablou cu membrii gren11u/11i român de comerţ levantin. când se va schimba parţial. contura o arie dominată de acest important centru de atracţie. 110-173: Eugen Pavlescu. a cărui dinamică economică şi demografică în procesul de urbanizare este redusă. schimb care se prezenta la cote ridicate în privinţa volumului produselor comercializate. În zona Braşovului relativul dinamism economic se datora în bună măsură legăturilor economice cu piaţa din Principatele Danubiene atât în privinţa exportului. Interesantă este situaţia localităţii Câmpeni. care supraveghea şi superviza din punctul de vedere economic întreaga parte de sud şi de est a Transilvaniei până în 1891. p. precum Baia de Criş şi Câmpeni.ffentliclte bauten iiber den Zustand der Gell'erbe. Meşteşug şi comerţ la românii di11 sudul Transilvat11e1. 40 http://tara-barsei.

395 13.281.ro / www.582 13 Alte produse naturale şi agricole I 7. şi apoi fabrica de hârtie.comerţul de vite Acest comerţ a avut o dinamică pozitivă ascendentă cel puţin pentru perioada 1850-1859.ro . Arpaşu) de Sus.143 56. " Al. p..930 471 8 Păsări şi vânat 178 64 9 Vite tăiate şi pe picioare 1. V. .618 176 .240 16 3 Tutun 4.365 430 4 Grăsime. a lui Constantin loanovici. deţinând ponderea şi în cadrul comerţului de export-import al Transilvaniei (vezi tabelul) şi surclasând din acest punct de vedere Sibiul. separat în 3 ramuri distincte: . Cârţa. p.comerţul cu cereale şi materii prime . Porumbacul de Sus. 32. IV.460 7 Peşte. Braşov.490 1.270 5 Cereale şi alte produse ale pământului 201. ulei pt.830.--. crustacee şi alte animale de apă 51. . ca de pildă cea din Zărneşti.980 10 Produse animale pentru consum 14. care avea în 1856 un capital de 155. ce producea în anul 1851 I 0. cea mai mare dezvoltare o avea comerţul. 1928. Florini v. -··--· -.113 TOTAL 1.492 132. „Arii de atracfie" şiretele de relatii economice Se adăuga numărul relativ mare al stabilimentelor industriale de mărime mică şi mijlocie: fabricile de sticlă de la Bicsad.din Br~şov. Ţesătoriile erau cele mai mari stabilimente 17 industriale din zonă. ------. 204 ş1 217.850 12 Combustibil şi materiale de construcţie 2. şi un număr de 150-200 de muncitori 18 • Desigur. 1962. crt.499 li Animale de tracţiune 75. Importul şi exportul Transilvaniei la 1850 prin vămile Braşovului Nr. G. ----.a. 41 http://tara-barsei. -·---------- 2 Fructe sudice şi poame 45. ale căror cifre de afaceri anuale variau undeva între IOOO şi 4000 de florini.-. Bărbat.490 161. Gologan. Cerce1ări asupra 1rec11/ll/11i comer1ul11i românesc.130 51.743 4.041 6 Băuturi 47. ···-······--·-· ·----.574 kg de fire.comerţul de fierărie şi manufacturi ardelene (în special cu mărfuri de Braşov) .208 28.----------·-------- I Mărfuri coloniale 74. Import Export Felul mlirfii Florini v.422 450. Istorie". mâncat şi folosinţe tehnice 14. A PRODUSE NATURALE ŞI AGRICOLE .952 17 N.a.cimec.000 de fl. Fabrica de hârtie de la Zărneşli 1852-1872. în „Stud11 ş1 materiale.

Druck von Johann Gott. Revistă de istorie··. aproape simultan cu '" Adressenbuch der vor=iiglichen Handels-wrd Gewerbsleute in der Wa/aclrei. Trebuie subliniat însă că Braşovul se baza pe articularea. Sibiu.345. 42 http://tara-barsei. Handbuch der Landeskunde Siebenbiirgens. fapt demonstrat de numeroasele firme deţinute de braşoveni în oraşe precum Bucureşti. Kronstadt. De=voltarea şi decăderea ultimei grupări de negustori de intermediere ai Braşovului în secolul XIX. În condiţiile unui ritm lent. Târgovişte etc. în decurs de 20 de ani.ro / www.. 934.070 - 8 Metale nenobile.556.ro . în condiţiile deschiderii navigaţiei vaselor cu abur pe Dunăre. dar sigur al decăderii comerţului de intermediere. răşinuri.480 4 Gume.969. „aria de atracţie" a acestui centru se extinde pe un spaţiu larg dincolo de munţi. se trece la plasarea capitalurilor în producţie.997 3 Vopsele 51. Braşovul dispunea de o viaţă socială intensă susţinută de bunăstarea negustorilor. Moldau wrd Bulgarien. TOTAL 1.796.748 2. ceea ce reflectă un fenomen cert de modernizare şi de pătrundere a relaţiilor concurenţiale de piaţă şi în acele regiuni care erau odinioară debuşee ale comerţului de intermediere. cu 50% a firmelor româneşti specializate pe comerţul de intermediere (de la I03 la 56) şi în o creştere de peste patru ori a finnelor axate pe comerţul local (de la 20 la 95). 1963.650 L TOTAL GENERAL 3. piei.387 2 Produse chimice 1. p. în . Al doilea fenomen este legat de schimbarea rutelor comerciale de la Braşov la Galaţi şi Brăila.325 200 5 I Materiale de legat 1. Studii. 19 Nu în ultimul rând. Bărbat. XVI. a unui intens comerţ de tranzit. pag. A. metale nobile 6.844 2.753 li Fabricate 20. din acest punct de vedere.643. În 1869 lua fiinţă prima şcoală comercială la nivelul Transilvaniei. Galaţi. brute şi semi-prelucrate 200 96.: vezi şi Al. 1.091 1.812.330 12 Obiecte literare şi artistice 2.120 4.170 2.458 10.cimec. încât.100 15. Bielz. încă din veacurile trecute. orientat cu precădere spre exteriorul arcului carpatic. Iosif Marin Balog B OBIECTE INDUSTRIALE I Articole medicale şi de parfumerie 5. 37 p. El se reflectă şi în scăderea.217 10 Fire 164. 291-294.740 244. l 858. 1857.021 .638 2. ulei pentru utilizări tehnice 2. Brăila.958 - 6 Minerale 204 233 I 7 Pietre preţioase. perle naturale.032 I 9 Produse brute: lână. blănuri etc.602 Sursa: E.

1997. '" C. Poiana Sibiului (3.823 loc. Din acest punct de vedere. în măsura în care sursele o permit. Cea de a şasea zonă o constituia nord-estul Transilvaniei. Braşovul între anii 1871-1878. 25 Vezi nota 21. la 185721 • Aria de atracţie a acestui oraş se concentra în mare parte asupra satelor din Mărginime: Sălişte (4. A Magyar Korona Ors=agaiban neps=amlatas eredmenyei a has=nas ha=i Âllatok kimu1a1asaval egyliu. . Sadu ( l. sub aspect cantitativ şi care pot fi în măsură să susţină modelul propus de noi. dar de un mare dinamism. p. '' I. ce grupa satele foste grănicereşti de pe Valea Ilvei şi Sălăuţa până la graniţa cu Bucovina şi. 20 O altă zonă la fel de restrânsă. Pest. în 1850. ed. 21.649 loc. 43 http://tara-barsei. 145-156.). Sibiu.Arii de atractie" şi reţele de relaţii economice întemeierea Asociaţiunii pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români conduse de protopopul Bartolomeu Baiulescu. interesant de urmărit în privinţa raporturilor pe care procesul de modernizare economică le creează la nivelul interacţiunii dintre sat şi oraş. Dacă. dominată din punctul de vedere etnic de saşi. 25 Desigur că împărţirea sus-amintită este mai degrabă o ipoteză de lucru. având ca principal centru urban de atracţie oraşul Bistriţa.). urmare a unui complex de factori. un grad de urbanizare scăzut. Năsăudul. Se impune o cercetare de amănunt în această direcţie care să ia o serie de indicatori şi să-i analizeze. li. Cluj.695 loc. zona Mărginimii 24 Sibiului prezintă un caz aparte. 1870.626 loc.cimec.. când în Transilvania sunt create precondiţiile necesare industrializării şi creşterii economice susţinute (self-sustained growth). altele specifice realităţilor locale induse de noua ambianţă economică. în noile cadre ale modernizării şi industrializării. respectiv. va cunoaşte un ritm de dezvoltare mult mai ponderat şi. Traian Rotaru. iar pe de altă parte. ulterior. 6. pe măsura avansului societăţii industriale şi al comunicaţiilor. Lacea. după Braşov şi Cluj. acest sistem de relaţii la nivelul micro-regiunilor economice cunoaşte o restructurare.690 în 1857. 22 Erau importante centre rurale orientate în principal spre creşterea animalelor şi spre practicarea unui comerţ intens de animale cu România.435 loc. comerţ a cărui ultimă etapă de înflorire se consumă în timpul derulării convenţiei vamale cu România ( 1875-1885)23 . 1915. Însuşi oraşul Bistriţa cunoaşte ritmuri de creştere demografică sub media marilor oraşe: 5._p. coord.:rara Bârsei". Păcală. 7. O zonă care cunoscuse o dinamică aparte în privinţa modernizării în timpul existenţei regimentelor de graniţă (până la 185 I). a fost ceea ce s-a numit până în 1876 Pământul regesc. Recensământul din 1857. Cluj. între care lipsa accesului la reţeaua de cale ferată şi marginalizarea zonei de către politicile economice guvernamentale le vor menţine la stadiul de aşezări rurale. " Ibidem. 1930. respectiv. 318.). pentru intervalul 1850-1875. transformările economice din anii 1850-1875 vor schimba direcţia acestei evoluţii ca. după cum vom vedea. în .ro . coord. Monografia comunei Răşinari.406 loc. Aceste localităţi au avut privilegiul de a fi legate de căi de comunicaţie cu Sibiul.212 în 1869. la 1857). tinzând multe dintre ele spre un statut de aşezări urbane.3 15 locuitori la 1850. însă. al treilea ca mărime. acest sistem a continuat să funcţioneze fără mari diferenţe faţă de deceniile anterioare. până spre anii 1890.). Se constată în această perioadă o reorientare spre produsele forestiere şi spre materialele de construcţii (piatra) ca rezultat al schimbărilor economice şi mai ales al concurenţei. dar cu suficiente argumente în realitatea economică a vremii. Transilvania. dominat urban de oraşul Sibiu. implicit. 1996. unele general valabile. Braşov.422 loc. grupând pe de o parte satele de pe Valea Bârgăului. Orlat ( 1.214 loc.ro / www. '' V. 21 a II-a. Se instituie numeroase noi tipuri de articulaţii ale relaţiei dintre sat şi oraş. dar care. Mărginenii în viaţa economică a Transilvaniei şi Vechiului Regat. Traian Rotaru. Maramureşul. Răşinari (5. Tilişca (2. având 15 . Braşov. Recensământul din 1850. Transilvania. Haşeganu.). 1941.

poate fi utilă şi azi. în loc de încheiere. deoarece experienţa istorică trecută. care funcţionează deocamdată doar pe hârtie. 44 http://tara-barsei. ne punem întrebarea în ce măsură această reţea de relaţii economice care a funcţionat în veacul al XIX-iea mai păstrează şi azi unele coordonate. Credem că o analiză aprofundată de istorie economică realizată în cadrul mai sus-propus poate dezvălui concluzii istorice interesante. Se pare că. Să ne gândim la aşa-numitele regiuni de dezvoltare economică propuse în perspectiva integrării europene a României. într-o anumită măsură. fie şi pentru simplul fapt că istoria economică este un fel de laborator unde se validează sau se infim1ă teoriile economice adesea prea tranşante.ro / www. care să ghideze într-un fel strategiile de dezvoltare elaborate la nivel regional.ro .cimec. dar care vor trebui să funcţioneze şi în practică. chiar dacă s-a desfăşurat într-o cu totul altă ambianţă. Iosif Marin Balog În fine. da.

Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului a lui Radu Tempea prezintă sub formă de anale întâmplările bisericii româneşti şi ale capilor ei din anul întemeierii. Ediţie îngrijita. sesizabilă în ultimii ani. recuperarea sau cristalizarea unor noi optici asupra unui spaţiu.ro / www. respectându-se particularităţile limbii textului. Pentru intervalul 1659-1742 deja se merge mai ales pe presupunerea unor izvoare. Un exemplu concret de astfel de text relevant pentru cristalizarea culturii şi gândirii politice româneşti moderne din Transilvania pe care s-a aplicat o cercetare de acest tip l-a constituit lucrarea lui Radu Tempea. sub îngrijirea lui Octavian Şchiau şi a Liviei Bot. note de Octavian Şchiau şi Livia Bol. sub semnătura lui Sterie Stinghe. Lucrarea a cunoscut două ediţii: cea din anul 1899. Asupra cronicii lui Radu Tempea s-au oprit în egală măsură istorici şi filologi: Nicolae Iorga. În egală măsură.ISTORIA SFINTEI BIS)j. spre exemplu.cimec. au putut putut fi descifrate sau reinterpretate de pe poziţii noi. pomelnice. cu un grad mai ridicat de acoperire a surselor unei epoci supuse analizei. sau diferite mult ca formă de rostirea lor de acum. În cadrul acestei ultime ediţii transcrierea textului s-a făcut după sistemul de redare interpretativă. dimensiunile şi complexitatea reclamate de epoci precum Iluminismul. Acest exerciţiu de analiză a textului a însemnat o încercare prin care s-a urmărit aflarea unui răspuns la întrebările legate de modernitatea lumii transilvănene la sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea. pe care acesta a scos-o în calitate de filolog. nefiind preocupat decât de transcrierea textului. 45 http://tara-barsei. Ioan Lupaş. izvoade. Punctele de vedere ale istoricilor şi literaţilor care s-au ocupat de această lucrare au ajuns la un acord în problema izvoarelor folosite pentru redactarea cronicii: pentru perioada anilor 1484-1659 a fost folosită vechea cronică a protopopului Vasile (azi pierdută. studiu introductiv. Sextil Puşcariu. Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI RADU TEMPEA . Ediţia beneficiază de un amplu studiu introductiv şi de un glosar de sfârşit care îşi propune să explice unele cuvinte cunoscute azi mai puţin.RICI A ŞCHEILOR BRAŞOVULUI OPŢIUNI DE ANALIZA A TEXTULUl 1 Diversificarea continuă a metodologiei şi tehnicilor de cercetare şi analizare a câmpului istoriografic. Editura pentru literatură. 1969. de la cuvinte. a devenit o metodă frecvent folosită pentru înţelegerea atmosferei în care s-a gândit şi s-a creat. textul care se păstrează este în limba gemiană). 1484. cele mai multe culese din documentele ce se aflau în arhiva bisericii: hrisoave. Bucureşti.ro . şi până în anul 1742. singura cronică în limba română disponibilă la acea vreme şi pe care Radu Tempea a transcris-o aproape în întregime. glosar. Istoria sfintei besereci a Şchei/or Braşovului. Astfel. Candid Muşlea. a permis cercetătorului fixarea de obiective îndrăzneţe: desprinderea de noi concluzii. indice de nume. acest tip de cercetare se constituie într-o invitaţie adresată tuturor celor interesaţi de a se apropia de realităţile secolelor trecute printr-o scanare realizată la nivelul limbajului. anul morţii autorului. Investigarea unei perioade pornind de la textele epocii. unui timp sau a unei probleme istorice. şi cea din anul 1969. cu ajutorul unui instrumentar ştiinţific pe care cercetătorul de azi îl are la îndemână. Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului. Tendinţa tot mai evidentă de investigare a unor astfel de intervale în durata lor lungă este impuf!erea efortului colectiv de cercetare. 1 Radu Tempea. Ţara Bârsei Ana-Maria ROMAN-NEGOI.

În fraza lui Radu Tempea se simte influenţa stilului cărţilor bisericeşti. preot. XVII-XIX). Iacob Mârza. formând astfel o verigă de legătură între istoriografia simplă. Ca metodă de lucru s-a optat pentru o analiză cantitativă. Glosar de termeni._op. Cronicile româneşti ale Transilvaniei şi Banatului. operată pe un limbaj confesional. Craiova.ro . Iosif Pervain. Ana-Maria Roman-Negoi. specifică vârstei Luminilor. Istoria litera/Urii române în secolul XI'///: Candid C. 1970. Editura Aeternitas. 23. Discursuri. Ideologie. Ioan Lupaş. Radu îempea. 1999. p. Bucureşti. ediţia a li-a revă:ută. Sorin Antohi. I-11/1958-1959. 1980. plecând de la importanţa unităţii lexicale a cuvântului şi a rolului acestuia în construirea unui anumit tip de discurs. Editura Academiei. Laura Stanciu. Alba-Iulia. respectiv. cazanie).cimec. Editura Univers. ce lasă să transpară efortul unei exprimări clare. cronicărească şi istoriografia documentată. Cristinei-Ioan Roman-Negoi Ioachim Crăciun 2 . 6 Limba de redactare a lucrării este o limbă vie. în special surprinderea reacţiilor faţă de momentul Unirii cu Biserica Romei sau faţă de dependenţa de conducerea săsească a cetăţii. comună şi textelor vechi moldovene sau muntene. Braşov. obcină. astfel momentul prezentării reacţiilor românilor braşoveni faţă de Unirea cu Biserica Romei a determinat utilizarea unor noi denominări din sfera confesională: unit. I. Muşlea. cit. '' A se vedea în acest sens Michel Foucault. cit„ p. 44. este dependentă de limbaj. că limbajul şi cunoaşterea se află într-o strânsă şi riguroasă legătură. '5 Ioan Lupaş. Editura Institutului de Arte Grafice Astra. 1998. concise. 1 Pompiliu Teodor. neexistând o tentaţie a interdisciplinarităţii.istorie. 46 http://tara-barsei. Alba-Iulia. Editura Univers. op. Istoria literaturii române. mitropolit. 7 Tema lucrării a determinat o selecţie atentă. Editura Nemira. 1939. hram. Bucureşti. metode. 188. 5 O astfel de analiză este capabilă să demonstreze pentru orice epocă că gândirea. de racordarea sa la anumite tendinţe şi direcţii ideologice ale secolului. Arheologia cunoaşterii. protopop. utilizată în spectrul ei larg. Pentru o teorie a textului. Editura Aeternitas. Forţa şi valoarea cronicii lui Radu Tempea rezidă în limba ei. istorie şi limbă. populară. Istoria lui Radu Tempea este o scriere-document cu care s-a lucrat în cadrul unui proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară . Bucureşti. antologie şi traducere de Adriana Babeţi şi 7 Delia Sepeţianu-Vasiliu. Traducere. construit pe termeni cu referire strictă la cadrul ecleziastic al vremii. limba românească veche. Cronicari şi istorici români din Transilvania. Claj-Napoca. Radu Tempea. societăţi. voi. fiecare încercând o sondare de pe poziţia şi cu instrumentarul specific propriului domeniu de investigaţie . Antologie Tel Quel (1960-1971). Expunerea narativă se întemeiază pe o dublă tradiţie: cea orală şi cea a documentelor istorice păstrate în arhiva bisericii. Introducere. catolic (o singură menţiune în toată lucrarea). Consideraţii preliminare. Bucureşti. O dinastie de preoţi şi protopopi.ro / www. note. Exerciţiul distanţei. fie ea empirică sau speculativă. filologie-. majoritatea de origine slavonă: denominări ale instituţiilor şi purtătorilor de funcţii în ierarhia ecleziastică (beserecă. Laura Stancm. denominări privind practica religioasă (acatist. Însemnările de fapte şi atitudinea cronicarului faţă de ele constituie un izvor preţios pentru prima jumătate a secolului al XVlll-lea. Întreg secolul al XVIII-iea reprezintă o epocă în care simpla traducere şi deci uzitare a unui termen sau preferinţa pentru un anumit segment terminologic poate vorbi despre frecventarea unui anumit orizont cultural al celui care-l folosea. postfaţă de Bogdan Ghiu. Semantică iluministă la Petru Maior. Ioachim Crăciun. în „Anuarul Institutului de istorie". Discutarea unui anumit tip de subiect determină selectarea limbajului. 2003. unire (unie)..ce a urmărit dinamica gândirii politice la românii. 2002. papistaş. Semantică politică iluminista în Transtlvania (sec. pe deplin explicabilă dacă ne raportăm la formaţia autorului şi la conţinutul lucrării. în Cum scriem istoria? Apelul la ştiinţe şi de:voltările metodologice conteme_orane. 4 Acţiunile românilor braşoveni. popă. maghiarii şi saşii din Transilvania în segmentul cronologic menţionat. ceaslov. p. reprezintă dovezi directe ale gândirii şi practicii caracteristice segmentului românesc ortodox. 1933. catolicesc (3 menţiuni în 2 Nicolae Iorga.de semantică politică iluministă în Transilvania în secolele XVII-XIX 3 . episcop). şase generaţii de preoţi şi protopopi din aceeaşi familie.

Laura Stanciu. Ţara Românească. în istoriografia română modemă. 88. cit. a lumina (2 menţiuni). nu un spaţiu văzut ca o unitate. lumină (2 menţiuni).aşezământ (înţelegere). evidenţiindu-se atât din construcţiile gramaticale. 1 Conţinutul lexical a reprezentat în cadrul analizei cel mai vizibil element care este în măsură să dea o identitate proprie. semn al stadiului de dezvoltare a limbii române de la începutul secolului al XVIII-iea şi al efortului autorului de redactare a unei lucrări uşor de înţeles pentru destinatarii ei. ideea de unitate fiind raportată în primul rând la unitatea de credinţă. cât mai ales din lexic. 188. 8 Aspectul popular al limbii este cel preponderent. deliberatum (hotărâre). volnicie-. cu menţinerea unui caracter pur constatativ al identităţii. explicite. ioc. conferenţie.Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului întreaga lucrare). dacă putem vorbi de o încercare de deplasare dinspre confesional spre naţional într-o lucrare de istorie a bisericii. Este o analiză din interior care poate oferi multiple posibilităţi pentru sondarea unei 11 scriituri: raportarea unui text al epocii şi a particularităţilor sale faţă de alte texte contemporane. " Laura Stanciu. deres. decretum. cit. 47. gubernat (guvernator). ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ' Pompiliu Teodor. Termenii urmăriţi au fost neam (9 menţiuni în text şi toate cu sens etnic). "' Ibidem. ca semn distinctiv al identităţii ortodoxe. ţară (10 de menţiuni care indică o entitate distinctă. Prezenţa neologismelor nu este mare. Miron Costin. raportarea la discursul istoric al timpului prin interogarea sensului atribuit în epocă termenilor. cât şi a celei greceşti venite prin filiera cărţilor de slujbă. în legătură cu care istoricii culturii şi literaturii române (ne referim la Nicolae Iorga) sugerează. omeneşte (nici o menţiune). Radu Tempea . Sunt rezultate care ne determină să nu putem vorbi încă de o deschidere spre cultura occidentală la reprezentanţii acestui segment românesc considerat elitar. pentru începutul secolului al XVlll-lea. omenie (o singură menţiune în text). a conformului (a confirma). memorial (memoriu).ro . pentru această vreme. Sondarea textului lui Radu Tempea la nivelul limbajului reflectă continuitatea culturii transilvănene în care s-au amestecat influenţe orientale şi occidentale. Ţara Muntenească.. Unul dintre aspectele esenţiale ale cronicii lui Radu Tempea îl constituie prezenţa cuvintelor cu sens arhaic şi popular . având în vedere păstrarea liniei tradiţionale a limbii vechi. includerea versurilor în text sugerează din partea autorului un efort vizibil pentru depăşirea monotoniei stilului cronicăresc.. S-a încercat de asemenea o urmărire a prezenţei termenilor-emblemă pentru ideologia şi practica iluminismului timpuriu: luminare (termen folosit în accepţiunea de îndreptare spirituală prin biserică). credinţa ortodoxă.cimec. accepţie pe care o vom regăsi abia un secol mai târziu la Petru Maior. dajde. limbă (4 menţiuni). în cazul de faţă. Prezenţa dialogului. a proteştelui (a protesta/. luminat ( 16 menţiuni). Aproape toate neologismele sunt utilizate într-o formă deosebită de cea de azi şi unele cu sens diferit: comision (comisie}.ro / www. specifică fiecărui tip de discurs şi să vorbească despre felul cum au luat naştere fonnulele elaborate. Prezenţa cuvintelor de origine slavonă în limba literară a epocii este o dovadă mai mult decât evidentă a conservării tradiţiei. trecând direct la momentul Şcolii Ardelene. Iacob Mârza. ° Radu Popescu sau Constantin Cantacuzino. Ţara Ardealului). în apropierea marilor cronici româneşti semnate de Grigore Ureche. p. op. Sondarea textului a relevat în ce măsură putem vorbi de o cristalizare în direcţia preocupărilor naţionale. Avem de-a face. 47 http://tara-barsei. dar cele care sunt prezintă un interes deosebit prin forma lexicală în care se resimte atât influenţa limbii latine. efort ce conferă textului culoare şi care plasează lucrarea pe o poziţie importantă în istoria literaturii române vechi. termen care nu cunoaşte accepţiunea de factor distinctiv al identităţii româneşti. p. biruinţă (stăpânire). un gol. zavistie. p.

literatura română din Transilvania î11tre preilwninism şi romantism. Ana-Maria Roman-Negoi. " Alin-Mihai Gherman. Prezenţa lexicului de origine latină. Textul cu care s-a lucrat lasă să transpară un început încă timid de instituire lexicală a politicului în gândirea şi practica românească din Transilvania epocii preiluministe. Cluj-Napoca. fie că este vorba de un împrumut neologic sau de o actualizare a unui lexic latinesc de circulaţie regională. de la un model cultural oriental către unul occidental. 57. Cristinei-Ioan Roman-Negoi acestui segment românesc considerat elitar. denominări care vin să lămurească cadrele şi particularităţile politice care condiţionează desfăşurarea vieţii sociale în teritoriu. Rezultatele analizei textului lui Radu Tempea trebuie privite prin relaţionarea cu rezultatele obţinute din investigarea celorlalte texte reprezentative pentru preiluminismul şi iluminismul din Transilvania. dovezi directe ale gândirii şi practicii politice în segmentul cronologic menţionat. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. împărat. care şi-a propus reconstituirea cadrelor unor epoci pornind de la laboratoarele redacţionale ale creaţiilor. ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ortodoxe ce are în spatele său o cultură de sorginte orientală. a pragurilor de trecere de la preiluminism la iluminism. XVII-XIX)".ro / www.2004. Această relaţionare este în măsură să ofere imaginea evoluţiei.p. este semnul distinct al unei noi orientări în privinţa modelului cultural care va evolua pe toată durata secolului al XVIIl-lea. văzută ca factor distinctiv şi ca punct de rezistenţă în faţa provocărilor unei culturi diferite. 48 http://tara-barsei. 12 Analiza lucrării lui Radu Tempea a reprezentat o componentă a proiectului „Semantică politică iluministă în Transilvania (sec.cimec. domn. Există o terminologie uzitată pentru istoria statului: crai. domnie.ro .

partea a II-a. p. „un mijloc de cercetare a istoriei sociale". După opinia sa. În România au existat preocupări genealogice încă din cancelariile medievale. Radu Rosetti (1877-1949. Bucureşti. Marcel Romanescu ( 1897-1955. Gheorghe Bezviconi (1910-1966. a tuturor claselor 1 · din trecutul nostru. Filitti (1879-1945. Bazele ştiinţifice ale genealogiei pe tărâm românesc au fost puse de Ştefan Dimitrie Greci anu ( 1825-1908). prin adunarea unui bogat material arhivistic referitor la vechile familii nobiliare româneşti din Ţara Făgăraşului. Cercetătorii români au fost prezenţi la Congresele ' Dieţionarul ştiintelor speciale ale istoriei. cu Boierii mărgineni din secolele XV şi XVI. 1919). politicii şi culturii unei societăţi la un moment dat sau într-o anumită perioadă de timp. cu Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino. Arhiva genealogică.ro . printre care putem enumera: Ioan C. cu Albizii şi Paleo/ogii. cu rezonanţe în sfera socialului. O istorie de familie. ca ştiinţă ce studiază „naşterea şi evoluţia neamurilor şi a familiilor. care a alcătuit în jurul anului 1787 Genealogia Cantacuzini/or 2 . Sibiu. Studiu genealogic. 1899 şi Familiile boiereşti române. 1982. Vălenii de Munte. cu Originea Huşi/or. Bucureşti. cu Despre originea şi transformările clasei stăpânitoare din Moldova. care îi conferă uneori caracter de cronică. valoroasă prin documentele reproduse şi prin informaţiile bogate. Drumul o dată deschis a fost urmat de mari erudiţi. când se cercetau actele de proprietate înfăţişate de diverşi beneficiari. publicată abia în 1884 de Cezar Bolliac. MUREŞIANU LA 27 NOIEMBRIE 1935 Genealogia. în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga'". istorie şi genealogie (după izvoare autentice). În domeniul studiilor genealogice s-au remarcat în acest sens Dimitrie Cantemir (1673-1723). (* ** Enciclopedia istoriografiei româneşti. Bucureşti. nu fără a aminti însă înfiinţarea în 1970. Bucureşti. 1941-1943). Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1887). înrudirile care se stabilesc între persoanele unei epoci date. 1895) şi Fragmente istorice despre boierii din Ţara Făgăraşului dimpreună cu documente istorice. 49 http://tara-barsei.Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. Octav George Lecca (1881-1957).vezi în Enciclopedia istoriografiei româneşti. Sibiu.cimec. Bucureşti. I-IV. Florescu (1893-1976. reprezintă un instrument deosebit de util pentru istorie prin 1 datele pe care le pune la îndemâna cercetătorului. 126. Editura Ştiin\itică şi Enciclopedică. Genealogia a 100 de case din Ţara Românească şi Moldova. 1913-1916). a Comisiei de Heraldică. Studiu genealogic cuprinzând neamurile Doamnei Maria din Mangup. prin îns~mnările pe care Ie-a tăcut despre boierimea moldoveană. şi banul Mihai Cantacuzino (1723-1793). Seria l-a. gen. Nicolae Iorga (1871-1940). Ţara Bârsei Aurelian ARMĂŞELU GENEALOGIA FAMILIEI NICOLAU ÎNTOCMITĂ DE AUREL A. Genealogie şi Sigilografie. Bârlad. 1978). Bucureşti. George D. 1943). Gh.. Ghibănescu ( 1864-1936. fondatorul primei noastre reviste de specialitate. 1911. Sever Zotta3 (1874-1943. autor al lucrărilor Date istorice despre familiile nobile române (partea I. În Transilvania s-a remarcat Jon Puşcariu ( 1824-1911 ). la Bucureşti. cu studii de genealogie a boierimii moldovene . 1930). cu lucrarea Familiile boiereşti române. 1904-1907. în „Hrisovul". Bucureşti. 1912-1913). nu numai al boierimii . Bucureşti. 1906) etc. Încheiem aici incursiunea în ceea ce priveşte cercetarea din domeniul genealogiei. de asemenea. autorul lucrării Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti (3 voi. 1892.ro / www. genealogia trebuia să tic un auxiliar al istoriei. precum şi rolul pe care aceste înrudiri îl joacă în desfăşurarea unor evenimente istorice" .

voi. Întemeietorul ramurilor DUMA şi DUMOVICI.a. Tot din familia aceasta era şi ' Adina Berciu·Drăghicescu. Londra. inclusiv inadvertenţele care apar pe parcurs în privinţa numelor. Mureşianu (descendent. Soţia: Jupâneasă ZAMFIRA DUTCULEASA (decedată în 16 martie 1762). ln anul 1723 apare pentru întâiaşi dată (în registrele de dajdie ale Braşovului) între locuitorii uliţei „Ecaterinei". NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL 5 : Poreclit şi „DUTCA". pe parcursul a 2 veacuri şi 8 generaţii. Câţiva ani mai târziu. 1906). IANACHE DUMA: Amintit în anul 1744 ca membru al „Companiei Grecilor" din Sibiu (N. menţionată mai sus. nr. 11. ro/eBooks/istorie/arhivistica/ I lcapYI. publicat în „Ţara Bârsei". cumpărând casă şi grădină în uliţa „Ecaterinei'' („Furcoaiei"). În unele cazuri.Scheiu. 2. poreclit asttel după oraşul din care venise şi după numele de familie al so)iei sale Zamfira Făgărăşanu (înrudită şi cu străvechea familie fllgărăşană a Vineţienilor (Monede Veneţia). avea să scrie cu entuziasm istoricul Aurel A. în vecinătatea caselor principilor Brâncoveanu. avea să-şi întregească opera prin realizarea unui arbore genealogic (care. unibuc.J. N°7 din 1734 al Arghivelor oraşului Braşov. 1972. sub formă de listă.). principiul clasificării zecimale. " Ex terris turcicis. Mureşianu indică sursele de informaţii care au stat la baza elaborării arborelui genealogic. nu a fost publicat) ce urmăreşte. . dimpreună cu GHEORGHE HÂRS şi ENACHE ST AMA. Mi. decedat pe la 1740. Nicolae" din Braşov . 1982. Venit în anul 1709 din „Părţile Turceşti" . Numele originar al familiei fusese Duma. 13) descris de Aurel A. Bucureşti. probabil. Am reprodus forma originală a textului. DUMA: dintr-un ram al familiei care primi nobleţă austriacă. 314-334. Mureşianu. 1974. din această ilustră familie) în lucrările sale. Braşov. nume sub care o întâlnim mai ales în documentele româneşti şi sub care fii lui Nicola Duma·Făgărăşanul sunt cunoscuJi şi Ia Braşov. 1986 ş. între cari şi pe aceea de Dutcă. în cele ce urmează. îndeosebi în articolul Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. dar în urma obiceiului acelor timpuri ea primi şi alte porecle. după cunoştinţa noastră. În anul 1722 se mută cu familia la Braşov. Htm. dar ne-am permis introducerea unor semne de punctuaţie. Iorga: Scrisori şi inscripţii ardelene. arborele genealogic (vezi anexa - D. DIMITRIE DUMA. Prezentăm. 1931. p. în vecinătatea casei „voevodale" (a Brâncovenilor) şi Nicola Făgărăşanu (Fogaraschan).ro / www. Madrid. în mai multe deputaţiuni la domnii principatelor române şi la episcopii sârbeşti. „Mantinspector'· von DUMA. vezi Doc. Helsinki.cimec. care avea să numere în rândurile sale oameni de seamă ai trecutului nostru.A. Arhivistica şi Documentaristica.ro . 3. în care calitate este trimis în anii următori.aferente arborelui genealogic . axându-se în special pe ramura lui Radu Nicolau.sunt extrase din lucrarea Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. doc. lucrare publicată pe internet la adresa http://www. 50 http://tara-barsei. Radu\ Duma: Amintit mai întâi în anul 1723 ca „gociman şi jurat al bisericii Sft. totdeauna cu numele Dwc11/easa. 1984. s~ şi căsători. Donaţia Dogariu. 4. ca metodă.N. cât şi promotori ai economiei acestuia. 1976. la rându-i. familia Nicolau. Lisabona. respectiv în anul 1935. Notele de subsol . promovatori ai culturii oraşului Braşov. pentru a facilita lectura. În anul 1734 „Inspector de vamă în Sibiu". 4 Despre vechea şi distinsa familie braşoveană NICOLAU. Colecţia de documente a Bibliotecii Astra. Aşezat mai întâiu 6 la Făgăraş unde. Decedat înainte de 1730. folosind. Generaţia I 1. Tatăl namesnicului Braşovului.lnchen. 4. Aurelian Armăşelu internaţionale de ştiinţe genealogice şi heraldice (Liege.

9 Generaţia a I/I-a 2.. 7 " Cel din urmă. RADU NICOLAU. când cu numele Nicolau. născut 1763. Nestor Ioanovici ( 1764-1838). sora cunoscutilor filantropi braşoveni şi sprijinitori ai literaturii naţionale. din fruntaşa familie braşoveană. după „tabella" statistică întocmită din ordinul guvernului Transilvaniei în 20 iunie 1769 de către Magistratul Braşovului. 1794 (Ar. 2. " Mult mai mult s-au distins însa în viata culturală şi bisericească a Românilor braşoveni fiii lui Nicola sau Nicoliţa Nicolau. care. căsătorit cu Paraschiva. Urmând moda grecească şi rusească de pe atunci. Simeon. fraţii Constantin şi Ioan Boghici. 1932. 3. fraţii Zaharia şi Nicola Nicolau. N[I)COLA. poreclit şi „DIMA DUTCĂ". ctitoră a două biserici româneşti din Ţara Bârsei. Zaharia şi Gheorghe) figurând în literatura de specialitate ca fiind copiii lui Nicola. Ei au fost decenii de-a rândul conducătorii vrednici ai Românilor braşoveni. loannu-loanovici etc. Fraţii Zaharia şi Nicolae Nicolau sunt amintiţi şi în firmanul împărătesc din anul I 763 al sultanului turcesc dat ambasadorului Austriei.cimec. fiica lui Hagi Dumitru) Ciurcul. voi. precum şi cu Ţara Turcească. Nicola. 1790 cu Paraschiva Şandru Hagi Şandru. 1767. decedată la 1824. ZĂHARIA NICOLAU. Fii lui Nicola Nicolau·' (Nicola Nicolaus' SOhne). şeful unei însemnate case de comerţ braşovene. 2. decedat 1837. au fost unii din cei mai de seamă promovatori ai c_ulturii poporului nostru din acest oraş. 1721-1795. 1.). I. iar fii săi au fost fruntaşii braşoveni Ion şi Nicolae (Nicolita) Dimitropolu. 2. căs[ătorită] în 21 Mai 1788 cu Ioan Ioanovici. baronul Pinklem. nume pe care şi-l însuşiră pentru a se putea deosebi de număroşii Nicolai de atunci. fiica lui Hagi Dumitru! Ciurcul (cel bătrân). ZAMFIRA. 1. prima solie a fruntaşului staroste de negufători Hagi Gavrilă Hriste. 1723-25 lan. 1802.. Genealogia familiei Nicolau DIMA-FĂGĂRĂŞANUL. Braşov. Scrisori şi inscripţii. I] Ge11eratia a II-a 2. Oameni de mare influenţă în treburile şcolare şi bisericeşti ale Românilor Braşovului. adică Nicola Nicolau . fiul lui Nicola Nicolau. 2. căsătorit cu Docsandra. Nicolau au continuat la început afacerile tatălui lor sub firma . adecă . avea legături comerciale cu Viena şi Triest. Soră cu Hagi Radu! Pricop şi cu . fost prefect. I) şi „Ţara Bârsei". căs[ătorit] în 6 oct. Zaharia şi Gheorghe. fraţii Zaharia şi Nicola Făgărăşanu începură a-~i zice şi a se scrie Nicolau. Simeon. fiul lui Hagi Răuţ. Dimitropol. MARIA. căs[ătorită] în 1786 cu Nicolae. Dumitrache. fiica lui Hagi Dumitru( Ciurcu.ro / www. NICOLA NICOLAU 8 .este născut chiar a Braşov". 51 http://tara-barsei.fii lui Nicola·· (ca Teodoru-Teodorovici. Dimitriu-Dimitrievici. 2.. Fiii lui N. Proprietarii casei braşovene de import şi export „ZAHARIA et NICOLA NICOLAU". Anastasia. cari duceau case mari şi primitoare. Treimi din Braşov Cetate. cum i se zicea în familie: Dumitru. senator şi deputat la Târgovişte şi Bucureşti şi al d-lui Locot: Colonel Ştefan Dimitropol. fiica gocimanului Radul Pri cop. care apare la Braşov în anul 1740 [Vezi o scrisoare a acestuia în N. 3. Ion este străbunul regretatului avocat şi fruntaş

Recent uploads by Scribd users

asile M. Nicolae. Dumitru N. Iată una dintre inadvertenţe: în arborele prezentat apare numitul RADU NICOLAU. Nicolau a fost căsătorit cu Anastasia I. Nicolae. fratele arhimandritului mănăstirei Bezdinului şi episcop al Aradului. ln registrele bisericei Sf. spre a se deosebi de vărul său cu acelaşi nume. 223. I. 2. 1. Nicolae ei apar când cu numele de Dutcă. Boghici. şi epitropii conştiincioşi ai vechei.ro . căsătorit cu Ecaterina7 . copiii acestuia (respectiv. Vezi testamentul olograf al lui Zaharia Nicolau din 3 Sept. marei şi bogatei lor biserici. p. născuti din căsătoria acestuia cu Paraschiva. ctitor al bisericii Sf. IV E. Hagica Stana··.. Iorga. născuţi din căsătoria acestuia cu Paraschiva. care nu este menţionat de autor anterior în scrierile sale. se scria NICOLAE ZAHARIA. Căsătoria a 2-a cu Dumitru Di ma. din fruntaşa familie românească cu acest nume aşezată la începutul veacului al 18-lea la Braşov.

n[ăscută] 1803. Fiica sa Sevastia. 2. decedat în 1827. C. 1802 cu Ecaterina. comisionar de mărfi la Vama Timişului. I. n[ăscut] 1794. SIMEON. înrudiţi sau streini. n[ăscut] 1767. fiica lui Radu Leca „reprezentant şi jurat al bisericii Sf. 2. împreună cu fiul său Constantin. al primei rafinării de petrol din Ardeal. „Arhon birăul" Companiei Greceşti din Braşov. Elisabeta·'. Fără descendenţi. 3. '" Numele său îl întâlnim în fruntea tuturor intreprinderilor naţionale ale Românilor la mijlocul veacului trecut. Cepescul este cunoscuta întemeietoare şi prezidentă a Rcuniunei Femeilor Române. NICOLA. de la 1828 dascăl de l[imba] românească. 3. 2. I. mort copil. cea mai veche asociaţie de femei române din cuprinsul României de astăzi. 3. DIMITRIE 10 .Major'' în Cherson. Nicolae. 52 http://tara-barsei. numele DIMITROPOL (ceea ce în greceşte însemnează: Fiul lui Dumitru). I. decedat 24 august 1824. căs[ătorit] cu Anastasia. pentru meritele câştigate în decursul războiului independenţei. 2. nu numai în anii turburi 1848-1849. I. Dimitrie S. 1. I. soţia pedagogului. Prof. n[ăscut] 1772.. care a fost şi unul dintre primii consilieri comunali români ai Braşovului. n[ăscut] 1762. 2. I. 2. 179 I cu Ecaterina. născut 1797. DUMITRIE. a fost una dintre puţinele românce din Ardeal decorate de Domnitorul României cu crucea . fiica lui Enea Cristu. 3. 2. ELENA. 2. 2. în Bucureşti. ZAHARIA. fiica lui Mihail Alexovici. decedat 1822. când a luptat şi pentru păstrarea autonomiei Ardealului. cu Nicola zis Hagi Răuţ. căs[ătorit] în 7 sept. 3. ZAHARIA. DUMITRACHE. născută I. 1772 cu Pană Cemovodeanu. IRINA. 2. Ioan Cepescul. 3. în aşa numita epocă constituţională. Soţia: „Maria din Bucureşti". I. Căs[ătorit] în 2 Nov. n[ăscut] 1774. 1802 cu Maria. dec[edat] 1872. univ. ZAHARIA. NICOLAE. dimpreună cu fratele său. JON (ENACHE) DIMITROPOL. 3. n[ăscut] 1786. În 1811 „Baruisens Batallions . decedat 1868. Generaţia a IV-a 2. 2.cimec. 2. membru onorar al Academiei Române. căs[ătorită] în oct. Dimitrie Nicolau. 2. 2. la învăţătură o mulţime de tineri săraci români. Fiii lui s-au stabilit la Ploieşti. căs[ătorită] în 18 Mai 1788 cu Hagi Dimitrie Botescul (Cununată de episcopul Ghedeon Nichitici). 1. decedat în 1851. 3. 5. 2. 6.ro . 2. fiica primului ctitor al bisericii din Cetate. I. Nicolae". prof. n[ăscut] 1797. I. a apărat cu energie pe Români. membru în Consiliul comunal al Braşovului etc. 2. pentru a se deosebi de ceilalţi Nicolau. 5. „ofiţer în armata rusească sub numele: Zaharia Nicolaievici Ravici''. ECATERINA. 2. med (sic!) la Iaşi. ANASTASIA. şi care a sprijinit pe lângă toate acestea. fiica lui Ioan Boghici şi sora nobilului Const. căs[ătorit] în 8 februarie 1817 cu Maria Păuna.ro / www. Şef actual al familiei: Ştefan Nicolau. Soţia sa Maria. ZAHARIA. căs[ătorit] în 19 ian. 3. publicistului şi luptătorului naţional Iacob Mureşianu ( 1812-1887). grecească şi nemţească la Şcoala Sf. Aurelian Armăşelu 2. stabilit în Ţara Românească. GHEORGHE. I. 2. Boghici. 2. n[ăscut] 1765. GHEORGHE. 3. Nicolae" din Braşov. fiica lui Petru Alexandru (Hagi Şandru) „represenztaus şi jurat al bisericii Sf. n[ăscut] I 770. decedată în 1848. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiana". n[ăscută] 1770. căs[ătorită] în 4 nov. 3. 3. 2. I. I. 4. decedat 1837. apoi avocat la Braşov. El a fost şi unul dintre primii petrolişti români şi întemeietorul. 3. Se scria: ZAHARIA ZAHARIU. din prima căsătorie. căsătorită în 28 Mai 1822 cu Alex Azdeioglu din Constantinopol. 2. 2. I. Şi-a luat. 3. 2. 6. 4. 1823 cu Eustatie Papp. 1798-1824. 3. NICOLIŢĂ DIMITRIPOL. Nicolau s·a ocupat mai cu seamă cu cultivarea moşiei sale de la Stupini şi a altor moşii luate în arendă sau primite zălog pentru împrumuturi însemnate date magnaţilor ungureşti. I. căs[ătorit] în 3 mai 1797 cu Ecaterina. născut 1792. fiica clucerului Iordache Niculescu din Câmpina. Căsătorit cu LUXIŢA. dar şi mai târziu. n[ăscut] 1760.

1864 cu S. 3. MIHAIL. Cepescul. 2. din vechea şi nobila familie. 2. I. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiană". I.ro . Ioan ( 1770-1855). fără urmaşi. căs[ătorită] cu Vasile Arion. ziditorul bisericii române din Reghin (de la sfărşitul sec. I. din Reghinul Săsesc. 3. PARASCHIV A. ION (ENACHE). epitrop şi curator al bis[ericii] Sf. 1831 cu Florea D. fiul marelui filantrop braşovean Gh.ro / www. 2. I. om politic. 1840 cu Luiza. întemeietorul şi proprietarul primei fabrici (rafinării) de petrol din Ardeal. decedat în 191 O. 3. 3. n[ăscut] 1810. 2. VASILE Dimitropol.I 887). IULIANA. L[icenţiat] în medicină. n[ăscută] 1819. Dobreanu. I. Generaţia a V-a 2. Membru onorar al Academiei Române. 6. căs[ătorită] în 1881 cu Eugen Marianovici. 6. dec[edat] 1906. I. I. mare proprietar în Reghinul Săsesc. I. ELENA. 1815-1889. 3. Alexandru Ceuşeanu. 3. 1824-1879. profesor şi director al Gazetei Transilvaniei. şi 2) inspectorul Damian SD. al I 8-lea). ECATERINA. I. căsăt[ ori tă] I) Anastasie Constantin. 3. necăsătorit. dec[ edată] 1902. 3. 2. I. I. căsătorită cu un Trombiţaş (din familia nemţească). NICOLAE. CALIOPI 2. L[icenţiat] în medicină de la facultatea din Paris. fără descendenţi. Magistrat. 2. boernaş şi fost magistrat în Câmpina. deputat şi senator în Târgovişte şi Bucureşti. 6. 2. 3. 4. stabilit la Câmpina. ALEXANDRU. 3.. 3. căsătorit cu Eufrosina Munteanu. EUGENIA. I. 2. decedat la Bucureşti. 2. I. 3. fost . căs[ătorit] cu Maria D. 2. 4. 1804-1873. 2. SEV ASTIA. I. 6. n[ăscută] 1823. fiica lui I. 3. necăsătorit. 3. I. apoi la Târgovişte. 3. Genealogia familiei Nicolau 2. preşedinte al şcoalelor din Blaj. ION. 2. 3. 3. I. I. 2. Generaţia a VI-a 2. ELISABETA. 1838 cu Gheorghe Marinovici.cimec. licenţiat în drept la Paris. I. I. CONSTANTIN. MARIA. 3. 2. 3. 5. 2. I. căsătorit cu Alexandrina. I. 3. fiica lui Ioan Radu Leca. 3. căs[ătorită] în 25 ian. decedată în 1886. 3. DUMITRU. 2. căs[ătorită] în I 883 cu Dr. NICOLAE. 2. fiica lui Anastasescu şi a Tudoriţei din neamul boierilor Balaoriu din Ploieşti. 2. n[ăscută] 1813. 3. I. 3. fără urmaşi. căs[ătorit] în 18 febr. 2. I. 3. I. 3. I. 3. GHEORGHE. Negreanu. AGAPIA. 6. Fiica ei. 6. 2.speditor" la Vama Timişului în tovărăşie cu Dimitrie Cepescu. 2. I. 6. POLIXENA. căs[ătorită] I I oct. 4. 3. Ianciovici. fost prefect. 6. 3. I. I. I. 3. 2. căsătorit cu Sultana. căs[ătorită] în 31 oct. I. 2. 3. 1. 2. CORNELIA DATCU. I. a fost soţia marelui filantrop braşovean Dim. descendentul marelui filantrop Marinovici. proprietar şi fost primar al oraşului Slatina. 2. necăsătorită. căs[ătorită] cu Nicolae. 3. GHEORGHE. Zoe. I869-1918. 2. Datcu. decedat în I 928. agricultor. 5. 53 http://tara-barsei. 2. 3. 2. 6. I. căs[ătorită] în 1840 cu Jacob Mureşianu ( 18 I 2. ANASTASIA. 3. căs[ătorită] în 1839 cu Gheorghe. Nicolae. 2. n[ăscută] I 866. Juga de Bacia. 2. 3. 3. I.

vom prezenta o statistică întocmită pe generaţii. ramura lui Aurel A. 2. Aurelian Armăşelu 2. ELEONORA. fiul generalului de cavalerie Arion Brown. inginer agronom. Generaţia a VIII-a 2. pe care l-am reprezentat cu indicativul D. 2. Comandantul Reg[imentului] de Călăraşi din Ploeşti. I. I. I. 3.4 membri/1709-1762: D: Radu Duma. I. fost deputat etc. I. putem deduce. AUREL MUREŞIANU. numele acestora şi descendenţa lor. 3. Actuală preşedinte a Soc. 2. I. 3. ALEXANDRU CEUŞANU (sic). 3. I. I. I. I.cimec. ce semnifică numele celui ce avea să stea la baza alcătuirii arborelui genealogic. 1847-1909. 6. căs[ătorită] cu ing. I. 3. I. d[ecedat] 1911. 2. I. I. fiul lui DN . I. I. 3. 3. L[icenţiat] în drept privat. 2. 3. de la CFR. I. 2. fiul lui DNRSDSA-Aurel Mureşianu ( 1847-1909). 4. văduva fostului preşedinte al „Astrei". n[ăscut] 1917. AUREL A. Ocrotirii Orfanilor de războiu din Ardeal (Secţie Sibiu).ro / www. fiica marelui proprietar şi dezertat Pantelie Marinescu şi nepoata ministrului plenipotenţiar Penescu. MUREŞIANU. Aurel A.Radu Nicolau. 2. 3. 2. ELENA. 3. spre exemplu. I. Andrei Bârseanu (decedat în 1922). CONSTANTIN. I.ro . I. fiul lui DNRSDS . 3. fiica lui DNRSD . În cele ce urmează. astfel încât numărul caracterelor constituie şi numărul generaţiei la care ne referim. Motos din Vaslui. 3. n[ăscut] 1887. 3. 3. în Reghin. Pentru generaţia a II-a. Indicativul din cadrul generaţiilor. lanache Duma 54 http://tara-barsei. fiul lui DNR. ŞTEF AN. fost în escorta regală. decedat 1928. 2. din care rezultă anii extremi între care putem încadra generaţia. şi anume Nicola Duma-Făgărăşanul. 2. I. n[ăscut] 1890. I. Generaţia a VII-a 2. este constituit din iniţialele prenumelui antecesorilor celor prezentaţi.Sevastia (1824-1879). căs[ătorită] cu colonelul M. •Generaţia I . I. I. col. Unnărind această logică.Nicola Duma-Făgărăşanul. n[ăscut] 15 iulie 1889. 2. 3. lt. I. Duma.Dimitrie (1798-1824). 3. fără unnaşi. I. EDUARD. I. fiul lui DNRS - Simeon (1765-1824). ANA. GHEORGHE. 2. Mureşianu. 3. I. 3. 2. I. I. I. 3. membru al Academiei şi Senator. 2. I. I. numărul de membri. ECATERINA (Catinca). I. Căs[ătorit] cu Bohăţiel din Cluj/1930. căs[ătorită] cu Mihail Arion. I. 3. Căsătorit cu Elena. Constantin. indicativul DN provine prin adăugarea particulei N. Cu litere aldine am marcat membrii familiei cu urmaşi în schemă. 3. NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL. 3. format din succesiuni de litere verzale. Mureşianu ( 1889-1950). pe baza arborelui genealogic sus-menţionat. Am pornit la drum considerând ca strămoş comun al primei generaţii un ipotetic Duma. N.

Eduard. RADU NICOLAU •Generaţia IIl-12 membri/1760-1851: DNZ: Nicola. Maria. Gheorghe.Elisabeta DNRGD . Ştefan. 1772-1827. Gheorghe. 1815-1889. Zaharia. Nicola Nicolau. 1760-18_. 1794-1828. 1770-1851 •Generaţia /V-16 membri/178~1889: DNZN: Dumitrie. 1767-18_. Elena.ro / www. Ecaterina. 1763-1837. Genealogia familiei Nicolau II . DNRN: Nicolae.Constantin.3 membri/1721-1802: •Generaţia DN: ZAHARIA NICOLAU. 178~1868. 178~18_. Elena. Nicola. Ion (Enache) DNRNN: Caliopi DNRSD-Constantin. 1797-1872.-1928. Zaharia. Anastasia •Generaţia V-11 membri/1810-1918: DNRDI: Polixena. 1721-1795. Gheorghe. 186~_. 1813-18_.2 membri 1917-: •Generaţia DNRDIPEA . .8 membri/1847-1928: DNRDIP . Sevastia. Mureşianu. 1810-1906.Maria. 1770 I 18_. Ecaterina. DNRG: Dumitru. Anastasia. 1887-1928. 1847-1909 DNRGDM .Ecaterina DNRSDS-Aurel Mureşianu.ro . Agapia DNRGA . lulianal8_-1886. 1762-1837. 1798--1824. Elena. 1774 DNR: Dumitrache.Eugenia. 1917- 55 http://tara-barsei.cimec. Gheorghe. 1804-1873. 1823-1902. Paraschiva. Mihail. 1869-19 I 8 •Generaţia VI. 1824-1879 DNRSG . Gheorghe.Ana DNRDIMI . Nicolae. Irina DNRS: Dimitrie. 1890-1911 DNRSDSA-Aurel A. Zamfira. 1889-1950 VIII . 1797-1822 DNZM: Zaharia DNRD: Ion Enache Dimitropol. Nicoliţă Dimitropol. Ion DNRSDC . 1723-1802. 1765-1824.Alexandru Ceuşanu •Generaţia VII. Simeon. 1819. Alexandru DNRDIM-Vasile Dimitropol. 1792.6 membri/1887-1950: DNRDIPE . 1767-18_.-1910. Zaharia. 1803-1848.Cornelia Datcu.Nicolae.Eleonora DNRDIMIC.

1879 = 1840 Iacob MUREŞIANU. 09. 1767. Nicolae (Niculită) Speditor Vama Timişului E IV 38 V 30 Nicolau Nicolae Negustor şi profesor Braşov 31 Irina ! = Eustatie Pop. care prezintă. 1868. neamul Puşcăreştilor. m. în editura Clusium avea să apară cartea lui Sextil Puşcariu. speditor Vama Timişului 29 . 1801 E III 11 IV 37NICOLAU Dumitru Negustor Braşov. 1770. m. negustor Braşov. moşier la Stupini şi petrolist. îngrijită de Magdalena Vulpe.ro . m. 39 Simeon = Ecaterina Petru Alexandru n.cimec. membru onorific al Academiei Române 56 http://tara-barsei. negustor. Gene- Numele Prenumele Observaţii dentul raţia =Nicola NICOLAU DUMA. negustor Braşov. 1906. 1765. = Luxita Niculescu E IV 37 V 28 Dimitropol Ion ( lenache) din Câmpina. 1723. 1836. în paralel.ro / www. Spiţa unui neam din Ardeal. 1786. Cepescu E V28 VI 33 Dimitropol Mihail Agricultor Câmpina= Sultana Anastasescu 34 Polixenia =Nicolae Chiriţoiu din Câmpina EV 32 VI n. 1927. 1824. petrolist= Ecaterina (Catinci\a) 35 Nicolau Constantin Cepescu 36 Elena I = Gheorghe Ioan n. = Maria Radu Lecca 42 Anastasia = Pană E. 1798. Prin înrudire cu familia Ciurcu apar periodic şi membri ai familiei Nicolau. profesor şi avocat Braşov n. 1820. familiile Ciurcu şi Nica. autor şi 38 Nicola profesor. ---.. III 11 Ciurcu Paraschiva n. m. m. în anul 1998.= Anastasia Boghici „ n. Aurelian Armăşelu Relativ recent. referitor la membrii familiei Nicolau. negustor. 1762. = Maria E IV 39 V 30 Nicolau Dimitrie Păuna I. . 24. şi. m. m. 40 Zaharie =Maria Mimi din Bucureşti 41 Gheorghe n. negustor în Braşov. 1824. 1851. m. = Ecaterina Hristu „ n. Cernovodeanu n. -. prin liste genealogice descrise amănunţit şi explicate. agricultor. ---. director „Gazeta Transilvaniei". 37 Sevastia director liceu. Prezentăm în final un extras din acest volum.-- Ascen.

= 8. m.. 1841. profesor. 1854 Luca de Pruncul EVl36 VII Ioan Maria din Bucovina = (I) Gheorghe Petranu. Genealogia familiei Nicolau n.ro . 02. membru al EVI35 VII 67 Nicolau Ecaterina Academiei Române 68 copil - 69 copil - n.ro / www. Victoria = Gh. = Andrei Bârseanu. Orghidan.cimec. Boltres . profesor Braşov. 1861. negustor Braşov 57 http://tara-barsei. = (2) Elena (Linica) dr. 1937.

~-. 8 1~-= I 5 f~ ·c. ~ ~ ~ "''-' > ~ ·c" '-' 51. \ ~~l 1 A u ::l :..':: "' I I <!'.. E -< c:: -~ J ~ 11~! 1 i.-\~ :~ ).. ""-."~~f~i~ola : Şimeon A1~as1a~~>Z~ri..

Recent uploads by Scribd users

.J 8 I/.-: ""f I u __~ i 11\... E o --------::.I c.ro V) . ! ..... H 'I ]I 11~ . <J .! ' .. -. ~-'\·---~---·· z <1 u .„.'1_U_Ş~~!1~~ I '<::l ~ s..·------ _____z_.L__ _ .: "'<:: Eleonora .:. ~ ·•··-·-.. ·------~ ----·····-------··-- i L~~!~C~~~1ili~şi~~~~: I Alexandru : L~~.!~J\~e _ L_.r.fiZam~iina Îi~r:-im7e~rghc: j {1. ..!~'..cimec... ___ --~-„ r··~~-~r:-1-~~u1·cşianu 9a___ jAJemdm : Vasile ~:=~~~~t<~:noo J l_Const. ----~ ~~-:------ LNi<:~<l=@.„.. "'c . Nicola Duma Făg~::~şanul Duma U<Ula~he Duma ~-~~---.rţ:._(J ----tr'-.·-----=-.nti1! _! Ştefa1:_L_i...=:'>-. .______ . = -~ "' O) ~ -~ I i ~ -.::...he i o rn- !-D-. 1 rtl f--.-··--'----· ..f~ti._.„..------ ----~ - "- / ~ -~--::::-- .ro / www.i_h_aria Nicolau I Nicola ~icolau ' Radu Nicolau ·----~~.~iit'.l -Oo o ~ 0 ~ d "61 ~ < ·~ ....· ./. u = :. l'1 . /\) . "' \ [L' ---~-_...~.. . :3 ~·-· ·..\ '-. .. '.-----'11.-~::____ ._. ~"' :-= ~ ~ Y. .d_uard 00 http://tara-barsei.. · fra<lui ffu111~1__ .~--..(\.

1942: Iosif Pervain. p.. Braşov.cimec. seria Phil. în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai'". Li1eralura Transilvaniei. 1909: Sanda-Maria Buta.). 93-102. Bariţ. unchi). considerăm că punem bazele reconstituirii cât mai veridice a celui care a fost Aurel Mureşianu. Prin publicarea integrală a scrisorilor şi telegramelor adresate de tânărul braşovean familiei sale (părinţi. Comribuţitmi la isloricu/ Memorandului.ro / www. Sibiu. Braşov. tipul de filtru interpretativ la care au fost supuse scrisorile vizate a dus la pierderea din vedere a trăsăturilor de caracter. perioada practicii avocaţiale la Viena. p. 1944. Slavici cu Aurel Mureşianu şi G. Dr. Aurel Mureşia1111. adică a determinantelor profilului psihologic ale personajului istoric. Ţara Bârsei Valer RUS CORESPONDENŢA LUI AUREL MUREŞIANU CU FAMILIA SA PĂSTRATĂ ÎN ARHIVA MUREŞENILOR ANII DE ÎNCEPUT: 1864-1877 (1) 1 Personalitatea lui Aurel Mureşianu ( 1847-1909) a fost făcută cunoscută opiniei publice româneşti prin câteva lucrări cu caracter mono-/biografic 2 • Cu toate că perioada pe care ne-am propus să o analizăm este cunoscută în liniile ei importante (perioada studiilor la Blaj. Dr. Bucureşti. 59 http://tara-barsei. Aurel Mureşia1111 şi Memorandu/. Din bibliografia dedicată lui Aurel Murcşianu amintim doar câteva titluri: Valeriu Branişte. Schuselka etc. Aurel Mureşianu. p. Bucureşti. 1972. · Din raţiuni editoriale vom da publicitătii doar primele 20 de scrisori. 125-134: Augustin Bunea. 2000: Ioan Georgescu. 1938: Emil Micu. 317-320: Ion Breazu. 1963. colaborarea cu F. Braşov. Viena. Aurel Mureşia1111 şi mişcarea memorandislă. Din pole1111ca lui I.ro . Amiflliri din închisoare.

2 aprilie . 4269 28. către mamă. 4181 7. 1867. 4186 16. 4187 18. 1876.Viena. 4195 29. 1875.Viena. 6 decembrie . către tată. Vinerea Mare . 1871.Viena. 4207 13. 4185 15. 30 noiembrie . 5 ianuarie . 1866.ro .Viena. 4208 4. către tată.Brunn. 1875.Viena.cimec.Viena. 1875. 29 aprilie . către tată. 1871. 23 decembrie . 4192 25. către tată. 7 decembrie . 1870. 1866. 1874. către unchiul Costi. 4196 30. 8 noiembrie . 25 martie . 4198 36. 1875. către bunic. incomplet. 1870.Viena.Bucureşti.Viena. I decembrie . 1868. telegramă către unchiul Costi. 4194 27. către unchiul Costi. 1870.Viena. 1870. 4182 10. către tată.Viena. 1864. 4259 19. 29 decembrie . către tată.Viena. către mamă. către tată. 20 iunie . 6 decembrie . către tată. 4256 9.Viena. către tată.Viena. către mamă. 1872.Viena. către mamă. 1873. 4178 3.Viena.Brunn.Viena. 1872. 1876. 3 decembrie . către tată. 4270 17.Viena. 1867. 16/28 mai . 16 octombrie . 420 I 39. telegramă către unchiul Costi. către mamă. 22 iulie . 31 decembrie . 1874. 5 iulie. 4260 23. către tată. 4258 12.Viena. 4263 35. 23 octombrie . 11 aprilie .Viena.Viena.Viena. 2 decembrie . 1873. 4271 33. către mamă. 4197 31. 1876. 2 octombrie . către tată.Viena. către mamă. 4262 34.Viena. 4265 60 http://tara-barsei. 18/6 (sic) august . 4190 22. 1870.Brunn. 4184 14. martie . către tată. 30 octombrie . 8 decembrie . către mamă.Viena. 30 şi 31 decembrie . 1867.Viena. 7 aprilie . 30 mai . 14 februarie . 1869. 1873. către tată.ro / www.. 9 decembrie . 28. către tată.Viena. către tată. către tată. 10 aprilie .Viena.Viena. către tată. 1875. către tată. 4264 40.Viena. către mamă. către mamă. 6 februarie . către mamă. 1866. 1873. către mamă. către tată. 1875. telegramă. către tată. 21 iulie . 4193 26. 4202 41.Viena.Viena. 1870.Viena. către tată. 11 martie . ianuarie . IO august . 4200 38. 4189 20. către tată. 4180 6. 4183 8. 1867. 1867. 4188 21. 1872. 4257 11. 4191 24. 4179 5. IO august . 1871. 1866.Viena. 4261 32.Blaj. 4199 37.Viena. 6603 2. 1870. 1872.Bucureşti. Valer Rus Documentele supuse cercetării se ordonează cronologic astfel: I. 5 iunie . către un văr.Viena.

Viena . transcrierile vor fi precedate de scurte rezumate. Această distribuire este una naturală.I. cu 13.Viena. cifrat la circa 50. sentimentele încercate de români la aflarea semnării pactului dualist din anul l 867. 1877. latină. către tată. din anul 1866. ambii părinţi . 1877.Gries. 1877.l.Gries. bunicul . 4203 43. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa 42. deşi este limpede că şi scrisorile adresate tatălui sunt citite de aceasta (Sevastia Mureşianu. crahul financiar al fratelui Iancu Mureşianu ( l 841-?) din anul 1870. dezastru în care a fost implicată şi familia rămasă la Braşov. Corespondenţa. către mamă. inclusiv (sau mai ales) editarea „Gazetei Transilvaniei". petrecută în anul 1877. oscilând între mobilizare la luptă împotriva noii situaţii şi disperare pentru lipsa de perspective a cauzei naţionale. descrierea momentelor de panică din Viena. 4205 45. 4267 Din: Blaj . 4266 46. În încheiere ne exprimăm speranţa ca editarea acestei corespondenţe să folosească la realizarea unei mari monografii dedicate personalităţii lui Aurel Mureşianu. 31 ianuarie .Gries bei Bogen.35 scrisori. către tată. Brunn . Viena . 4268 47.000 de florini. întinsă pe perioada a 13 ani. 1877. erau în 1im ba germana au fost transcrise şi traduse de domnul Gernot 1 · Nussbtlcher.cimec. Bucureşti. mai ales datorită dispariţiei sumei de 2000 de florini aparţinând organizaţiei studenţilor români de la Viena. vărul din Blaj . Destinatar: tatăl . indică o medie _de 4-5 scrisori pe an. către tată.13.ro / www. urmat de mamă.Viena. lucrare de anvergură. lupta între sentimentul datoriei şi opţiunea personală de viaţă.l. maghiară) vor fi tăcute la subsolul paginii. de a-şi întreţine fiul la studii în străinătate. către tată. 4202 44. contribuabili la asigurarea traiului său decent. 61 http://tara-barsei.a. Iacob Mureşianu ( 1812-1887). când familia i-a solicitat să renunţe la cariera juridică din Viena şi să preia afacerile familiei.27. traducerile din limbile folosite în corespondenţă (germană. 28 martie . pe măsura celui care condus peste 30 de ani „Gazeta Transilvaniei". în timpul războiului austro-prusac. unchiul Costi -4. Interesant este şi modul în care tânărul Aurel îşi onorează unchiul (Costi Nicolau) şi bunicul. 1876. mama .3. Între evenimentele mai importante care punctuează această corespondenţă amintim: prima scrisoare a lui Aurel Mureşianu din Arhiva Mureşenilor datând din anul 1864. l 876. indicând un respect filial corespunzător sacrificiilor făcute de tată. provocate de momentele petrecute în scurtele concedii sau vacanţe în Austria (scrisorile de la Brunn şi Gries bei Bogen) ş. 15 decembrie . Dragostea purtată mamei este evidentă în grija avută de fiu de a-i adresa scrisori exclusiv. 20 decembrie . 14 februarie . Ca frecvenţă a destinatarului se remarcă majoritar tatăl. Gries . către părinţi.3.ro . căruia îi multumim şi pe această cale pentru amabilitatea cu care ne-a ajutat.3 telegrame. Normele de publicare pe care le-am adoptat prevăd transcrierea textului original. 25 ianuarie . Bucureşti . n. în original. * * * Menţionăm că documentele care. Total: 47 documente 3 • Printre concluziile care se evidenţiază în urma studiului documentelor se impun atenţiei câteva. primul contact al lui Aurel Mureşianu cu capitala României.Viena. fără adaptare la limbajul contemporan (pentru a păstra savoarea limbii secolului al XIX-iea). petrecut în anul l 873.I.2. Nicolau). descrieri de-a dreptul lirice. cu 27 de scrisori.

original. Noutăţi pe aici. Îmi scrie bătrânu că mi-a trămisu prein Dta unu pachetu.cimec. ' Indescifrabil. Mane şi poimane sfinţi la popi. Salutându pe toţi românii adeveraţi dein Sabiiu şi pe Dta ca unu de aceia sărutându-te remanu alu Dtale iubitoriu şi stimatoriu Aureliu Arlliva Mureşenilor. 62 http://tara-barsei.ro . " 4 altu feliu şi vreai se te însori! Eu me bucuru şiţi dorescu una. Deaba înse numai la finea lui Septembre ne poturamu muta şi noi în cuartirulu nostru care se află după cum vei fi auzitu. 600. 1864. n. Blasiu în 23 Oct. căci trebue se grăbescu şi poştea pleacă peste 1/4 ora. La a sositu adi demaneatia. Stimate Vere! Nu sciu ce vei fi cugetatu că mai de dou luni decându sumu în Blasiu nu ţi amu scrisu neceodată. Eri. în Seminariu sau mai bine în Gyrnnasiu în o chilia calugarească! De aici apoi ponă acum nu mau iertatu împregiurările de a scrie. că nu mei fi înşielatu. pe care lam şi găsitu îndată cu unu Lasu cu 4 cai. Flurianu (Fluvianu?) care încă nu vrea se remana îndărăptu.. Despre o vizită la Alba-Iulia..seţi îndulcească vieaţia şi seţi noiuredie necadiurile! Asemeanea şi lu O. te rogu selu dai cuiva se mi lu aducă. nu suntu. Apropos. care întru adeveru se împlinească datoria şi destinulu unei temei adică. ca vai de ei şi cu unu caru cu bracinariu am pusu feru în elu şi abia am venitu în opidulu acesta românu. decâtu numai lalamen. dos. Neamu întâlnitu cu Nichita Ignatu şi cu Margineanu la Sânta Peter6ia cum îi zicu hotelului aceluia vestitu de acolo. Ignatu te salută mau întrebatu ia ce mai faci? Cum te mai afli? Eamu spusu că forte bine şi credu. fiul lui Andrei Mureşanu. Să erţi.603. Atâta numai îmi pare bine că am potutu dobândi unu cuartiru în care se potu urma studieloru mele în pace şi în linisce calugareasca! În zilele aceste amu fostu în Baligradu alias Alba Julia unde am petrecutu mai dou zile întregi. Descrie momentul ajungerii la Blaj. Dnu Canonicu Mihaly ne a invitatu la sine ponă vom căpăta vreunu cuartiru la care am şi şiezutu mai dou septameni. începutul studiilor liceale. Doc. în Seminariu sau mai bine zisu. Amu creditu că în fine ţi-ai „ . 6. 4 file. Cărăuşiulu cu care am venitu dela Sibiiu ne a lăsatu în Şeica şi de acolo am trebuitu se ne luamu altulu. Valer Rus I. Scrisoare adresată vărului George.ro / www. c.

Scrisoare incompletă.da ca acestă hârtiuţia se vorbească în loculu meu. I 78. 1866 Iubitul meu Tată! Nota Dvoastră din 18 Maiu c.cimec. Deşi urăsc stilul diplomatic în corespondenţele private ca Napoleon din 15 totuşi nu am putut ca să nu râd bine şi gras văzând şi cetind acea hârtie. Dnului 1866 în care trăim. 5 iunie.ro . care m-a ocupatu. principele fiind însoţit şi de bărbatul de stal al României Vasile Boerescu. doc. istoric şi publicist braşovean. vechiu colaborator al Gazetei Transilvaniei. io nu voiu pote fi atâtu de fericitu . Causa principala a fostu studiulu. Viena 29 Aprilie c. deşi astăzi rolul Românilor cu principele lor cu tot 6 se zice a fi aventurios. origi11al. Prima epistolă trimisă din perioada studiilor la Viena. fiul lui Aurel Mureşianu. Şi unu studia de vieaţia înaintea mea nu este „flore de măru". făcând parte din colecţia „Sigilii"". Notă a celui care a transcris fragmentul din scrisoarea originală. I filă. dat acestui fapt de către lumea politică austriacă. Iancu a plecatu în puţine dile va fi în mediuloculu Dv~stră. „Tânărul principe Carol. ea decă o întrebuinţiedi devine potere. că mei vei scusa. an. însă voiu să-mi păstrez din timp. scrisă de cel din unnă şi subsemnată de mama am primit-o cu plăcere. 5 3. fiţi fericiţi fiţi sănătoşi. ales prin plebiscitul de la zece Nlaiu 1866 pe tronul României: Austria care era în ajunul războiului ei cu Prusia a fost împotriva aşezării pe tronul României a unui principe sus\inut de Bismarck. Viena. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa 2. 1866 Scumpulu Meu Părinte! Am tăcutu şi pote am tăcutu prea multu! Dar sum în buna speranţia. 4. căci tăria este condiţiunea fundamentală a poterei. La celelalte întrebări voiu respunde câtu de curundu. ci este o putere dieească. căruia tatăl lui Aurel Mureşianu îi înlesnise printr-un împrumut studiul în străinătate (Boerescu îl îmbrăfişă foarte emofionat în modul cel mai cordial)".ro / www. 592. fiţi mulţiumiţi şi nu uitaţi de alu Dvostră prea plecatu Aureliu. căci pre lengă o datorie capitală nu este onorificu a uita şi de altele pote într-o privinţia totu atâtu de însemnate! Serutu mâna iubite Tată.n. Aurel Mureşianu avu prilej a-l cunoaşte şi a-l saluta în numele tinerimei române. La întrebarea ce mi-o faci. tlos. că „cum merge cu studiulu?" sum în puseţiune aţi respunde cu aclusulu aşteptatu. Mureşianu ( 1889-1950). pozi\ia 190. De aici calificativul de aventură. Aurel A. în care se fac referiri la Principele Carol al României. n. Arhiva Mureşe11ilor. Numai atâta ţin de bine a Vă aminti că epitetul de bătăios şi aventurier deocamdată nu-l pot primi. 63 http://tara-barsei. La trecerea în ascuns a principelui Carol prin Viena. care poartă dedesupt moaştele mamii. pre care numai prin tăria o poţi desvolta. La urmă nu ar fi rău când respectivul secretar ar căpăta ordin de a se convoca la ceea ce se Documentul are şi sigiliu. Despre greutatea studiilor care îl preocupă într-atât încât nu are timp de corespondenţă. Ar fi poate la rândul meu ca să răspund şi eu cu o asemenea notă.

592. original(?) 4. I filă. în favoarea romaniloru . sau neci unu corpu centrale. B.208. că nici acele rânduri rău scrise şi greşite să nu le pot ceti. Dacii e vorba de 2 ( . Chestiuni financiare. cându întrebarea cea mai ardietore de vieaţia . B. care se încheia la cuvintele: „sa nu le poată ceti". doc.ro .cimec.nu sciu decă lecsiconului din Tieră seu celu de aici trebuie mai înainte compusu .este de a se resolva?! Me oprescu nu voiu se mai continuezu .[aianu] nefericitu?! Pote că acei mari romani ascepta ca streinii sei scotă din glodu precându ei rătăcescu fără păstoriu ca oile lui Dzieu?! Decanu se conoscu ei. ca să le potă fi de adeveratu îndreptariu .I. Spitalurile Vienei suntu pline de răniţi romani şi de alte naţionalităţi. a avutu audienti şi nu se va întorce fără resultatu oreşicare. (nota bene) eram ocupat cu nişte scrieri la primirea numitei note. Situaţia este agitată. Despre vizita lui Deak Ferenc la Viena.cum era mai multu încă înainte de a se face acelu fondu Sinc.c. 50 de ore întregi ia trebuitu pana a ajunsu în manile mele precandu 5 minute iar fi fostu destulu. cine s-a îndura astăzi pentru denşii. cându totă lumea are dreptulu a face cu necazurile ei însăşi şi n-are cându a se ocupa cu altele a altora!!! Nu sciu cum potu ' Aici se sfârşeşte transcrierea documentului original. neci măcar foia din Braşiovu centrala fuse tienută ..ro / www. Wiena 21 Iuliu 1866 lubitulu Meu Tata! Tocma în momentulu acesta (I ora) priimescu depeşia ce mio ai trămisu. unu romanu se întrebe semenii sei .c. Ei bine! Pote Ungurii se capete tote. Se plânge de absenţa unui lider român pe măsura celor maghiari.trebuie se şi le ponă..se curge în zadaru?!! Aceste suntu întrebările ce unu patriotu adeveratu. Ore sangele romaniloru ce curge şiroie pote mai multu ca celu unguru în resboie .cred că sa făcutu priectu de cătră O . Se vede catu de tare suntu ocupate droturile de corespondentie şi cu deosebire din partea regimului. 64 http://tara-barsei. alaltaeri la Viena. N. multe decă nu chiar tote. Despre riscul încorporării sale în armată. 7) Arhiva Mureşenilor. ei sufere greu. 4.I.ei bine ce se află străinii? Că romanii suntu ticăloşi. Valer Rus cuvine când se compune o asemenea patentă.atunci Dzieu scie. Ce facu romanii? Unde este barbatulu loru în giurulu căruia se se grupeze şi care se represinte voinţia toru cumu o face Deak pentru Unguri. Despre imaginea nefavorabilă a românilor în opinia publică internaţională. pregătiri pentru realizarea acordului dualist. risc puţin probabil datorită situaţiei şcolare şi a vârstei lui Aurel Mureşianu. decă ei nu se îndreaptă unii pe alţii decă foile loru nu suntu susuţienute. dos. ca să se publice articoli în foi străine s. cei de acasă suferă şi mai greu şi ce se întâmplă cu aceste suferinţie se nu fie în [za]daru? Este că oamenii ·se ocupă cu istoria lui Cola Rienzi şi cu declarări că nu vor se scie de fondulu Şincaianu s. împrăsciaţi în trupu şi idei. Despre situaţia şcolară şi despre relatări pentru „ Gazeta Transilvaniei".G. Se asecură că Deak a fostui în di lele aceste eri.cel puţin o hârtie mai bună şi nu pe I/2 coală tot. Despre situaţia din Viena în timpul războiului austro-prusac.

cimec. Aci deacă Viena va fi isolată la o orecare ocupaţiune din partea inemicului . Aşi voi şi din causa esameneloru se remanu aci se studiesu. Io dar acumu numai frequentationis testimonium ţi potu trămite. locuitorii suntu prin urmare senti. şi acela nu lu potu pănă luni espedă decă nu cumva de locu. ne atlamu în cartieru lu generalu! Te rogu scriemi îndată . naţionalistu pentru burtă şi punga şi pote fi gloria şi basta?!! Io am scrisu mamei că nu este periclu. Aci recrutare nu se face căci le frică de revoluţiune .căci preste tote amorea părintească me însutleţieşte! Ei bine aci ţi-am scrisu motivele ce me reţienu. şi încă arătu: Colloqiu nu am potutu pone la finea prelegeriloru căci numai 3 dile a fostu terminalu în care a potutu ceneva depune .seu decă urgează telegrafeză. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa vorbi unii omeni aşia şi cum de mai cutează cu reutatea şi laşitatea loru se o acopere cu dechiarări că nu vor şi nu a voitu se scie neciodată de una şi de alta!!! Aşia înaintamu aşia ne ajutamu unii pre alţii şin adeveru. Te rogu trămitemu îndată pe poşta „Legitimationsschein" alu meu se finesce cu 2 Augustu. Credu că nu este aşia necesariu.mâne espedezu vreo două epistole pentru Gazeta.în locu de recrute regulate a luatu voluntari. prin urmare mai toţi amu remasu se colloquemu la începutulu anului venitoriu după cumu nea provocatu şi profesorii respectivi.voiesci se te recolezi şi voiesci se me aibi acasă pre unu timpu . Atu Dtale Aurel 65 http://tara-barsei. io sum gata se ţi urmezu voiniţiei. Viena cetate deschisă liberă.ro . Dtale celu mai ascultătoriu şi stimatoriu Aureliu Am materialu . Se vorbesce prin Viena astădi că regele Prusiei ar fi moritu de cholera . Apoi şi de ar fi io totu nu aşi veni la rându aci.ceea ce mi se pare că este o mare minciună. I. dece se nu-o întrebuinţiezu cu atâtu mai multu cu câtu nu este pericolu?! Decă Dta însă pote te afli însărcinatu . Decă doresci pote în mine vreunu ajutoriu. Preste tote mai vine şi aceea: Decă am ocasiune se vedu ceva ce nu mai potu vede pote în totă vieaţia mea. apoi Dta ai testimoniu din Sem. că se dice „ „ „ Gâsce! ! Adio iubite Părinte fii sănătosu şi fericitu. De se vor împăca cu Ungurii aceştia vor escrie recrutări grosnice şi cine scie decă aşi scăpa din mânile saşiloru şi a toru. căci obiectulu se propuse în 8 ore pre septămână. Apoi suntu născutu în 1847. Indexulu lu amu suscrisu de toţi profesorii însă acela nu ţi lu potu trămite. cei mai bunu lucru ca se nu voiesci a sci de nemicu se fi neutralu neci albu neci roşiu. Dar nu erectu. Colloquiu acela are valore pentru două. însă şi de voi rămânea credu că de aci voiu ave destulă materia spre aţi scrie. locuiescu într-unu locu bunu .io sum gata a lăsa tote şi a urma voinţiei Dtale . căci mai tote cancelariele suntu închise nu sciu decă Decanatulu nostru va mai deschide. Fi încredinţiatu în "Gehutsamkeit" alu fiului Dtale iubite Părinte şi nu uita neci unu momentu alu ferici cu iubirea şi atenţiunea ce nu încetează a i-o dovedi. Am cunoscuţi.me sciu păzi. decă vei vede că se apropia me voiu orienta. tocma acum cetescu că unu repaosu de arme (Waffenruhe) s-a primitu de către Austria şi Prusia pre 5 zile.ro / www.nemenea nu ne mai pote bântui. Şi decă nu se face pace apoi resboiulu nu pote se ţienă multu. dar totu me voiu strădui alu speda. nu mi se pote întempla nemicu. cari se se finească Martia venitore. Jo cugetu că aci suntu mai multu scutitu ca chiar acasă. cosmopolitu. aceste suntu motivele ce me ţienu.căci esamenele de statu s-au începutu forte de vreme în anulu acesta. io erectu multu că încă dilele aceste vor aduce armistare şi pace cu tote că nu se vede nemicu bunu în pregătirile ce se facu.

„Numai atunci poţi se preţiuesci valorea apei. " Tăiat cu o linie şi scris cu creionul deasupra cerendu.numai acolo afli refugiu. bucuria acestora se înnalţia în rogaţiunile loru. 592. doc. şi lu legănă. că este încă departe. dar ea este rece şi străină. aeverata mulţiumire. o lume nouă lu încungiura. 5.dea Ddieu ca selu afli curgendu totu aşia de limpede şi plăcutu ca odinioră. Dea Ddieu.scăparea a fostu numai momentană. dos.cimec. cărei surîde ca floricelele primaverei şi lu drăgosteşte. care te ocroteşte. original. ca nu numai în anulu acesta ce vine dar încă mulţi ani se vedeţi sănătoşi şi voioşi. ca se nu-ţi mai scriu odată în anulu acesta. treijile. iubita mamă şi tată că nu numai acuma dar de multe ori se mai simţiţi acea bucuria. Urări de sărbătorile Crăciunului. căci de te întorci iar la legănulu copilăriei tale se te arunci în braţiele iubiţiloru tei. care te iubeşte unu tată. 66 http://tara-barsei. mai ales de mamă. cari ceru9 binecuventarea celui ce sa născutu pentru uşiurarea suferinţieloru loru' 0. Fericirea de-a ave o mamă. însă acea oră se pare.pace nu mai vede. Ferice de acela. Eară cându odată prăpăditu de ostenelă şi de sete te vei întorce la isvorulu din care poţi suge noua potere şi vieaţia . Ca Ddieu se dea acesta. nu afli decâtu foi vestejite urmele unui timpu trecutu şi fericitu şi tăcerea mormentului. care pentru celu remasu în vieaţia este îngrozitorea pace a singurătăţei şi părăsirei. cu creionul este scris ominesci. ca se numi răpească acelu isvoru alu vieţiei şi mângăierei. Valer Rus M-am grăbitu pleacă drumulu de seră! Pucine parale nar strica în orice casu!? Arhiva Mureşenilor. de acea îmbrăţioşare . fructele ei suntu necazuri şi suferinţie lupte înfricoşiate. şi-a căreia suflare este pacea. îi adresezu rogările mele fierbinţi! Serbătorile Nascerei Domnului anunţia omeniloru mântuirea c-ei aşteaptă. adeverata iubire numai la sînulu mamei o poţi afla! La sînulu care tea crescutu şi tea iubitu . îmbrăţioşiarea ei este mortea. Celu ce se desparte de acea lume frumosă şi nevinovată şi se aruncă în torentele vieţei nezuindu după o gloria deşiertă . ulterior originalului.179. '" Idem. Mi-aşiu fi doritu o oră fericită. perdiendu-se în noianulu trecutului. se trăiţi iubiţi părinţi se vedeţi încă multu bine şi seve bucuraţi de ' Notă tăcută cu creionul.ro . cându nu-o mai ai". care cându căuta acea mângâiere o găseşte . Decă ai scăpatu de acele lupte. 4. Ori-câtu vei âmbla şi ori-câtu vei cerea.ro / www. cătră părintele părinţiloru.căci i se deschide şi noua lume. numai acolo mângâiere. în care se te potu îmbrăţioşia. este cea mai frumosă fericire pre pămentu şi până cându o posezi nuo poţi destulu preţiui. Scrisoare melancolică despre îndepărtarea de cei dragi. (23/12 66) 8 Scumpa mea Mamă! Nu se pote.

Fapta complinita a fostu în 1848 juremântulu <lepre Câmpu lu Libertăţii - şi fapta complinită va fi ori-ce mişcare. orice cerere bazată pre voiniţia unui poporu întregu pre tăria " Notă făcută cu creionul. Metr. Aulicu nu vor fi fostu identice cu cererile şi părerile acelor numeroşi inteligenţi representanţi ai opiniunei publice curatu naţionale. a anului 1866 la I O ore înainte de ameadia a avutu audienţia privată la împeratului. Deâk ţiene multu pe opiniunea publică a consângeniloru sei şi acea opiniune este singurulu motoru a cererilor sale. 592. A lăsa pre cineva se d6rmă se fia în nesciinţia precandu coperişiulu casei sale a prinsu focu este unu mare păcatu. mitrop.ro / www.misteri6se şi misteriu lu este umbra absolutistică şi despotică facia cu unu poporu curatu în consciinţia sa naţională pătrunsă de santienia dreptului seu. Luni în 31 Dec. Agitaţia opiniei publice în preajma realizării acordului dualist austro-ungar. 1866 Arhiva Mureşenilor. I 80.ro . prea încordate. De blăstămulu faptei rele de judecata opiniunei publice nepătate.spereză întrunu resultatu dar acela este încă forte departe. la vreo 2 mii între cari 2 Vlădici ect. Fuseiu la D. Chestiunea conducerii laice a naţiunii române din Transilvania. original. episto Par. Împeratulu ar fi primitu cu mare surprindere numer6sele subscrieri. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu fo1nilia sa fii fiiloru Dv6stră. Apoi decă faptele complinite sunt acele două adrese publicate. Asta este o vechia istoria. doc. a fostu primitu alu doilea îndată după audirea unui oficeru înaltu din armată. Viena Ianuarie 1867' 1 Iubite Tată! Sum în puseţiune de aţi descoperi unele şi altele despre can în parte vei fi p6te instruatu şidin alte părţi. ect decă suntu denunţiările şi împiedecările infernale ce se facu buneloru porniri atunci tremure acela căruia-i place a se numi Sfinta Par. este trădare. În septămâna trecută a sositu Dr.elu vorbesce de nesce fapte complinite ale P. D. Totulu deocamdată depinde dela portarea naţiunei dela Unirea şi propăşirea elementeloru ei.cimec. dos. Poliţiei şi de statu şi Cancel. Convorbire cu Raţiu. Despre vizita lui Ioan Raţiu la Viena. nu cuteză a se basa pre şi a invoca prea multu opiniunea publică. simţiulu poporului . ca urmare a proastei gestionări a situaţiei polilice de că_tre conducătorii religioşi. Raţiu aci la Viena. posibil ulterior scrierii originale. Tel Rom. rănitu în lupta vieţiei voiu alerga în braţiele Dv6stră spre a afla acolo mângâierea cea adeverată spre a recăpeta noua poteri pentru noua lupte.nesmintitu că informaţiunile Ministr. 4. pre care p6te omului privatu în Deak totuşi le ţiene de prea mari. se trăiţi şi atunci cându vreodată. 6. 67 http://tara-barsei. . 3 file. căci binecuventarea lui Ddieu! Seme audă Atotupotintele! Alu Dv6stră pentru totudeuna Aureliu Viena 23 Dec. Raţiu mai de multe ori şi-mi spuse că este mulţiumitu de convorbirea ce a avutu cu Monarchulu .

ci trebuie se sci cui şi pentru ce lu dai! Io nu voiu se acusu Congresulu de nesciitoriu . doc. câţi membri numeră ace lu Comitetu. ca să fia gata la porunca celuia seu celuia presiedinte? Este presiedintele vodă absolutu şi ceilalţi consilierii sei ascultători? Şi decă este aşia. din ceia ce s-a întemplatu şi se întemplă pre ceia ce se pote întempla! Fiecare momentu în vieaţia unui statu ca şi în ceia a unei naţiuni trebuie [să] fia medioloculu înte trecututlu şi venitoriulu ei. conduceri. doc. emanciparea de sub mantaua cea roşia. Astăzi numai unu poporu prostu pote fi dusu de nasu de către Vlădiculu seu. Cându îi dai cuiva unu dreptu în mâna. Valer Rus consciinţiei de dreptu a acelui poporu dinaintea căroru fapte trebuie se pieră ca fumulu încercările machiavelistice ale unoru intrumente absolutistice. Capulu celu mai secu tebuia se posedă atâta combinaţiune. me întreabă pe mine care sciu mai pucinu decâtu Dlui. Pote că pre lângă maioritatea globaniloru a trebuitu ca congresulu se facă asemenea. Combinaţiunea juridică care nu pote merge numai câtu ţiene rasulu. cându ei totodată erau şi apa şi focu. R.ro / www. paci la din contra ci nu pote se se aleagă unu presiedinte selu împuternicescă sponte sua unu presiedinte nou a căruia trecutu politicu şi istoricu-naţiunalu condamna orice pasu făcutu în favorea intluinţiei sale. Ei bine câţi vor fi. iar neciodată pre ce pote se fia. celulaltu prea slabu. ale unoru vagabonzi plătiţi şi cumpăraţi. pote că întotdeauna se aibă maioritatea pre partea sa. cându s-a mai vediutu vreodată doi domni egalu îndreptăţiţi cu totu acelaşiu consiliu în totu acelaşi cercu? Cându unulu este constituţionalu. prevedereea politica. 592. Denumirea acelui Comitetu nu a potutu să fie seriosă. unde se pote apoi ca aceştia doi se ţienă balanţa seu pote se să fi contopească în conducerea naţiunală. nu .cimec. încâtu se vedă imposibilitatea vieţiei şi sustărei unui Comitetu asemenea organisatu. unulu este natiunalu. Arhiva Mureşenilor. suntu ei de aceea aleşi. Unu lu este prea tare. decă vreodată a esistatu vreunu asemenea Comitetu? Ce seme mai decă însuşi I. a considera cele presente şi a conchide aşia spre venitoriu ecă arta bunei guvernări. 4. carele ar esista!? Cei mai mulţi nici nu scia. 5file. A cunosce bine trecututlu. Salută prin urmare de cea mai mare dovadă de înaintarea nostră.elu trebuia se şi cunoscă omenii - însă decă a fostu aşia de cum de totuşiu a comisu aş ia o neghiobia? Tactica . celălaltu este absolutu . la conducerea naţiunală. necum unu juristu care se pote lăsa numai pre ce este.pre care se lu urmezi. Căci la din contra unu asemenea Congresu ar trebui băgatu cu Dirk/Ruck în balamucu. Acesta lipsesce Romaniloru. nu te poţi basa pre omenia lui.ci o simplă comedia naţională de cari se jocă adeseori. care deşi încă pucinu înaintatu totuşi a profesatu încă de sute de ani toleranţia relegiosă. Acesta decă voia şi era destulu de energica. original. şi care ajocat-o şi Congresulu. 68 http://tara-barsei. O nefericita ideia a congresului din 61 a fostu că a denumitu la acelu comitetu permanentu doi presiedinti din cari unulu trage pre apusu celalaltu pre resaritu. ca să zicu aşia-care este resultatulu conchiederei din trecutu spre venitoriu. celulaltu sluga plecată a regimului şi mai scie O-zeu ce. Apoi ce a lucratu acelu Comitetu permanentu decă mai totă naţia căsca gura cându ii vorbesci deuna asemenea Comitetu. Cine este de vină însă că s-a întâmplatu aşia? Slăbiţiunea şi velleitatea partei contrarie.ecă ce lipsesce Romaniloru şi a lipsitu şi Congresului. Hierarchia besericescă astăzi numai pote conduce pre unu poporu.181. Acelu mare şi puternicu voivodu popescu.ro .

aici câtu de puţinu.:u familia sa 7. Refuză să fie carne de tun în armata austriacă. celu puţinu aşia se cade. de ce se nu fimu şi noi între ei. 69 http://tara-barsei. de ce se nu mergemu şi noi şi decă sentorcu cei mai mulţi cu pelea întreagă înderătu. deci scutit de obligaţii. poimâne sub cine mai suntemu şi ce lege vom ave . Deşi Landwehr-ulu a fostu acela care a decisu resboiulu a câştigat învingerea. Regimului ia trebuitu parale şi a şi scosu . Mandatarii poporului nu vor lăsa ca se fia periclitată puseţiunea inteliginţiei. Se nu ne închipuimu totu cei mai reu căci atunci nu amu pote păşi nici unu paşiu din casa de frica că forte lesne potemu se ne împiedecamu şi se ne frângemu gâtu lu pe trepte s. Apoi ce scimu noi mâne. şi mai cu semă în garnis6nele oraşieloru în care studieză şi după anulu acela sunt scăpaţi şi intră în reserva. că eşti îngrigiată pentru mine decându a eşitu legea cea nouă de recrutare. Sa păcălitu mulţi şi de frica a plătitu şi copii de câte 2-3 ani. în Roman ia garda naţiunală. servescu unu anu în care regimentu voiescu. Aşiadar totodată sunt soldaţi şi studenţi. De Ceriu lu ca bucuria acesta de repetite ori se-o simţiţi dreptu resplată a osteneleloru Dv6stră! Credu. căci după cum stau lucrurile ea cu greu va p6te intra în pracsă şi activitate. apoi cum dicu. bunu e Dzeu şi glonţiulu trece prin pălăria.ro / www. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu . sunt bune parale şi noi le putemu folosi tocma aş ia de bine ca şi ceia. Astădi. Bârfe din viaţa teatrului vienez (scandaluri cu actriţe la modă). Deşi vom trebui cu toţii neapăratu se ne esercitamu în manuarea armeloru şi se facemu parte din aşia numita reserva. l OOO de tl.ro . cari şi severşescu mişieliele pre faţia eşti mai siguru cu arma în mână. Apoi mai suntu destule mediul6ce de aşi feri piele de tăiişiu. cându lumea este plină de lotrii. în continuare student. mai înnainte de ce va fi primită de către parlamentele (dietele) respective.prin urmare „Nu daţi neamţiului nici unu gologanu!''. căci n-are cu ce. Era o mare gugumania din partea Dv6stră decă me plăteaţi. Mandatarii din Reichsrath s. Referiri la chestiunea situaţiei militare a lui Aurel Mureşianu. preferând să plătească scutirea de această obligaţie.milione prin legea acesta.l. şi decă cu tote astea ar încerca a ne duce vreodată în resboiu ce lucru? Unde mergu toţi. Mai întâiu ea (legea) nu trebuie se te neodihnescă de locu. nu vor pute face legi mai stricte pentru studenţii austrieci decâtu esistă pentru cei prusieni. fiindu le iertatu s. 1867 Scumpa Mamă şi cinstită Sacră mare! Am pnm1tu cu mare plăcere scris6re Dtale şi a Tati şi m-am bucuratu aflându că sunteţi sănătoşi cu toţii şi ve ocupaţi de unu evenimentu familiaru atâtu dtr îmbucurătoriu.e. ei bine află părerea mea despre acestă lege. cărora ar fisei damu. c.cimec.. Trebuie se mulţiemească naţiunile şi numai atunci legea aceea pote intra în adevărată activitate. şi în resboiu vor trebui ca în folosulu statului se ne cruţie. Decă avem drepturi şi libertăţi bucurosu facemu noi serviţiulu acela anualu de 5 septemâni. Deocamdată Austria nu-şi p6te arma pop6rele şi oştire de unu milionu şi 1/2 earăşi numai p6te ţiene. totuşiu serviciulu nostru va trebui se fia uşi uratu tare în pace. totuşiu elu mai în urma a venitu la rondu şi nici nu a avutu pierderi aşia mari ca regimentele regulate. Viena 6 Febr.c. Avantgarda vor fi militarii stătători. motiv de îngrijorare pentru familie. decă studieză în Berlin se intre în Garnis6na din Berlin. I. Despre studii. Studinţii prusieni intră de voie liberă în oştire. Despre o nouă legislaţie în ceea ce priveşte încorporarea studenţilor. Prusii totu aşia au făcutu. în Prusia „Landwehr". câtu se p6te de multu întrebuinţiendune ca garnis6ne şi reserve.

de ce se te faci Kanonenfutter 12 la neam ţiu? Da de ce sei dau io I OOO fl şi apoi totuse me ia preste unu anu. Costi ţi serută mânile.. Care rolă ţia plăcutu mai bine. dar jucătore plăcută şi renumită se mărită după unu duce[ . Acesta din urmă este una din cele mai renumite actriţie în Viena. cu cari poţi se aduni publiculu.. ce ai voitu se afli dela densulu. nu-i mirare dar decă se facu mesalliance între aceste două satire a timpului modernu. Şi primadona dela teatru de curte foi. Aci alăturu o hârtia dela „Argintariulu" pre care sunt însemnate preţiurile. Şintradeveru că moralitatea pre unele scene începe se fie totu mai rară. numai parale n-am . ia părutu bine ca ţiai adusu aminte de densulu. lucruri esterne splendide ecă caracteristica timpului presentu. Apoi decă are omulu capu şi norocu pote seşi afle înnaintarea şi loculu tocma şin oştire.cimec. baleturi. Tim pulu celu clasicu a încetatu... ]. De vrei se mergi la unu teatru la unu concertu seu chiar la unu balu. despre cari este forte multu vorba pre aci... nici nu este frumosă ci are noroculu de-a place tenerului principe.. Una alta mai bătrână (la 40 ani) şi mai urâtă. În acestu punctu Curtea şi Comedia este egalu îndreptăţită. . trebuie se cauţi decă este vreme frumosă în pungă. Cându vremea este urîtă omenii şedu în casa şi bea apa rece. La veră speru că-o se scapu şi-o se me aruncu cătră casă. Numai pre câte unu bătrânu seu câte unu criticu de morală lu auzi dicându: [. Tote jurnalele capitalei anunţia deodată cu întemplările dela curte şi decă cutare actriţia este bolnava seu a plecatu undeva seu are cevaşi în gându seu a întempinatu cevaşi. germană). Altădată. Decoraţiuni. Ea nu are nici unu renume mai mare. comediele sunt piesele. va dice cineva. şi care acteriţă a jucatu mai bine? După acesta unneză laudele şi ridicările pânăn ceriu. care se află în armată. Vorbindu de teatru voiu se-ţi scriu unele întemplări de zi. Decă întrebi de vieaţia loru de mai înnainte afli că sa înnălţiatu din stadiulu celu mai josu la atâta gloria. Ei bine. ci fi încredinţiată că Ddieulu mameloru veghiază asupra fiiloru loru. Discursulu de seră sună cam aşia: Ai fostu în teatru? Am fostu. Me mângâiu însă c-am cetitu în Gazeta ca-n braşiovu este vreme frumosă. De azi încolo nu vomu mai servi neam ţiului. În di lele aceste se mărită una anume „fontelive" (Sontelive?) dela teatrulu din cartierulu nostru.. Încă-odată dar. 1.ro .. după principele Turn-Taris. doi? Nui mai bine că scapu cu l OOO tl în buzunariu. cu deosebire de cându a începutu a se introduce comediele franceze şi pre scenele astea. că Ddieu nu lasă pre nimeni în tină decă elu are curagiu se sară pre uscatu pre nemţia: Gott ..o grigia mai puţinu. nici de petrecere. ci patriei şi respboiu nu se va mai pote face fără voinţia nostră a tuturoru şi decă noi voimu se ne batemu pentru învingerea cauzei nostre comune seu pentru apărarea comună atunci bucurosu va lua fiecare Zundnadalulu 13 din cuiu şi va cerea decâteori pote puşica cu elu într-o minută. Cu toate astea teatralistele sunt şi remânu dieiţiele lumei moderne. Io sum ocupatu forte multu cu studiele.. ci se fi în credinţia bună. Ele sunt dieiţiele pre care le adoră publicu lu pote mai multu decâtu se cuvine. Ţiaşiu mai scrie noutăţi dar nu mai am locu. Vei şti cumcă pre aci teatralistele jă mare rolu. Am spusu lui Costi se cerce despre cele. Valer Rus cu legea aceea deocamdată nui nimicu şi ce ştimu ce mai aducu timpurile prin urmare nu trebuie se-ţi faci gânduri rele despre viitoriu.i Focos (lb. seu că me ia totu cu o miia de fl în portofoliu? Eacă în scurtu părerea mea. Walter care iar va fi evendu peste 30 ani ia pre unu Conte bogătanu. ]. nici celu mai micu gându reu se nulu ai pentru cele ce au se vină.ro / www. 70 http://tara-barsei. Se înţielege că deacă nu sunt parale nu pote fi vorba. " Carne <le tun (lb. care se rudeşte de aprope cu împărătesa. Greutatea argintăriei este de mijlocu. germană). Sănătosu iarăşi sum. nici nu mai am timpu a urma tote evenimentele cu atenţie deorece ocupaţiunea mea mi absorbe cea mai mare parte a timpului.

De aci m-am dusu iar la drumulu de feru ca se me întorcu acasă. unde mi-am luatu adio de la toţi. tocma era să plece trainulu. Recomandări pentru repaus.183. într-o barca mica m-am preamblatu. unde se afla o lăptăria renumită la care se se servesce lapte de vaci de Elveţia. unde face vizite în împrejurimi (la Larenburg). Joia trecută am avutu deosebita onore. ca seme preamblu. Mi iau şi io unu biletu Clasa III cu 19 cr. dos. satulu de lângă Brunn. Perlea. Te rogu nu întârdia a face totu. aduţi aminte te rogu de alu Dtale iubitoriu şi stimătoriu Aureliu. Lu serutu asemenea pre Traianuţu. Însă ce surprindere plăcută m-aştepta! !! Acolo la gară (Bahnhot) me întâlnescu cu Iancu. io me întorceam încetişioru la casuţia mea singuratecă. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Trebuie se fimu serioşi. se-nţielege totu pe josu. vieatia regulata. acum e şi elu mi se pare gimnasistu. Într-unu rîsu şi petrecere am plecatu laolaltă întrunu Waggon cătră casă. Ajungânu la drumulu de feru. Iacobuţiu ce face elu? Înveţia bine? Aşteptu se mi scrie. 71 http://tara-barsei. De aci neamu dusu.ro / www. aflată şi ea în excursie. Acolo am visitatu palatulu principelui de unde am înaintatu prin aleele cele mai frumose pana la Briihl posiţia cea mai frumosă în giurulu Vienei. doc. de care este şi castelulu celu vechii încungiuratu. odihna. Pe laculu acesta. care duce la Larenburg.ro . Costi. şi decă nu sunt cârnaţi se mai mâncamu şi cartaboşi!? Serutu pe soriore Lenica şi Tiţia. Despre boala mamei. 4. Polixena.a.ponă am ajunsu la Mod ling. Arltiva Mureşenilor.o preumblare romantică. recreare. Perlea. cu câtu sciu câte necazuri ai avutu şi câtu ai pătimitu şi cu măselele s. de care mia adusu Perlea dela Brăila. În mediuloculu grădinei se află unu lacu mare prea frumosu. Descrie întâlnirea cu familia fratelui Iancu.cimec. se indică pe el ca exemplu. !Şi continuă vacanţa la Brunn. m-a întristatu multu şi cu atâtu mai multu. 1867 Scumpa mea mamă! Scirea. Serutu mâna Mamă. peo cale tăiată între nesce stânci de pietră. ce cere sănătatea şi buna aflarea Dtale! Sunt 8 dile astădi. atunci o sănătate tare şi durabilă ţi dorescu! Strapaţiele nu mai sunt pentru Dta. Cum se portă? Decă ţi face bucuria. Brunn I 8/6 Aug. original. de cându lipsescu din Viena. cu tote astea m-am întâlnitu de două ori cu Iancu cu familie. Elisa. că deacă ţi dorescu ceva dela Ddieu. c-ai trebuitu se suferi aşia cumplitu de-a mână încâtu vreocâteva nopţi nu ai avutu odihna. Credemă iubită Mamă. l-am cinstitu cu apa rece şi dulceaţia de nuci. eacă ce-ţi este neapărat de lipsă. 592. a doua reşiedinţia de veră a împeratului. Domineca trecută cătră seră m-am dusu întrunu satu în apropiere de 2 pătrare de oră de unde locuiescu io. Îndată după acesta am plecatu cu toţii printre vii în frumosa şi renumita gradina a lui Liechtenstein (principe) unde se afla şi unu Castelu Vechiu şi mare. Şi peste pucinu me aflu în Park-ulu (grădina) celu minunatu alu castelului. doi neguţiatori din Bucuresci şi Dnulu şi Madame Zachariades (neguţiatoriu în Viena). de-a fi visitatu din partea Dloru Vienesi în palatulu meu de veră! Iancu cu familia. 8. ponă s-a înseratu bine. atunci cându me voiu duce acasă le voiu aduce câte unu presentu frumosu. 4 file. Costi baietele Lenica şi Sofi. La staţiunea Brunn mi-am luatu adio dela toţi şi precându Locomotivulu şiuera cătră Viena.

256. 9. Serutu pe frăţiori şi dorescu ca scrisorea aceasta se te afle sănătosă şi voiosă. dos. ca mi-a aretatu apropiata realisarea dorinţiei mele de-a merge la ţiera. I 82. căci crede. în care mă aflu. Alu Dtale cu iubire Aurel Arftiva Mureşenilor. Elu se elibera şi întindiendu-şi aripele taie cu repediune undele nemărginite ale atmosferei! Nu te speria iubite Tată. impresii lirice. 72 http://tara-barsei.ro . Astădi am sositu în noulu meu cuartiru aci în Brunn. şi ceea ce dorimu cu toţii este ca să aflămu câtu mai curându. Valer Rus Dloru sau întorsu la Viena cu carulu de feru io pe josu la palatu lu meu! Eacă două seri petrecute în cerculu familiariu! Mama Socră de vreo două septămâni se află în Paris. nu este fantasia ce facu. ea prelenga aceea.Potecă ieri alaltăeri se să fi întorsu. a căreia privire pătrundetoria nu este împiedecată de zidurile cetăţei. cu care nu ai întârdiatu şi nu întârdiedi alu îmbrăţioşia! Alalta-eri am primitu preţiusa Dtale scrisore. 4 file. Dorescu multu. cu care me fericesci.ro / www. Salutarea mea respectuoasă Tatii. 4. Toţi sunt deplin senătoşi io asemenea. care singuru este în stare a nutri activitatea cea grea a spiritului. c-am înveţiatu a le apreţia valorea. Descrierea vacanţei la Brunn (localitate În preajma Vienei). şi a căreia linisce nu este turburată de vuetulu lumei neodihnite. original. chiar romantice. scieam de multu că brasiovenii nostrii sunt cam aplecaţi la fanfaronade şi Dta vei sci acesta şi mai bine. Sum numai de vreo câteva ore aci şi am şi simţitu benefăcătoarea influinţia ce-o are natura simplă şi frumoasă asupra spiritului. 592. original. ce conţiena pentru mine. doc. doc. 4. este elanulu acela alu cugetărei. Serutu Mâna Mamă. că Mama a fostu bolnava. Din fruntea scrisorei acesteia vei fi cunoscutu. Perlea nu numai că nu se desparte de Iancu!. că fiiulu Dtale a fostu câtu-şi de puţinu demnu de iubirea. Ddieu se mi audă rogatiunea şi se dea sănătate durabilă scumpei nostre Mame care cu atâta amorea nea crescutu! Spunei te rogu serutarea mea de mama şi dorinţia fierbinte ce-o am de a audi câtu mai curându despre deplina buna aflare a D-ei! Ce se atinge de scorbitura brasiovenească. că şi Dta te afli bine şi eşti în deplină senătate. resiedinţia de vară a Nunţiului papalu. 4 file. m-a însufleţitu prin bunele consilie. care precumpănesce pre aceea a aurului. dar acum tocma ambii se marcheu şi înfrumuseţieză Comptoirulu spre a lucra şi înnainta înfruniţi cu nouă şi îndoite poteri! La acesta este a te seduce totă fanfaronada brasiovenescă! Arftiva Mureşenilor. 592. Brunn. Despre „fanfaronada braşioveneascâ ". că nu mai este Viena. Locuiescu tocma la marginea unei păduri. care duce prin cărările sale în părţile cele mai romantice din giuru.cimec. Ţi mulţiumescu cu deosebire şi pentru aceste iubite Tată. Descrierea localităţii. dos. I 0/8 1867 Iubite Tată! Ţi mulţiumescu din totă anima pentru bunătatea şi bunăvoinţia. ca în urmare se te poţi convinge. Multu m-a întristatu.

Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa

10.
Despre reîntoarcerea la Viena. Chestiuni familiale.

Brunn am Geb. 2 Oct. 1867

Scumpa mea Mamă!

Adi, seu mâne plecu de aici. Preste 8 dile am esamenu. Ce-o da Domnedieu! Te
rogu spunei Tati şi Moşiului, că să mă erte, că nu leam scrisu, fiindu retrasu aci nu am avutu nici o
noutate a registra. D. Christu a fostu în septămânile trecute la Viena. A şiediutu numai trei dile.
Coconiţiele Lenica, Sofia, Polixena au intratu în "pension" la Madame Demerghel. Iancu,
Elisa socra sunt toţi senătoşi. Jo asemenea.
Serutu Mâna Mamă, asemenea te rogu spune tati şi Moşiului respectuosele mele serutări de
mani!
AMureşianu
14

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.257, dos. 592, original, I jitii.

11.
Despre evoluţia lenicăi în studiul limbii franceze şi al pianului. Despre nepotul Marin.
Despre plecarea negustorului Per/ea de la Brăila.

11/368 15

Scumpa Mamă!

M-am bucuratu forte, cându am aflatu dela D. Remenyik că eşti senatosă şi că ţiai
revenitu multu - dorescu se te găsescu şi mai voinica la veră.
Noi, toţi ne atlamu bine de ceea ce te va aseură D. Rernenyik, care are bunătatea aţi înmânua
scrisorea acesta.
Lenica se portă bine, vorbesce binişioru francesa şi ja la piano piese mai însemnate, aşia
întruna din dominiciele trecute ne-ajocatu din opera „Robert le diable'·.
Nepotulu Marine voinicu, începe se lu intereseze lucrurile ce le vede, îi place mai cu sema
unu pămătufu de pene de tote colorile, cându i-lu arată.
Serutu Mâna Tatei, spunei te rogu că ia şiu fi scrisu despre cele ce se întâmplă, însă de-o
vreme nume mai ocupu cu politica mai delocu.
Dlu Perlea cu socia a plecatu dela Brăila, trebuie se sosescă în dilele aceste.
Serutându-ţi Mânile Dtale atâtu câtu şi Tati moşiului şi serutându pre frăţiori remanu
Alu Dtale plecatu fiu
Aurel

" Este prima oară când semnează cu iscălitura sa ulterioară.
" Notă făcută cu creionul. posibil ulterioară originalului.

73
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Valer Rus

Viena I 113 (I )868

P.S. 16 Pe Dn. Remenyik nu l-am întâlnitu casei dau scris6rea - ţio trămitu prin urmare pe
poştă.

Remai senăt6să iubită Mamă!
Aurel
Arhiva Mureşenilor, doc. 4.258, dos. 592, original, 2file.

12.
Solicită urgent acte pentru evitarea încorporării militare.

(3 1869) 17

Iacob Mureşianu
Krnnstadt

Schicken sogleich Einwilligung zu meinem einjăhrigen Freiwilligen-Dienst. Revers sich zu
Kostentragung verptlichtend. Nachweis der politischen Behorde, daf3 ich mich Stellungsptlicht nicht
entzogen, alle drei legalisirt. Aureliu. 18

Arhiva Mureşe11i/or, doc. 4.207, dos. 592, original, I filă.

13.
Telegramă adresată unchiului, Constantin Nicolau, în care prezintă vestea falimentului
fratelui Iancu; solicită bani pentru.facultate.

I Dezember 1870 Wien

Constantin Nikolaus Kr( onstadt)

Wir vermissen Janku seit zwei tagen, seiens aufs schlechteste gefasst, bereiten sie
eltern auf Hiobspost vor. Shicken sie mir 60 gulden in die universităt. Năheres brieflich.
Aurel 19

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.184, tlos. 592, original, I filă.

'" Scris cu o cerneală de altă culoare.
17
Data telegramei: probabil martie 1869.
" Trimiteţi imediat consim\ământul pentru serviciul meu de un an voluntar (în armată - 11.11.), un revers (scrisoare de
obligaţie- n.n.), prin care vă obligaţi la suportarea cheltuielilor, adeverin\ă de la autoritatea politică că nu m-am sustras de
, la obliga{ia de recrutare, toate trei legalizate (lb. germană).
" Constantm Nicolau Braşov
Noi nu ştim nimic despre Iancu de două zile, fiţi pregătiţi pentru cc e mai rău, pregătiţi părin!ii rentru ştiri a la Iov (personaj
biblic, testat de divinitate prin aducerea sa într-o situaţie-limită cauzată de nenumărate nenorociri întâmplate familiei sale -
n.n.). Trimiteţi-mi 60 de guldeni (florini - n.n.) pentru Universitate. Mai multe în scrisoare. Aurel

74
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Coresponden\a lui Aurel Mureşianu cu familia sa

14.
Repetă vestea falimentului.fratelui Iancu, solicită menajarea mamei.

3 (decembrie) 1870

Constantin Nikolaus Kronst(adt)

Heute schreibe lhnen und Vater. Iancu verzweifelten Schritt gethan. Abschiedsbriefe hinter
lassen. Borsenverluste ervirt. Bleibe bei tiefbetrtibten20 (sic) Familie. Seien herzhaft schonen Mutter. Aurei2 1

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.185, tlos. 592, original, I filei.

15.
Despre dezastrul.financiar al.fratelui Iancu. Pierderea la Bursă a averii. lamentaţii privind
necazul familial extrem. Acuze la adresa evreilor „ lipitori··. Deplânge soarta tristă a lui Iancu şi a
familiei sale. Despre mesajul de adio al nefericitului.frate.

Jubitulu şi stimatulu meu Tată!

Până acum nu am sciutu ce ste nefericirea, astădi însă me înfiorezu de acestu
cuventu. Unu trăsnetu, care cade pre coperişiulu unei case şi arde totă avuţia unei familie este nimicu
pre lengă lovirea cea grea, care nea întempinatu deodată şi fără de veste.
Iubite Tată! Dumnedieu scie, dar noi n-amu meritatu o asemenea lovire crâncenă a sortei,
n-ai meritatu acesta Dta în bătrâneţiele Dtale pline de onore, n-au meritatu scumpa şi proba mea
meamă. Dvostră aţi iubitu pre Iancu atâtu de multu, l-aţi iubitu pote prea multu. Dar cine pre faţia
pămentului pote controla iubirea unei mame cătră fiiulu seu? Şi cine va pute crede, că crescerea şi
înveţiaturile, care i le ai datu Dta iubitului şi nenorocitului meu frate, nu au fost cele mai bune? Decă
ar ave cineva bănuiala despre acesta, apoi vina şi cetescă scrisorile cele din urmă ale lui, şi se va
convinge despre aceea.
Multu sunt sfăşietore de anima remuşicările sale de cugetu, că nu a ascultatu de consiliele Dtale,
amare sunt esperiinţiele ce lea făcutu, multu a suferitu omulu acesta şi mari dureri ia rosu anima, până ce
s-a pututu decide a părăsi nevasta şi copii sei scumpi, ane părăsi pre pre toţi, pre cari atâtu de multu ia iubitu!!
Crudă mai este vieaţia omenescă şi barbare mai sunt legile destinului ei!
Trebuia ca Iancu se sufere atâtu de multu spre a recunosce greşielele sale, şi trebuia ca acesta
recunoscinţia sei vină aşia de târdiu, cându nu mai era scăpare pentru elu? Seu decă era scăpare, despre
ceea ce până acum sum convinsu, de ce nu s-a pututu, măcar unu momentu, se lu părăsescă cerbicia
aceea nenorocită, de a nu se confia nimenui, de a nu cere consiliele nimenui în afacerile sale, mândria
acea orbă şi păcătosă de a face tote numai după capu lu seu şi prin sine? Pote nu am dreptu şi păcătuiescu
cându lu învinovăţiescu pre multu - însă Iancu însuşi recunosce acesta în scrisorile sale de remasu bunu.

211
Coreei betrtibter.
21
Constantin Nicolau Braşov
AsUlzi vă scriu Dvs şi tatălui. Iancu a făcut un pas disperat. a lăsat scrisori de adio. Pierderile la bursă l-au determinat la
aceasta, încă nu a fost găsit. Rămân la familia adânc întristată. Fiti cordiali(°) menajaţi mama. Aurel

75
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

în câtu nu a nebunitu de desperare dar nenoroculu pre deo parte. căci vediui dintrensa că nu desperezi! Rogu ceriulu ca se 76 http://tara-barsei. şi numai acesta amore la susteniutu într-atâtu. cari eram lengă elu. cilu silemu cu orice preţiu se întorcă spre calea carelu ducea în prăpastia! Tată dragă! Iancu me rogă cu limbă de morte se iubescu şi se fiu întru ajutoriu familiei sale părăsite şi nefericite. Multu şia mai iubitu de altă parte socia. elu singuru sei fericescă pre toţi. Câtu de multu iube elu pre omeni şi câtu de multu a fost înşielatu din partea loru. pierde pre omulu celu mai bunu şi onestu. Ma mângâiatu forte depeşia Dtale. la mai adusu şi la desperare. Acum înţielegu crescerea monachală şi ascetică! Scumpe Tată! Am forte mare speranţia că providenţia se va fi făcutu mila de sărmanulu Iancu şi lu va fi scăpatu de unu sfârşitu atâta de crâncenu! Fia acesta speranţia tutoru şi a Dvostră cu deosebire iubiţi părinţi! Numai potu scrie de durere. În adeveru suferinţiele sale înnainte de despărţire singure numai a pututu se lu cureţie de tote păcatele sale! Iubite Tată! Simţiemintulu este nenorocirea omeniloru. Numai o anima de petră pre care nu-o mai pote turti nimic este în stare a se lupta cu lumea. Valer Rus Trista sa sorte a voitu se lu ducă. cari dupăce l-a suptu până la medua. nu la ertamu nicidecum. Martoru mi este ceriulu. decă numai câtu de puţina sciinţia seu bănuie la aşi fi avutu câtu de reu îi merge cu negoţiulu. şi amorea nespusa pre de alta. dar Iancu nu a fost omu stricatu ci anima cea mai buna şi nobila pre faţia pamentului. ia frântu anima cu desăvîrşire şi aşia în adeveru mortea pentru densulu. pre câţi nu ia ajutatu la momentu! Dar sortea barbara vru selu pierdu! Pre sermanulu omu lu cuprinse desperarea cându vediu într-o di. că a perdutu totuşi nui mai remase nimicu. decă sar fi pututu. carele dela începutu a fost unu mişielu lu susţiene sortea pânăi ese peri albi. dar pre totu ce e sântu. şi ca să încoroneze. Adeveratu că a avutu şi elu unele greşieli unele patimi dar care omu nu le are? Decă Iancu era unu mişielu şi unu ticălosu pute să o ducă încă multu şinui se întempla cei s-a întemplatu! Câtu de nedreaptă este impărţiela sortei în lumea acesta! Unu singuru pasu greşitu pote fără voia sa.cimec. Încă animami nu este îmbrăcată cu fieru şi de şi ar fi fost săgeta acesta ar fi străbătutu şi ferulu acela. fidelă şi nevinovată s-a frântu într-unu modu atâtu de înfricoşiatu! Fiţi tari pentru Ddieu! Iubiţi părinţi şi înghiţiţi şi pocalu lu acesta de amaru alu vieţiei nostre deşierte. pânăcându pre acela. ca prin acesta se-şi prepare se accelereze( . pentru iubiţii şi amicii sei. îi mai face la finitu încă şi unu conductu pomposu şi strălucitu! Ce folositoriu ar fi pututu se fia iubitulu nostru Iancu pentru societate. ) seu propriu! Ce planuri frumose nu ave Iancu pentru familia sa. a căreia animă sinceră. multu nea iubitu pre noi toţi.. potecă iubirea acesta nea făcutu orbi de greşielele nostre. O lume falsă! Elu scăpă în primavera acesta pre unulu cu 6 copii de peire şi falimentu. Mi se rupe anima cându me gândescu.. cum mărturisesce însuşi ia pututu fi numai o scăpare.ro / www.ro . aşia dicându activitatea mârşiavă a unei vieţi păcătose. era prea nobilu decâtu ca se tragă şi pre alţii în nenorocirea sa. Singura mea mângâiere va fi se trăiescu şi se lucrezu pentru aceşti scumpi şi nevinovaţi copilaşi şi pentru mărgăritarulu acela de femeie. preste pragulu bursei de unde a cădiutu apoi în ghiarele lipitoriloru jidovesci. că Iancu pute să fia celu mai fericitu omu. Pre câţi nu a scosu elu din necazu. căci cea de zaharu se frânge şi se topesce la focu lu patimiloru lumesci. cum ar fi vrutu. decă nulu ducea lăcomia de a se îmbogăţi preste nopte în nenorocita acea de bursa. căci puţini fraţi sa iubitu aşia de multu ca noi. şi câte nu aşi mai ave se ţi spunu dar trebuie se sferşiescu.

Scrisoare către unchiul Constantin Nicolau. das war ja sein Verderben ! Gebe nur Gott.ro / www. căreia îi dă astfel asigurări. Gesund sind an einen tilchtigen Advokaten gewendet. aber ich flirchte sie nicht und ich sind die ganze Familie i. 4. lnsă mâine dimineaţă v-o trimit. den lanku seinen Eltern geschrieben. să-i fie salvată măcar viaţal Consolat i-o pe scumpa mea mamă.financiar al lui Iancu. şi vreau să fiu totuşi sigur că ea nu se pierde. Wien 6/12 1870 Lieber Onkel! Ich lege Ihnen hier einen Brief an meinem Iieben Vater bei. ich filrchte filr ihre Schmerzen lindern! Gruf3en Sie herzlichst den theuersten Grof3vater. despre dezastrul.familia. kann ich heute noch nicht beilegen. pentru a o preda ca recomandată. daf3 ihm wenigstens doch noch das Leben gerettet worden wăre! Trosten Sie meine theure Miltter. pre care o serutu de mii de ori şi o rogu în numele am6rei.n. und ich mochte doch sicher sein. căci (azi) nu mai ştiu unde îmi stă capul. 592. se treceţi şi preste acestă cercare durer6să a s6rtei vitrege. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa consoleze şi pre multu iubita şi scumpa mea mamă. Scrisoarea pe care a scris-o Iancu părinţilor săi nu o pqt anexa azi. Pe sărmanul Iancu nu l-am găsit încă până în această seară.iberhaupt unschuldig in jeder Beziehung dastehen. dos. 16. doc. care nu va viza însă. dos. Deoarece nefcricitul lancu nu s-a împărtăşit nici măcar unei muşte. tocmai aceasta a fost paguba lui. der die Rechte der Familie vertritt. Morgen frilh aber sende ich ihn lhnen. Începerea unei anchete penale. Den brief. mă tem pentru sănătatea ei. Dumnezeu să-i aline durerilel Transmiteţi salutările cele mai cordiale celui mai scump bunic. ich weif3 nicht mehr. Da der ungluckliche lanku nicht einmal eine Fliege mit ins Vertrauen gezogen hat. Morgen werde ich ihm auch schreiben. deoarece este deja prea târziu. A fost iniţiată o cercetare penală. care reprezintă drepturile familiei. Să dea Dumnezeu. Fiţi sănătoşi şi tari iubiţi părinţi. original. doc. original. Altfel nu este nici o schimbare în doliul general al familiei nefericite. dar nu mă tem de ea şi (consider. sie ist mir als solche sehr peinlich. Den armen Janku hat man noch bis heute Abend nicht aufgefunden. Ddieu seve mângâie şi seve liniştească animele şi cugetele. weil es schon zu spăt zu rekomandiren ist. weder lebend noch todt.) toată familia total nevinovată în toate privinţele.fratele mamei. Sonst keine Verănderung in der allgemeinen Trauer der unglucklichen Familie. Eine strafgerichtliche Unter suchung ist eingeleitet worden.270. wo mein Kopf steht. daf3 er nicht verloren geht. 592. und ober ilberhaupt noch steht! Ihr dankbarer Aurel 22 Arhiva Mureşenilor. şi dacă încă mai stă! Al dumneavoastră recunoscător Aurel 77 http://tara-barsei. Mâine îi voi scrie şi lui. Mulţumită lui Dumnezeu toţi sunt sănătoşi.cimec. ce a avut-o pentru Iancu. 4. se nu perdă speranţia. Eu m-am adresat unui avocat destoinic. ci se erectă în providenţia. nici viu nici mort. 6 decembrie 1870 Dragă Unchiulel Vă anexez aici o scrisoare către tatăl meu drag. care îmi este ca atare foarte penibilă.186.n.ro . " Viena. 4 file. Acesta Ve doresce din sufletu alu Dv6stră plecatu şi mâhnitu Aurel Viena 6/12 (1)870 Arhiva Mureşenilor. I fil<'i.

De altă parte scia aşi câştiga nu numai la noi o încredere poţi se dicu 6rbă. Viena 7 Dec. căci multe a avutu se sufere dar tote sunt nimic pre lengă acestă nenorocire pentru anima plăpândă a unei mame iubit6re! Familia este sănăt6să. Despre boala de gălbinare a sorei Elena. că Iancu nu a fost omu stricatu. dos.ro . te rogu dar prea multu cruţi-o. 1870 Scumpulu meu Tată! Vin se împlinescu ultima voinţia a iubitului nostru Iancu. despre cheltuielile mele lunare. trimeţindu-ţi scris6rea sa de despărţire. că noroculu nu lu va părăsi de totuşi elu va deveni deodată avutu. Iancu.aşia cum a lăsato îndereptu. Recomandă menajarea mamei de şocul veştilor triste. în care se afla. Expediază scrisoarea de adio a fratelui Iancu. latină). şi nu spunea nimenui nimic. căci gândeşte-ţi aceştia din urmă au fost p6te mai multu surprinşi ca noi de catastrofa din urmă! Iubite Tată! Te rogu judecă decă se p6te ca şi Mama îndată se citescă epistola lui Iancu. Mai târdiu voiu respunde şi la întrebare ce-mi faci în telegrama. 592. Valer Rus 17. original. 78 http://tara-barsei. cetesce scrisorile care i le-am scrisu lui Nenea Costi. acum nu potu încă se me gândescu şi la acele. În di lele din um1ă l-am întrebatu şi rogatu se-mi spuie cei este. Speranţe de viitor în ceea ce priveşte familia fi1garului. Acesta nu a făcut-o întâiaşi dată şi de aceea nu m-a surprinsu tăcerea sa. ln adversis virtus spes salvatrix mundi! 23 Alu Dtale Aurel Arhiva Mureşenilor. şi l-au sedusu fără de voia şi intenţiunea s-a la unii paşi rei şi la pasulu celu desperatu din urma! În timpulu din urma îi plăcea multu a vorbi şi aşi aduce aminte de Dta pre care lu stima şi adora atâtu de multu. cu cari ave afaceri. ci că nenorocirea împregiurăriloru. io credu că multă vreme încă nu.fiului cel mare. Scrisoare de liniştire a mamei îndurerate de dezastrul financiar al. der elu nu mi-a respunsu nimicu. credulitatea sa şi idea ficsă. şi aşa nu pute-i se sci niciodată sicuru. pre cari atâtu de multu ia adoratu . 2. Cându era tristu despre ceva tăcea molcomu.file. doc. l-au răpitu cu sine. 18.cimec. cătră Dta şi iubita mamă. cei lipsesce.ro / www. Despre situaţia lui Iancu în zilele premergătoare dezastrului. fără se potu bănui ceva din acestă convorbire. Din scris6rea acesta te vei convinge iubite Tată. vorbeam cu elu bucurosu de trecutu. şi io fiindcă aşia de multu nu team vediutu. 4. dar şi la străini.187. " În calităţile contrare constă salvarea lumii! (lb. recomandări de leacuri băbeşti pentru scurtarea suferinţei (legarea cerii galbene la gât!). te rogu decă vreai a te informa mai apr6pe despre starea lucruriloru. este bolnavu seu îi merge reu cumva.

asta me face se erectu şimu înnalţia speranţia. întregi şi fără nici o pierdere mai însemnată. că elu trăiesce. Dna Christu. decă până acum nu l-ai încercatu. că gândindu-se la socia şi copii sei. că nu ia lăsatu singuri în lume lipsiţi de ori-ce spriginu. Crede dar în dreptatea şi bunătatea provedinţiei! ! ! M-am întristatu forte audindu că iubita mea sorioră Elena. cându te uiţi la ei trebuie se sperezi! Spereză dar. decă i-ai vede. Scumpă Mamă! Până astă seră n-am auditu încă nimic de Iancu. Copii sunt viitoriulu. încâtu. Se mulţiumimu ceriului. însă.ro . şi şi lui ia părutu forte reu. o bucată mai mare de ceră galbină de gâtu. alu căreia iubitoriu şi ascultătoriu fiiu în veci va fi Aurel Arhiva Mureşenilor. s-a îmbărbătatu spre o nouă vieaţia. ai trebui se te înveselesci. Multe sunt corăbiile cari plutescu spre marea vieţiei. Iancu a fost auditu leaculu acesta dela unu medicu. pre cari ia iubitu nespusu. Anima unei mame nu iubesce de adi până mâne. şi mi-a disu se ţi scriu Dtale mamă. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Viena 9 Dec. iubită mamă. trebuie cum diseiu şi noptea se respire în mirosu de ceră. Nu ajunge se bea numai din paharu de ceră. dar nu este una. te rogu mamă. Tiţia de mii de ori. Toţi ţi serută mâna scumpă Mamă. ca se ţi lu recomandu. c. mâne apare ear sorele binefăcătoriu şi face se crească altulu la locu.n. decă te-a întristatu adencu cu deosebire şi pre Dta. Elisa. ci aibi credinţia şi speranţia în Dumnedieu! Astădi vine vijelia urîtă şi rupe stejarulu înnaltu şi frumosu. se fi câtu de tristă. atâtu în familiele cetăţienesci câtuşi în cele mai înnalte aristocratice. cu atâtu mai multu. 4. avisaţi la mila străiniloru. nici unu momentu iubită mamă. decâtu a fost aceea a multu jelitului loru tată. cari se întemplă atâtu în coliba seracului. ea iubesce pentru tote timpurile. dos. 592. cu câtu mi 1-a spusu Iancu singuru. Scumpa Mamă! Ai doi nepoţiei atâtu de frumoşi şi drăgălaşi. şi forte puţine sunt acele cari au ajunsu la ţiermu. pre cari ia cercatu sortea vitregă într-unu modu atâtu de crudelu. doc. Făi leaculu acesta Linichii. Tata moşiu mi scrisese despre acesta. serutu mâna scumpului meu tată şi Dtale iubita mama. că numai noi singuri suntemu aceia. mamă dragă la aceste surcele din trupina fiiului Dtale nenorocitu. ca se respire mirosulu acela peste nopte . 3 file. căci după vijelie trebuie se vină şi sorele. şi te rogă se te mângâi şi seţi liniştesci anima. câtuşi în palatiulu bogatului.ceea ce ar fi forte binefăcătoriu pentru boia de gălbinare. Trajanu.259. care a curatu pre unu lu în patru dile de gălbinare. cându dorme. nu este mirare. original. 1870 Scumpa mea mamă! Nefericita întemplare în familia nostră. l-am spusu şi Iancului. Nu crede dar.cimec. Nu dispera. ci că mai sunt încă braţie destule. sufere de gălbinare. care va lumina vieaţia copiiloru acestora n~vinovaţi şi le va face o mai fericită.ro / www. 79 http://tara-barsei. care se nu fi avutu a se lupta cu valurile furiose ale ei. Costi şi io toţi suntemu haru Domnului celu pucinu sanatoşi şi avemu speranţia în viitoriu. Copii. căci bunu e Ddieu! Serutu pre Lenica Iacob. cari se lucreze pentru hrănirea şi crescerea loru! Mii şi sute sunt casurile ca acesta. sei legi Linichii.

ca se nu devii ridiculosu. nu mai puţinu însă m-am convinsu io din scrisorile Dtale şi ale mamei. Elu era prea sentimentalu. Continuă cu detalii financiare: s-au pierdut 50. că durerea Dvostră a ajunsu gradulu supremu. Iubitulu şi doritulu meu Tată! Banii avisaţi şi scrisorile Dtale Ie am primitu. Nici una. acuze adresate de tată. ar fi fostu prefăcătoria seu receala. mai cu semă pre mama o conjuru. Din scrisorile Dtale vedu. pre lengă „savoir faire"-ulu seu. Valer Rus 19. fiindcă nu-mi potu închipui. ca pre lengă cunoscinţiele sale practice. Despre şocul suferit de tată la aflarea veştilor grave. ci la Iancu. că ad: scirea repentira despre ruinulu Iancului Tea întristatu prea multu. Cându ţiam scrisu că „simţiemintulu rectius sentimentalitatea face pre omu nefericitu" m-am gândit nu la mine. decâtu se scrii cum simţiesci. În asemenea casu dar nu-ţi remâne alta.florini. Se apără de acuzele de „ sentimentalism" în ceea ce îl priveşte pe fratele Iancu. căci ce mi scrie Dta e sântu şi probatu prin ani de esperiinţia. Împregiurarea acesta me nelinişteşte şi Ve rogu. că întemplarea acea fatala m-a aficiatu şi pre mine multu.cimec. Precizează sumele necesare absolvirii doctoratului la Viena. nu mi se pote imputa credu prea mare sentimentalitate. Recunoscu iubite tată totu cuventulu ce mi l-ai scrisu ca directivă pentru viitoriu şi nu crede cumva. Viena 28 Decembre 1870. Numai la cuventulu „sentimentalitate" am voitu se me oprescu. că de ce me temeam nu sa pututu evita. că după prima impresiune Ţi vei fi recâştigatu tăria şi pacea filosofica a animei. Aşia şi Dta totu în scrisorea aceea. nici alta nu ar fi fost la loculu seu de astădată. ca urmare a neînregistrării ei separate la căsătorie. Asta credu. fiindcă Iancu posede acestă însuşire în mare gradu.amendai am avutu dreptulu şi datoria a ne esprima unulu altuia simţiemintele aşia precum le nutreamu în peptu-nu altfeliu. Pentru că am scrisu prima scrisore aşia cum am simţitu în momentulu acela. Dela Dta speru. Menţionează sprijinul primit anterior de la Iancu. Cuvinte de apărare pentru Iancu. Situaţia familiei lui Iancu. Cuvinte de liniştire preluate din clasici latini. Me ertă iubite Tată dar aci trebuie se Ţi evocu în memoria unu pasagiu din o cuventare a lui Cicerone mi se pare "pro Parcello". Pre mine me dore ca frate. cari la bătrâneţie a Ţi trebuitu se faceţi o esperiinţia atâtu de dorerosă.şi se vreau n-aşi pute. devini sentimentalu descriindumi durerea ce-o simţi ca părinte.ro / www. Eram şi sum îngrigiatu iubite Tată pentru Dta şi scumpa mea Mamă. pre Dta ca părinte . Acolo vorbesce elu despre cum unu filosofu care combătea pre alţii. se nu se lase se-o copleşiască durerea. că nu am făcuto în scrisorile mele. şi Ţi mulţiumescu din anima pentru tote. pentru că şi punu numele pre fiece opu alu loru. Despre cheltuielile proprii lunare. ca se nu se de tristeţiei. pierdută şi ea la sechestru. A scrie în altu modu. Acestu filosofu însă şi publicase însăşi numele cu ocasiunea aceea. numai se nu treci marginea. că voiescu seme încercu a Te combate . Explică toate cheltuielile lunare şi anuale. care urmează să revină în ţară. Transmite salutări din partea domnului Schuselka (redactorul publicaţiei „ Die Reform '). în care me provoci se me abatu dela sentimentalitate. cifrate la 60 de.ro . cari mi le dai mie. nepregătit pentru lumea agresivă a afacerilor bursiere. Elisa. Chestiunea zestrei soţiei lui Iancu. Dta ai fost în dreptu a crede. prea se impresiona de tote şi asta însuşire nu l-a ertatu. OOO de. că Dta se nu urmezi înţielesului aceloru consilia.florini. cu care şi câştigase atâta încredere 80 http://tara-barsei.

.000 fl. se-şi p6tă conserva întotdeauna şi judecata rece.dorescu numai din sufletu ca se potu ave tăria şi paţiinţia aceea. fiindcă nici în f6ia de zestre nu s-a stipulatu deosebitu şi mobilarea locuinţiei. mintea pre acesta trebuie se lu învingă mai ântâiu.cimec. de6rece precum auzii o „activa" mai că nu se află(: se fia numai câteva datorii restante. care faţia cu joculu dela bursa se pare alu fi părăsitu de totu. fiindcă nu înţielegu nimic de ale negoţiului. Se p6te însă ca totuşi se i le câştigamu măcar pre aceste. care va să dică tăria bărbătescă. neavendu perseverenţia de feru şi paţientia destulă in adversis. apoi credu. Mintea e arma în contra inimiciloru şi Dta o numesci cu Horaţiu . ci numai în rondu cu celelalte obligaţiuni. mama o posede în mare gradu. cu lumea. ca se potu eşi învingătoriu din lupta cu mine însumi. deteriora sequor ". ca să p6tă după aceea să se lupte cu inimiecii esterni. Aşia fiindu prea slabu a resista isbiriloru din afară. Dovada în contra e grea. (:Vedi §ulu 1217 a Codicelui Civile Austriacu cu Nota în privinţia pacteloru de căsătoria ale comercianţiloru:) Câtu despre mobilele locuinţiei private este earăşi puţină speranţia. cum scrie însuşi. decă mi este ertatu a me judeca aci. bărbăţia. 81 http://tara-barsei. Precum vei fi aflatu s-a deschisu concursu alu firmei din partea judecătoriei de comerciu la cererea unui creditoru. fiecare sieşi este celu mai mare inimicu. încâtu ai eserciato şio esercezi Dta! 30 Decembrie N-am pututu se finescu scris6rea în diua în care am începuto fiindu întreruptu prin afaceri în causa familiară. cari totu represintă o sumă de 1OOO fl. care ai documentato Dta în creaţia-Ţi. Câtu despre mine. bărbăţia care o profesezi Dta este partia cea mai slabă a timpului modernu.lui Iancu. Cu tote că prin urmare intenţiunea sa a fost a le cumpera ca proprietate a nevestesii şi Elisa a fost în buna credinţia a proprietăţii sale . şi s-a esprimatu mai de multeori - totu ca proprietate a sa. neputendu-se lupta cu lumea. Apoi cum am înţielesu zestrea Elisii nu s-a înregistratu în aşi a numitu lu "Handelregister" 2 ~. Dta ai fost în stare se-o predomini cu mintea. care nu se pute amâna. ai luptatu şi te lupţi în continuare cu densa. pânăcându Dta o posedi în mare gradu. Se înţielege că în cestiunea firmei şi se voiescu nume potu amesteca. Acum speru.neesistându nici unu documentu despre acesta. Virtutea acesta. Acesta ia lipsitu multu.. ceea ce Iancu de altă parte recunoscea şi stima la Dta. Spre scopu lu acesta am tăcutu o i< Registrul comerţului (lb. că sum şi mai puţinu sentimentalu decâtu Dta . Ce se atinge însă de dreptulu celu are Elisa de aşi pretinde averea totală.ro . Iancu sermanulu nu a avutu tăria de-a o ţiene în freu. germană). de a le pute câştiga pentru familia. l-a răpitu sentimentulu şi a jucatu „ I 'a banque ". Corespondenţa lui Aurel Murcşianu cu familia sa la toţi. Nu avemu nici unu documentu pre numele Elisii şi presumţiunea e pentru proprietatea bărbatului. voiu face paşii cuviinţioşi în privinţia acesta cu advocatulu nostru.Virtus". cum scrie elu. Civ. Şi Dta ai însuşirea sentimentalităţii. La densu lu se adeveresce în modu eclatantu acelu: „ Video meiiora. şi ionu dorescu mai multu decâtu ca se o potu esercia numai întratâta. Speranţia însă de a căpăta ceva se reduce mai la nula. În care se dice: „( . că până la primaveră vom ave pace deşi o pace cam tristă. din care causa obligaţiunea totală nu p6te veni primo loco. Austr. dreptulu celei din urma e forte greu de demonstratu.ro / www. cari nu trecu peste 3-4000 tl:) şi „passiva" trece preste 50. Terminulu licuidaţiunei e I O Martie 1871. Dup㧠1227 a Cod. )"se consideră mobilele care le-a cumperatu Iancu deşi cu banii zestrei..

Iancu mi adause 10 fl dela sine la lunariulu meu şi aşia priimiam în timpulu din urma 45 fl pe lună. 25 Plângere pentru a scoate o parte din procesul principal spre a se forma un dosar separat (lb. Ad 2).. că până acum nu s-a găsitu nici unna de elu. pre câtu voi trebui se mai studiezu ne întreruptu de demaneaţia până sera .. căci atunci celelalte trebuie se mergă etsi fractus illabatur orbis. Aşiu pute se mănâncu la prânzu cu 40 kr la cina cu 30 kr şi se am unu cuartiru micu întunecosu seu umedu unde se plătescu numai I0-12 fl pe lună. numai sciu ce facu". 82 http://tara-barsei.. Dintre Cuscrii se află aci numai mama Elisii Md. corect: Exzidirungsklage ). Apoi unu pasagiu din scrisorea sa către Elisa me lasă să speru la acesta şi mai multu. că cu finitulu anu lu 1871 voiu fi gata cu rigorosele..Decă voi fi sănătosu apoi speru. Cum dicu sănătatea şi patienţia numai se nume părăsescă.) 155 fl 92 kr Disputaţiunea 47 fl 25 kr şi promoţiunea 165 fl 73 kr...ro / www. m-aşi mulţiumi cu 45 seu pote şi cu 40 de florini pe lună ca se trăiescu şi io p-aci încolo. de trăiesce seu ba şi unde se află.. E forte probabilu. căci la dincontră ear fi luatu totu ce ave în casa.. de mâna sa! Între resolvire şi faptă este încă o vecie. Din norocire Elisa nu a subscrisu nici-o hârtioră. Decă nu aşiu fi silitu se studiezu I0-12 ore pe di cu rigurositate. Unu proiectu de lege se va supune senatului imperialu la redeschiderea sa. tutunu ect nu mi-a remasu nimicu. lemne 4/4. A trecutu şi luna acesta tristă şi plină de neplăceri dor va da Ddieu şi di le mai bune! 31 Decembre Vin acum a Ţi respunde în deosebi la întrebările care mi le făcuşi în scrisorea Dtale: La întreb. tu me cunosci şi scii se judeci starea. Christu. I) trebuie se-Ţi respundu.cimec. Lucrurile celelalte ale Elisii şi ale copiiloru precum este. Asta stă scrisu negru pe albu..3 fl 50 kr. adică cu totulu are seme coste depunerea doctoratului 368 fl 90 kr. pre care am înveţiatu a o stima forte multu în timpulu acesta greu.şi adică: Pentru prândiu a 50 kr şi cina ear 50 kr = 30 fl Pentru dejunu. Scăpare numai este asta o sciu şi totuşi nu sum pregătitu de morte. = 16 fl „ " spălatu 3 fl . Densa face totu ce numai se pote cere dela o mamă. a.ro . În idea acesta me întăresce acum şi împregiurarea acesta chiar. aceste le voi cumpera din ceea ce voi pote economisi încă din suma întreagă.. căci gândindume la viitoriulu vostru.. că până astădi seră nu am aflatu nimic mai multu despre Iancu. dar te asiguru că atunci în unu jumetate de anu m-aşiu duce pe copcă. însă NB: pre timpu lu. 50 = 9 fl s = 60 fl După cum vedi pentru ţigări.. Valer Rus „Exziedirungsklage" 25 în contra secuestreloru puse şi a inventurei de massa. prânzulu aveam la elu gratis şi-mi mai făcea şi alte avansuri de cari acum se-nţielege voiu trebui se me lipsescu. germană. care proiectu reguleză ordinea studieloru la Universitate şi reduce tacsele rigoroseloru mai la giumetate. hainele. elu suna: „Dragă Lizo! Durerea me face sarcasticu şi selbaticu. atunci ar fi altceva. Ad 3) Spesele mele pre lună „sine quibus non" facu până la unu cruceriu socotitu 60 fl V. rufăria ect ect au remasu intacte şi numai lemnulu ad: mobilele în sensu strictu şi hainele Iancului s-a inventarisatu.. cafea cu 2 cornuri a 16 kr = 5 fl Pentru cuartiru şi servi ţiu ..afară de lunariu . în care me aflu. că nu-şi va fi periclitatu vieaţia..... Rigorosele tote o seme coste (scilicet tacsele rigoros..

fără se bănuiescu din aceste convorbiri cevaşi în privinţia stării triste a lui Iancu. că nu a urmatu consilieloru Dtale. fiindcă sum convinsu nunumai de bunăvoinţia dar şi de amiciţia Dtale. apoi odată pentru totdeauna te rogu. decă voiu fi silitu de împregiurări voi face-o şi io. dar Ţi mulţiumescu din sufletu pentru ele.decă nu Ţi vine prea greu . Elu suna aşia: „Uşioru de minte şi bunu la anima cu diece mâni dam şi cu una luam. elu decă este vorba se manifestă liberu sub orice împregiurări. Nu mi-e frică came va întrece niminea.ro .ro / www. Acum voiescu se Ţi mai citezu încă unu pasagiu din scris6rea Elisii.acum trebuie se cautu cu cea mai mare energia în viitoriu. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa De cumva se va sancţiona îndată după primire proiectulu acesta. decă pretinde acesta acela mine. decă Ţi este cu putinţia se-mi trămiţi regulatu suma necesară lunară de 60 fl. Ce se atinge de cerinţia Dtale ca se Ţi scriu de timpuriu. Mulţi alţii au făcutu aşia. şi pre mama . Cu alergăturile. Ad 4). Ad 7) „facta infecta fieri non possunt" înţielegu prea bine şi de aceea nu voiu se mai perdu cuvinte despre trecutu . am trebuitu se spesezu cevaşi mai multu . din care vei vede câtu de multu tea iubitu şi stimatu elu şi câtu de mare a fost părerea sa de reu. Atâtu despre cei 60 fl primiţi câtu şi despre paralele cari le voiu mai primi dela Dta Ţi voiu da socoteală detaiată esactă.cimec. Aci ţi-am datu după cerinţia o schiţia despre trebuinţiele mele până la depunerea doctoratului. decă şi câte parale mi trebuiesce neapăratu. îngrigirei şi amiciţiei Dtale! Fii siguru şi încredinţiatu. Scumpulu meu Tată multu şi-au bătutu capulu seme înveţie pericu16sa acestă patimă numind-o fortetia. numai atunci mi va trebui. Cei 60 fl. voi fi încă scăpatu de tacsa disertaţiunei şi a promoţiunei p6te.nu putemu se ceru fiecare cruceru dela Elisa. ci se facu numai. Elu în tote scrisorile sale te aminteşte pre Dta. De acelu fac possis acum sum mai multu pătrunsu ca ori şi cându. Ad 5). care o ceru . dupcum pretinzi dela mine.fiindcă am se plătescu încă neşte cisme. fiindcă mi sunt cea mai mare dovadă a amarei. tată de familia şi omu. voiu trebui se facu aşia. Decă nu va merge altfeliu. cari mi iam procuratu io în lunile octobre şi noembre. celu multu 3 6re „ostenite" pentru studiu. p6te 2 ani şi giumetate seu şi trei pentru depunerea doctoratului. Dta spune-mi acum decă poţi se me mai ajuţi cu ce ceru şi până cându? Dacă nu este încătrău apoi io şi acum îndată sum în stare a-mi câştiga atâta câtu seme potu singuru susţiene numai atunci a-şi trebui se lucrezu I Oore pe di pentru susţienerea mea şi mi-ar remânea numai 2. pantaloni. care se scie stima nobleţia animei Dtale şi pătrunde în spiritulu activităţii Dtale ca românu. Spiritulu nu este legatu de formalităţi. Ad 6) Cu cea mai mare plăcere Ţi voiu împărtăşi tote ce me atingu pre mine. dar în zadar. şi sub împregiurări regulate iaşi fi plătitu până astădi.aşia încâtu se o primescu la finea fiecărei luni ca se nu-mi facă turburări în mersulu studieloru. asignaţi iam primitu şi m-am ajunsu cu ei până în 27 ale !unei acesteia (Decembre). o pălăria. Pre decembre nu primisemu dela Iancu nimicu. atunci aceea sum io! La timpulu seu Ţi voiu comunica tote scrierile şi cuvintele lui Iancu. căci dupăcum vezi nu l-am ascultatu şi acesta e resultatulu!" tancului îi plăcea multu în timpulu din urma se vorbească despre Dta cu mine şi io care dorescu atâta şi nu team vediutu de 5 ani. cu care mai fericitu încă pânăcându eram sub îngrigirea directă a Dtale în casa părintească. că Ve resplătesce atâtu de reu amărea cu care l-aţi crescutu! 83 http://tara-barsei. Nu numai că nu-mi cade greu de vorbele Dtale iubite Tată.şi totu în do re rea aceea. cetăţianu. Pre luna lui Ianuariu teaşiu ruga semi trămiţi cevaşi mai multu . că decă este vreo fiinţia. ear vorbeam bucurosu. Nu voiu se mai promitu nimic.

vreo hârtia scris6re ect seu decă nai nici unu documentu se-mi spui apriatu. cându iai predatu paralele ect. Domnulu Dr. daţi cu interese. Ţi mulţiumesce şi pentru „Gazeta" dar te rogă prin mine se nu io mai trămiţi. JO file. Detalii administrative privind procedurile care trebuie urmate. Christu ve trămite complimente. Respundemu te rogu la scris6rea acesta câtu mai iute ca se sciu şi io unde me aflu. Afară de acta trebuie se-mi dai o informaţiune corectă şi detaiată asupra cererii Dtale. de6rece grigesce Mad. că Ţi era datoru. Aci alăturatu Ţi trămitu unu formularu a unei împuterniciri. pre ce basezi pretensiunea Dtale. Elisa şi nepoţieii Ţi serutu mâna Dtale şi iubitei mele mame şi Mad. Dlui a cunoscutu pre Iancu şi familia sa la otelu lu naţionalu unde se întâlnea la Souper mai adesea. care Ţi-a trămiso Dtale.cimec.189. Domnulu Christu a avisatu aci cevaşi parale necesare şi a scrisu.ro / www.cu părere de reu . original. P6te că se vede şi din socotela. fiindcă nu o p6te întrebuinţia . subtrăgânduse acolo 6recare suma dreptu 84 http://tara-barsei. serutu pe soriore şi frăţiori şi sum alu Dtale ascultătoriu şi iubitoriu fiiu Aurel Arhiva M11reşe11ilor. şi acum şi Elisa pentru familia şi apoi mai suntemu şi noi aici. apoi la primaveră seu la începutulu lui Maiu va pleca cătră Bucuresci. Io credu că Dta ai trebui să pretindi numai cei 3000 fl.florini revendicată de Iacob Mureşianu de la massa de concurs (instituţia care se ocupa de falimente). Valer Rus Elisa şi copii sunt senătoşi. Despre o sumă de 5000 de. Despre actele care trebuie completate. Scriemi ai primito? Şi decă ai primito respundei prin mine seu directu. toţi ve dorimu serbători mai fericite decâtu au fost dilele trecute de lucru. tlos. Schuselka te salută prin mine. care trebuie se mi-o dai spre a face aci în casu de trebuinţia paşii cuviionţioşi. Precum vedi trebuie se fia provediută cu unu timbru de 50 kr şi cu subscrierea Dtale. Te rogu încă odată iubite Tată trămite-mi ce poţi seu cu telegrajische sau posternusigung fiindcă astădi am fost silitu seme împrumutu la Md Christu. Serutu mâna scumpei mame spunei. Viena 14/2 (1)871· Iubite Tată! În privinţia celor 5000 fl cari ai sei pretinzi dela massa vin a Te desluşi. Mulţumeşte pentru ajutorul financiar acordat de tată.nesciindu nici o b6bă românesce. 4. care să-i dea dreptul lui Aurel Mureşianu să se ocupe de problemele rezultate din conflictul cu massa de concurs. doc. ear cei 2000 mi se pare că ar trebui consideraţi ca daţi lui odată pentru totdeauna. Elisa sa mai restauratu şi spereză multu în viitoriu: familia întreagă va sta preste iernă încă aci. Christu. 592. că am primitu scris6rea D-ei. Afară de acesta Te rogu se-mi trămiţi ori ce documentu vei ave pentru acestă obligaţiune. 20. asemenea şi Costi. că nu pote veni la Viena din causa afaceriloru sale urgente şi multiple.ro . Mam bucuratu multu cându mi-a spusu că Ţi-a scrisu. Anexează un model de împuternicire. Însă nici nu este absolutu de lipsa ca se fia Dlui seu altcineva aci. Mi-a spusu că Ţi-a scrisu o scris6re de condolenţia.

. nesciindu nimica de pretensiunea Dtale. c) Decă însă admin. Massei a aflatu în cărţi numai contocurentulu de 2100 fl şi acesta fu modulu acela încâtu se p6tă fi în dreptu a pretinde dela Dta suma. nu ţi sar licuida prin urmare pretensiunea Dta ai fi atunci silitu se iai ofensiva şi se intentezi însuşi massei procesu care tear costa nu puţine parale. 2 '' Judecătoria comercială.ca se stai în defensiva. de6rece casurile sunt multe.cimec. în cari rudeniile facu pretensiuni nefundate. 26 Punemu că am cere dela Handelsgericht ca să se licuideze pretensiunea Dtale vis a vis de massa conscursuală. decă nu te laşi singuru de ea. care este multu mai mare . Se înţielege că Dta în urma acestei provocări simple nu vei plăti nici unu cruceriu fiindu în dreptu lu unei pretensiuni mai mari. Cu unu cuventu trimitemi împuternicirea cu infonnaţiunea îndată cu returnarea poştei ca se nu vie pre târdiu.. Nefiindu însă mai nimicu în massa. De altă parte m-am consultatu cu advocatulu nostru şi resultatulu acestei consultări este următoriulu: a) Nu este de necese ca Dta se faci arătarea pretensiunei Dtale la Concurs massa . dar am se iau mai multu şi de aceea pretindu io din contra dela massa încă suma de x . că ai se pretinzi mai multu şi nu p6te face nici unu pasu în contra Dtale.ro / www. Resultatulu procesului acestuia va trebui se fia Dtale favorabilu. Spre odihna p6te se Ţi servescă următ6rele puncte: I) Obligaţiunea nu o perzi.aceea. În casulu Întâiu respundi că nu poţi plăti din causa că mai ai se pretinzi . decă nuţi anunţi pretensiunea şi acesta nu ţi se licuideză. aşteptându se vedi decă Ţi vine ceva provocare dela massa. ). decă nu. Decă nu ai documente a mână este mai multu decâtu probabilu. la nici unu casu.şi decă massa te va acusa. ai fi silitu însă preste acesta a intenta procesu massei. deşi nu ai annunţiato la Concurs massa. 3) Decă mai târziu cineva ar face vreo învoielă Dta nu eşti eschisu cu pretensiunea Dtale. b) Decă administratorele massei a aflatu în cărţi atâtu pretensiunea Dtale câtu şi contocurentulu de 2100 fl atunci vede deacolo. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa interese a unei anumite sume. ce este de aşteptatu. decă ai documente cu atâtu mai bine. presupunându că n-ai documente a mâna . Aşiadar celu mai bunu lucru este în casulu acesta. Decă. Atunci Dta vii în contra jalbii cu compensatiunea (care va se dică: Adevăratu am se dau atâta. Decă însă nu Ţi sar licuida. nu Ţi vine nimicu. la care însă cu greu va veni lucru lu. seu ceea ce este forte possibilu de6rece „cărţile sunt forte confuse". chiar se ţi se licuideze suma nu o se capeţi nimicu. că nu ţi-o va licuida-o.de6rece fiindu o obligaţiune privată vine numai în clasa a III" şi nu este de speratu nice măcar unu cruceriu câştigu. Dta vii şi te aperi puindu-i compensatiunea în contra. Asta numai pentru unu casu neprevediutu dreptu precauţiune. p6te se fia încă necesariu unu jurementu din partea Dtale. 85 http://tara-barsei. 2) Numai din massa concursuală nu poţi cere a fi plătitu. Ce se p6te întempla în casulu acesta? Massa va face p6te jalba pre cale judecăt6rescă în contra Dtale ca se te silescă la plată.ro .atunci negreşitu te va provoca din partea massei concursuale ca se plătesci.

Io din partemi erectu că nu ţi va veni de nicăiri nici o provocare de plată. Ţi mulţiumescu pre multu . să primească şi să refuze jurăminte. Valer Rus Aşiadar este mai bine deocamdată se nu faci nici unu pasu şi se aştepţi se vezi. 4. cum le ce(r)i. să iniţieze execuţii şi să ia toate măsurile de asigurare.ro / www.) Aurel Mureşianu să mă reprezinte în cauza Perlea & Mureşianu împotriva massei de concurs.câtu me va ierta timpulu Ţi voiu scrie despre tote pre largu. să obţină decizii şi sentinţe. pentru acesta te rogu. să solicite. să renun\e la plângeri. deorece cum diseiu catastifele. să primească plângeri. dar astădi trebuie se sosescă.cimec. să încheie înţelegeri. doc.n. Grapulu cu napoleonii nu l-am primitu încă. origi11al. Urkund dessen meine eigenhăndige Fertigung Kronstadt . zu appeliren und den Rekurszug zu ergreifen. să facă apel şi să pornească procedura de recurs. să primească bani şi valori de bani şi să dea chitanţe probatorii injustiţie pentru ele. mai cu semă din timpulu din urma. U. 592. care Ţi la trămisu Tancu. Serutu mâna Mamii şi drepta Dtale. să facă recurs. Braşov . Despre Tancu nu am auditu nimicu nici noi. pe scurt să iniţieze tot după cea mai bună chibzuinţă ca să ia măsurile potrivite. Eide aufzutragen.ro . Scriemi neamânatu! Alu Dtale Aurel Vollmacht 27 50 Kr(euzer) Stempel Kraft welcher ich den Herrn J. Bescheide und Urtheile zu erwirken. anzubieten.I 87 I 86 http://tara-barsei. te rogu însă trămitemi tote aceste îndată cu poşta cea d-ântâiu. Salutări şi serutări de mâni dela toţi cu deosibire complimente dela Mdme Christu. Klagen zu tibernehmen. nici alţii. Vlad Perlea und Joh.1871 Arhiva Mureşenilor. drept pentru care eu îi promit că voi aproba toate măsurile şi acţiunile întreprinse.n. fă-mi împuternicirea susu amintită şi mi trămite informaţiune şi decă se pote şi copia dela contocurentulu. Mureşianu gerichtlich und aul3ergerichtlich zu vertretten. Familia e sănătosă şi copii. kurz alles nach seinen besten Ermessen einzuleiten und vorzukehren. Executionen zu ft.188.n. decă Ţi va veni ceva şi ce? Pote însă. von Klagen abzustehen.ihren und alle Sicherstellungsmittel zu ergreifen. dos. Geld und Geldwerth in Emfang zu nehmen und hieriiber rechtsgiltig zu quittiren. ce e de datu şi ce e de luatu. 6 file 27 Împuternicire 50 creiţari timbru fiscal Prin care eu îndreptăţesc pe domnul doctorand în ambele drepturi (laic şi canonic . Aurel Mureşianu Berechtige. că sar ivi necesitatea a se face vreunu pasu. se află în mare neorenduielă. Drept mărturia acestui (fapt urmează. Erklărungen abzugeben. anzunehmen und zuruckschieben. mich und meine Erben in der Angelegenheit gegen die Concursmassen Perlea & Mureşianu.) semnătura mea ct~mâna proprie. Drd. să ofere. woftir ich demselben Jenehmhaltung aller Mal3regeln und Schritte zu leisten verspreche. Cei 50 f1 avisaţi i-am primitu. aşia încâtu niminea nu pote sci siguru. dann Joh.n. fiindcă o di întârdiere face multu. zu rekuriren. să facă declaraţii. Vergleiche zu schliel3en. apoi să reprezinte pe Ioan Vlad Perl ea şi Ioan Mureşianu pe cale juridică şi pe cale extnţjuridică.

primul institut bancar din Transilvania. ' Cel mai semnificativ exemplu îl reprezintă stabilirea la Braşov a germanului Johann Glltt. cărora li s-au alăturat şi străini. p. în deceniul IV al secolului al XIX-iea. revendicat deopotrivă de România şi Ungaria.facil şi articulat al circulaţiei banilor şi al mărfz1rilor5 . cât şi la români. Die Kronstădter allgemeine Sparkasse in den Ja/1re11 / 835-l 909. ca reacţie la politica Vienei de a-şi impune idealul dominant al monarhiei absolute în Marele Principat al Transilvaniei. p. dominată de stagnare economică. Cu toate că sudul Transilvaniei era considerat cel mai dinamic şi mai bogat. care ar fi avut drept consecinţă salvarea conaţionalilor săi. 1941. greci). vestitul comerţ săsesc de odinioară trecuse în mâinile ortodocşilor (români. Buchdruckerei Johann G6tl's Sohn. manifestată atât la saşi. a fost fondat în epoca de Renaştere a naţiunii germane din Transilvania. oameni cu o viziune largă. 87 http://tara-barsei. a fost înţeleasă şi aplicată de o pleiadă de intelectuali saşi trimişi la studii în străinătate. ***Gândirea economică din Transilvania (1784-1918). 4 Una dintre personalităţile providenţiale ale epocii a fost Peter Traugott Lange von Burgenkron (1797-1875). aceste acte de pionierat au pornit din Braşov şi Sibiu. Caracteristică pentru gândirea economică a perioadei este frecventa îmbinare a social-economicului cu politicul şi naţionalul. fondatorul băncii „ Sparkasse ". Articolul face parte dintr-un proiect de cercetare destinat a aduce clarificarea provenientei unor obiecte anate în l'atrimoniul Muzeului de Istorie. cele mai dezvoltate centre urbane ale Transilvaniei. cultivarea simţului de economisire şi crearea unui sistem organizat.ro . 7. cu largi deschideri pentru comerţul internaţional. Festschrift ver/assl im A1iftrage des Kronstiidter Deutschen Handelsgremiums aus Anlass des I OO-Jălrrige11 Bestehens seiner Sclrule von Rudolf David Direkwr. în timp ce breslele supravieţuiau doar datorită privilegiilor şi a comenzilor pentru armată. pauperizare. lipsă de perspective clare.cimec. singura cale de a scoate Transilvania din această „stare liniştită" sau „somnul Albei ca Zăpada" 2 şi a o plasa pe orbita capitalismului. dornici de acţiuni concrete şi eficiente. ameninţaţi de flagelul pauperizării. deoarece.ro / www. Kronstadt. naturalizaţi în acest colţ de imperiu 3 • Nu întâmplător. 5. 170-180. afimaţia trebuie ţinută sub o oarecare rezervă. negustori mult mai dinamici. 2 100 Jahre Kronstădter Delllsche Gremialhandelsschule 1841-1941. p. pornind de la un document. Necesitatea imperioasă a modernizării. 191 O. birocraţie excesivă. Kronstadt. Bucureşti. care a înţeles foarte bine că printre cerinţele timpului se numărau: nevoia de preţuri scăzute. La aceasta se adăugau şi slăbiciunile interne ale acestei provincii. aromâni. Peter Traugott Lange von Burgenkron. 1981. Ţara Bârsei Măriuca RADU „KRONSTĂDTER ALLGEMEJNE SPARKASSE" PRIMA BANCĂ DIN BRAŞOV ŞI DIN TRANSILVANIA 1 „Kronstădter Allgemeine Sparkasse" . Druck der Buchdruckerei Johann Glltt's Soim.

zarafi (străini) şi cetăţeni saşi înstăriţi. imediat a fost creată o societate care patrona Sparkasse.ro / www. într-o perioadă relativ scurtă au mai fost fondate: Institutul de pensii (1844). s-a strâns o sumă totală în valoare de 3.996 fl. împrumutând cu dobânzi mari. în sens modern. care acţionau în propriul lor avantaj. duminică. aşa că a fost creat imediat un fond de rezervă. se adresau tuturor categoriilor sociale. precauţia era absolut necesară. În condiţiile de pionierat în care a apărut banca.. 59. Guberniul Transilvaniei şi Magistratul braşovean. remarcând faptul că relaţia public . care şi-au dat acordul de principiu după un an. trebuie să mai aştepte!"). dar şi în acela al împământenirii spiritului de economie şi motivării muncii cinstite. cealaltă jumătate era împărţită între construirea şi întreţinerea spitalului orăşenesc şi salarizarea funcţionarilor (la începuturi aceştia au lucrat ca voluntari. reprezentând 50% din venitul net. . cuvântul de ordine fiind că o economie. a fost trimis spre aprobare autorităţilor braşovene.n.casier. funcţionarii răspundeau celor interesaţi că „ . Johann Fabricius (secretar al Magistratului) . . moment în care dosarul intră în lucru la cancelaria imperială (întrebaţi de stadiul lucrărilor. afacerile erau preluate de societatea care o patrona. in stare să-i susţină pe oamenii care au nevoie de ajutor "6. 88 http://tara-barsei. iar din <firimiturile> unor sume neînsemnate. când Peter Lange se afla la Viena. pe lângă Sparkasse. fiecăreia după necesităţi proprii. conceput după modelul lui Ersten Osterreichischen Sparkasse. să se ferească de cheltuieli inutile. alcătuită din 90 de membri fondatori.). pornirea unei afaceri etc. iar dacă şi aceasta ar fi dispărut. Muntele de pietate şi Spitalul orăşenesc ( 1847). Asociaţia braşoveană a meseriaşilor ( 1842). p. se referea la sigla firmei. să se poată alcătui un fond impresionant. poate fi importantă. 62. Heinrich Teutsch. „Siebenbiirger Bote" din Sibiu (Braşovul nu avea încă ziar) saluta întemeierea primului institut bancar din Transilvania. în folosul general. Ideea băncii a prins viaţă încă din anul 1827...controlor. În spiritul acestor idei suna şi apelul lansat în preajma deschiderii băncii braşovene: „Fiecare (membru al comunităţii . Die Kronstddter aflgemeine Sparkasse in den Jahre11 . creat după modelul altor institute din interior şi străinătate. donându-şi salariile). şi la deviza: „Munceşte. menit să ridice nivelul material al întregii comunităţi.cimec. După o altă serie de pertractări între Viena. astfel. categorie alcătuită din cămătari. număr jubiliar. înscrise în statute. Martin Weiss (negustor). Ideea înfiinţării unei bănci (act de mare curaj) a apărut din necesitatea contracarării aşa-zişilor „bancheri". 1936.bancă se va putea desfăşura comod şi în deplină siguranţă. Friedrich Bomches (secretar al Magistratului). În cazul lichidării băncii. oricât de mică şi rezultată dintr-o muncă onestă. statutele prevedeau întrebuinţarea averii acumulate exclusiv în scopuri de binefacere. cu rol de casă de asigurări.ro . 16-19. aprobarea definitivă a fost dată la 3 iunie 1835.conducător. Din cauza birocraţiei.actuar7 . p. lucrurile s-au tărăgănat până în 1832. deschiderea unui atelier.n. adună. Un loc distinct îl ocupa şi activitatea de ajutor reciproc în caz de boală sau al altor nevoi (zestre. Die Kronstddter a/lgemeine Sparkasse im Spiegel der sdchsischen Vo/kswirtsclzaft. în „Kronstadter 7 Zeitung·'. Ultimul capitol al statutelor. proiectul de statute. Scopurile noii bănci. Măriuca Radu Meritul principal al lui Peter Lange a constat în crearea unui sistem complex de instituţii. stupul de albine. 24 mai. sporeşte!".) să posede cele mai potrivite mijloace financiare provenite din câştig şi economisire. din roadele căruia fiecare să se poată folosi şi în sfârşit să se creeze un fond filantropic. în persoana lui: Johann Georg von Albrichsfeld (senator) . CMZ ca fond iniţial şi au fost aleşi primii funcţionari. r.

Singura pagubă înregistrată s-a datorat bancnotelor Kosuth.x Banca nu a fost ocolită de perioadele de criză. în esenţă a rămas şi pe mai departe un institut umanitar.. documentele de valoare au fost trimise la Bucureşti.. nu numai să se menţină pe linia de plutire. imediat după încheierea păcii. p. " Heinrich Teutsch. Spre sfârşitul secolului al XIX-iea au intervenit probleme de ordin politic. care invita pe toţi locuitorii din scaunul Rupei. Vcrlag der Markusdruckerei in Kronstadt. apărând greutăţi cauzate de bani. înaintând cu paşi mici timp de 12 ani. În 1896 banca a devenit un institut de credit ipotecar.indiferent de naţionalitate şi religie"' să devină clienţii băncii. . banca a fost nevoită să apeleze la prudenţă. „societate cu răspundere limitată". care îi asigura în orice condiţii un venit net sigur. '' Die Kronstddter a/lgemei11e Sparkasse i11 de11 Jahren 1835-1909 . între orele 9 şi 12.cimec. Eri1111ert111ge11 a11s a/ier und ne11er Zeit von Dr. Exclusivitatea gennană era păstrată pentru conducere şi iniţiative. În acelaşi an s-a transformat în societate pe acţiuni. având şi caracter de ajutor reciproc. cu toate acestea.. statul român a întreprins reforma agrară. în paralel. pentru ca ulterior să se implice şi în achiziţionarea de proprietăţi funciare şi imobiliare. ajungând înapoi o dată cu ocupaţia austriacă a Principatelor. p. 89 http://tara-barsei. vezi şi Rapoartele Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov din această perioadă. între aceleaşi ore. ceea ce a avut ca urmare depăşirea graniţelor etnice.. Sparkasse a urmat calea celorlalte întreprinderi şi firme ale epocii. Pentru prima dată în Transilvania a învins primatul economic. Războiul vamal izbucnit între România şi Imperiul Austro-Ungar. De la I iulie 1867 acesta a devenit permanent.ro / www.Kronstădtcr Allgemcinc Sparkassc„ În anul 1846 s-a luat hotărârea traducerii statutelor în limbile maghiară şi română. . fapt subliniat şi de apelul lansat de Magistrat. când a fost obligată să se împrotocoleze ca firmă comercială în registrul Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov. 62. într-o a doua etapă a susţinut tânăra industrie braşoveană. nu s-a dezis de scopurile sociale. Die Krons1dd1er allge111ei11e Sparkasse 1111 Spiegel . începând cea mai spectaculoasă perioadă de activitate din istoria sa. proguvernamentală. transformându-se în.ro . A 11s meinem Leben. Un alt moment dificil l-a constituit depresiunea economică din anul 1873. Kur/ Ernsl Se/meii. Considerată a fi un bastion al aripii conservatoare. Un prim pas a fost efectuat în 1854. printr-o politică inteligentă. desigur dintr-un considerent simplu şi practic. Sparkasse a reuşit ca. frecvente la nivel local şi general. Pe baza articolului de lege din anul 1875 au fost modificate statutele. care a afectat în cel mai mare grad sud-estul Transilvaniei. Din punctul de vedere organizatoric. . cu această ocazie a avut loc cea mai radicală modificare a statutelor. a avut în mod firesc repercusiuni negative asupra băncii. acela al atragerii unui număr cât mai mare de depunători. Dacă la începuturi politica băncii s-a îndreptat către acumularea de capital şi atragerea clienţilor săraci. Conform memoriilor primarului Schnell. dublată de încrederea publicului. 48. La l ianuarie 1836 Sparkasse şi-a deschis porţile pentru public. pentru că. [1935]. Sparkassc a tl1sl atrasă în timpul Primului Război Mondial într-un amplu program de achiziţionare de terenuri pe care să fie colonizaţi germani aduşi din sudul Rusiei: acest program ambiţios nu s-a finalizat. După instaurarea păcii interne. banca s-a zbătut din răsputeri să ajute firmele ajunse într-o situaţie disperată. iar din 1840 era extins şi pentru ziua de vineri. Trei Scaune şi districtul Făgăraşului . dar şi să-şi onoreze scopurile pentru care a fost creată. 9 În pofida tuturor acestor greutăţi. În timpul Revoluţiei de la 1848-1849. la început programul de funcţionare era stabilit pentru ziua de duminică. fiind implicată în lupta dintre „verzi'' şi „negri'·. oficialii ei fiind chemaţi să participe la mai multe reuniuni în cadrul cărora să vină cu soluţii concrete de scoatere a economiei transilvănene din situaţia extrem de gravă în care fusese împinsă fără voia ei.

13 Diversificarea afacerilor. C.. 26. în anul 1899 va apărea Banca Naţională (Săsească). banca s-a mutat. în Casa orăşenească din Târgul Inului. 16. În 1865. renovarea acesteia durând până în 1893. Eduard Gusbeth.171 fl. până la obţinerea unui sediu propriu. dar şi în folosul unor societăţi culturale sau pentru acordarea de burse elevilor. drept replică. unde funcţiona şi Muntele de pietate. de la nr.. între anii 1892 şi 1894.542. în curtea interioară. 90 http://tara-barsei. în scopuri didactice. Măriuca Radu dispusă inclusiv la concesii de ordin naţional. 11 şi raportul pe anii 1894. complexul rămânând doar în administrarea comunităţii evanghelice. M„ luată din fondul de rezervă. în anii "' Aus meinem leben . Astfel. Statutele precizau clar că 25% din venitul net era alocat susţinerii spitalului orăşenesc. pe care o achiziţionase în anul 1891. 97. 14 Tot în această perioadă. construită pe locul vechii reşedinţe a familiei Hirscher. I. banca s-a implicat în construirea clădirii Reduta. Eduard Gusbeth. locuitorii care suferiseră pagube însemnate în urma unui incendiu au fost ajutaţi cu suma de 500 fl. p. M. JO Aşa cum s-a mai subliniat.ro . Fonduri permanente erau alocate pentru reparaţiile unor biserici şi lăcaşuri şcolare. „ p. în anul 1844. p. în anul 1875 a fost cumpărată Casa Closius din strada Mănăstirii nr. la solicitarea locuitorilor oraşului. cu multe secole în urmă. 17-18. 57: Schnell. Pe lângă aceste contribuţii cotidiene. încă de la începuturile sale Sparkasse a fost concepută ca instituţie având scopuri sociale şi culturale. " Dr. Ibidem.cimec.777 coroane. Kronstadt. Reuniunii Femeilor Române i s-a acordat până la anul 1910. 3. 1895 şi 1896. Pentru a-şi putea începe activitatea. În condiţii similare a fost construită şi Şcoala Evanghelică de Fete. cu suma de 18. Dr. în paralel. Din cele două imobile a rezultat.ro / www. În anul 1850 s-a implicat în construirea Şcolii de gimnastică (Turnschulgebăude). a fost achiziţionată clădirea de la numărul 85 (92) din extremitatea dreaptă a Şirului fructelor. unde. pentru început. a şi fost ales de adunarea de constituire din 16 martie 1899 vicepreşedinte. a funcţionat prima farmacie a oraşului (astăzi acolo se află anticariatul „Aldus"). după îndelungate tratative cu moştenitorii familiei von Brennerberg. 11 Această investiţie de mari proporţii a devenit posibilă prin renunţarea la obligaţiile privind întreţinerea spitalului orăşenesc (prevăzută şi în noile statute). căruia i se acorda o compensaţie în valoare de 40. C. M. primul institut de acest gen din Transilvania. care avea în cuprindere un loc de joacă special amenajat. au fost cheltuite în scopuri filantropice aproximativ 1.086 fl. 1894. Das Gesundheitsll'esen in Kronstadc . Das Gesundheitsll'esen in Kronstadt im Jahre 1893. :~ Die Kronstiidter a/lgemeine Sparkasse in den Jahren . Die Kronstiidter altgemeine Sparkasse in den Jahren . care a fost demolată în întregime. C. un fond special era destinat ajutorării oamenilor şi comunităţilor aflate în nevoie. p.000 fl. Într-unul din rapoartele băncii se estima că. aripa „verde". 1900.. p. Buchdruckerei Johann Gott's Sohn. tânără şi radicală. aparate de gimnastică şi un mic parc înzestrat cu o fântână arteziană şi un heleşteu. Zelmcer Jalrresbericht. 12 Devenită rapid neîncăpătoare. Magistratul oraşului i-a pus la dispoziţie în mod gratuit una din încăperile aflate în Casa Sfatului. este cumpărată casa din stânga. . unul dintre autorii proiectului de statute. 16. Un aspect mai puţin cunoscut este legat de primele sedii ale băncii.. institutul braşovean a mai avut câteva realizări de excepţie. De exemplu. în aceste condiţii. p. p. Astfel. Banca Natională (Săsească) a avut drept sediu superba clădire de pe strada Porţii 11 (Republicii). 1899. în 75 de ani. Ajutoarele au fost acordate în egală măsură şi instituţiilor româneşti şi maghiare. La 18 august 1898. Tot ea a suportat şi cheltuielile legate de demolarea vechii Redute. a mai fost construită o clădire-anexă pentru personal. .. realizat pe principii moderne.. . care îşi doreau cu ardoare un teatru modem... mărirea personalului şi prestanţa pe care trebuia s-o impună publicului au condus la achiziţionarea unui spaţiu mai generos. îşi edifică propria bancă. deloc neglijabilă. suma de 736 coroane. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la suma de 12.

M. Das Gesundheitswesen in Kronstad1 „. "' Die Kronstădter al/gemeine Sparkasse in den Jahren „ . în valoare de 2. Ideea de bancă este firesc asociată cu siguranţa tezaurului alcătuit din bani.. reprezentând capitalul de întrebuinţare.ro / www. comandat cel mai probabil de la Viena. o uşiţă montată pe capac. regretatul director al Băncii Nafionale. recent.072 fl. Valoarea tuturor modificărilor şi înnoirilor se ridica. unde se păstrau cei 4. Curtea interioară. alcătuit din parter şi un etaj cu 7 ferestre la faţadă. 30. Din păcate.ro . C. „Kronstadter Allgemeine Sparkasse·' 1899-1900. asemenea tipuri de lăzi din lemn.cimec. Lada. construit la începutul secolului al XX-iea. Ea se găseşte în posesia urmaşilor săi. ea a fost înlocuită în anul 1839 cu o casă metalică. păstrată la Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov. după o existenţă neîntreruptă de mai bine de un veac. ca şi în cazul altor instituţii importante din oraş. şi câteva obiecte de mobilier. " Dr. 15 Traducerea termenului a fost făcută de domnul Gernot Nussbăcher. după care se ajungea la broasca propriu-zisă. care încă se mai găsesc la filiala braşoveană a Băncii Naţionale 19 . Această ultimă locaţie a fost naţionalizată în anul 1948. Noul sediu din strada Vămii este înzestrat cu un seif din oţel blindat. montat într-o încăpere sigură din curtea interioară. hârtii de valoare. armată cu benzi metalice şi prevăzută cu trei încuietori. După Primul Război Mondial a fost achiziţionat Palatul Czell din Piaţa Sfatului (astăzi sediul Sucursalei Braşov a Băncii Naţionale). care se deschidea printr-un buto~ mascat de un ornament în formă de dinte. din modelul dotat cu trei niveluri de siguranţă (două lacăte. se găsesc în colecfia Muzeului Judefean de Istorie din Braşov. a intrat în lichidare. aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov. Primii bani erau păstraţi în „Quartieraufschlagskassatrugel" (lada casieriei pentru impozitul de încartituire) 15 . cu excepţia anexei destinate personalului.. un sediu modem şi confortabil. C. a fost procurată (după unele informaţii) de la Cluj. 17 Lada a ajuns în patrimoniul Muzeului de Istorie din Braşov prm filiera Muzeului Ţării Bârsei.480 fl. Eduard Gusbeth. într-o colecţie particulară din Braşov s-a mai identificat un ceas-reclamă. "' Informaţiile ne-au fost furnizate de Dan Boriceanu. căruia ii mul\umim şi pe această cale. moment în care şi Sparkasse. folosit în perioada interbelică. 91 http://tara-barsei. Singulară şi valoroasă rămâne a doua casă de bani.p. 18 A doua ladă metalică a băncii braşovene.. a fost transformată în parc. sucursala Braşov. trei încuietori şi fante pentru introducerea banilor. în adevăratul sens al cuvântului. care antrena la rândul ei un ingenios sistem alcătuit din arcuri şi clapete). ne-au rămas prea puţine mărturii. la aproximativ 240. în afară de fostele sedii şi de arhiva care încă se păstrează.386 coroane. metale preţioase etc. la sfârşitul anului 1900. 17-18. 1900. M.. O ladă asemănătoare (mai mică şi nu atât de complexă) a avut şi negustorul braşovean Dumitru Eremias. În anul 1858 17 îşi face apariţia primul seif. acoperite cu benzi metalice. p. aflată în camera funcţionarilor 16 . 1899.

/ Concepută într-o manieră inteligentă.ro / www. durabilă. . Sparkasse se numără printre puţinele bănci din ţara noastră care au avut o existenţă neîntreruptă de la fondare ( 1835) şi până la lichidarea forţată din 1948./ „Kronstădter Allgemeine Sparkasse". Sparkasse a rezistat cu succes în fata concurenţei reprezentate de apariţia unei avalanşe de filiale ale marilor bănci din Europa Centrală sau a celor mai mici. . cu care a avut întotdeauna relaţii cordiale. care practic excludea eşecul. Măriuca Radu În încheiere.cimec. 92 http://tara-barsei./ Datorită specificului său. . terminată de obicei cu falimente răsunătoare./ Sparkasse a servit ca model pentru înfiinţarea altor bănci similare din Transilvania.ro . de la a cărei fondare se vor împlini curând 170 de ani. se impun câteva concluzii: . aparent mai atrăgătoare. Banat şi Ungaria. a reprezentat un prim factor al modernizării Transilvaniei. impus de către fondatori. dar cu o existenţă efemeră.

în urma acestei expoziţii ele fiind denumite „francesele orientului"-1. cărţilor._As1ra (1861-1950). isteţi sau deştepţi. 39. Asociaţiunea a publicat în presă mai multe „cercularii". 1862. Bariţiu considera că unul dintre scopurile principale ale realizatorilor acestei expoziţii de probi a fost şi acela de a da ocazia femeilor române de a-şi demonstra îndemânarea şi priceperea în arta lucrului de mână. pentru a conlucra „prin puterea cuventului şi prin exemplul propriu. În planul activităţii practice a culturii materiale. ' Ibidem. nr. de a „ne arăta. Ga:ela Transilvaniei.ro / www. 93 http://tara-barsei. prelegerilor. Ţara Bârsei Gherghina BODA EXPOZIŢIA NAŢIONALĂ A ASTREI DE LA BRAŞOV (1862) Politica cultural-ştiinţifică a Astrei preconiza un amplu program de emancipare a românilor. Transilvania. cultivaţi sau barbari. 246. În cadrul acestui program atât de cuprinzător. Dacă la prima adunare generală n-a putut fi realizată nici o expoziţie. conform părerii lui A. 194. Cluj-Napoca. nr. Ibidem. fie una locală (adică în despărţăminte). 157. Şaguna. care cuprindea şi stimula totodată preocupările culturale şi economice prin intermediul şcolilor. 153. precum şi totodată progresul şi gustul estetic pentru tot ce este frumos şi folositor" . 1862. conducătorii Astrei vor produce în perioada 1862-1905 un număr de 3 expoziţii naţionale. cooperativelor săteşti.ro . Referitor la 2 scopurile expoziţiei.cimec. Această expoziţie. precum a putut fi aceeaşi înainte de aceasta cu câteva mii de ani" 5. 63. 7 Expoziţia a fost pregătită timp de 5 luni 8 . industrioşi sau leneşi. ultima organizându-se simultan cu inaugurarea Muzeului Naţional al Asociaţiunii. adresate în special preoţilor şi intelectualilor. nr. s-a organizat prima expoziţie naţională a românilor. băncilor etc. 245. acestea fiind organizate atât cu ocazia unor adunări generale. a avut drept scop „înaintarea şi deşteptarea Românilor fără nici o mărginire numai la unele ramuri ale vieţii sociale. Dacia. 250. 60. p. Ga:eta Transtlvanier. p. 1888. odată. în comparaţie cu femeile altor popoare conlocuitoare de pe întinsul monarhiei. 49. nr. p. la următoarea adunare generală. Putem afirma că această expoziţie a constituit şi primul îndemn la nivel naţional de a ieşi la lumina civilizaţiei cu rezultatele muncii românilor din domeniul industrial şi agricol. "7 Ibidem. precum suntem. realizarea de expoziţii cu o tematică diversă va ocupa un loc aparte. cea de la Braşov. cât şi a unor manifestări culturale 1. din perioada 28-30 iulie 1862. şi anume: în anu! 1862 la Braşov şi în anii 1881 şi 1905 la Sibiu. p. Existau opinii care susţineau că „industria la românii transilvani este nulă şi agricultura lor încă se află tot numai în starea ei primitivă. Ibidem. 1986. G. ca din 1 Matei Pamfil. Ed. p. iar pentru atragerea unui număr cât mai mare de expozanţi. sau tâmpiţi de la natură" 6 • Această expoziţie a dat ocazia românilor de a se cunoaşte pe sine „în toată privinţa şi în toate ramurile activităţii noastre naţionale" . având fie o importanţă naţională. Un alt scop al expoziţiei a fost şi acela de a infinna opiniile false şi răuvoitoare ale unor popoare străine despre gradul de cultură şi civilizaţie al românilor transilvăneni. p.

. Punctul 8 prevedea alegerea unui „colegiu de 7 censori sau arbitrii". aşezarea. Reuşita acestei prime expoziţii naţionale a românilor s-a datorat atât stăruinţelor lui A.o llbb1ddem. din toate ţinuturile monarhiei. La punctul 4 se prevedea angajarea unui „arangeur tocmit earăşi cu plată". Punctul 2 arăta faptul că pentru expoziţie era direct răspunzătoare o comisie compusă din cinci membri şi cinci suplinitori. secţiunea fli . în acest sens elaborând o Programăw. astfel: secţiunea I . La punctul 22 se prevedea ca 10% din suma totală obţinută în urma vânzării unor obiecte expoziţionale să fie destinată premierii producătorilor „mai vârtos săteni şi meseriaşi mai lipsiţi . nr. ei au încercat să ordoneze toată activitatea într-un mod cât mai practic şi mai eficient. care avea drept sarcină dispunerea tuturor obiectelor „după un metodu practicu". secţiunea fi . care a lămurit şi îndrumat preoţimea să depună toate eforturile în atragerea a cât mai mulţi români. p.. p. vinderea sau înapoierea obiectelor proprietarilor după închiderea expoziţiei. Împărţirea secţiunilor în clase a fost făcută în funcţie de natura şi calitatea obiectelor expuse. au organizat această expoziţie neprecupeţind nici un efort. Punctul 11 prevedea măsuri de protejare a obiectelor împotriva agenţilor degradanţi ai mediului extern. mai mulţi parte la aceea esposiţiune prin productele şi 9 manufapturile. cât şi strădaniilor profesorilor de la gimnaziul românesc din Braşov. În acest scop obiectele trebuiau să fie numerotate şi înscrise cu numele producătorului sau proprietarului. măsuri care obligau Ia acoperirea obiectului cu o hârtie fină. secţiunea IV .ro / www. cum ar fi praful. adică un juriu.Manufacturile bărbăteşti. care avea ca principale atribuţii ţinerea strictă a evidenţei obiectelor expoziţionale.Obiectele de arte frumoase. ce ei.Productele de agricultură. ajutaţi de fruntaşii braşoveni. 4399. transparentă. În acest punct găsim germenii viitoarelor procedee ştiinţifice de conservare şi protejare a obiectelor muzeale. 94 http://tara-barsei. Deşi românii se aflau în faţa primei experienţe de acest gen. Gherghina Boda poporul nostru să iee. cari şi de altumintrea vor fi meritat lauda pentru produptele lor".cimec. Şaguna. de exemplu. 1 em.Productele montanistice. secţiunea V . care. pentru alegerea celor mai deosebite obiecte expuse şi acordarea de „scrisori laudatorii pentru obieptele care vor merita lauda". aleasă la 8 februarie 1862.Manufacturile femeieşti. cât se poate. 119543~195. Tot juriul avea sarcina de a pregăti „un catalog cuprinzător de toate obieptele" pentru ca „pe temeiul acelui catalog să emită laudatoriile sub sigiliul asociaţiunii". care cuprindea o serie de indicaţii ajutătoare la buna desfăşurare a activităţii expoziţionale. ..ro . redactarea permanentă a unor rapoarte despre primirea. sau familiele lor au produs prin propriele lor mâni" . Împărţirea obiectelor pe secţiuni şi clase era precizată de punctul l O. păstrarea. nr. la această expoziţie.

G. martore ale industriei şi spiritului de activitate al poporului român. În cuvântarea sa. p. preşedintelui Asociaţiunii i s-a făcut o serenadă de către regimentul Wallmoden de ulani. nr. 232. 29-30.ro . " Ibidem. " Ibidem. 245. cu marginea galbenă. El arăta faptul 11 Ibidem. industriale şi materiale. De aici a plecat la Codlea şi la Ghimbav. care a fost fixat la 20 cr„ precum şi despre orarul expoziţiei.ro / www. iar cealaltă lucrată de femeile braşovene. manufapte şi arte fapte românesci". p. Nicolae. precum şi a multor străini. 13 Episcopul Andrei Şaguna a sosit la Vlădeni în ziua de 26 iulie. altele au fost dăruite Asociaţiunii. Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov O parte a obiectelor expuse unnau a fi vândute (începând cu a treia zi de expoziţie). Seara. luni 28 iulie. roşu şi albastru închis (vânăt). afirmând apoi că „nu vor trece multe zeci de ani şi naţiunea română va fi regenerată şi întinerită în puterile sale intelectuale. nr. împodobiţi cu flori şi steaguri naţionale. Tot Programa ne oferă informaţii despre preţul biletelor. atât prin programul de acţiuni foarte amplu. Ibidem. alături de o mulţime de săteni. Expoziţia a fost organizată în 4 săli ale gimnaziului române~c şi a etalat peste 2200 de obiecte. p. deschiderea lucrărilor adunării generale şi a expoziţiei. lucrat de femeile din Braşov şi dăruit gimnaziului. cât şi prin prezenţa masivă a românilor din toate ţinuturile locuite de românii din cadrul monarhiei. Jl. p. 228. :. p. Bariţiu a ţinut un discurs care a marcat deschiderea expoziţiei. 222. teatru de diletanţi). Bariţiu a arătat motivele care i-au determinat pe braşoveni să organizeze „esposiţiunea de produpte. 95 http://tara-barsei. 27 iulie. El a precizat scopul Asociaţiunii şi a subliniat importanţa cultivării limbii în procesul de dezvoltare a unui popor. 60. 57. iar duminica sau în zilele de sărbătoare. Bariţiu i-a adus episcopului să binecuvânteze un steag în două culori. 225-226. care s-au perindat în acele zile prin oraş şi prin sălile de expoziţie. 14 A. iar celelalte au fost returnate proprietarilor de drept după închiderea expoziţiei. 12 Această sărbătoare naţională a românilor a fost marcată de o serie de evenimente importante. cum ar fi: sosirea preşedintelui Asociaţiunii în Braşov. G. G. " 16 • După încheierea primei şedinţe a Asociaţiunii. concertele de muzică susţinute de mai mulţi tineri talentaţi. " Amicul şcoa/ei. s-a erijat într-o adevărată sărbătoare naţională. nr. pentru că naţiunea este setoasă după cultură şi luminare „. între orele 1O şi 18. aceasta putând fi vizitată zilnic între orele 12 şi 18. apoi s-a îndreptat spre Braşov însoţit de 450 de tineri călare.. 226-227. una lucrată şi trimisă de consiliera Moldovan. Meţianu. duminică 27 iulie. Popasu şi I. pe data de 26 iulie. 11 Adunarea generală de la Braşov. precum şi două „cordele" frumoase şi valoroase. aici fiind întâmpinat de protopresbiterii I. Ga:eta Transilvaniei. unde a fost întâmpinat de societatea aleasă a Braşovului. Şaguna. a românilor din România. cu activităţi ştiinţifice şi de divertisment (bal. Şaguna a fost găzduit de negustorul Ioan Florian. având în frunte 150 de făclii. nr. Deschiderea adunării generale a Asociaţiunii a avut loc într-o sală a gimnaziului prin cuvântarea preşedintelui A. care executa cele mai noi şi mai frumoase marşuri româneşti. după sfânta liturghie. 15 Duminică. printre care s-a remarcat şi violonista Elisa Circa. „împreunată" cu prima expoziţie naţională a românilor din Transilvania. 56. serate muzicale. liturghia ţinută de acesta la biserica Sf.cimec.

fără nici o pregătire decât cea a datinii strămoşeşti. cu desene şi figuri antice.ro / www.i 1862. transmise de la mamă la fiică. p. Majoritatea zonelor locuite de români aveau aici reprezentanţi. peste tot vedeai mulţime de români îmbrăcaţi în minunate costume naţionale. cordele. cât şi bărbaţi. p. simple sau cadrilate şi colorate după datina locului de origine. Produsele realizate din pânză de in. 3 şi 4 au reprezentat industria de casă specifică femeilor.). Paris. fl. 245. în două sau patru iţe. nefiind 19 20 reprezentate Bucovina. flanele 17 Ga=eta Transilvaniei. din comitatele Arad. nr. Fundata ş. unde avea a se produce fiecare în arta sau meseria sa în faţa întregii naţiuni. ''' Ga=eta Transilvame1. . pături simple sau cu o mare diversitate de modele. Caraş. cât şi mai vârtos a jocurilor îndatinate la elinii antici. 247. cu panglici tricolore fluturând parcă a libertate. Tot aici s-au mai putut admira ţesături pentru fuste sau rochii.a. 1862. Pesta. atât cele perfecţionate în şcoli. toţi atrăgând atenţia asupra lor prin simplitatea şi eleganţa costumelor naţionale. atât femei. cămăşi bărbăteşti şi femeieşti. întreaga audienţă fiind apoi invitată să viziteze expoziţia. 60. Viena. toate unice în felul lor. nr. covoare. 60. Sohodol. expoziţiile constituind un mijloc excelent de popularizare a acestor produse. adică „o imitaţiune atât a târgurilor. după gustul fiecăruia etc. învelitori de cap din bumbac şi borangic. ştergare. prin această expoziţie românii au avut ocazia de a dovedi că întotdeauna şi-au produs singuri cele necesare traiului. printre acestea distingându-se feţe de pernă cusute după datina ţinutului de provenienţă. ţesături din lână albă sau colorată. cât şi cele ale ţărancelor simple. perne întregi umplute cu fulgi de gâscă. Maramureşul ş. Braşovul avea o faţă festivă. După încheierea discursului s-a intonat imnul popular de către un cor de tineri. obiectele fiind expuse în 4 săli. sociale şi practice şi opinia altor popoare referitoare la civilizaţia românească din Transilvania exista o mare diferenţă. în ciuda acestei păreri negative. Expoziţia a fost împărţită în cinci secţii. Majoritare au fost produsele realizate de mâinile îndemânatice ale femeilor române. 62. Timişoara. desagi. Biharia. feţe de masă. 1862. românii trebuiau să aibă curajul de a etala în faţa lumii întregi produsele mâinilor şi minţilor lor. 29-30. Gherghina Boda că între manifestarea vieţii noastre naţionale. 211 Ibidem. Ideea organizării expoziţiei nu a fost agreată de toţi. Cematu. Satu-Mare. Zărneşti. sau a minunatelor adunări din toată patria împregiurului unor temple ale lor. dintre care sălile 2. unii afirmând că expoziţiile nu sunt altceva decât simple „maimuţăreli". Bariţiu arăta că. prin sentimentele care îi animau şi pe care le puteai citi pe feţele lor luminoase şi zâmbitoare. importanţă care rezida în primul rând în consecinţele lor practice şi naţionale. 18 În această zi de sărbătoare naţională. ceea ce demonstra importanţa acestora. cusute şi împodobite cu arnici roşu sau mătase. brâne. catrinţe. Mtinchen etc.. 232. Chiar dacă unele popoare ne considerau fără industrie şi cu o agricultură primitivă. " Amicul şc:oale. dela care apoi toţi cei mai eminenţi îşi luau cununa de victorie" 17 • G. cam cu aproximativ IO ani în urmă s-a lansat în lumea civilizată moda expoziţiilor.ro . nr. Participanţii la expoziţie au venit în număr mare din Braşov şi din comunele districtului Braşov (Satulung. nr. Alba-Iulia etc„ din Viena şi Ungaria . Catalogul esposiţiunei. nenumerotată. cânepă şi bumbac au fost în număr mare. organizându-se asemenea acţiuni la Londra.cimec.a. p. bazându-se pe meşteşugurile învăţate de la străbuni şi că produsele create de ei fac cinste poporului lor. merindari pentru 6 sau 12 persoane. De aceea. 96 http://tara-barsei.

I cutie cu două feluri de cărbuni de piatră şi lemne pietrificate (proprietar Nicolae C. trezindu-le admiraţia. tâmplarii. ele fiind. 21 În sălile de expoziţie au mai putut fi admirate produse realizate atât de femei.. Din cele redate mai sus se poate observa cu uşurinţă diversitatea foarte mare a exponatelor.a. nr. caş şi brânză. ciobanii. care au prezentat cerealele cultivate de români. cu fir de aur sau argint. figuri şi calităţi. nenumerotate. seminţe de legume şi flori. decocturi.. un covor de lână reprezentând stema Transilvaniei apărată de un leu. icoane cusute cu mărgele sau pictate. lumânări şi făclii din seu şi ceară. Printre expozanţi s-a distins Ioan Pop. creează pentru ea. p. de o fineţe şi o eleganţă princiare. toţi aceştia arătând meseriile practicate de români. bumbac. T. lucruri din piele fină. 165-166. cojocarii. realizat de Alesandra Georgie Popa din Pesta şi dăruit . 2 tablouri şi un potir de lemn aurit. 22 La secţiunea Artelor . pantofarii. diverse arme. precum şi multe altele. destul de modest reprezentate. diferite lucruri de mână din mărgele aranjate în diverse compoziţii. 1862. plante folosite la vopsit lâna. Dintre produsele cele mai deosebite prezentate în cadrul expoziţiei se pot aminti cele 19 volume din „ Instrucţiunea publică" a lui A. cu 3 tablouri în ulei şi un desen pe hârtie.a. cu mătase. Hariton Ciurcu. 97 http://tara-barsei. familia şi casa ei. pluguri. 2 sfeşnice mari şi 6 icoane arhitectonice. de asemenea împletiturile din paie fine sau obişnuite. fierarii. cu inscripţia „Independenţa Transilvaniei". 2 melci de mare şi 1 melc pietrificat (proprietar Ieronim G. lână şi mătase. Chiar dacă industria mare a trecut aproape neobservată. 22 Ga=eta Transilvaniei. care a încântat ochii vizitatorilor. producătorii de vinuri ş. Atanasie Jstrătescu. care a expus o icoană a lui Isus Christos în biserică. Produsele meşteşugăreşti specifice bărbaţilor au fost expuse numai într-o sală. in. Elena Istrătescu. Şi-au expus produsele muncii agricultorii. I colac şi 14 cornuri). în special cele cerute de nevoile personale şi comunitare. Meţianu din Zărneşti. Catalogul esposiţiunei. Nicolae Pop.frumoase au fost expuse obiecte de pictură şi sculptură în lemn.. profesorul şi sculptorul Andronic Androne. dulceţuri de fructe etc. etalându-şi produsele doar câteva fabrici. în general. metal şi piatră. cât şi de bărbaţi. precum şi instrumente muzicale. 21. Lauri an şi o hartă a Daciei. îndeosebi cele 3 săli în care au fost expuse produsele 21 Amicul :g:oalei. De asemenea. student la Academia Ştiinţelor Frumoase din Viena. plante şi rădăcini medicinale. a compensat cu deosebit succes industria mică de casă. 1862. ceară. 66. care a prezentat 3 icoane. săpunuri simple şi parfumate etc. portretul lui Mihai Viteazul cusut cu lână fină. olarii. Au fost etalate nenumărate torturi răsucite de cânepă. Nicolae din Braşov confecţionată din hârtie (proprietar Vasile Belissimus). p. demne de un popor imortalizat pe Columna de la Roma. muştar. un război de ţesut (proprietar Vasile Saftu). desene. cu 4 uşi de altar. ceea ce denotă o anumită dezvoltare a meseriilor la români. forme. cofetarii (a putut fi văzută o plăcintă din 80 de felii. Împletiturile pe andrele sau cârlige au fost şi ele în număr mare.ro . lucrarea Sidoniei Majoru din Viena. Bariţiu). cu o icoană. faguri de miere. cu un tablou desenat ş. vechi sau moderne. George Vlădăreanu. tot ceea ce femeia română.cimec. cum ar fi: mătasea toarsă sau netoarsă. fiecare exemplar fiind însoţit de denumirea sa şi de descrierea principalelor însuşiri. nr. buchete şi ghirlande de flori diverse realizate din ţesături fine şi din hârtie colorată de mătase.ro / www. Expozifia naţională a Astrei de la Braşov etc. în ingeniozitatea ei. o capră neagră împăiată dăruită muzeului gimnaziului românesc din Braşov de către protopopul I. biserica Sf. Marincovici). cât şi nivelul atins de acestea. 6 calităţi diferite de hârtie albă şi colorată expuse de „Fabrica de hârtie mecanică" din Zărneşti. au atras privirile vizitatorilor minunatele broderii şi cusături cu aţă răsucită.Reuniunii Femeilor Române" din Braşov. cu un înger sculptat.

Ea a fost scena pe care a evoluat creaţia românească. i-a fost recunoscută îndemânarea şi perfecţiunea gustului. 201-205. pe viitor. 5) neînţelegerea folosului practic. 2) teama de concurenţă a expozanţilor. 1862. Bariţiu a clarificat acest lucru într-un mod concret. 98 http://tara-barsei. G.ro . determinându-i să-şi sporească încrederea în forţele proprii. spre a se face cunoscuţi altor popoare şi a infirma opiniile false despre nivelul lor de dezvoltare culturală şi economică. românii şi-au dat seama că produsele lor pot concura oricând cu produsele altor popoare. prin rezultatele muncii lor. nr. fiecare obiect fiind de fapt un unicat. Chiar dacă numărul obiectelor expuse a fost relativ mic . pe care mulţi români nu şi-l puteau explica. Gherghina Boda realizate de femeile române. Referitor la câştigul moral şi material rezultat în urma expoziţiilor. Paris sau în alte părţi. Acum. de la uimire la extaz. făcându-l să treacă prin toată gama sentimentelor.cimec.doar 2200 -. Pentru prima dată. că ele pot fi expuse fără nici o teamă chiar la Londra. 3) insuficienta informare a publicului despre destinaţia obiectelor după închiderea expoziţiei. G. Axente Sever găseşte 5 cauze majore care au determinat acest lucru. impulsul pe care l-a primit fiecare expozant în parte de a se perfecţiona şi de a creşte producţia proprie pentru a obţine câştiguri finaciare mai consistente. p. rampa de lansare în rândul celorlalte naţionalităţi conlocuitoare din cadrul monarhiei şi mijlocul de afirmare pe teren economic a abilităţilor practice şi spirituale ale poporului român. În unna acestei expoziţii şi a aprecierii de care s-a bucurat din partea străinilor veniţi s-o viziteze. 4) zvonul răspândit cu răutate că expozanţii vor fi supuşi unor taxe şi impozite mai mari. A constituit totodată prilejul perfect de punere în evidenţă a puterii artistice şi de creaţie a poporului român din Transilvania. iar pe de altă parte. Bariţiu a afimiat că profitul material putea fi privit din două perspective: pe de o parte. " Amicul şcoa/ei. femeia română a fost văzută în plenitudinea calităţilor sale artistice. fapt care. femeile române şi-au adjudecat titlul de „francesele orientului". impresia lăsată publicului vizitator a fost deosebit de puternică. imaginaţia bogată şi originalitatea creaţiei. moral şi material al expoziţiei de către poporul român. ea erijându-se în deschizătoare de noi orizonturi economice româneşti. ar influenţa pozitiv modul lor de viaţă. atât de desconsiderat de ceilalţi. câştigul obţinut de Asociaţiune în urma vinderii obiectelor dăruite de unii expozanţi şi care a fost mai mic decât s-a preconizat iniţial.ro / www. constituindu-se totodată într-un puternic imbold pentru acţiunile viitoare ale Asociaţiunii pe teren economic. bogăţia şi diversitatea sa tradiţională. ba mai mult. denumire care denota fineţe. eleganţă şi un gust desăvârşit. 26. şi anume 23 : I) popularizarea redusă a expoziţiei şi munca defectuoasă a preoţilor şi intelectualilor în rândul poporului. Privitor la numărul mic de obiecte expuse. Această primă expoziţie organizată de românii transilvăneni a fost o mare reuşită.

Mureşianu.ro / www. să primeze asupra părţilor sau fracţiunilor. împotriva căruia nu se poate pune nici o piedică artificială. Mureşianu (1889-1950) începe din anii studenţiei.şi cel mai de seamă. activităţii „Gazetei Transilvaniei" din acea perioadă îi dă o atenţie cu totul aparte. Un membru marcant al acestei familii a fost Aurel A. urmează în desvoltarea lor un curs natural. Unul dintre prm111 exegeţi ai istoriei Mureşenilor. un loc aparte Braşovului. Un exemplu în acest sens este „Albumul comemorativ" dedicat bunicului său. MUREŞIANU (I) „Destinul a dat şi va da fiecărui popor o misiune pe acest pământ. carte apărută în anul 1913 şi care reprezintă debutul în domeniul istoriei. constând în acte. Dr. „Gazeta Cărţilor".redactori şi proprietari ai „Gazetei". Popoarele care nu sunt decât mici părţi organice ale întregului ce se numeşte umanitate. s-a afinnat mai ales în perioada interbelică. care i-a fost bunic.cimec. Mureşianu acordă. dar şi revoluţiei de la 1848. la care a continuat activitatea cultural-publicistică a predecesorilor săi: Iacob Mureşianu. care stau în calea desvoltării sale. Este deci în natura lucrului ca interesul întregului. " (Aurel A. apărut între anii 1929 şi 1938. Aurel A. continuând astfel tradiţia culturală a familiei sale. Ţara Bârsei Ovidiu SAVU PUBLICISTICA LUI AUREL A. Mureşianu. în opera sa istorică şi publicistică. „Dimineaţa". şi mai ales „Gazeta Transilvaniei". Dintre revistele sau ziarele la care colaborează amintim: periodicul „Ţara Bârsei". şi tatăl său. articole. în acelaşi timp ocupându-se şi de studierea biografiei şi faptelor unor înaintaşi. dar şi la „Gazeta Transilvaniei". „Arhiva someşană". ani în care publică destul de mult. ca şi „Universul". Iacob Mureşianu. El şi-a făcut debutul jurnalistic la începutul secolului al XX-iea la ziare din Viena şi Budapesta.ro . ca istoric şi publicist. „Revista istorică". În arhiva Muzeului memorial „Casa Mureşenilor" sunt adăpostite numeroase documente. locuitorilor din Şcheii Braşovului. care. În scrierile istorice şi de ziarist el 99 http://tara-barsei. „Plaiuri Săcelene". lucrări ce au aparţinut generaţiilor care s-au succedat în acest neam de intelectuali. Mureşianu) Activitatea gazetărească a lui Aurel A. având de altfel şi o pregătire de istoric (studiase la universităţile din Leipzig şi Paris) pe care a valorificat-o pe deplin. Aurel Mureşianu .a fost însuşi Aurel A. a majorităţii.

Dintr-un studiu intitulat: „Şcoalele naţionale centrale şi liceul «Andrei Şaguna» din Braşov'· se observă evoluţia şcolilor româneşti braşovene de-a lungul timpului. o revistă de cultură importantă. în 1919 îi apare un studiu social-politic şi diplomatic. anticipând din 1913 influenţa şi creşterea puterii militare a Germaniei. inimă şi literatură". al politicii şi culturii naţionale. Mureşianu îşi dovedeşte înclinaţiile spre politologie. într-o perioadă când acest capitol din istoria românilor îşi avea un punct de vedere generalizat. Mureşianu. evenimente relatate într-o epistolă a lui Bărnuţiu către Iacob Mureşianu.cimec. 100 http://tara-barsei. episcopul Nestor loanovici ş. Nicolae Cepescu. Rămâne ca cercetările viitoare asupra activităţii istoricului şi publicistului Aurel A. Despre lucrarea „Iluzia «dacică»" reputatul istoric şi arheolog I. Andrieşescu scria că este „dialectică şi revoluţionară". şi „O nouă contribuţie la istoria Românilor în evul mediu".ro / www. în care se găsesc informaţii inedite despre prima şcoală românească şi biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului. în care autorul încearcă să dovedească originea românească a unor toponime din această zonă. în acest ultim text se repun în discuţie polemicile privind ideea continuităţii românilor. Mureşianu publică peste 35 de articole în periodicul „Ţara Bârsei''. Mihai Eminescu. dintre care îi amintim pe: Simion Bărnuţiu. la care colaborează elita intelectualităţii braşovene din acea vreme. dintre negustorii şi preoţii braşoveni îi numim pe aceia care au sprijinit înfiinţarea unor şcoli româneşti sau au luptat pentru cauza românilor din Ardeal. Articolul „Iluzia «dacică»" reprezintă o nouă viziune istorică cu privire la unitatea regatului dac. Pârvan şi N. după 1939.a. semnalăm şi alte apariţii editoriale: „Clădirea şcoalei româneşti de către popa Mihai în anul 1597".ro . A. Un alt studiu literar-biografic este cel dintr-o broşură tipărită în 1926 cu privire Ia „Mihai Eminescu şi întemeierea României June 1868-1871 ". studiu dedicat revoluţiei de la 1848 şi în care este descrisă situaţia românilor înainte şi după 1848. intitulat „Problema europeană şi Românii". unde trebuie să spunem că publică. Pe lângă albumul comemorativ. În cele relatate mai sus am prezentat sumar câteva aspecte din activitatea jurnalistică a lui A. mai trebuie menţionate: „Dările de seamă" şi „Scrisorile" apărute tot în „Ţara Bârsei". Mureşianu au fost: „Originea ciangăilor din Săcelele Braşovului". Iorga. precum Zaharia Nicolau. Ioan şi Gh. În afara acestor articole de istorie. precum şi păstrarea unor obiceiuri şi tradiţii româneşti în portul şi limba ciangăilor din zona Săcele. Între anii 1929 şi 1938 Aurel A. trasat de V. „Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3/ 15 Maiu 1848". care a reuşit tălmăcirea documentelor Mureşenilor şi valorificarea lor în articole sau cărţi din domeniul istoriei. „Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei" este o lucrare în care Aurel A. studii social-politice şi interpretări ale documentelor inedite. avem a evidenţia articolele politice apărute după dictatul de la Viena din 1940. RudolfOrghidan. Gh. şi în suplimentul cultural „Foaie pentru minte. preotul Radu Tempea. Referitor la publicistica inserată în „Gazeta Transilvaniei". Alte lucrări importante semnate de Aurel A. Mureşianu să ofere cititorului o imagine cât mai completă privind opera complexă a cărturarului braşovean. Nica. George Bariţiu. Ovidiu Savu analizează obiectiv opera şi faptele unor mari reprezentanţi ai culturii româneşti. când România pierde nord-vestul Transilvaniei. Iuga.

cimec. Mureşianu. I. în „România viitoare" (Ploieşti). Tipografia „A. deoarece multe articole nu le semna sau le scria sub pseudonim. 1922 Ce a fost şi ce ar trebui să fie partidul naţional al Românilor din Ardeal şi Ungaria. Braşov. Într-unul din articolele din „Ţara Bârsei" Aurel A. Braşov. nr. Iacob Mureşianu(/812-1887). 1913.ro / www. Mureşianu dă un citat din „testamentul" lui Aurel Mureşianu. O scrisoare inedită a lui Bărnuţiu din 7 aprilie 1848. Mureşianu". Mureşianu. care colaborează la multe alte ziare şi reviste din acea perioadă de revigorare culturală românească. prilejuit de împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea „Gazetei": „De la începutul ei «Gazeta» a avut şi are până astăzi cel mai însemnat rol între ziarele româneşti. Publicistica lui Aurel A. 1919 Problema europeană şi Românii. cu precizarea că o lucrare exaustivă. Tipografia Gott. retipărire din „Gazeta Transilvaniei". Vom prezenta o bibliografie cronologică. şi anume perioada interbelică. legată de activitatea istorică şi publicistică a sa. Braşov. I. descendent al Mureşenilor. ea a fost şi este organul de publicitate al tuturor Românilor. Mureşianu. Din istoria relaţiunilor Românilor din Principate cu cei din Transilvania şi Ungaria. 1919. Mureşianu Activitatea publicistică la „Gazeta Transilvaniei" a familiei Mureşenilor a fost continuată de Aurel A. 3. În paginile de mai jos vom prezenta o bibliografie a lui Aurel A. 101 http://tara-barsei. I. La sfârşitul studiului (ce va fi publicat în următorul număr al acestei reviste) vom prezenta şi unele articole care s-au scris despre activitatea lui Aurel A. 1921. Tipografia Arhidiecezană. 34 p. în care se vor afim1a numeroşi intelectuali români. Sibiu. 1913. 84 p. în „Revista vremei" (Bucureşti). nr. Album comemorativ. nr. noiembrie 1921. Ea n'a fost şi nici nu este ziarul unei singure confesiuni religioase sau al unei grupări politice. Imperialismul.ro . 1921 Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3115 Maiu 1848. 66 p. 1913 Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei. nr. Cap. 5 iulie 1921. Tipografia „A. s'a ocupat şi se ocupă cu acelaşi interes de viaţa publică şi de cultura naţională a Românilor de pretutindeni". 15 martie 1921. Mureşianu". nici nu 'se poate realiza. 6. Studiu social-politic-diplomatic. Mai menţionăm că o parte din informaţiile bibliografice ce urmează sunt preluate din studiile nepublicate ale regretatului cercetător braşovean Mircea Gherman. 16 p. precizând locul şi paginile unde se găsesc studiile scrise de nepotul lui Iacob Mureşianu. 15 ianuarie 1921. 8-9.

nr. 18 octombrie 1925. din Ardeal. Ibidem. Ibidem. Moştenirea lăsată de către un. Ibidem. nr. Ibidem. I. Ibidem. la moartea văduvei eroului general Groza. 31 august 1924.. 8 septembrie 1925. 8 noiembrie 1925. nr. Braşov. nr. Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu (1794-1867). nr. nr. 292. 1-111. 235. 294. Originile Astrei. 9 ianuarie 1927. Testamentul sau „ diata" din anul J 794 a. Braşovul în 1848-1849. festiv. Ibidem. Din însemnările . I. 18 aprilie. Bran isce et Comp. 353. în „Carpaţii". 321. nr. Ovidiu Savu 1924 Calităţile politice şi culturale ale poporului român. 27 iunie 1926. nr. p. p. nr. 303. 25 aprilie.ro / www. 296. R. 3. 25 iulie 1926. 30 mai 1926. Mureşianu''. 23 septembrie 1925. 331. 26 decembrie 1926. p. 295. 335. nr.ro . 327. 1-2. nr.. 25 decembrie 1925. I. Teofil Frâncu despre Mihail Eminescu. 354. nr. 5. 1926 Mihail Eminescu ş1 111temeierea „ României June" ( 1868-1871). 322. 22 iunie 1924. 18 iulie 1926 (republicat în nr. 27 aprilie 1924. Ibidem. nr. 4 octombrie 1925. 323. p. 2 . Ibidem. 19 decembrie 1926. nr. nr. 20 iunie 1926. 300.R. 1925 Un document inedit relativ la istoria şcoalelor române din Braşov. 1926. 339 . în „Carpaţii". în „Adevărul". I. 29 noiembrie 1925. lui Avram Iancu. Ibidem. p. nr. Ibidem. 315. 306. De la Braşov la Bitolia.cimec. 102 http://tara-barsei. Casa unui. Ibidem. nr. 244. 324. p.fruntaşului braşovean Ioan Boghici. Ibidem. I. 19 p. Braşovul în 1848-1849.nr. Cea dintâi însoţirefemeească a neamului nostru „Societatea.fruntaş român braşovean de acum 200 de ani. nr. p. Tipografia „A. nr. 2 mai 1926. Un răspuns ziarului „ Kronstadter Zeitung". Din trecutul marelui negoţ român braşovean. Ibidem. nr. 28 iunie 1925. Bucur Popp. 334. nr. F. ale lui Iacob Mureşianu. 339 . nr. 356. p. 75 ani). Un mare neguţător braşovean de acum un veac. Ibidem. Ibidem. 75 de ani de la intemeiera R. 333. 28 februarie 1926. 228. F. nr. I l aprilie 1926. p. 8 septembrie. nr. nr.fi·untaş român braşovean în secolul al XVlf!-lea. nr. 330. R. luptele Românilor braşoveni pentru câştigarea independenţei lor municipale (1735-1738). 1926. l. 11 octombrie 1925.femeilor române din Buda" din anul 1815. 297. Ibidem. Ibidem. Ibidem. 2. Pic despre începuturile Braşovului românesc. 15 ani de la moartea lui Aurel Mureşianu. 11 iulie 1926. Arheologul şi istoricul ceh Dr. în „Carpaţii". 283. nr.

20 februarie 1927. 7 august 1927. Publicistica lui Aurel A. 30 ianuarie 1927. I I noiembrie I 928. Planurile lui Andrei Mocioni pentru înfiinţarea unui stat naţional român în cadrele unei Austrii federative. 24 iunie 1928. 358. Ibidem. Semicentenarul independenţei. nr. nr. Bucureşti. nr. 23 ianuarie I 927. Ibidem. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". 15 mai 1927. 445.cimec. 418. 15 aprilie 1928. I ianuarie 1928. Salut de la Transylvanie auxfreres /atins. nr. Ibidem. nr. 374. 16 ianuarie 1927. nr. în „Carpaţii". 433. IV. 6martie·1927. 27 mai 1928. 15 ianuarie 1928. de către popa Mihai în anul 1597. 441. Originea Memorandului. 2 decembrie 1928. R. 30 p. Ibidem. 409. nr. 11 septembrie 1927. 359. 18 martie 1928. Ibidem. nr. 428. Mureşianu 1927 Clădirea şcoalei româneşti din Braşov. 413. 453. Alexandru Papiu llarianu. 386. Antecedentele istorice ale renaşterii noastre. nr. nr. 455. 26 iulie 1928. 399. 424. Ibidem. teatrul demagogiei de partid?. 438. Ibidem. I iulie I 928. Ibidem. 435--440). 12 august 1928. 9 octombrie 1927. 457. 12 februarie 1928. nr. nr. 375. 8 ianuarie 1928. Ibidem. I O iunie 1928. nr. Cauzele crizei de solidaritate naţională la Românii ardeleni. 4 noiembrie 1928. 429. 379-381. 416. Politica naţională după I 848. nr. Alba Iulia. nr. 454. nr. Şuluţiu şi solidaritatea naţională. (p. nr. nr. Ardealul şi Vechiul Regat. 4 martie 1928. Originea României Mari. nr. Ibidem. 3 iunie 1928. nr. în „Carpaţii'". Ibidem. Temeiurile romanice ale renaşterii noastre naţionale. nr. nr. Cine afacut Alba Iulia?. 5 p. Partidul românismului. Ibidem. 407.. C. nr. Ibidem. nr. 29 aprilie 1928.ro / www. 364. nr. (p. nr. 448. Tinerimea de după 1848. Ibidem. Ibidem. 432. 30 septembrie 1928. 9 septembrie 1928. Geneza partidelor naţionale române. nr. 22 aprilie 1928. 18 noiembrie 1928. 422. Reacţionarii de la 1848. Ibidem. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". Primirea triun?fală a metropolitului Şuluţiu la Braşov în August 1861. nr. 1927. Centenarul doctorului Ioan Raţiu. Ibidem. 357. 430. Ardealul în 1877. „Gazeta Transilvaniei" întâmpina astfel proclamarea independenţei României.ro . 408. 419. 362. 22 mai 1927. 391. IV. 25 martie 1928. Misiunea metropolitului Şuluţiu la Viena în Octombrie-Decembrie 1861. Conferinţa naţională din Aprilie 1863. 103 http://tara-barsei. Ibidem. nr. Ibidem. nr. 1928 Un inventar românesc de haine şi scule din anul 1778. Bucureşti. nr. 195-227). Ibidem. nr. nr.. C. nr. 395. Ibidem. R. 6 noiembrie 1927. I9 iunie-3 iulie I927. 1928.

nr. înainte de Junimea. Împăratul Francisc-Iosif /. p.ro . Tipografia „Unirea". în „Ritmuri" (Braşov). 103-117. extras din „Ţara Bârsei". Bilanţul comercial al lui Zaharia Nicolau din anul 1787. I O. 13 ianuarie 1929 . nr. p. Ibidem. Un inpiedecător al avântului naţional al Românilor braşoveni de acum 200 de ani: popa Teodor Baran.. III. Originea. Tipografia „Unirea". Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. în „Ţara Bârsei". III. 2. 8 p. extras din „Ţara Bârsei". 1929. Tipografia „Unirea". Un capitol necunoscut din istoria Românilor ardeleni: Românii apărători ai Braşovului în războiul cu Curuţii (1704-1709).. Ovidiu Savu 1929 Temeiurile istorice ale politicei noastre naţionale. 1929-1931. Tipografia „Unirea". nr. I. 467.. 14-28. 1929. 5 p. Ibidem. Braşov.. nr. Braşov. Tipografia „Unirea". octombrie 1929. p. . Braşov.. Braşov. 1931. 1930. 1931. II. III.. 499-505. 211-222.. 9 p. 34 p. 11. Ioan Georgescu: Dr. p. 1930. Prefectura română a Ţării Bârsei din 1848 şi 1849. Presa românească înainte şi după 1848. I. Documente pentru istoria Memorandului. nr. Lucruri nouă din trecutul Românilor braşoveni. 464. p. Braşov. nr. 6 ianuarie 1929. II. nr. 5. 1928. I O februarie 1929. Braşov. Ioan Raţiu (1828-1928). 324-330. 1931 Rolul Ungurilor în dezastrele românismului din anii 1865-1866. p. în „Ritmuri" (Braşov). III. nr. nr. degenerescenţa şi tragedia Habsburgilor. 20 ianuarie 1929. p. p. Ereditatea şi degenerescenţa Habsburgilor. extras din „Ţara Bârsei". extras din „Ţara Bârsei". extras din „Ţara Bârsei". nr.). 3. Când Bismarck avu de gând să trimeată dorobanţii români în Ardeal. 21 p. 3-15. 1930 Ştiri nouă despre refugiaţii munteni la Braşov în secolul al XVIII-iea şi în răzmeriţa dela 1821. nr. 24-31. Ibidem. 4-5. 1931. Tipografia „Unirea". Tipografia „Unirea". . 111-130. Încercări de îndreptare a limbii în Ardeal. Tipografia „Unirea". aprilie-mai 1929. 462. 50 de ani din luptele naţionale ale Românilor ardeleni. p. Tipografia „Unirea"..Împărăteasa Elisabeta. 4. 123-141. III. extras din „Ţara Bârsei". 463. 1931. p. Ibidem. iunie 1930. nr. Cu două scrisori inedite. 15 p. 2. 3. 1930. 14 p. III.ro / www. Andrei Mureşanu intim. Vechii liberali şi solidaritatea Românilor ardeleni. 6. p.. I. li. nr. nr. Tipografia „Unirea". 12 p. Ibidem. I. Braşov. nr. Ibidem. Tipografia „Unirea". nr. Un dascăl braşovean necunoscut din veacul al XVII-iea. 104 http://tara-barsei. 459-461. Cu trei scrisori din 1888 ale lui G. I. Braşov. în „Carpaţii". Ibidem. Sibiu. nr. 314-334 (+anexe doc. Braşov. I. 1931. I. nr. p.. Braşov.. 17 p. 204-217. Braşov. Editura autorului.. 3. Episcopul Nestor Ioanovici (1765-1830). 22 p. I. 2. 71-82. 16 p. p. 1931. Bariţiu şi Ioan Raţiu adresate lui Aurel Mureşianu în chestiunea redactării Memorandului. incomplet. 144 p. Braşov. 2.cimec. nr. p.. Ibidem. în „Transilvania". nr. 206-220.

387-391. Iorga: O altă istorie contemporană. I. p. Ibidem. Analistu/ maghiar ardelean Stefan Szamoskăzy şi Mihai Viteazul. Şcoalele naţionale centrale şi liceul „Andrei Şaguna" din Braşov. nr. 1933. Geţii. Sarmaţii şi Dacii. I. · Două cărţi de judecată din veacul al XVJ/1-lea ale „ Conzistoriurului episcopesc neunit·· al Ardealului. Documentele procesului Memorandului. + 2 hărţi. Braşov. + 2 ii. împotriva împilării ţăranilor români din „ teritoriul crăiesc". I. 2. VI. Tipografia „Unirea". Marea Neagră şi Carpaţii Nordici: Tracii. 1933. Conferences donnees ala Sorbonne. în „Ţara Bârsei". Monitorul Oficial. IV. p. I Op. 270-273. Moştenirea unui preot român braşovean la 1579 şi alte pagini din trecutul Ardealului. p. Câteva dovezi vechi de viaţă şi cultură românească la Braşov. 216-224. Ibidem. nr. Bucarest. nr.. Ibidem. 2. 1928. 1932. Braşov. Publicistica lui Aurel A. 3. 261-263. Alexandru Lapedatu: Abolirea protectoratului rusesc în Ţările Române (1834-1858). Tipografia „Unirea". nr. Braşov. Ioachim Crăciun. Bucureşti.. nr. Cu portretul scriitorului braşovean Gheorghe Nicolau ( 1770-1851). 175-176. VI. Cluj. Ed.. 1934. Ibidem. p.. Ibidem. 11 p. „Ţara Bârsei". nr. V. N. 4. 3. Braşov. 1932.. p. 6.. nr. 1932. dacică". Marea Adriatică. p. nr. în „Ţara Bârsei".. nr. rev. Iorga. IV. aprilie 1933. 1933 Iluzia . 1932. un proces de denationalisation. Editura Institutului de Istorie Naţională al Universităţii Cluj. 2.ro . 2.cimec. 176-177. V. Atelierele Socec & Co. 1933. 4-12. Bucureşti. VI. 1933. Bucureşti. 1934 Iluzia „dacică". 1933. Iorga. Braşov. 1932. nr.ro / www. p. IV. IV.. nr. IV. 3. nr. în „Ţara Bârsei". 82 p. în „Ţara Bârsei". 195-21 O.. 4. nr. 5. 1934. extras din „Ţara Bârsei". 9 p. Resumat de lecţiifăcute la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Braşov. 1933. 187-190. Ibidem. Sciţii. nr. mai-iunie. V. 4. Ibidem. p. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională". Cronicarul Szamoskăzy şi însemnările lui privitoare la Români. Tipografia „Unirea". 299-3 17. 5. nr. 11 p. 5 p. „ Compania" de comerţ levantin de odinioară a Braşovului în lumina nouelor documente publicate de d-l prof N. N. Iluzia „ dacică". 1932. Braşov. Mureşianu 1932 Protestul din Dieta Ardealului dela 1751. studiu despre religia şi naţionalităţile popoarelor care au locuit la începuturile erei creştine ţinuturile dintre Balcani. 3. 2. I Op. în „Ţara Bârsei". p.. 132 p. 105 p. nr. Tipografia „Unirea". IV. 105 http://tara-barsei. 3. nr. 32 p. VI. p. 12 p. Popa-lisseanu: Sicules et Roumains.. Tipografia „Unirea". Deux siecles d'histoire de Venise. 2-3. Tipografia „Unirea". 142-151 {+O alegere de dascăl şi de gocimani la Cristian în 1783 +Cum s 'a desfiinţat poarta românească a Braşovului?+ Însemnări din 1817 în turnul bisericei lui Petru Maior din Reghin + Un document important din răsmiriţa dela 1848). Braşov. IV. 4. extras din „Boabe de grâu". G. p. Tipografia „Unirea".

XV-X

Recent uploads by Scribd users

.:/00 Jahren. VI. Cluj. Braşov. în „Ţara Bârsei". 106 http://tara-barsei. 177-178. 2. p. 376-377.passim. 1933. Biblioteca şi Arhiva Mureşenilor. Festschrţft der Buchdruckerei Johann Gătts Sohn. în „Ţara Bârsei'". Mircea Gherman. 1967. nr. 90 p. Aurel A. Bibliographie de la Transylvanie roumaine. Aurelian Sacerdoţeanu: Marea invazie tătară şi Sud-Estul european. Joachim Crăciun. Ţara Bârsei. 1937. Braşov. 3. Bucureşti. Repere bibliografice: I. Mureşianu.ro / www. 1972. Ovidiu Savu Tontsch Herman: Die Honteruspresse in .cimec. 2. *** Cărturari Braşoveni sec. l 933. Braşov. 4. p. VI. în „Tribuna". Cluj.ro . 1929-1938. + 1 hartă.

2003. Presa italiană a interpretat întâlnirea ca un Pe aceeaşi temă au mai apărut: Ion Scurtu. Fond Casa Regală. că ar dori să o căsătorească pe Ileana cu un prinţ străin bogat care ar accepta să locuiască în 10 România. ' Ibidem. mai 2001. v11torul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven ( 1921-1934). Regina îi declara amuzată aceluiaşi oaspete că fiicei sale favorite îi rămăsese. cumnata Elisabetei. În anul 1924. Ţara Bârsei Nicolae PEPENE DIN ISTORIA FAMILIEI REGALE ROMÂNE CĂSĂTORIA PRINCIPESEI ILEANA DE ROMÂNIA 1 La 23 decembrie 1926. 1947). Regina Maria îi scria fiului său.C. ea declara presei că: „Niciodată nu-mi voi sacrifica copiii. Fond Casa Regală.Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale (în continuare D. Regina era foarte mândră de „expansiunea" matrimonială a familiei sale.l. iar pe 10 martie 1921. În august 1925. 64-69 şi Narcis Dorin Ion. 7 Alexandru I Karageorgev1c1 al Serb1e1 (I 888-1934). viitorul Rege George al II-iea al Greciei ( 1922-1923. an XXXIV. p. în „Magazin Istoric". ' Principele moştenitor George al Greciei ( 1890-1947). 1896-1982). un oaspete american al Curţii Regale: „Câte regine ale Europei au fiice care au devenit ele însele regine?" . Bucureşti. Iaşi-Oxford-Portland. Principele moştenitor al României. Principesa Ileana . 1998. Tabloul matrimonial a fost completat la 8 iunie 1922. "0 Interviu pentru „Daily Mirror" reluat de Ga:eta Transilvaniei.. 21 mai 1924. A select ion of Documents. adică „. La 21 februarie 1921. în februarie 1925.C.cimec. Elena. În 7 cazul Ilenei. p.ro / www. Americans and Queen Marie of Romania. Castelul Bran. un subiect favorit pentru rubricile mondene ale presei internaţionale. Triniton. căci aşa cum se întreba.).personale. _1900-196_1).N.A.N. 1935-1941. mai mult sau mai puţin întemeiat. Carol. 2. 111-130. Principesa Elisabeta de România s-a căsătorit cu Diadohul (principele moştenitor) George al Greciei 3 . scrisoarea Reginei Maria către Principele Carol. 5(410). tronul Regatului Bulgariei sau că putea avea parte de un destin regal mult mai strălucit ca regină a Angliei sau a Franţei (!)8. Regină a Iugoslaviei. Dar. 107 http://tara-barsei. nr. Principesă de Grecia. A doua fiică a_ Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand. Ileana şi-a sărbătorit majoratul 2 . Principesa Maria (Mignon.. într-o scrisoare din ianuarie 1929. conform Statutului membrilor Familiei Regale. Nuntă la castelul Peleş. Cu toate acestea. dosar 1/2. De acum. Ei se vor căsători cu aceia pe care-i vor alege" 9 . Ed1ted by Diana Fotescu. The Center for Romanian Studies. şi Carol. între Elena de Grecia 4 . suveranii Regatului român. „bună de măritat". viitorul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven • Suverana României devenise o „soacră a Balcanilor".ro . reşedinţă a reginei Maria şi a prinţesei Ileana. 24. tânăra principesă a României vrăjise multe inimi. f. p. . aflaţi în vizită la Veneţia. 31 ianuarie 1929. Corespondenta Reginei Maria către Carol II. ' D.A. Avea Regina Mamă planuri matrimoniale pentru Domniţa Ileana? Legăturile matrimoniale stabilite până atunci de familia regală română au fost încheiate cu familii domnitoare din ţări balcanice vecine. prin căsătoria Principesei Maria5 cu Alexandru I 6 Karageorgevici al Serbiei. au fost întâmpinaţi de Ducele de Aosta. 52. ' Regenta autorizase actul la 14 august 1927 . serie nouă. Regina Maria o poate declara pe fiica sa „emancipată". Frumoasă. Divorţată de Principele Carol în iunie 1928. nr. spirituală şi plină de viaţă. Regina Mamă a Regelui Mihai. s-a încheiat o altă eăsătorie cu familia regală greacă. (Sitta. dosar 420. pentru completarea tabloului matrimonial balcanic. Reginei Maria nu-i plăcea să recunoască că a influenţat căsătoriile copiilor săi. Ed. Alegerea viitorului său soţ devenise.I.

Regenţa Mihai I. Ga:eta Transilvaniei. 160. scrisoare din 8 211 decembrie 1930. îşi anunţa intenţia de a cere mâna Ilenei. 31 ianuarie 1930. " Hannah Pakula. I O mai 1931.. familia regală română hotărăşte să rupă logodna. 3 februarie 1930. 135. 3 septembrie 1925. nr.N.N. p.. 1-3. Alianţa matrimonială a fost respinsă de Regina Maria din cauza problemelor grave de sănătate ale prinţului. 48. Regele Carol li . scrisoarea Principesei Ileana către Principele Carol.I . 13. p. Dar Regele.C. În primăvara anului 1929. nr. p. Fond Casa Regală. Nicolae Pepene gest de curtoazie făcut de duce faţă de viitorii săi socri. 10. nr. dosar V. fiul Principelui de Pless. guvernul german „sfătuia" guvernul român să renunţe la proiectata căsătorie. Fond Casa Regală. f. a găsit o soluţie simplă de „a scăpa" de sora sa: Ileana trebuia să se mărite cu un prinţ străin şi să plece din ţară. Lexel îi cere mâna Ilenei. După câteva zile petrecute împreună la Predeal. o bună prietenă a Reginei Maria. înalt. 29 ianuarie 1930. 327. 202. Însă ministrul român la Roma. 24. dar sunt tânără şi greşesc fără să vreau. 11 Universu/. Ileana se afla într-un voiaj în Egipt • Ea a salutat gestul politic 18 al fratelui său. Humanitas.A. Astfel. „un băiat foarte frumos. cit. Bucureşti. Ileana s-a logodit cu Contele german Alexandru (Lexel) de Hochberg. "' D. The Las/ Ro111antic. " Raoul Bossy. la schi. 1984. p. nr. „Socotindu-se moralmente obligat să deschidă ochii celor în drept". Sucureşt1. La sfârşitul anului 1930. Lahovary. Principesa îl întâlneşte la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg. 373. dosar 22 /1930.C.l. Contele aparţinea uneia dintre cele mai vechi familii princiare germane. Cl-lumanitas. Phoenix Giant. A b1ogrq_phy ojOueen Marie o(Roumania. vreau să fac bine. vreau să te mulţumesc. Ga:eta Transilvaniei.personale. însă. Ed. Missy Regina Ro111âniei. p. op.ro .A. nr. concluzia ministrului român era că: „Nu e prima oară când ziarele atribuiesc principesei Ileana un nou logodnic şi probabil nu va fi nici ultima oară" 11 .380/1930. Ileana îi scria Regelui Carol al II-iea: „Te rog să înlături neîncrederea ce o ai în mine căci ştii cât de mult ţin la tine şi cum mă doare să te văd supărat.ro / www. Fii îngăduitor. 31 ianuarie 1930. Fond Casa Regală . Baron de Fiirstenstein. " Ga:eta Transilvaniei. Mutius. dosar V . " D. Ileana către Carol. blond.1. Guy Gauthier. Toată lumea îl găsea pe conte „delicios şi având maniere şarmante şi decizia de a rămâne în ţară l-a făcut foarte popular" 15 • Logodnicul Ilenei urma să primească titlul de Principe român şi conform protocolului statului român. 13 Cei doi s-au cunoscut la un bal mascat la Palatul Cotroceni. 17 În timpul „Restauraţiei". la scurt timp. noul Rege a hotărât să-i restrângă apariţiile publice. I. Ga:eta Transilvaniei. London. 11. " Universu/. deranjat de popularitatea Domniţei şi de strânsa legătură a acesteia cu Regina Maria. 108 http://tara-barsei.A. declarând corespondentului ziarului „Corriere delia Sera" că prezenţa suveranilor la Veneţia se datora „marii dragoste pe care suveranii şi în special regina Maria o au pentru acest minunat oraş". În orice clipă sunt gata să te servesc fiindcă îmi eşti Rege şi apoi eşti fratele meu pe care îl iubesc atât de mult" 19 . sportiv.. însoţind-o pe Regină într-o vizită în Spania. care era bolnav de hemofilie 12 . era cu un rang după membrii familiei regale dar înaintea celorlalţi regenţi. p.N. Principele de Asturia. 2000. ambasadorul Germaniei la Bucureşti. voi. 1 '' D.C.. În vara anului 1930.385/1930. Regele Carol. 1993. hotărât să nu împartă cu nici un alt membru al familiei regale puterea politică şi popularitatea de care se bucura familia regală. f. 11. l81unie 1930. Am1ntm dm vwţa d1plomat1ca. La începutul anului 1930.personale. 17 Raoul Bossy. la scurt timp după anunţarea logodnei. moştenitorul tronului Spaniei. 16D. a informat în mod oficial Ministerul Afacerilor Externe român despre reputaţia îndoielnică a logodnicului german. distins" 20 .cimec. Cât despre logodnicul italian. 7 februarie 1930. nr. 9. după ce o văzuse într-o vizită făcută părinţilor săi. Ga:eta Transilvaniei. nr. dezminte ştirea. 14 Tinerii îndrăgostiţi hotărăsc să se stabilească în România. un aristocrat bogat din Silezia şi al Principesei de Pless. 16 Însă.

Anton şi familia sa se retrag în Spania. Ileana a ales „ultima duminică din această lună. deoarece. 23 Anton era fiul Arhiducelui Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana şi al Arhiducesei Blanka de Bourbon. 77. dar nu acceptă ca viitoarea familie să locuiască în ţară. La întoarcerea în ţară. Regele Carol al II-iea. p. întorcându-se dintr-o vizită Ia Paris.. cit. fostă Săveanu.. era câştigătorul a numeroase concursuri aviatice internaţionale. fiind cunoscute preocupările Ilenei pentru călărie. fiindcă am aşa de multe de orânduit înainte" 26 • A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române. primit în amintirea naşilor de botez. pe cei doi logodnici îi apropia şi pasiunea pentru sport. nr. considerând că prezenţa unui Habsburg ar fi o sursă de conflicte în Transilvania. După proclamarea Republicii Austria. Din istoria familiei regale române În martie 1931. câteva luni mai târziu (noiembrie 1931 ).N. la primăria din Tohani . 21 Hannah Pakula.I. Casa Regală Română a hotărât ca nunta să se sărbătorească pe 24-26 iulie 1931. un nume demn de un arhiduce de Austria. Însă nu a fost şi ultima căsătorie a unui membru al familiei regale celebrată în România.cum am credinţă în El. Arhiducele fiind chemat la dorinţa 21 expresă a Regelui Carol al II-lea. scrisoare din 26 aprilie 193 I. Maria". 48. " Prinţul Nicolae de Hohenzollern. Pe 20 aprilie 1931. Ileana îl reîntâlneşte pe Arhiducele Anton. Regina ~'.ro . cit. căci în auguste post de Sf. născut la 20 martie 190 I. judeţul Caliacra. 109 http://tara-barsei. cit.. la reşedinţa regală din Sinaia.cred că împreună cu Anton voi putea înfăţişa (sic) viaţa sigur. op cit. alături de Regele Carol al II-iea. viitoarea familie de Habsburg a participat. dosar 532. IO mai 1931. viitorul este în mâna Domnului. Ileana a anunţat oficial că intenţionează să se căsătorească cu arhiducele austriac. găsind în el tovarăşul şi reazămul de care am atâta nevoie" 22 . ln umbra coroanei României. " Ga=eta Transilvaniei. Principele Nicolae şi-a înregistrat căsătoria. Regina Maria. Ed. documente.ro / www. 1991. în România.C. 66. de la reşedinţa verilor Hohenzollern.Hannah Pakula. cu Ioana Dolette Dumitrescu. p. împreună cu fratele său Franz-Josef. 28 Pe 18 iulie. op. Aici. Numele complet al Arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef lgnatz Raphael Michael Margaretha Nicetas. " Ion Scurtu. infanta Spaniei.A. '' Narcis Dorin Ion. absolvent al Şcolii Superioare de Inginerie din Madrid. însă . p.Buzău • Declaraţia de căsătorie dintre Principesa Ileana şi Arhiducele Anton a fost autentificată la Judecătoria Mixtă din Balcic. p. op. · Narcis Dorm Ion. p. automobilism şi yachting. Se pare că reîntâlnirea nu era întâmplătoare. Iniţiativa s-a dovedit inspirată. Ileana şi Regina Maria. Moldova. Şeful Casei Regale Române. după care s-a stabilit la Barcelona. Desigur. iar mai devreme „nu e cu putinţă.. Buzatu în colaborare cu Stela Cheptea şi Sorin Pârvu. Ileana îi cere fratelui său binecuvântarea şi consimţământul ca şef al Casei Regale. întoarsă de la Balcic. Corespondenta Reginei Maria către Carol II. Împătimit aviator. 24 Căsătoria Ilenei a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română. 111-112. op cit. s-a angajat la uzinele Ford din Londra. l l I. morganatică de 27 această dată. laşi. Arhiducele. op. Fond Casa Regală. în Viena imperială. p. Astfel.cimec. unde a deschis. un service automobilistic şi de aviaţie. 385. deoarece: „Simt că am întâlnit cu adevărat omul care mă va face fericită. îşi dă acordul. "' Ibidem.. . amintiri şi comentarii editate de Oh. răspund unei invitaţii primite din Umrich. fiind pentru prima oară când un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială. p. 11 I. 385: D. la 3 iulie 1931. „căci e mai răcoare şi liniştit şi este loc pentru invitaţi" 25 .

ro / www.. la un parastas oficiat la Curtea de Argeş pentru pomenirea Regelui Ferdinand 29 • După slujba religioasă. Regele Carol al Ii-lea îl trimite la Roma pe 38 fratele ministrului de externe al guvernului Iorga.. cu o cununie catolică la Assisi dar şi cu o altă cununie ortodoxă la întoarcerea la Sofia35 . Principele Nicolae. "· Raoul Bossy. cir. p. Vaticanul a refuzat. 6. 183. nu ar fi exclus să treacă şi ea odată. A doua zi dimineaţa.ro .). dar va fi precedată de o logodnă binecuvântată de clerul ortodox" 34 .mă îndoiesc foarte tare. oricare ar fi ea. op. în acel caz. p. Ileana şi logodnicul său. Fiindcă situaţia devenise „gingaşă" . nu o cred deloc" 32 . op. neacceptând nici măcar o rugăciune ortodoxă. Într-o scrisoare către Cardinalul-secretar de stat Eugenio Pacelli (viitorul Papă Pius al . toate alianţele matrimoniale ale membrilor familiei regale române. Până la căsătoria Principesei Ileana. fiica marii Ducese Kirill. botezaţi conform statutului Casei Regale Române în religia ortodoxă.. lăsând să se înţeleagă că: „viitoare soţie şi mamă de catolici.n. 129. nr. cil. pe lângă ceremonia de nuntă catolică. op. Victor Emanuel al Iii-lea ( 1900-1944). cil . Ileana şi Anton ajung la Peleş în seara aceleiaşi zile. 184. Principesa Maşka. " Ibidem. Principesa Giovanna. 22 iulie 1931. sau. " Papa Pius al XI-iea nu a pulul rrotesta. '' Ibidem. cu Regele Boris al Bulgariei. Spre supărarea opiniei publice româneşti. p.cimec. p. " Ibidem. 31 Ministrul român de externe. Ileana şi-ar fi dorit. el nu va acorda dispensa de căsătorie" 36 . Principele de Leiningen şi Baronul Albrecht. Dimitrie Ghica. mai târziu. " Narcis Dorin Ion. "' Ibidem. " lbidem._JJ.. Victor Emanuel al III-iea. ei nu ar veni la 37 nuntă şi ar declara că nu-şi dau consimţământul" . şi una ortodoxă. îi comunica lui Raoul Bossy că. se grăbesc să telegrafieze lui Carol că. însoţiţi de familia princiară Hohenzollern. dar familia Habsburg se opune. 184. 110 http://tara-barsei. având experienţa nunţii fiicei Regelui Italiei. 20 iulie I931. preotul catolic şi protonotar apostolic Vladimir Ghica. nr. după o vizită la Braşov. Deoarece „impresia generală este că logodnicii s-ar fi consolat. 30 O problemă delicată în pregătirea nunţii a fost apartenenţa mirilor la confesiuni diferite. Ileana a mai făcut o concesie: „căsătoria va fi celebrată după ritul catolic. an IV. cu care Vaticanul încheiase Concordatul (Acordul de la Lateran din 11 februarie 1929). 1248. Principesa Ileana a acceptat doar o ceremonie catolică. Iugoslavia). Dar Papa Pius al XI-iea.n. Gestul a provocat o reacţie pe măsură din partea Bisericii Române Ortodoxe. de teama unui contlict cu Regele Italiei. Nicolae Pepene Elisabeta. C11re11111I. Arhiducele Lepold Salvati (Salvador . 8. familia regală şi oaspeţii săi au plecat cu trenul regal la Sinaia. au fost oaspeţii mănăstirii Sinaia. După ce au asistat la serviciul religios. până la urmă. dar „ţine ca ea să fie urmată de o cununie săvârşită de Biserica ortodoxă". Principele şi Principesa de Hohenzollern. n. Principele de Leiningen. 11 Raoul Bossy. au fost încheiate cu Case regale de aceeaşi apartenenţă religioasă (Grecia.. Ileana îi scria Regelui: „Simt că se rupe ceva-n mine la gândul că părăsesc Ţara fără a primi binecuvântarea bisericei în care am fost botezată şi am crescut şi am învăţat să mă exprim prin ea" 33 • Astfel. Pentru că prin biserica ortodoxă simţea „duhul Ţării Româneşti". cerând să fie căsătoriţi de patriarhul nostru. mai limpede. p. Patriarhul Miron Cristea refuzând să participe la ceremonie. o decizie puţin credibilă pentru Bossy: „cunoscând-o pe tânăra Domniţă cum o cunosc .) şi Arhiducesa Bianca (Blanka . 1250. la legea lor". ei au fost conduşi prin muzeul mănăstirii şi paraclisul vechi de către arhimandritul Serafim Georgescu. părinţii mirelui. n. rămâne intransigent: „Dacă are loc o ceremonie ortodoxă.

Principele Ernest de Hohenlohe-Langenburg. Principesa Ileana. regretând că situaţia politică instabilă l-a reţinut în ţară. 22 iulie 1931. împreună cu mama sa. 5. 20 iulie 1931. an XLIX. p. la mănăstirea Sinaia. oficiată de autorităţile municipale şi ministrul justiţiei. Regele Carol al II-iea a decis ca fosta sa soţie să poarte titlul de „Majestate'·. prestigiu şi încredere din partea poporului român. familia regală trebuia să găsească şi o soluţie capabilă să menajeze orgoliile Bisericii Ortodoxe Române. de către Patriarhul Miron Cristea. Franz-Josef. Elena de Grecia nu a putut participa la nuntă datorită interdicţiilor dictate de fostul său soţ. după ritul catolic roman" . Victoria Melita. Anton. p. împreună cu sora sa. mătuşa miresei. Dimitrie Ghica. 26 iulie 1931. 26 iulie 1931. să se spovedească şi să se împărtăşească.dând o satisfacţie de ordin sentimental opiniei publice româneşti şi ortodoxe" • Sfântul Părinte era sfătuit 40 „să cedeze din ceea ce consideră principii imprescriptibile şi că. plecând la reşedinţa sa de la Dragoslavele. considera că pentru Carol şi fosta sa soţie „este tot atâta stingherire să se întâlnească. ci sunt doar o chemare a binecuvântării cereşti asupra viitorilor soţi . ca „bună creştină". nr. nr. îndeplinirea căsătoriei c"ivile de către ofiţerul stării civile. care dorea. ministrul de externe român. 7. faptul că aceste rugăciuni ar avea loc înainte de oficierea căsătoriei civile a Principesei Ileana cu Arhiducele. 43 Regele Carol al II-iea. " Universul. După negocierile cu Vaticanul.ro . înainte de a intra în viaţa conjugală. principii de Hohenzollern etc. 197. mulţumită ace~tei toleranţe asupra unui aspect secundar. 187. dar nu şi pe cel de „Regină a României". în schimb. Din istoria familiei regale române Xii-lea). Drumul Domniţei la Sfânta Împărtăşanie a fost organizat cu mult fast. p. p. fără să ţină cont de atitudinea suveranului. "' 41 Ibidem. susţinea că „în ipoteza unor rugăciuni făcute de clerul ortodox. ar constitui garanţia exterioară şi esenţială cea mai solidă. Arhiducele Anton şi fratele acestuia. ar arăta. 1248. De altfel. 27 iulie 1931. la Londra încă din 17 iulie. Mama Principelui moştenitor Mihai a sosit la gară alături de Regina Maria. p. " Universu/. 198. 1250.cimec. recunoscător" 41 . fără caracter de celebrare a unei căsătorii. să fie considerată unica celebrată şi să se poată considera că unitatea Arhiducelui Anton şi a Principesei Ileana nu a fost celebrată religios decât o singură dată. " După „Restauraţie". în mod public. I. ministrul român concluziona: 39 „Prin urmare. Principele Nicolae. imediat după căsătoria civilă. Ele au fost urmate de Regina Elisabeta a Greciei. împreună cu mama sa. Ibidem. aflat alături de rudele elene în vagonul regal al Orient Expres-ului până la Paris. nr. 20 iulie 1931. p. 4. patriarhul a părăsit Sinaia. 197. Prilejul a fost oferit chiar de mireasă. 185-186. fiica marelui Duce Kirill. 111 http://tara-barsei.ro / www. nr. După slujbă. Blanka de Bourbon. " Curentul. căci nu este şi nu a fost niciodată vorba de o reconciliere sau despre o anulare a divorţului" 44 • Totuşi. unchiul Regelui. astfel încât căsătoria catolică. Regele George al II-iea al Greciei a plecat. După ce argumenta juridic varianta sa. la plecarea din Bucureşti a „Majestatăţii Sale" Elena45 şi a fratelui acesteia a asistat o mare parte a familiei regale. 5 şi nr. 42 De la nuntă au lipsit toţi cumnaţii miresei. Principesa Maşka (Maria). "' Curentul. p. p. Elena. după rugăciuni ale clerului ortodox. religia catolică nu va avea decât de câştigat. au asistat Regele Carol al II-iea. Dacă Regele Alexandru al Iugoslaviei îşi conduce soţia până pe peronul gării din Belgrad. prin căsătoria Arhiducelui cu Principesa. ca pentru orice alte perechi divorţate. 1248. p. I şi nr. indiscutabil că aceste rugăciuni nu au deloc caracter sacramental de unire religioasă. 46 1 '' Ibidem. La liturghia ţinută în 23 iulie 1931. 186-187.

ro / www. de la Herbert Hoover. '" Universu/. Fond Casa 47 Regală . Ion Mihalache. preşedintele SUA.ro . A lipsit doar Alexandru Averescu.I. şi Zog I.A. la numai 64 de ani. "52 Curentul.i Curentul.A. nr.. mareşalul Prezan. Principesa Ileana. nr. 198. preşedintele Germaniei. unii veniţi tocmai de pe coasta Pacificului. La ceremonie au participat numeroşi corespondenţi de presă din străinătate. 27 mite 1931. iar toţi ceilalţi oaspeţi au fost găzduiţi la castelul Peleş. nr. I. Iuliu Maniu. Octavian Goga. I: Curentul. Al. Fond Casa Regalei.Cabinei. 7. N. până la Hindenburg. 112 http://tara-barsei. Duca. şi Juan Esteban Montero. 1527. 52 Prima zi a ceremoniilor căsătoriei princiare.N. Arhiducele Leopold Salvador de Habsburg a murit. 47 Familia regală a primit felicitări din întreaga lume. p. dosar 31311931. 8. Gheorghe Brătianu. căsătoria fiului său. nr. Principele şi Principesa de Leiningen au fost cazaţi la castelul Pelişor. Nicolae Pepene Nunta principesei române a fost un eveniment monden de valoare internaţională. 1255. Vaida-Voevod. G. i. 29 iul ie 1931. în apartamente special amenajate. 1297.cimec. Regele Albaniei.embrie [931. 27 iulie 1931. The San Francisco Examiner". dosar 348/ f. p. nr. 5: Curen/11/. 53 În timpul ceremoniilor..N. „Drapelele naţionale fluturau pe clădirile publice. 1255. Dr. Lupu. p. preşedintele Senatului Mihail Sadoveanu etc. ''' Universul. p. '" D. 199. 27 iulie 1931. C.. în D. 27 iulie 1931. Gen. 7 sepl.C. ghirlande de flori cu crengi de brad şi becuri multicolore fuseseră instalate pe stâlpii Corespondenţii ziarelor . p. Universu/. 28 iulie 193 I. p. la festivităţi a participat elita politică românească: prim-ministrul Nicolae Iorga. împreună cu Regina Marioara a Iugoslaviei.The San Francisco Chronicle'" ~i . 48 La invitaţia familiei regale. 24 iulie. nr. p. 6. Anton. „Luminile oraşului".. 7. unde invitaţii au putut viziona filmul lui Charlie Chaplin. I. 198. a fost ultima sărbătoare mare a familiei sale la care a participat.I. 49 În după-amiaza zilei de 24 iulie au sosit la Sinaia socrii miresei. Sinaia a uitat de orice altceva. I. preşedintele Chile. La 4 septembrie 1931. 50 Pentru Arhiduce. Argetoianu. p. dosar 148/ 1931.C. s-a încheiat cu o serată la castelul Pelişor. plecat la tratament la Kissingen. nr. Arhiducele Alfons. a. Artur Văitoianu. 51 Regina Marioara.

. conţinând „recipisa de depozit a 200 de acţiuni B. 3. primăriei Sinaia 25. 56 Vineri şi sâmbătă. o casetă de aur şi email. Pe platourile Peleşului au venit în costume de sărbătoare numeroşi ţărani din satele din apropiere. o călimară de lemn 58 . 28 iulie 1931. Dintre darurile deosebite oferite . 67.. în . o cutie „cu mai multe şiruri de paftale de aur" dăruită de „Asociaţi unea Femeilor Române din Ardeal" prin Maria Baiulescu. „o imensă cupă de argint cizelat. în „Sala Florentină" a castelului Peleş.ro .N. 1256. o salbă din 32 „monezi vechi habsburgice de aur". „echipat pentru turism şi admirabil utilat. o pereche de papuci brodaţi cu figuri din picturile lui Grigorescu (pe unul figura o ţărancă cu seceră.The San Francisco Examiner"' din 27 iulie 1931 . o cutie de sidef. 55 Din „caseta sa particulară". oferită de regimentul 4 roşiori. 7 vaze de aragonit din produsele fabricii „Aragonit" Târgu-Mureş şi un costum naţional săsesc din comuna Batoş oferite de judeţul Mureş. nr. o icoană veche „de mare valoare". 1: nr. dăruită de primăria Chişinău. '" 57 Curentul. nr.cu un safir de dimensiuni excepţionale. ' Jon Scurtu. un „superb vas Galle". sunt de menţionat: avionul „Moth-Haviland". un vas cu email oferit de judeţul laşi. cil„ p. unde se afla unul dintre domeniile sale. oferite de Regele Carol al Il-lea 57 . 5 Curentul. vase în onix oferite de judeţele din Ardeal şi Banat. nr. 113 http://tara-barsei. Fond Casa Regală­ . dosar 148 / 1931. oferită de guvernatorul Băncii Naţionale a României.D. de construcţiune şi valoare deosebită" şi o broşă de briliante cu insigna Marinei. un tablou japonez în piele. 54 Oraşul era garnisit de vizitatori." depuse pe numele Principesei Ileana. „două vase mari de argint pentru flori" oferite de generalul Iacob ici şi comandorul Păiş. oferit de regimentul de escortă regală. oferită din partea Basarabiei de generalul Răşcanu. Din istoria familiei regale române de telegraf pe tot parcursul drumului de la gară până la Castelul Peleş". Mihail Manoilescu. o vitrină cu un „somptos serviciu de masă în aur şi argint". 29 iulie 1931. „un inel cu briliante într-o cutie Lalique" oferit de Camera Deputaţilor. oferită de judeţul Tighina. 7: Universul. 67. p. 24-25 iulie. cit. 198... p. „un inel cu perlă roz şi un CEC de 1 milion de lei" dăruite în numele Transilvaniei de către miniştrii Valer Pop şi Ştefan Meteş. oferită de judeţul Putna. dăruită de judeţul Cahul. p. Principesa Ileana a donat pentru săracii primăriilor Bucureşti. 200. Iaşi. „un şirag de imense chihlimbare". o icoană lucrată la muntele Athos în anul 1580.000 lei şi primăriei Poeni. primăriei Balcic 40. a avut loc ceremonia primirii de către viitoarea familie arhiducală a felicitărilor şi darurilor prezentate de către diferite instituţii şi personalităţi. p. Cluj şi Chişinău 50. lucrată în aur. 55 Ileana. 27 1uhe 1931. R. o icoană „minunat cizelată în aur". dar şi cadoul Marelui Voievod Mihai. op. op. Cernăuţi.Înalţilor logodnici". „un covor şi o pânză românească de o rară fineţe". oferit de judeţul Covurlui. IO. dăruite de Regina Maria.000 lei.l. şi un serviciu de argint pentru cafea" oferite de judeţul Lăpuşna.ro / www. N. un colier cu pandantiv de briliante montat în platină oferit din partea guvernului de prim-ministrul Nicolae Iorga.000 lei. oferite de şcoala de aplicaţie din Ploieşti. 27 iulie 1931. un „splendid" covor oltenesc oferit din partea primăriei Sinaia şi un mare candelabru antic de bronz dăruit din partea Uniunii comunităţilor israelite şi 54 Ion Scurtu. oferită de către doamnele din Timişoara şi judeţul Timiş -Torontal. un colier de briliante şi un altul de perle cu un mare briliant şi. un serviciu de ceai de aur şi argint oferit de judeţul Prahova şi un altul de judeţul Tutova. f. pe celălalt o ţărancă cu fuior) din partea asociaţiei „Acţiunea patriotică". rezultatul propriei îndemânări.C. o casetă de aur. bride ofAnton ar royal rites. 1255.cimec. 8.A.OOO lei. Cabinet. de uniforme strălucitoare şi limuzine luxoase. dăruit de şcoala de menaj din Ploieşti.

cit. p. Era o atmosferă încântătoare. Regele retrăgându-se.ro / www.N. 6. 6. „nu au dat rezultat. nr. Guvernul român a încercat înainte de nuntă să-i găsească Arhiducelui o patrie adoptivă. 28 iulie 1931. 7..E. Margareta. Martorii mirilor au fost Regele Carol al II-iea şi Principele Friedrich de Hohenzollern pentru Ileana şi Arhiducele Franz-Josef şi Principele Leiningen pentru Anton. 3. din consideraţiune pentru Austria. ''' Ibidem. La ora I O. nr. ministrul român la Viena. Universul. după altele. ministrul României la Bruxelles. 61 printre care foşti prim-miniştri. mirii au plecat la castelul Peleş pentru ceremonia religioasă. p. p. S. Drumul era deschis de doi jandarmi din regimentul 69 ''' Curentul.. 5. 28 iulie 1931. În ajunul nunţii sale. nr. 200. p. Balul a fost deschis de logodnici cu un vals. După miezul nopţii. nr. 29 iulie 1931. 67 ofiţerul stării civile. 1256. generalii şi comandanţii principalelor unităţi 63 . cele două guverne. op. refuză să prenumere un Arhiduce printre supuşii lor. prin care îşi menţinea cetăţenia română64 • În schimb. contactat de Caius Brediceanu. nr. Anton era apatrid. A I. 1257. Pe aleile reşedinţei au fost desfăşuraţi soldaţii regimentului de gardă. „Dansul a fost foarte animat. La înmânarea darurilor. p. înalţii demnitari ai statului. urmaţi de Principele Nicolae şi sora Arhiducelui Anton. şefii de misiuni diplomatice. Nicolae Pepene Comunitatea israeliţilor spanioli din Bucureşti. C. 29 iulie 1931.A. 67. 199. p. Familia regală română şi oaspeţii săi au încheiat seara zilei de 25 iulie printr-o recepţie dată la castelul Pelişor.. După ceremonia civilă. 5. 28 iulie 1931. nr. p.cimec. 27 iulie 1931.ro . 59 Corpul diplomatic a dăruit logodnicilor un „superb vas de flori". 29 iulie 1931. nr. un pachet de tutun legat în foi de porumb şi un amnar cu cremene. p. însă atât guvernul din Liechtenstein. „a adresat soţilor întrebările şi a primit răspunsurile acestora în limba română şi în limba franceză. viitoarea Arhiducesă de Habsburg a înaintat o declaraţie redactată de directorul general al Domeniilor Coroanei. la castelul Pelişor s-a desfăşurat într-un cadru restrâns.În faţa unui crucifix." La recepţie au luat parte. p. '' Curentul. 1257. "' Raoul Bossy. ''''7 Universul. . I. peste 300 de persoane . a codului civil şi a dosarului care cuprindea Statutul Curţii Regale a României" . op. înveşmântată în soare şi în azur. şi de la O. şefii partidelor politice. nr. nr. circa 600 de persoane 62 . 1256. în prezenţa familiilor regale şi arhiducale şi a unor apropiaţi ai acestora. I. iar aproape de Peleş au fost înşiruite „în uniformele lor pitoreşti cohortele cercetaşelor. însufleţită de febrilul neastâmpăr al miilor de drumeţi sosiţi din ajun şi în zori" s-au desfăşurat ceremoniile 66 căsătoriei civile şi religioase. p. 114 http://tara-barsei. 200. cât şi guvernul din Luxemburg. Splendidele uniforme ale ofiţerilor de gardă se amestecau cu toaletele multicolore ale doamnelor de la Curte şi ale invitatelor şi cu fracurile de culoarea «bleu de roi» ale aghiotanţilor şi secretarilor M. '''1 Ion Scurtu. într-o „dimineaţă triumfală. . M. I. ministrul Justiţiei. 28 iulie 1931. 27 iulie 1931. 198. cit.F. pe lângă care intervine George Grigorcea. venite să salute pentru cea din urmă oară Domniţa care le-a fost căpetenie şi tovarăşă" . 3. 198. 27 iulie 1931. p. Pe 26 iulie 1931. 29 iulie 1931. Stan. "' Universu/. 1255. 199. După întrebările rituale a fost cerut şi obţinut consimţământul suveranului. Universul. '' Curellful. Universul.adolescente cu chipurile bronzate de soare. Universul. balul a luat sfârşit.F. cunoscută de amândoi mirii" 68 . nr. Hamangiu. nr. '" Curentul. Regelui. „Acţiunea patriotică" i-a oferit mirelui un cadou inedit: o tabacheră românească cu chipul Ilenei. i s-a spus că „simbolizează adagiul românesc: «Răbdare şi tutun»" 60 . nr. 200. după unele surse. festivitatea căsătoriei civile. '"' Curentul. 187. p. ale studentelor de la I. Anton va rămâne deci un austriac fără drepturi în ţara sa de origine" 65 . I. urmată de dans.C. 29 iulie 1931. S. p.

115 http://tara-barsei. un „landou a la Daumont". Humanitas. p.ro . bride of Anton al royal rites. 74 Mirele „soseşte în urmă. Trăiesc din nou. Principesă de România. f. Regina Mamă purta o rochie din mătase albă şi o pălărie de aceeaşi culoare. după modelul şi desenele Reginei Maria şi nu a fost văzută înainte de nuntă de admiratorii Jienei deoarece creatorul a sugerat că acest lucru poartă ghinion. Ibidem. 1257. 6. Ga=eta Transilvaniei. Domniţa poartă o rochie crepe-satin alb. urmaţi de Regele Carol al Ii-lea şi Ileana într-o trăsură trasă de patru cai. s-au aflat Regina Maria şi Leopold-Salvador de Habsburg. 1999. Voalul din fir aurit.A. 78. iar trupele regimentului de gardă au prezentat onorul. care aruncă reflexe şi umbre pe 711 71 Universul. Ginerele şi-a întâmpinat aleasa oferindu-i un buchet de crini albi. „Un zâmbet prietenos luminează chipul tinerei mirese. alături de Principele Friederich de Hohenzollern.C. flancat de torţe uriaşe. şi era o bijuterie de familie. nr. nr.N. dăruită de Împăratul Napoleon I soţiei sale. În mijlocul holului mare al palatului a fost amenajat un altar. 8. 29 iulie 1931. care înaintează spre făclii cu fruntea încinsă în diadema de aur din care se despleteşte torentul de beteală scânteietoare. Bucureşti. Ileana. 70 Reşedinţa regală era împodobită cu steaguri şi flori. 72 Coroniţa de aur decorată cu diamante. a luat loc în stânga. pe decolteul trandafiriu străluceşte superbul colier de platină. Fond Casa Regală. 29 iulie 1931. Şi slujba nupţială începe sub lumina tremurătoare a celor opt făclii uriaşe. Regele Carol al II-iea şi Principele Friederich de Hohenzollern din partea Ilenei şi Principele de Leiningen şi Arhiducele Franz-Josef din partea lui Anton. Înalţii oaspeţi se aşează pe fotoliile Ia picioarele cărora sunt aşternute perne de velours roşu. Apoi venea Principele moştenitor Mihai.). Arhiducele Leopold-Salvador.cimec. asociaţie care se aflase sub directul patronaj al Principesei. primit în dar de la guvernul ţării în ajun". în uniforma gri a vânătorilor de munte. 29 iulie 1931. 31. în „The San Francisco Examiner" din 27 iulie 71 1931 .ro / www. lung de 40 de picioare. Arhiducesă de Austria. fanfara batalionului I de vânători de munte a intonat imnul regal. p. · Ileana. Regele Carol al II-iea. peste care pluteşte o străvezie maramă de tuile. în fracul svelt. 73 Rochia de nuntă a Domniţei a fost creaţia unei case de modă din Bucureşti.D. În prima trăsură care a intrat pe sub frontalul castelului Peleş. însoţit de Principele de Leiningen.C. 200. în uniforma cenuşie a ulanilor imperiali. 29 iulie 1931. 78. nr. Nota dominantă a decoraţiunilor a fost dată de o mulţime de ghirlande pline de trandafiri roşii şi albi. urmaţi de Regina Maria şi însoţitorul său. Din istoria familiei regale române regal de escortă. purtată peste părul tuns scurt şi vopsit roşcat. Naşii de cununie au fost martorii de la cununia civilă.Cabinet. p. Când cortegiul a ajuns la Peleş. fusese primită cadou de la Leopold-Salvador de Habsburg. revărsată în cute flexibile peste trena purtată de patru copile brune.I. viitorul socru. În uniformă de general de vânători de munte. " Ga=eta Transilvaniei. 1. era opera fetelor din Asociaţia Femeilor Creştine (A. nr. Arhiducesa Maria-Luiza. Pe altar a fost aşezat un tablou pictat de Holbein reprezentând-o pe Maica Domnului. îmbrăcat în unifonnă de cadet de aviaţie. Regele Carol al 71 Ii-lea a condus-o pe sora sa la altar. cu privirile pline de o candidă sfială. F. Cununa florilor de lămâiţă îi împodobeşte tâmplele. 72 Curentul.. dosar 148 /1931.

vizitele la noi în ţară prea des n-ar fi indicate din multe şi multe considerente politice" • 81 În după-amiaza zilei nunţii. "71 Curentul. La un semn al Suveranului. nr. că în urma căsătoriei ei cu arhiducele. cu scurte opriri la Budapesta şi Viena.A. în general. " Universul. op. supus străin.ro / www. nr. 200. Mireasa şi-a lăsat buchetul 77 pe soclul monumentului. 200. Umberto Kaldewey. mirii au primit o casetă cu o relicvă preţioasă: o fărâmă din rămăşiţele Sfintei 76 Tereza. îmbrăcaţi în costume populare. 29 iulie 1931. 77 1 Ga=eta Transilvaniei. cortegiul regal a fost întâmpinat de o „nuntă ţărănească". 3. 78. Primul popas a fost o săptămână la castelul Bran. Alexandru Cisar. însoţită de „tradiţionalul taraf de lăutari cu cobză şi nai".. au oficiat Abatele Vladimir Ghika (care a ţinut şi predica). Regina Maria şi Principele Mihai. ''' D. 200. ci a lui Barbu Ştirbey. „îmbrăcaţi în zale şi cu căciuli de dorobanţi". ca .de pildă . 291Ulie 1931. 6~ Universul. Principesa a 80 avut o discuţie neplăcută cu Regele Carol al Ii-lea. dansau şi salutau mirii cu chiote şi focuri de armă.. p. 1257. care i-a tăcut cunoscut surorii sale că „ea nu este fiica regelui Ferdinand. nr. După ceremonia religioasă. 78. şi că. iar directorul şcolii. 29 iulie 1931. după care tânăra pereche princiară a plecat cu un avion condus de Arhiducele Anton la Mtinchen.) Orga îşi revarsă armoniile. p. nr. Principesa Ileana. 29 iulie 1931. Nuntaşii. 6. topite în melodioasele acorduri ale violoncelului.C. La plecarea din Peleş. 6. Fond Casa Regală. nr. Din partea Papei. Nicolae Pepene chipul palid al Madonei. nr. au mers să depună coroane de flori la cimitirul eroilor armatei române căzuţi în primul război mondial.cimec. într-un lin zbor planat.ro . p. 29 iulie 1931. 29 iufie 1931: Curentul. trimis special la Sinaia de Papa Pius al Xi-lea. p. Episcopul Fischer şi însărcinatul de afaceri al Nunciaturii apostolice. nr. Marele voievod Mihai ia din mâinile Domniţei Ileana buchetul nupţial.N. Alături de ei au apărut călări. Ileana şi Anton au plecat în luna de miere. Junii Braşovului şi „un car alegoric cu domnişoare din Sinaia". profesorul Alfred Ladengang a aterizat pe pajiştea verde" . „Răspunsurile serviciului religios" au fost date de corul maicilor de la Notre-Dame din strada Pitar Moş. 3. "'' Curentul.1. Se pare că după terminarea petrecerii. p. („. multe din prerogativele şi privilegiile acordate unui membru al familiei regale române nu i se mai pot acorda ei în viitor. 3: Ga=eta Transilvaniei. 1257. După praznic. dosar 313/1931. f 4. cit. 29 iulie 19JI. 130. 78 La prânzul de încheiere s-a sărbătorit cu şampanie franţuzească şi vinuri româneşti din pivniţele regale şi s-a dansat pe muzica orchestrei conduse de maestrul Dinicu. 29 iulie 1931.trenuri speciale scutite de plată etc. 78. " Narcis Dorin Ion. ' Universul. fostul confesor al Regelui Ferdinand. Ileana şi Anton. nr. unnaţi de Regele Carol al II-iea. 29 iulie 1931. 1257. p. mirii 79 şi oaspeţii lor au urmărit de pe platoul terenului de golf de la Peleş „zborurile avioanelor fără motor ale şcolii de la Codlea: coborând de la Bucegi. Ga=eta Transilvaniei. şi-l depune pe perna roşie de la picioarele Regelui Caro1" • 75 Liturghia a fost ţinută de înalţi prelaţi romano-catolici: benedicţiunea a fost dată de Arhiepiscopul de Bucureşti. p. nr. 116 http://tara-barsei.

tânăra familie Habsburg a plecat la Budapesta cu un avion pilotat de Anton. nr. Domniţa Ileana i-a vorbit ziaristului de „ideile sociale şi "'1 Curentul.1219/1931. Curentul. În Predeal. iar Ileana a fost aşteptată de doamnele române din colonia vieneză cu buchete de flori. 1258.1. 9.ro . Fond Casa Regală.1219/1931. nr. 1267. Predeal-Valea Râşnoavei. '" Ibidem. p.p. după ce au vizitat fabrica de avioane din Ghimbav. 30 iulie 1931. 528. I. dosar V. ei au tăcut o plimbare cu maşina prin Budapesta şi împrejurimi în compania Arhiducelui Josef-Francisc şi a soţiei acestuia. Apoi perechea imperială s-a îndreptat spre 82 Bran pe „drumul nou". în „condiţiuni excelente". iar din partea coloniei de cercetaşe din Bran. iar după-amiaza au fost primiţi de regentul Horty la reşedinţa din castelul Gi:idi:illi:i. Avionul a fost dus la hangar „sub supravegherea personală" a lui Anton.. mirii au fost sărbătoriţi de locuitorii Predealului şi Râşnovului. Apoi s-au înapoiat la Bran" . dar nu înainte de a asculta „Fedeleşul". " Universu/. 92 Un corespondent de la „Petit Journal" a asistat. unul dintre cântecele populare preferate. 91 Pe 8 august. 8 august 1931. la hangarul aerodromului „Aspern". simbolul intrării Domniţei în rândul nevestelor.A.N. 7 august 1931. Arhiducele scuzându-se faţă de personalul legaţiei române care i-a aşteaptat la aerodrom „că şederea în frumoasa capitală a Ungariei a fost atât de plăcută încât au uitat cu totul de momentul plecării". deschis în aprilie 1930 de râşnoveanul Voicu Popa84 • La intrarea în Râşnov. 1265.ro / www. p. an X. Personale Maria. Principesa s-a despărţit cu greu de admiratorii săi. 1266. voi. venind de la Sinaia. 27 aprilie 1930. 6 august 1931. 6 august 1931 şi Universul. p. "'' D. 30 iulie 1931. cu o întârziere de două ore. în costume pitoreşti" ocupase întreg spaţiul de la intrarea în Bran până la poarta castelului. 6. noi vom fi foarte fericiţi" 88 . 30 iulie 1931. p. familia arhiducală părăseşte Budapesta. 2. o cruce frumos incrustată în sidef. Fericită de felul cum au întâmpinat-o brănenii.C. care i-a condus în mijlocul localnicilor. au fost întâmpinaţi de un grup de călăreţi. ora 15. Automobilul condus de Anton a poposit pentru aproape o oră la hanul „La Pârâul Rece" 83 . drumul Reginei. După un zbor de o oră. şi-n asistenţa unei mulţimi entuziasmate". primarul le-a oferit pâine şi sare. f. p. 8. '" Curen/I//. p. O micuţă cercetaşă a oferit darul brănenilor: o icoană veche şi un ştergar „de legaţ la cap". 117 http://tara-barsei. Pe 3 89 august. maşina tinerei perechi imperiale a fost oprită printr-o panglică tricoloră. nr. 6. 3. unde au fost salutaţi de membrii familiei de Habsburg. II. au aterizat pe aerodromul „Mathiasfcild". lăsând şi două scrisori adresate M. li. S.N. " D. f. 85 Branul i-a aşteptat „plin de soare şi flori" 86 . nr. nr.C. 20 I.A.cimec. „un popas admirabil pentru viligiaturiştii din Carpaţi". „în dreptul şcolii normale de fete.l. deasupra castelului Peleş. 29 iulie 1931. p. Regelui. Apoi tinerii s-au cazat la hotelul de lux „Hungaria". voi. 201. '" Curentul. I. nr. I (lb. într-o vizită cu caracter „exclusiv şi privat". Cu câteva zile înaintea plecării de la Bran. 1258. Fond Casa Regală. dosar V.. 30 JUiie 1931. Personale Maria. Ileana îi scria mamei sale: 87 „Dacă viaţa noastră este pe jumătate de fericită pe cât sunt urările de bine pe care le-am primit. '· Ibidem. care au căzut în poiana castelului. engleză). nr. "' Universu/. După ce au trecut pe sub „porţi de triumf'. nr. Ileana şi Anton s-au pregătit de voiaj venind cu avionul dinspre Bran la Sinaia şi. 6. I. „Lumea coborâtă de pe plaiuri. de către un grup de cercetaşi. Din istoria familiei regale române În drumul spre reşedinţa Reginei Maria. nr. '. „au tăcut şi câteva viraje. 208. 90 A doua zi. "' Carpaţii. 1257. la pregătirile de plecare ale familiei arhiducale. nr. După două ore de zbor au aterizat pe aerodromul „Aspem" din Viena. p.

consecvent planurilor sale politice. 13 septembrie 1931 si nr. Elisabeta. Mai mult.. 9. Arhiducele Ştefan s-a născut la 15 august 1932.o 94 casă închiriată de la sora Reginei Maria. 391.. Astfel a decis guvernul cu nepăsare şi cruzime. op. dată de cei şase copii.ro . fosta Regină a Greciei..ro / www. p. 205-207. Ileana şi Anton s-au mutat la Modling. însoţită de Ileana şi Anton. Frumuseţea familiei sale. lângă Viena. sau oriunde ar fi. născută la 15 ianuarie 1942. să-mi închidă uşa casei părinteşti sub scuza că e un pericol ca un Habsburg să fie născut în România( . născută la 21 mai 1935.. Nicolae Pepene umanitare care au inspirat-o întodeauna în relaţiunile cu femeile şi fetele din ţara sa natală". Din păcate. op. tinerii au aterizat pe aerodromul din Linz şi. 13 august 1931.cimec. la numai o lună de zile după naşterea lui Ştefan. Ileana şi Anton au onorat o invitaţie la Sigmaringen. 132-133.inchen. nr. nr. născută la 2 octombrie 1939 şi Elisabeta (Herzi). · B1blioteca Academ1e1 Romane. 6: Universu/.. pag. pe 99 15 septembrie 1932. Beatrice de Bourbon y Orleans 95 -. 9. legându-i mâinile acuma când copilul ei are nevoie de ea( . Principesa Ileana nu a respectat legământul făcut în faţa altarului la 26 iulie 1931. Articolul se termina cu aprecierea autorului că „niciodată nu va putea exprima farmecul moral şi fizic care se desprinde dintr-o personalitate atât de încântătoare'm. p. 118 http://tara-barsei. 97 Regele Carol al Ii-lea. îşi aduce nepoţelul de la Viena la Bran.100 Ileana şi Anton au mai avut încă cinci copii: Maria-Ileana (Mino/a). 1272. Regina Maria. În drumul spre Germania. Imediat după încheierea lunii de miere. unde aveau stabilită reşedinţa permanentă . Nu le pot ierta mai ales durerea ce o fac mamei. '"' Cia=eta Tra11sdva111e1. născută la 18 decembrie 1933. Universu/. 21 S. e guvernul Ţării care mă înlătură de ţară azi. cil. op. Ileana ar fi dorit să nască primul copil la Bran. pentru o zi. cit. nr. va ţine familia Arhiducesei departe de ţară. iar în perioada 15-20 august s-au dus la Londra 96 . S 7 (41 )/CCLIV: vezi ş1 Raoul Bossy. pe un pat sub care Regina Maria a presărat pământ adus din România. ). nu a putut salva o căsnicie greu încercată de dificultăţile prin care au trecut cei doi soţi în timpul celui de al doilea război mondial. 13 august 1931. nr. cir. '" Narcis Dorin Ion. dar departe de ţară printre străini. Divorţul s-a pronunţat în anul 1954. pe I Oaugust. ) doare îngrozitor de mult" 98 . unde îi aştepta Regina Maria şi sora cea mai mare a Ilenei. 27 septembrie 1931. au poposit la Kremsmuenster. p. Pr111c1pesa Ileana.. '" Ibidem. cit. Alexandra (Sandi). De la Mi. şi din păcate fratele meu consimte. 94. Ileana şi Anton se întorc la Bran. Maria-Magdalena (Magi). Dominic-Nicolae (Niki). Manuscrtse. 41-42: Hannah Pakula. p. '" Curentul. :. născut la 4 iulie 1937. 215.. deşi nu s-a înscris în regulile matrimoniale ale familiei ei. Cia=eta Transilvaniei. mă neagă şi se leapădă de mine. p. Trebuie să rămân aici. 18 septembrie 1932. la Modling. p. nr. 59. 13 august 1931. 74. însă autorităţile româneşti i-au interzis intrarea în ţară: „Nu mi se îngăduie venirea-n ţară.. op. După ce guvernul austriac le acordă permisiunea de a se întoarce în Austria.

ln acelaşi an îşi începe activitatea celebra companie olandeză KLM.. p. „Oficialitatea noastră cât şi publicul au î11ceput să preţuiască TIMPUL ca factor economic"". Cum remarcă Ioana Pârvulescu. Braşovul este racordat devreme la reţeaua aeriană. iar primul dintre ele se afla la 7 kilometri de Bucureşti (istoria aviaţiei române. mult îmbunătăţit şi cu o infrastructură corespunzătoare. stafii aeriene (Bazargic. Se ajungea din centrul Capitalei la aeroport în 15 minute. 2 Din 1928 s-a zburat din Bucureşti către Galaţi-Chişinău. nr. Bucureşti. a zburat lânga Ghimbav (Gemat Nussbăcher. Cluj şi Constanţa. aşa cum rezultă dintr-o recentă anchetă sociologică..cimec. care marchează debutul curselor regulate interne în Europa. nascut langa Codlea. precum şi numeroase aeroporturi private (România aeriană.încetarea ostilităţilor pe frontul iugoslav asigură o bună legătură'". passim. ziarele anunţă8 că 7 navigaţia aeriană este reluată. 17 decembrie 1965. 22). 1984.ro . sfârşitul perioadei interbelice marcând 4 banalizarea mitului lui Icar. Braşovul avea din 1925 o fabrică de avioane cu un aerodrom. România avea numeroase aeroporturi . control şi îmbarcare durau 20 de minute (România aeriană. . Însă. iar . avioanele româneşti LARES zboară pline··. Peste numai un deceniu. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Horia Salcă. însă în 1939 a fost amenajat un teren şi la Ghimbav. 6 Declanşarea celui de-al doilea război a avut la început efecte negative pentru aviaţia civilă din România . loc de relaxare pentru artişti. Braşov. Acest fapt se petrece la mai puţin de un sfert de secol de anul 1919. Braşov. în completarea curselor externe. . Comparatil' cu anii anteriori. care a fost reorganizată din 20 iulie 1937 şi a „clădit spiritul aviatic al publicului nostru" 3 . iar un an mai târziu se constituie compania franco-română. a existat lângă Ghimbav un aeroport civil de pe care decolau şi 1 aterizau două avioane zilnic.externe (Bucureşti-Praga si. Satu Marc. în 1941. 243 ). Băneasa.. Bucureşti: Varşovia).ro / www. p. iar pentru un zbor extern formalitălile de l'amă. Humanitas. dintre care cele mai mari erau Junkers cu 12 locuri. în România s-au folosit 15 tipuri de avioane. Bucureşti. În aprilie 1939 Mihail Sebastian călătoreşte cu avionul la Balcic.•p. 2003. Contribuţii româneşti în domeniul aviaţiei. laşi). 232.. un rol important jucând compania LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul). laşi-Cernăuţi. în primăvara anului 1941. fapt atestai şi de fotografiile făcute pe aeroportul Băneasa. fntoarcere în_ Bucureştiul il1lerbelic. lsmail. ln ziarul Curentul dm 5 mai 1941 se anunţă că .. de la agenţia de voiaj. asigurându-se. 2002. . 239).. 240. p. Cetatea Albă. 44). Turnu Severin). în 1938. Călăraşi. Cernăuţi. accentuate şi de evenimentele din Balcani. 119 http://tara-barsei. 18). secundare (Balcic. Braşov. Constanţa. 20-21 (28-29). Turnu-Măgurele. îşi cumpără bilet dus-întors.. lncă dm 1913 Albert Ziegler. pentru că doar din 1925 putem vorbi de trafic intern şi în România. iar înainte de plecare culege informaţii de la Lares. 2003. 2003. în „Volkszeilung·'. iunie 1942. Cluj.redeschiderea nav1gaţ1e1 aeriene dm Romama nu s-a mai făcut în acest an ca în trecut cu solemnitate la Băneasa"'. Până în 1940. nici un sentiment. Galaţi. A. p. Ţara Bârsei Daniel NAZARE UNAEROPORTLABRAŞOVÎNl~l Una dintre obsesiile elitei braşovene de astăzi. Târgu-Mureş. p. Puţini ştiu că.duminică dimineaţa tot cu avionul îl tăcusem" . ln plus. Lockheed cu 1O locuri şi Douglas cu 21 locuri (Istoria .începerea curselor aviatice pentru public a trecut aproape neobservată". Noua societate avea capital mixt: 2/3 ca_pital de stat şi 1/3 capital privat (Istoria„ . Timişoara). Ein Zeidner Pionier des Flug11•esens. passim: nr. p. . 234-236). iar în jurnal notează: „M-am întors ieri dim ineaţă cu avionul.. Editura Transilvania Expres. • . 190. Existau aeroporturi pnm:ipale (Arad. o reprezintă construcţia unui aeroport internaţional în apropierea oraşului de sub Tâmpa. chiar dacă Ia început avioanele erau deservite de piloţi militari şi exista un singur loc pentru pasager. Chişinău. Cu toate acestea . aprilie 1938. Drumul la ducere . Dispar în 1940 două curse . Au fost construite primele aeroporturi la Băneasa şi Arad.materialul de zbor al LARES-ului are serioase ascendente calitatil'e asupra celui al celorlalte companii străine pe care războiul le-a surprins cu avioane vechi··. devenind astfel principalul aeroport al Braşovului. 17-18 (25-26). Craiol'a. nici un 5 amănunt din timpul zborului. şi patru legături cu Interval. publicate în acelaşi ziar. . argumentul fiind că ··războiul a ajuns şi la graniţele noastre"".pud Ioana Pârvulescu.

Bucureşti-Braşov-Sibiu-Arad.ro . 21 mai 1941.45). p. cât şi după- • 16 amiaza. cu excepţia duminicilor. „E bine să ne gândim la orele lungi pe care le necesită aceste legături între Capitală şi oraşele transilvănene făcute cu trenul chiar când acesta ar fi un rapid cum se cade. 10). Braşov (sosire 9. Suni lăudate avioanele Sockheed (I) cu IOlocuri.20)". p.50. editat în 1 " 1984. Bucureşti (sosire 9. 2113 Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad. 17 .. I O). 2117) până la Sibiu şi de aici să o prelungească până la Arad. 11 La deschiderea acesteia a contribuit şi inaugurarea. care au avut norocul să zboare în curse speciale sau prin mijloace private" 14 • „Rezultatele acestei linii [Bucureşti-Turda] întrecând cu mult aşteptările au determinat" Direcţia Aeronauticii Comerciale şi Societatea Lares să o dubleze de la 19mai 15 cu o nouă linie (nr. iar „sborul . 5. 2120. în tratatul de Istoria aviaţiei române. p. p. Ibidem. de interesele oraşelor şi apoi de condiţiile tehnice şi de navigaţie. complet ocupate" (Ibidem. Cursa inaugurală din 19 mai 1941 a fost făcută cu un avion Douglas. Presa a încercat să explice contextul în care a fost inaugurată această cursă. neaglomerat„ (Ibidem. nr. Sibiu (sosire 8. Numărul din aprilie-mai 1941 al revistei România aeriană anunţa că „o linie aeriană nouă 10 ( ••• )s-a dat în exploatarea Societăţii Lares pe ziua de 7 mai 1941.30). Direcţia Comercială şi Serviciul Propagandă ale companiei aviatice anunţă că Braşovul este legat pe calea aerului cu oraşele Bucureşti şi Sibiu în 30 de minute.30 plecarea). p.35. de către Ungaria. Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda şi Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad 9 • Acestea au fost programate după meticuloase studii. plecarea 8. 8. Braşov ( 17. 7).cimec. Braşov ( 17 .. ) o veste în care sunt reunite elemente de mare însemnătate economică şi patriotică". prin cele două curse. Nu lipsesc însă nici accentele retorice. Deşi există numeroase articole în care este menţionată escala de la Braşov. 249). plecare 9. Traversarea munţilor constituie pentru mulţi o noutate. cursele se „reiau·' din 7 mai. p. Din 5 mai este inaugurată şi cursa nr. 17. în primul rând. Sibiu ( 17 . I O). " Ibidem. cursa Bucureşti-Turda fiind considerată „un viguros răspuns organizării maghiarilor" 12 . iar dinspre Bucureşti ( 16. iar de la Arad (16).ro / www. Sibiu. adaptate ş1 pentru zborul pe timp de ploaie ş1 ceaţă (7 ribuna. care au ţinut cont. a liniei aeriene Budapesta-Satu Mare-Oradea-Târgu-Mureş.afară de atracţia sa .. 18).. 5 mai _1941. I O. 6) "11 Curentul. 11 Pe relaţia amintită. Sibiu (8. Arad (9. Daniel Nazare Ardealul: Bucureşti-Arad-Budapesta. Arad sau Turda atât dimineaţa.50). Braşov (sosirea 8. 18 mai 1941. având 21 de locuri . 120 http://tara-barsei. 31. existând un „mare interes economic şi naţionalist" 13 . cursa nr.. care funcţionează după următorul orar zilnic în ambele sensuri exceptând duminicile: Turda (plecare ora 8). se putea ajunge de la Braşov la Bucureşti. 7). Aşadar. după următorul program: Bucureşti (la ora 7. iar cu Turda în 45 de minute. '' Universul. punctual şi . 15).oferă poezia pitorescului carpatin într-o măsură necunoscută încă decât celor puţini. 3.20.35. Zborurile se efectuau tot zilnic.45). informa\ia fiind incorectă (Curentul.30). p. 20 mai 1941._4). Turda ( 18. nu sunt amintite decât oraşele Sibiu şi Arad (Istoria . 1941. zborul până în apropierea Clujului cedat Ungariei reprezentând „pentru marele public românesc ( . pentru care s-au folosit „avioanele româneşti (!).45). i.. linia ardeleană Bucureşti-Turda nr. iar din 8 10 mai. 17 . Sibiu ( 17. 2116 pe ruta Bucureşti-Galaţi.20). plecare 8. Bucureşti ( 18. 5 mai 1941.. rapidele Lockheed".

4 mai 1941. 13. aproape că nu pomeneşte de acest eveniment.45). Drumul până la Bucureşti este comparat cu unul prin Braşov („cât îi este necesar omului să meargă pe jos " România aeriană. Avioanele societăţii germane decolau din Berlin marţi. pe linia Berlin-Bagdad. de pe ultima pagină. iar din Bucureşti. 1 ' " Nici un articol nu consemnează corect numele avionului. 1941. tara fiind îndreptăţită să se alăture şi la Axa aeriană Berlin-Roma. fiind cantonaţi şi militari germani (Vasile Ciobanu. observăm că propaganda vremii considera România ultimul punct al Europei în drumul spre Indii. Praga. Pe lângă repetate anunţuri despre deschiderea celor două trasee. 1O. Budapesta. cu escale la 17 Arad. ziarul publica până şi numărul de înmatriculare înscris pe birjele autorizate să circule noaptea. 121 http://tara-barsei. miercuri şi vineri. 10. prima cursă fiind anunţată eronat pentru ziua de I mai. Berlin doar schimbând avionul la Arad.Braşov'').cimec. spre deosebire de cea centrală. Viena. Conlribuţii la rnnoaş1erea iscoriei saşilor 1ransilvăneni 1918-194. Compania Lares pleca din Berlin în zilele de luni.55). cu începere din 19 mai.35. Aeroportul aflat la Ghimbav avea un număr de telefon ( 14-85). p. După cedarea nordului Ardealului ziarul nu a mai apărut la Cluj. p. escala pe aeroportul arădean se scurta la doar 35 de minute. 22 O explicaţie ar fi că ziarul nu avea prea mulţi corespondenţi şi redactori care să acopere toate problemele. aprilie-mai 1941. acestea plecând spre Ghimbav din faţa hotelului Corona./. Pilotul era un tânăr de 28 de ani. La Braşov îşi avea sediul Grupul Etnic German şi consulul german. p. 5). Berlin ( 16. cu prilejul primei curse tehnice experimentale Bucureşti-Turda (cu aterizare la Braşov şi Sibiu). Din păcate. Însă nici zborul spre Arad.35.bolidul s-a aşternut pe aerodromul înverzit de la Ghimbav. strada Regele Carol. joi şi sâmbătă. 22 Probabil că inaugurarea cursei Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda nu a putut fi reflectată în presa locală. miercuri şi vineri. Praga ( 11. 6). Arad (15. Un aeroport la Braşov în 1941 Din 5 mai 1941 se inaugurează o legătură aeriană între Bucureşti şi Berlin .05). joi şi sâmbătă. avea sub control un motor de o mie cai-putere. Agenţia de Voiaj „Wagon-Lits".ro / www. apărut din aprilie 1941 la Braşov 23 . 29 mai 1941. luni. Viena sau Budapesta. însă despre istoria aviaţiei. pe ruta Bucureşti-Berlin. 14. Praga ( 15. care. iar la întoarcere.20. ziarul fiind mai mult preocupat de trecut. nu a fost anunţat de aceleaşi publicaţii. '" Ibidem. iar din Bucureşti marţi. '" Tribuna.ro . pentru că ei puteau ajunge la Budapesta. după numai 55 de minute. chiar pe aeroportul din Ghimbav. Ipoteza este puţin probabilă. Mutând discuţia pe un alt plan.35). Viena şi Praga. p. Berlin ( 1O). costa 84 de mărci la începutul lunii mai 1941 ). Budapesta ( 13. 238) Oraşul avea o importantă comunitate săsească tentată să călătorească la Beri in. 21 În G~eta de Transilvania apar articole ample.40). în cuprinsul ei nu erau complet ignorate chestiunile legate de transport. 15. 15. 4. iar locurile puteau fi reţinute de la agenţii 19 cu două sau trei zile înaintea călătoriei2°. Plecarea din Bucureşti era la ora 8.40: 12. iar în situaţia în care se venea de la Berlin. Deschiderea acestei linii aeriene trebuie judecată într-un context mai larg. Bucureşti ( 18). apărând chiar şi denumiri ca Sockheed sau Lockhead. iar întreaga distanţă era parcursă în 8 ore. " Ardealul. însoţit de un radiotelegrafist. publică şi un interviu cu inginerul aviator Ion Cociaşu. p. întrucât spaţiul tipografic era suprasaturat de articole consacrate zilei de I Omai. 18 Legătura din Arad spre Berlin era rapidă. Doar un singur număr din ziarul Ardealul anunţă. ''' Biroul de Voiaj Româma. 32. Viena ( 13. La Braşov pasagerii erau transportaţi gratuit la aeroport cu autobuzele LARES.50). 9 mai 1941. o alta că LARES nu şi-a fllcut publicitate în această publicaţie cu un pronunţat profil cultural. chiar dacă nu putem asocia această dorinţă cu deschiderea unor linii aeriene cu escală şi la Braşov. telefon 32-55. 2001. Viena ( 12. Ziaristul descrie avionul Lockheed I 07 (!) „de 24 peste ocean" (. aparatul fiind folosit în special de „omul de afaceri" şi de cel „ce-şi preţuieşte timpul". Pentru a oferi doar un singur exemplu.25).25). 6. Faptul este foarte important pentru călătorii care plecau din Braşov. iar sosirile şi plecările din celelalte oraşe aveau loc după următorul orar: Arad ( 10. 7. că „braşovenii vor putea călători la Bucureşti cu avionul". 15. ziarul Tribuna. 15). Se zbura atât cu avioanele companiei. telefon 32-60 (Ibidem.. dar nu poate fi complet ignorată. Sibiu. Dialogul s-a purtat în ziua de 5 mai 1941. 12. Totuşi. trei zile mai târziu având loc şi inaugurarea oficială. cât şi cu cele ale societăţii Deutsche Lufthansa. 49. presa locală din Braşov. în colţul din stânga sus. Budapesta ( 11. nr. Praga. cu excepţia ziarului Tribuna. Se putea merge şi cu trenul (un bilet la clasa I pentru vagoane de dormit. p.1 O: 11. Editura Hora. dar călătoria dura 45 de ore (Porunca Vremii. Strada Regele Carol nr. cu 45 de minute înainte de decolarea avionului. directorul societăţii LARES.

de la Mlinchen. iar până în 1965 a fost folosit la Boston. „domnul Moţica". 32.). un drum dus-întors din Braşov până la Bucureşti şi Sibiu costa 1260 lei. una de 30% asupra tarifului. acordându-se şi reduceri: la bilete dus-întors. mergându-se până la 50% pentru ofiţerii aviatori decoraţi cu ordinul Mihai Viteazul şi Virtutea Aeronautică 29 . · /s1oria . sare 5 lei kg: lapte 9 lei litrul: 30 de lei kg de paste făinoase. ln primăvara anului 1941 existau următoarele preţuri: pâine de 800 g 12 lei. 19 mai 1941. .cimec. ". p.50 lei bucata: 200 Ici costa abonamentul pe un an la „Gazeta de Transilvania". inginer în aeronautică 39 mii lei. una de 20% asupra biletului de înapoiere. nr. .A . consilier 11 economic 36 mii lei.: Un bilet de tren clasa I pe ruta Bucureşti-Constan\a costa 145 lei. p. făcea 12 ore . 5 şi_urm. Intre facilităţi: pornire automată. cântărea gol 3221 kg.ro . benzină 17. 3 Cât despre aparatele de zbor Lockheed Electra IO A._13 octombrie 1941. 76 m. 19_ o înalţime normală de 1525 111 şi 111aximă de 7315 111. 24). In 1942 flota cuprindea 12 avioane Lockheed IOşi 3 Lockheed 14. Canada. trenul fiind mult mai ieftin 28 . O constatare similară făcea şi ziarul bucureştean Curentul din 21 mai 1941: „socotim nimerit să arătăm că legătura dintre Bucureşti şi Braşov este întâia ce se face la noi şi că ea se va realiza în numai o jumătate de oră.. Pentru a ne face o imagine despre aceste preţuri. carne vită 62 lei kg. Daniel Nazare din centrul oraşului până la gara mare" 25 ). Australia şi Chile (ţară care a cu111părat ulti111ul avion în iulie 1941 ). iar dolarul devine de două ori mai scump. 1941. 122 http://tara-barsei. 26 Comandantul aeroportului civil din Ghimbav.. cele maxime fiind următoarele: profesor de liceu 31 de 111ii lei. anunţă că până la Bucureşti un bilet la „bolidul alb" are valoarea de 900 de lei. După intrarea României în război cursul leului s-a depreciat. le-am comparat cu cele ale produselor de primă necesitate. Călătoria cu acest tip de avion aducea un confort fată de modelele anterioare. U. fiind al dotlea model al finne1. 1 " Din 12 aprilie 1941 Braşovul trece la categoria I de salari~are (pe care doar oraşele Bucureşti şi Constan\a o mai aveau). profesor universitar 61 mii lei: arhitect 42111ii lei.2 111.erelectra au fost livrate în iulie 1938. Anglia şi Polonia. avionul fiind vândut în 13 ţări. instalaţie de pilot automat şi post de radio (emisie şi receptic). pe aceeaşi rută. A

Recent uploads by Scribd users

1onul a fost fabricat m California (d111 1934). Aparatul a avut şi o versiune militară. 20 de lei sticla de 650 ml de bere: 42 lei kg de zahăr. 9). Cu un Lockheed 14 S11pcrelectra a călătorit Chamberlain la înt<îlnirea cu Hitler din septembrie 1938. 111uşchi 70 lei kg: carne porc 80 lei kg. precum şi 4 Lockheed 14 (din care au mai ră111as 3 până în 1949). Brazilia. toaletă..76 m. deşi piloţii care descriu călătoria cu acest tip de avion povestesc că unii pasageri se mai loveau la cap. iar avionul reprezintă o soluţie mai convenabilă. De la modelul A s-a ajuns până la 111odelul E. iar plin 4763 kg. Venezuela. p. iar înălţimea de 3.60 Ici un litru. între car_e: S. In Europa este achiziţionat de Ro111ânia. Ibidem._ comandant. ofiţerilor şi funcţionarilor statului. spre deosebire de tren. Putea zbura I 072 k111 cu viteza maximă de 323 km/h. care. 6. Din 111odelul A au fost vândute I07 bucăţi. lăti111ea de 11. iar în 1946 mai avea IO aparate Lockheed IO (scoase din circulaţie în 1947). Întreaga distanţă între Bucureşti şi Turda era parcursă în mai puţin de 100 de minute de zbor efectiv.de aeroport 2_1 mii lei (Curenwl. toate avioanele costând 560 mii de dolari (România aeriană. Cam tot atât cât îţi trebuie să ajungi în Gara de Est sau gonind automobilul să ajungi Snagovul. Avea lungm1ea de 16. 5. unele dintre produse având cele mai mari preturi din tară. Mexic. p. Deşi co111plet 111etalic. pe care nici avioanele Boeing nu le ofereau. p. medic primar 32 mii lei. 111ai ales pentru djstanţele lungi. In Ro111ânia au sosit în 1937 primele trei Lockheed Electra IOA (dintr-o comandă de 7). dar pentru trei lmii. iunie 1938. In aceste condiţii salariile cresc. precum şi cu salariile oamenilor care îşi puteau permite atunci o călătorie cu ° avionul. din cele aproximativ 150 câte s-au fabricat în total.ro / www. Ci1ba. . 31 " Tribuna. „ceva mai mult decât costul unui bilet clasa I cu trenul pe aceeaşi distanţă" 27 . un litru de ulei 11 Olei. ţigarete Plugar 0. preot 15111ii lei: învăţător 18 mii lei. în timp ce aparatele Lockheed 14 Sur.. menţionăm că aveau dotări deosebite pentru acea vreme. tren de aterizare escamotabil. colonel 33 111ii lei: contabil 13 111ii Ici: prefect 36 mii lei.. Din I iunie 1941 se scu111pesc şi trenurile cu 25% (deşi 111ergeau tot mai greul). tot atât cât se plătea şi pentru ziarul „Tribuna". precum şi în ulti111a sa misiune de către scriitorul Saint-Exupery. Un alt 111odcl Lightning P 38 (model 1938) a fqst folosit la bombarda111entul din 1943 asupra României. Chiar dacă informaţia nu era una corectă. asigurare împotriva descărcărilor electrice.

lă la Braşov.I de ~estinaţie (România aeriană. lângă titlul ziarului Curentul. 24 (inaugurată la 19 mai. cu oprire la Braşov). Gazeta de Transilvania''. iar ultimul număr în care apare această precizare este din 9 iulie 1941.70 %. consider?tă ca ultima în care avioan. 208. Jl. 6. însă fără oprire şi la Braşov. apoi şi spre Chişinău. 3. Bucureşti-Budapesta­ Viena-Berlin şi patru interne: Bucureşti-Sibiu-Arad. 6. p. 275. 50. p. 54. 42. Bucureşti-Braşov-Turda (335 km). 32 Intrarea României în război şi rapida eliberare a Basarabiei şi Bucovinei determină compania LARES să îşi reorienteze traseele şi să deschidă curse aeriene spre Cernăuţi (21 iulie 1941). 15 Existau trei legături externe: Bucureşt1-Sot1a.84%. p. 482. o parte din personalul şi avioanele companiei LARES au intrat în compunerea grupului autotransport militar. total pasageri: 523. 432: călători cu reducere: 18. Bucureşti-Braşov-Arad (472 km). în numărul din aprilie 1942. Aşadar. Un aeroport la Braşov în 1941 În revista România aeriană au fost publicate o serie de statistici pentru luna mai 1941. Revista România aeriană publică. 819. 19). în .Ediţie de Capitală. superior legăturii către Galaţi şi doar la I O procente de rentabilitatea traseului spre Viena. 3078. 43. septembrie 1942. iunie-iulie. 2. apare şi precizarea „Sosită cu avionul LARES".70%.a fi. aşa rămânând. cu escală la Braşov).ele LARES fac esca.70%. 34 În plus. 259. 53. 228.ro . 264. din păcate. " Din 21 mai 1941. 2706. o hartă a reţelei aeriene LARES (cu toate traseele interne şi externe 35 ) pe care Braşovul nu mai este reprezentat. 14 Probabil. Bucureşti-Galati-Chişinău-Tiraspol.JO %. 108: călători transportati gratis: 4. 51. 54. m 20 august 1942 a fost eliminată em1smnea biletelor de pasageri ş1 a excedentului de bagaje cu plata ulterioară la aeroportu. 25 mai 2004. 39.data ar pute. Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Timişoara. pasageri în interes de serviciu: I. Numărul curselor (în ordinea mentionată mai sus): 27. 389. Dispar ş1 unele fac11Ităt1. renunţându-se la cele care treceau prin Braşov . se redeschide linia Bucureşti-Sibiu-Arad. publicaţia ajungea la Braşov cu avionul. chiar pe copertă. O. 3: 29 mai 2004. Bucureşti-Galati ( 184 km). I. În anul următor. 3. Avem nevoie de un aeroport la Braşov. 549: ziare transportate: IO19. . Total km parcurşi: I 05675 şi total pasageri 2347 (România aeriană. aceasta fiind atunci. 28). ca şi acum. Bucureşt1-Belgrad-Agram (Zagreb)-Veneţ1a-MI1ano. 551: randament general: 63. 35. A doua conflagraţie mondială amplifică discuţiile 33 despre rentabilitatea aviaţiei. Bucureşti-laşi-Cernăuti. din care se desprinde o concluzie interesantă: cursele care treceau prin Braşov aveau un randament general mai bun decât cea externă spre Sofia. 123 http://tara-barsei. Bucureşti-Arad (524 km). . 8.66%..ro / www. la 4 mai 1942. 42 (inaugurată la 8 mai.cimec. Bucureşti-Sofia (313 km). 51. Numărul de pasageri plătitori: 500. 3. 4004. Cetatea Albă (unde trenul ajungea după 21 de ore!) şi Ismail. o ramură în care încasările nu acoperă decât cu mare greutate investiţiile. 83. Astfel. "' Daniel Nazare. 2. 2. 254. până astăzi 36 • " Au fost comparate următoarele trasee: Bucureşti-Viena (894 km). 2.

situaţia geopolitică din Europa Central-Răsăriteană a generat în ţările aflate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond. 124 http://tara-barsei. comuniştii români au ales să nu imite soluţia adoptată de „tovarăşii" lor sovietici. Alexandru Rusu (Maramureş). Ioan Bălan (Lugoj). Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc (1948-1965). atât episcopii şi preoţii. în Sovieti=area nord-ves/t/lui României (1944-1950).declarată confesiune dominantă prin Constituţia din 1923 -.ro / www. care au interzis şi distrus Biserica rusă tradiţională. cât şi credincioşii au dat dovadă de o remarcabilă demnitate. Însă fidelitatea prelaţilor şi credincioşilor greco-catolici a generat o campanie brutală din partea regimului cu scopul de a o distruge. iar în anii unnători a devenit limpede că greco-catolicii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. 34 de canonici. În România „rezolvarea" acestei probleme a avut mai multe variante. Cu toate acestea. în persoana lui Vasile Aftenie. La Bucureşti era un vicar general. deoarece o încercare de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. înainte de interzicerea cultului existau aproximativ 1. Iuliu Hossu (Cluj). conferite prin Constituţia din 1923. În schimb. În cazul Bisericii Ortodoxe . în cele din urmă. 82.ro . la 6 martie 1945. 1996. Polirom. ceea ce ar fi fost în contradicţie cu principiile „internaţionalismului proletar" promovate în acea perioadă. Satu Mare. 2001. cu implicaţii profunde asupra vieţii politice. laşi. p.5 milioane de greco-catolici. instaurarea guvernului Groza. acceptarea unui compromis tacit cu regimul comunist i-a asigurat în cele din urmă supravieţuirea cu preţul pierderii unei anumite autorităţi morale. Premisele desfiinţării bisericii române unite. 1 În România. În aceste condiţii. Teroarea comunistă în România. Concordatul cu Vaticanul din 1927 sau legea cultelor din 1928. titularii acestor scaune episcopale erau: Ioan Suciu (Alba-Iulia şi Făgăraş). Biserica greco-catolică şi pLllerea politică. Valeriu Traian Frenţiu (Oradea). Editura Muzeului Sătmarului. În 1948. încercările de supunere a Bisericii Catolice de către autorităţile comuniste s-au lovit de o rezistenţă considerabil sporită. 2 1 Marcel Ştirban. În cazul credincioşilor romano-catolici. sociale. p. Bisericii Greco-Catolice nu i s-a mai permis să revină la statutul şi starea de drept şi de fapt din perioada interbelică. În România. Ţara Bârsei Andrea DOBEŞ BISERICA GRECO-CATOLICĂ ÎN ATENŢIA SERVICIILOR DE INFORMAŢII (1945--1950) La sfârşitul celui de al doilea război mondial. care. a întregii societăţi în ansamblul ei. Biserica nu putea să rămână în afara acestei acţiuni de impunere a controlului statului comunist. economice. în 1940. 77. dar rămăsese în capitală. În privinţa religiei. 1594 de preoţi. Încă din anul 1945 au apărut primele măsuri cu caracter anticatolic. 75 de prelaţi împărţiţi în cinci dioceze. regimul a unnărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti. fusese numit Episcop auxiliar de Alba-Iulia şi Făgăraş. curaj şi fidelitate pentru crezul lor. a avut drept consecinţă subordonarea treptată şi totală faţă de puterea comunistă a tuturor instituţiilor statului şi. 2 Dennis Deletant. culturale şi spirituale. în marea lor majoritate de etnie maghiară.cimec. cu 1725 de biserici.

Primul a ţinut în acest scop câteva conferinţe cu preoţii din protopopiatul său şi apoi a asigurat în mod solemn pe conducătorii PNŢ . voi. şi îndeosebi pe cei care au tăcut politică de partid. În ziua de 2 martie 194 7. 2003.Maniu de tot sprijinul şi concursul clerului greco-catolic din judeţ pentru PNŢ. Celor mai importanţi. în orice ocazie publică şi mai ales în predicile ţinute manifestă o atitudine antisovietică şi antiguvernamentală. Într-un raport din 7 ianuarie 1947. erau îndeaproape supravegheate şi înregistrate prin reţeaua de informatori creată în jurul acestora. Trebuie precizat faptul că preoţii. ceea ce va duce la arestări în rândurile lor sub acuzaţia de sabotaj sau de reacţionarism. secundul a tăcut propagandă electorală pentru opoziţie chiar şi din amvon. întrucât Dumnezeu va aduce la cârma ţării un alt guvern şi va fi curăţat gunoiul care este astăzi la conducere. Preotul Diaconescu Nicolae. aceste măsuri de supraveghere reveneau Biroului li Contrainformaţii. În mod frecvent acest preot s-a folosit de situaţia sa şi a făcut din biserică o oficină politică reacţionar-manistă. 31. după slujba religioasă. aceste servicii secrete. f. de cele mai multe ori. SRI. din comuna Berghia. prefaţă la: Cristian Vasile. dar mai ales defecte. catalogate ca „manifestări ostile la adresa regimului de democraţie populară". ci numai politice. 3 De-a lungul anilor. Preotul Husar Roman din Roteni.ro . şi Secţiei de contrainformaţii a Serviciului Special de Informaţii (SSI). însă nu pentru motive religioase. fişe personale şi rapoarte. în special ierarhilor. fiind purtătorii cei mai convinşi şi convingători ai acţiunei de propagandă reacţionară. Până la crearea Securităţii. Polirom. Aceste fişe individuale scoteau în evidenţă. 104. dosar 14581. când autorităţile au început să intimideze preoţii. subordonate puterii comuniste. S. 125 http://tara-barsei. Fond D. 4. se menţionau următoarele: „Activitatea lor în general a fost şi a rămas potrivnică Guvernului şi regimului. au fost cei implicaţi în evenimentele politice ale satelor şi comunelor. deşi încadrat în PSD a tăcut propagandă opoziţionistă. datorită mai ales statutului şi pregătirii lor. supravegherea şi denunţul n-au fost acţiuni izolate. care surprindeau o serie de calităţi. Protopopii greco-catolici Pop Iosif din Târgu-Mureş şi Todea Alexandru din Reghin au activat în tot cursul acestui an pe acest tărâm. 5 Serviciul Secret de Informaţii şi Securitatea au depus eforturi considerabile pentru a percepe starea de spirit a clerului unit. li s-au întocmit fişe speciale. unde „protopopul Dragomir Ioan conducătorul spiritual al reacţiunii din oraş. alături cu portretul M. 8. în ziua de I O Mai a apărut în fruntea comunei care venea la serbare cu portretul lui Iuliu Maniu. provocând diversiune în rândurile credincioşilor" . p. Isc oria Bisericii Greco-Catolice sub resinwl comunist 1945-1989. iar rapoartele vremii nu omit aceste lucruri.ro / www. laşi. Regelui şi numai cu mare greutate a putut fi convins de către prefectul şi Comandantul Garnizoanei să renunţe la acest tablou pentru a evita un conflict pe această temă. în august 1948. din cadrul Direcţiei Generale a Siguranţei. Documente şi mărturii. Arh. promovată mai mult de la om la om. Toate manifestările publice ale ierarhilor. f. Fond P. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii Anii 1945-1948 au reprezentat perioada marilor frământări. privind starea de spirit a preoţilor în anul 1946. în predica ţinută a sfătuit pe credincioşii să ţină post de Paşti. vini personale Marius Oprea. SRI). au întocmit sute de note informative. Investigaţiile. „ Problema 131 ": Biserica Română Unită în atenţia Securilăţii. dosar 9779. Arhiva Serviciul Roman de Informaţii (în continuare Arh.cimec. Preotul Pop Iuliu din Sânmihaiul de Pădure a fost candidat de deputat PNŢ-ist şi mai la fiecare secţie de votare s-a găsit câte un preot în rândurile delegaţilor sau propagandiştilor opoziţiei" 4 • Un alt caz era semnalat în judeţul Satu Mare.

pe care reuşeşte să-l farmece.ro . Andrea Dobeş (atitudinea contra regimului. f 80. Adversar al regimului. fragmente din fişele celor 6 episcopi greco-catolici.FondD. iar conţinutul lor reflectă foarte clar această stare de fapt.dosar2322. Iuliu Hossu. caută pe cât posibil să torpileze regimul şi să învenineze spiritele contra acestuia. Este foarte bine văzut în cercurile anglo-americane din Bucureşti" 6 • Alexandru Rusu. Este adversar al regimului actual. italiană. îndeamnă credincioşii să aleagă între Hristos şi Comunism" 8 • Ioan Bălan. prezidat de Dr. " Ibidem.n. Episcop de Lugoj. n. Episcop al Maramureşului. au fost folosite împotriva lor. în momentul potrivit. Ioan Suciu. Nu se bucură de simpatia clerului şi a populaţiei. Este imposibil să conceapă curentul realei democraţii şi să sprijine acest curent. Episcop de Cluj. 7 Ibidem. Cu ocazia cuvântărilor pe care le iniţiază.cum a fost cazul de la 23 august 1945 în Baia Mare şi la 8 septembrie 1945 în comuna Şişeşti . Groza. iar în Senatul ţării. ]. a fost caracterizat ca fiind „foarte modest.Făgăraş. când extrem de sever în tonalitatea sa şi astfel stăpâneşte auditoriul. Are un mare talent oratoric. este văzut ca „un bun conducător al bisericii. al PMR şi URSS. Este foarte respectat de toată lumea. cu precizarea că ele sunt emanaţia unor instituţii aflate în slujba puterii comuniste. Dr. f 159.f. „la alegerile din 1946 a votat cu PNŢ. care. În alte regiuni s-au mai văzut preoţi ortodocşi slujind la zile mari împreună cu cei greco-catolici. Simpatizant al democraţiei anglo-americane. Vorbea bine şi prin accentele patriotice şi naţionale era de obicei pe placul auditoriului. pe tampoane. A făcut mai multe aluzii răutăcioase la adresa URSS-ului. ldem.actuala formă de guvernământ preconizând alta mai bună'' 7 . cel mai târziu în vara acestui an [ 1948 . franceză şi engleză. A aprobat războiul contra URSS-ului din anul 1941.ro / www. Aprig duşman al regimului democrat. a făcut totdeauna o figură bună. Mihai Popovici. Petru Groza. bunurile pe care le posedau: case. 126 http://tara-barsei. În Eparhia de la Baia Mare acest fenomen nu s-a petrecut niciodată. Posedă un timbru plăcut. pierind şi el împreună cu cei aflaţi în templu. fiind exponentul partidului condus de Iuliu Maniu. Prieten foarte bun cu Maniu. vile. orbit. totuşi este ataşat trup şi suflet acestui partid. fiind cel mai proeminent ierarh greco-catolic din România. ' Ibidem. călătoreşte la clasa a 3-a. Este iubit de clerul său. unde era membru de drept. Prezintă problemele cele mai abstracte sub forme care sunt accesibile minţilor cele mai simple. A dus o luptă continuă împotriva ortodoxiei şi a dat neîncetat dovadă de intoleranţă religioasă.177-182. Îndeamnă preoţii greco-catolici la rezistenţă. Este beţiv şi lăudăros'' 9 . Vom reda. sfătuindu-i să nu facă politica regimului. Este cunoscător al limbilor moderne: germană. Aşa va cădea şi Stalin sub ruinele dărâmăturilor sale. Critică public prin predici . spunând printre altele că Stalin se aseamănă cu Samson din Biblie. Aşteaptă izbucnirea războiului şi sosirea americanilor în România. hoteluri) care. ştie să fie când duios. Este în strânsă legătură cu fruntaşii Partidului Naţional Ţărănesc şi în special cu Maniu. P. a voit să lovească pe adversarii săi şi a dărâmat stâlpii templului. legăturile cu partidele istorice.cimec. Ghiţă Pop şi alţi fruntaşi manişti. Ostil guvernului democrat prezidat de dl. Episcopul de Alba-Iulia. dispreţuind confortul. r. în continuare. şi deşi nu este membru înscris în partidul manist. f 27. este considerat „un aprig militant catolic venit în Maramureş cu intenţia de a încorpora pe toţi românii în cadrele bisericii greco-catolice.

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

Valeriu Traian Frenţiu, Episcop de Oradea, este ,,pennanent preocupat de organizarea
economică a bisericii, organizare care să fie cât mai profitabilă pentru el şi pentru un cerc restrâns de
amici şi de rude. A dispus întotdeauna de cele mai mari resurse financiare în biserica greco-catolică,
în calitatea de episcop al Oradiei Mari, cea mai bogată dintre episcopiile greco-catolice. Această
episcopie singură are mai multă avere decât toate episcopiile greco-catolice laolaltă, inclusiv
Mitropolia Blajului. Şi-a făcut cu banii eparhiei o vilă frumoasă la Hold şi o mare pivniţă cu vinuri
unde petrecea vara înconjurat de femei. El avea plăcerea de a vedea femeile goale. După ce le îmbăta
le cerea această favoare modestă. În somptuoasele vile şi hoteluri de lux de la Stâna de Vale scoate
vara sume grele, fără nici o contabilizare. Preoţii catolici îi spun ironic Ludovic al XIV-lea" 10 •
Vasile Aftenie, Vicar al Mitopoliei Blajului în Bucureşti, considerat „un înfocat adept al
PNŢ şi prieten intim al lui Maniu, în ziua de I I sau 12 iulie [ 1947 - n.n.] a declarat unui prieten al său
că ei, catolicii, nu fac nici o tranzacţiune cu guvernul democratic al României, ci îşi continuă drumul
trasat de Vatican, drum comun pentru toţi catolicii din lume. În consecinţăi vor duce lupta categorică
contra guvernului român şi contra comunismului, cu mijloacele şi tactul, indicate de împrejurări.
Regimul batjocoreşte biserica şi religia noastră, sugrumă libertatea individuală, a scrisului şi a
cuvântului. Martirii bisericii noastre sunt schingiuiţi, ameninţaţi şi nedreptăţiţi cu brutalitate. Cu altă
ocazie a spus că temniţele şi lagărele guvernului comunist nu-i sperie ci îi antrenează în lupta contra
regimului, întrucât războiul bate la uşă şi se va termina cu regimul comunist de la noi" 11 •
Momentul exploziv al raporturilor dintre puterea comunistă şi Biserica Catolică din
România a fost înregistrat în anul I948, când au fost decretate o serie de măsuri care loveau în
substanţa organizatorică a acestei biserici. Martirajul episcopilor şi preoţilor catolici se încadrează în
contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în acela dintre regimul
comunist de la putere şi o biserică făţiş anticomunistă. Evoluţia acestui conflict a fost marcată şi de
interesele Bisericii Ortodoxe Române în etapa istorică respectivă. 12
După abdicarea forţată a Regelui şi proclamarea Republicii, în decembrie 1947, raporturile
Bisericii Greco-Catolice cu statul au ajuns într-o situaţie delicată datorită mai ales campaniei pornite
împotriva Bisericii Catolice, în general, şi a Papei, în particular. Presa vremii era plină cu pamflete şi
caricaturi în care Suveranul Pontif era prezentat ca un agent al americanilor şi imperialiştilor.
O notă a Siguranţei din 12 ianuarie 1948, bazată pe un raport al Inspectoratului Regional de
Siguranţă Oradea, cu referire la conferinţa comună a tuturor episcopilor greco- şi romano-catolici
ţinută la Bucureşti în 30 noiembrie 1947, sublinia atitudinea celor două biserici faţă de comunism:
„O'Hara [Nunţiul Apostolic din România - n.n.] a recomandat episcopilor români să urmeze
exemplul episcopilor Mărton Ăron din Alba-Julia şi Pacha Augustin din Timişoara care au interzis
printr-o circulară preoţilor din subordinea lor să se încadreze în UPM. Regentul Nunţiaturii a
accentuat că măsura este lăudabilă, fiindcă UPM [Uniunea Populară Maghiară - n.n.] reprezintă
anticamera comunismului sau mai bine zis Partidul Comunist Maghiar din România. În continuare
s-a hotărât că, dacă biserica va fi cumva expropriată iar preoţii şterşi din bugetul statului, lupta
împotriva comunismului va fi totuşi continuată cu ajutorul Vaticanului. Cu privire la arestările de

"' Ibidem, f. 58-68.
11
Idem, Fond D, dosar 7754, voi. 3, f. 297-302.
" Cicerone loniţoiu, Le marryre de /'Eglise en Rownanie. Editura Resiac, Paris. 1986; George Cipăianu. Tlre Romaniar1
Greek-Catholic Church under Communism, în Etlmicity and Religion in Central and Eastern Europe, Cluj University
Press, 1995; Ioan Bota, Cicerone loniţoiu, iartiri şi mărturisitori ai bisericii din România (I 948-1989), Editura Patmos,
Cluj-Napoca, 1998.

127

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Andrea Dobeş

preoţi, subiect supus deasemenea discuţiei, Regentul Nunţiaturii a arătat că a intervenit pentru
eliberarea lor, la Dl. Prim ministru Dr. Petru Groza, la Dl. Ministru al Afacerilor Interne Teohari
Georgescu şi la Dna. Ministru al Afacerilor Străine Ana Pauker, predând copii de pe cele două adrese
trimise de Episcopia Oradea Inspectoratului Regional de Siguranţă Oradea şi primind promisiunea că
cei în cauză vor fi eliberaţi. Ca urmare a cerut episcopilor lista celor arestaţi, pentru a o prezenta
forurilor în drept. Episcopul Hossu din Blaj a exclamat că nu crede în aceste promisiuni, fiindcă
guvernul actual este o ceată de mincinoşi" 13 •
La 15 mai 1948, cu ocazia aniversării centenarului Revoluţiei de la 1848, mitropolitul
ortodox al Ardealului, Nicolae Bălan, ţinea un discurs prin care invita Biserica Greco-Catolică să
„revină la legea strămoşească". Episcopul Ioan Suciu, în calitate de gazdă a manifestărilor, a încercat
să dea o replică, dar „autorităţile civile, Gheorghiu-Dej şi Petru Groza, i-au interzis să ia cuvântul" 14 •
În luna iunie 1948 s-a desfăşurat, la Oradea, întrunirea Sinodului episcopal al Bisericii
Greco-Catolice. Cu această ocazie, Direcţia Generală a Siguranţei Statului a întocmit o notă
informativă în care e descrisă şi reacţia ierarhiei unite în legătură cu serbările de la Blaj: „Ultimul a
vorbit Ioan Suciu, care a arătat amănunţit întâmplările în legătură cu serbările centenarului Revoluţiei
de la 1848. A menţionat că personal a întocmit încă din iarna anului 1948 programul serbărilor pe
care l-a înaintat Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, de unde a fost trimis la Ministerul Informaţiilor,
care nu a dat nici un răspuns propunerilor sale. A narat ascultătorilor întâlnirea cu dl. Dr. Petru Groza
şi cu mitropolitul ortodox dr. Nicolae Bălan ale căror cuvântări le-a ascultat. A menţionat că a fost
aşezat la stânga d-lui prim preşedinte al Consiliului de Miniştri şi că în timpul discursului
mitropolitului Bălan a fost prins de mână de către dl. Dr. Petru Groza care, la un moment dat, i-a
comunicat că va urma o parte foarte neplăcută pentru uniţi. Era vorba de unirea Bisericii Unite cu cea
Ortodoxă. De asemenea, a arătat că la festivalul care a avut loc după serbare, dl. Dr. Petru Groza i-ar fi
spus: Nu ştiu ce jonglerie politică aş putea.face ca să vă salvez, la care Suciu a răspuns: Ne vom salva
noi, cel mult să opreşti amestecul politicii în Biserică" 15 •
O altă notă informativă, din 21 iunie 1948, face referire la o întrunire a episcopilor
greco-catolici la Oradea, în care era dezbătută poziţia pe care trebuiau să o urmeze ierarhii uniţi. Cu
această ocazie episcopul Iuliu Hossu a ţinut o cuvântare „în Duminica Rusaliilor, în catedrala ticsită
de credincioşi. Cuvântarea a avut o deosebită semnificaţie şi prin faptul că a fost pronunţată cu vocea
ridicată, astfel încât la sfârşitul ei, episcopul răguşise complet. Gesturile extrem de abundente,
exagerate, vocea ţipătoare şi încruntările feţei dădeau impresia omului care şi-a pierdut cu
desăvârşire echilibrul sufletesc". Din predica episcopului, sursa serviciului de informaţii a reţinut că
„biserica unită nu a servit niciodată nici unui imperialism, ci a servit poporul chinuit şi batjocorit şi
credincioşii să nu aibă frică deoarece nimeni nu va îndrăzni să facă ceva rău cuiva pentru credinţa în
catolicism. Nu va exista nici unul care-şi va părăsi credinţa pentru că acum a sunat ceasul pentru a
demonstra prin fapte, chiar cu preţul vieţii, sprijinul pentru credinţa catolică''. Informatorul îşi
încheia nota precizând că „în timpul predicii a fost o tăcere totală, iar la sfârşit femeile existente în
biserică, au început să plângă" •
16

1.i Arh. SRI, Fond D, dosar 68, f. 15 l.
" Ioan Ploscaru, Desfiinţarea bisericii greco-catolice, în .. Anale Sigher' 6, Anul 19./8- /nstituţionafi=area comunismului,
. Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 1998, p. 680.
'' Cristian Vasile, op. cit .. p. 71.
'" Arh. SRI, Fond D, dosar 2330, f. 450-452.

128

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

La 17 iulie 1948 a fost denunţat Concordatul cu Vaticanul 17 , fapt care a însemnat izolarea
întregii comunităţi catolice din România. A urmat apoi, la 4 august 1948, adoptarea „Legii pentru
regimul general al cultelor". Toate cultele trebuiau să prezinte ministerului un regulament în
conformitate cu legile în vigoare, ceea ce va permite statului să le controleze, iar preoţii deveneau
salariaţi de stat. Această lege pretindea să asigure libertatea de conştiinţă, egalitatea şi autonomia
cultelor din România, ceea ce evident era mult prea departe de realităţile acelor vremuri. 18
Dintr-un material informativ privind activitatea episcopului Iuliu Hossu rezultă că, în cursul
lunii august 1948, a avut loc la Oradea o întrunire „a episcopilor catolici pentru stabilirea unui plan de
rezistenţă bazat pe strângerea de materiale împotriva abuzurilor şi înaintarea acestui material la
Nunţiatură pentru a obţine sprijinul apusean, intensificarea la maximum a fanatismului populaţiei,
prin vizite canonice, turneuri de miruire şi program special de rugăciuni, sabotarea naţionalizării
şcolilor prin interzicerea rămânerii în învăţământ a preoţilor şi călugărilor şi prin convingerea
părinţilor să ceară reintroducerea religiei în şcoli; pregătirea unei rezistenţ~ greco-catolice împotriva
încercărilor de revenire la ortodoxie prin agitaţii, hirotonisiri de preoţi clandestini, pregătirea trecerii
eventuale a cultului în ilegalitate prin crearea de locţiitori de episcopi, de protopopi şi parohi, prin
autorizarea clerului de a renunţa la costumul clerical; instruirea unor curieri pentru a asigura în orice
condiţii legătura dintre diversele eparhii şi Nunţiatură etc.'.i •
9

Solidari cu ierarhii lor, preoţii greco-catolici nu vedeau „favorabil tendinţa unirii bisericii
greco-catolice cu biserica ortodoxă română. Din contră, datorită faptului că Papa este pomenit pe mai
departe în bisericile greco-catolice, precum şi împrejurarea că preoţimea în comentariile ei
recunoaşte primatul papal - aceste aspecte sunt de natură să confinne tendinţa de rezistenţă a bisericii
greco-catolice faţă de aceea a contopirii bisericilor româneşti într-o singură biserică", după cum
rezultă dintr-un raport al Serviciului de Securitate al Judeţului Mureş trimis Direcţiei Regionale Cluj
a Securităţii Poporului la 2 septembrie 1948. 20
Prin decret guvernamental, la 4 septembrie 1948, Episcopul Ioan Suciu a fost depus din
funcţie. O delaţiune din 24 septembrie 1948, provenind de la „Sursa Matei" aflată în anturajul
21

Nunţiaturii, surprinde punctul de vedere al Sfântului Scaun în problema demiterii Episcopului Suciu.
Vaticanul considera că „gradul de episcop al unei biserici catolice este acordat numai de către
Vatican şi astfel statul Român nu poate retrage ceea ce altă instituţie a acordat, statul român nu are
decât dreptul de a lua act şi eventual, situaţia nu-i convine, să nu salarizeze persoana în cauză. O'Hara
ar mai fi comunicat ierarhilor catolici să nu întreprindă pentru moment nici o acţiune contra statului,
care îi persecută peste orice lege şi să se mărginească de a oţeli forţa de rezistenţă a credincioşilor
contra propagandei sau eventualelor silnicii pentru trecerea la ortodoxie" 22 •
La începutul lunii octombrie 1948 autorităţile comuniste au declanşat acţiunile menite a
duce la „revenirea la biserica mamă" a parohiilor greco-catolice. În întreaga Transilvanie au fost
răspândite formulare de împuternicire în alb, care trebuiau să fie semnate de preoţii uniţi. Unnau să
fie desemnaţi câte doi preoţi din fiecare district, pentru a participa, la I octombrie, la un „sinod" ţinut

1
1
; Decretul 151din12 iulie 1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 164.
Cronologia Europei Centrale (!8-18-1989), Editura Polirom, 2001, p. 267.
"' Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (în continuare A.C.N.S.A.S.), Fond l, dosar 736, voi. I,
f. 20.
2
" Idem, Fond f, dosar I, voi. I, f. 39.
" Ovidiu Bozgan. Nunţia/l/ra Apostolică din România în anii 19-18-1950. în Biserică. Pl//ere. Societate. S111dii şi
, Documente, Editura Unil'ersităţii din Bucureşti, 200 I, p. 138
· 2 A.C.N.S.A.S., Fond l, dosar 716, f. 5.

129

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

înfometării şi ameninţării distrugerei lor fizice şi morale. Lucrând însă din constrângere hotărârea lor este nulă din punct de vedere canonic". · A. Episcopul Vasile Aftenie era de părere că „Guvernul Groza şi-a pierdut capul. cea mai mare parte stau în aşteptare şi nedumerire. s-ar fi apucat să facă serviciul religios după ora 12 noaptea.S. Două zile mai târziu. guvernul român a respins cu vehemenţă nota de protest a Nunţiului Papal. Fond/. Deasemeni se constată că Blajul influenţează în mod necontestat îndârjirea populaţiei în ce priveşte unificarea. După o lungă campanie de false promisiuni. În timp ce fostul episcop Suciu a fost în vizită în regiunea Vichis a primit o împuternicire dela Papa. Iar în ceea ce priveşte pe cei trecuţi de nevoie la ortodoxie ei vor proceda ca evreii din Spania. mai ales după ce preoţii fuseseră puşi în curent de către Nunţiatura Papală cu luni înainte de intenţia Guvernului". prin diverse mijloace de violenţă şi prin teroare. iar o parte mai mică din ei se declară oarecum satisfăcuţi. a dat dispoziţiuni să se facă predici tip şablon în care să se facă aluzie la persecuţiile ce au venit asupra bisericii greco-catolice. „oamenii fiind neliniştiţi şi privind rău acţiunea de unificare. vrând să demonstreze populaţiei ce înseamnă lipsa de preot. ajungând până la foc şi sabie.CN. Cei mai mulţi din preoţii greco-catolici şi chiar cantorii lor s-au abţinut să semneze adeziunea invocând tot felul de motive: bătrâneţe. 7. să reziste şi să dea instrucţiuni preoţilor în această privinţă. vrând să pozeze în martiri şi să simuleze vremea catacombelor.S. la 2 octombrie patriarhul emitea un act sinodal prin care-i accepta pe noi convertiţi. Cu toate că ierarhia greco-catolică i-a excomunicat. fără nici un just motiv. întrucât acesta nu poate fi distrus. Mai sunt informat că.A. Parte din preoţii care s-au declarat net împotriva unificării au dispărut de acasă. În ceea ce priveşte mirenii. de frică să nu fie ridicaţi. 423 de preoţi au semnat cu acest prilej un act ce confirma trecerea la ortodoxie. au făcut acest lucru numai sub presiunea fizică a întemniţărilor. În imediata apropiere a Blajului populaţia s-a manifestat cu atâta îndârjire încât a afinnat că mai curând vor trece la secţia baptistă decât la ortodoxism. mitropolitul şi episcopii greco-catolici sunt gata să sufere martiriul pentru cauza religiei catolice. imediat ce presiunea şi ameninţarea au încetat" . revenind la religia lor originară la sute de ani de clandestinitate. considerând-o un „act de provocare împotriva statului şi poporului român" 23 . 130 http://tara-barsei. f. Se pare că în . Mai sunt informat că parte din preoţii greco-catolici nu au făcut serviciul religios în duminica dela I Ooctomvrie a. încercând în mod zadarnic să zdrobească catolicismul. Numeroase rapoarte ale Securităţii privind starea de spirit a populaţiei subliniază o îngrijorare generală. etc. Dennis Deletant. cit„ p. Episcopul Vasile Aftenie era convins că „chiar şi dacă Guvernul ar încerca să intensifice prigoana împotriva greco-catolicilor. fiind o problemă de conştiinţă. fostul episcop Suciu. întrucât în foarte scurtă vreme va veni salvarea pentru ei şi unificarea va cădea. 24 Tentativa autorităţilor comuniste de a realiza unificarea celor două biserici prin utilizarea intimidării şi a forţei nu a avut rezultatele dorite în rândul credincioşilor. siliţi să treacă la catolicism sub ameninţări.cimec. sau în cazul cel mai rău stau închişi în casă ca şi dispăruţi. dosar 716. personal. Andrea Dobeş la Cluj.ro / www. boală..ro . iar parte din ei cazuri izolate. care au declarat că revin în sânul bisericii ortodoxe. c. Protopopii şi preoţii. 84. Episcopul Tit Liviu Chinezu afirma că „nu s-ar fi aşteptat să găsească în masa preoţilor atâţia laşi. Cu toate acestea. justificând că în acest mod va dispare ura dintre români. Astfel. chiar membrii şi şefii organizaţiilor democratice. op. O notă informativă din 5 octombrie 1948 surprinde reacţia ierarhilor greco-catolici faţă de încercările autorităţilor de revenire la cultul ortodox. au o atitudine potrivnică unificării. care să proclame reîntoarcerea greco-catolicilor la ortodoxie. Ceea ce este mai regretabil este faptul că pe lângă preoţii greco-catolici.

secretarul Episcopului Vasile Aftenie. 131 http://tara-barsei. Alexandru Todea la Alba-Iulia-Făgăraş. 325. Astfel la înmormântări se trag clopotele cu jumătăţile de oră" 25 . in pectore.. din 14 octombrie 1948. f. au fost şi ei arestaţi: Ioan Ploscaru la dioceza Lugoj.ro / www. 26 La 21 octombrie 1948. vrând să dea impresia vremurilor de bejenie. care a încercat să-i convingă să renunţe la credinţa lor. fonnal. treptat. op. 358 al Marii Adunări Naţionale. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii ultima vreme în Blaj la catedrală. f. din I decembrie 1948. a Bisericii Greco-Catolice a fost definitiv încheiată prin Decretul nr. a afirmat că „nici unul din episcopii greco-catolici arestaţi nu vor ceda cu nici un chip şi că au transmis credincioşilor lor îndemnul de a rezista până la capăt în credinţa lor. " Monitorul Oficial nr. Credincioşii uniţi erau îngrijoraţi şi de soarta lăcaşurilor de cult. dar care. O notă informativă din 8 decembrie 1948 consemna discuţiile purtate în clădirea Protopopiatului greco-catolic din Bucureşti. Fo11d I. Arhiva de istorie oralll a Memorialului Victimelor Comunismului şi al '" Rezistenţei Sighet. 84. Ioan Cherteş la Cluj-Gherla. întrucât „circulă un zvon că din bisericile foste greco-catolice se vor face magazii şi săli de teatru". " Interviu cu preotul greco-catolic Eugen Popa. o scrisoare Protopopului greco-catolic de la Dumbrăveni. dispariţia sa nu era decât o iluzie. iar în locul prelaţilor 28 arestaţi au fost numiţi alţii. fie prin frecventarea bisericilor romano-catolice. În nopţile de 27 şi 28 octombrie 1948 s-au făcut razii prin care a. Iuliu Hirţea la Oradea şi Tit Liviu Chinezu la Bucureşti. f 9. Astfel. care nu au trecut la ortodoxie frecventează biserica 25 Idem. se poate ţine liturghia şi în case private" 27 . Ibidem. Episcopii greco-catolici au fost duşi la reşedinţa de vară a Patriarhiei Ortodoxe de la Dragoslavele. Ion Dragomir în Maramureş. În parohiile unde nu există biserici de rit latin. în calitate de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş. voi. 29 Existenţa. de care autorii săi vor deveni curând conştienţi. 11 A. 6.cimec. Dacă. "' 27 Ibidem. Se poate remarca caracterul sistematic după care a avut loc arestarea ierarhilor şi preoţilor uniţi.SAS . unde Luca Bălteanu. SO. serviciile divine se vor putea săvârşi în bisericile romano-catolice. după cum rezultă dintr-o notă informativă. din Blaj. de comun acord cu preotul de rit latin. dosar I. urmare a unui plan conceput la vârful piramidei politico-represive. iar bisericile se acordau cultului ortodox. 1 Dennis Deletant. dosar 716. f. prin care se desfiinţau toate diocezele şi instituţiile. 2.CN.ro . 281 din 2 decembrie 1948. într-un raport din 5 martie 1949 al Direcţiei Regionale Timişoara a Securităţii Poporului se preciza că „mirenii greco-catolici. Episcopul Ioan Suciu a trimis. Biserica a funcţionat în clandestinitate. Biserica 30 Greco-Catolică încetase să mai existe. orice gest în legătură cu serviciul religios se face în mod ostentativ şi alarmist. unde au fost vizitaţi la 4 decembrie chiar de Patriarhul Justinian. întrucât puterea anglo-americanilor şi diplomaţia Papei îi vor salva până la urmă" 31 • În anul 1949 rapoartele întocmite de direcţiile regionale ale Securităţii privind „problema catolică" descriu modul în care o mare parte din credincioşii greco-catolici continuau să-şi menţină credinţa fie prin slujbe ţinute în mod clandestin. prin care îi cerea să aducă la cunoştinţa preoţilor uniţi că „în parohiile în care bisericile noastre au fost confiscate. din punctul de vedere legal. cit„ p. acolo unde există. a Legiunii de Jandarmi Târnava Mică.u fost arestaţi toţi cei şase episcopi greco-catolici şi un număr foarte mare de preoţi.

îndeamnă credincioşii să frecventeze biserica romano-catolică. Cluj-Napoca. p. fără a trece de la greco-catolicism la rit latin" 32 . De la Direcţia Regională Oradea a Securităţii se raporta că „elementele greco-catolice au desfăşurat o largă activitate pentru a obţine retractări din partea preoţilor trecuţi la ortodoxie. " Idem. SRI. 36 Episcopul Ioan Suciu obişnuia să le spună credincioşilor: „Bisericii greco-catolice îi lipsesc martirii. avea trei caracteristici principale: izolarea. 292-293. umili şi batjocori pe deţinuţi. La fel au fost făcute botezurile şi căsătoriile greco-catolicilor în biserica romano-catolică. acelaşi scop: exterminarea celor închişi aici. SRI. 132 http://tara-barsei. Bucureşti. însă. păstrându-şi nezdruncinată credinţa. mod de acţnme. să nu colaboreze cu biserica ortodoxă. Astfel. prin care i-au afurisit şi le-au arătat care sunt posibilităţile de retractare. voi. 3. Fond D. 34. dosar 15563. Erau căutaţi preoţii care fuseseră consacraţi clandestin ca episcopi şi care urmau să-i înlocuiască pe cei arestaţi.cimec. În cazul ierarhilor şi preoţilor greco-catolici arestaţi. reiese că circa 90% a greco-catolicilor au aderat tăcut ritului latin. Editura Univers Enciclopedic. Ioan Ciupea. Andrea Dobeş romano-catolică. au urmat Valeriu Traian Frenţiu (12 iulie 1952). voi. Biserica furată. atât episcopii. CerC11ri C11lturale disidente. 236. "' Andrea Dobeş. Editura Argus. în Memoria închisorii Sighet.ro / www. Fond P. 20. 58. colonelul de securitate Gavril Birtaş din cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Poporului anunţa. dosar 7754. Bucureşti. sunt ajutaţi în bani de către Nunţiatura Papală din Bucureşti. Direcţia Regională de Securitate Oradea că: „foştii episcopi greco-catolici ridicaţi pentru manifestări duşmănoase cu ocazia unificării se află internaţi în Penitenciarul Sighet. f. Decapirarea elitelor. Supravegherea informativă a ierarhilor şi preoţilor greco-catolici a continuat şi după internarea lor în penitenciarul din Sighet. Îi lipsesc încă rănile Mântuitorului. frigul şi foamea. 3. Fundatia Academia Civică. Ioan Suciu (27 iunie 1953) şi Tit Liviu Chinezu ( 15 ianuarie 1955). de fapt. adică cultului catolic. Prin martiriul lor în temniţele comuniste. Merode. 17 Alexandru Raţiu. care au murit în urma regimului de la Sighet. " Arh. 209. frecventează slujbele catolice. ucis pe 6 mai 1950. f. iar în caz că nu poate obţine alt serviciu să rămână ca preot. Vă rugăm a dispune măsuri infonnative pentru a stabili dacă se încearcă de către elemente interesate luarea de contact din afară cu internaţii" 34 • Închisoarea de la Sighet. f. dosar 9376. însă după cum am amintit mai sus. p. După Episcopul Vasile Aftenie. La fel s-a constatat că aceşti mireni nu au fost influenţaţi de preotul local catolic ci din iniţiativa proprie. autorităţile au urmărit descoperirea modului în care Biserica Greco-Catolică s-a organizat după desfiinţarea ei prin Decretul din decembrie 1948. fapt ceea ce s-a şi împlinit au scris diferite scrisori anonime la diferiţi preoţi reveniţi. 200 I. identificat şi verificat de noi" 33 . Numai persecuţia ne va putea oferi coroana martiriului şi va putea arăta lumii întregi ce suntem noi de fapt: fiii şi apostolii adevăratei Biserici" 37 . mijloace. voi. " Arh. Au dat instrucţiuni precise de a nu colabora cu biserica ortodoxă. sau dacă se poate să renunţe la post şi să intre în servicii în Aparatul de Stat. curaj şi fidelitate faţă de crezul lor. fapt care s-a şi întâmplat. S-a stabilit că circa 70-80% a mirenilor greco-catolici au rămas în sate fideli Vaticanului. 1990. Fac slujbe religioase în mod clandestin la locuinţele lor.ro . renumită pentru metodele folosite în a-i dezumaniza. la data de 15 iunie 1950. toate acestea având. Din informaţiile obţinute din partea credincioşilor catolici. cât şi preoţii greco-catolici au dat dovadă de o remarcabilă demnitate. în beciurile Ministerului de Interne din Bucureşti 35 . 4. '' Ioan Opriş. şi a credincioşilor pentru care primesc bani. 2003. p.

Hobeanu Constanţa. În acelaşi timp. inginer Salamon Imre. Danciu Ioan şi. ele se înmulţesc atât din cauza problemelor socio-economice postbelice. bătaia. importantă atât datorită numărului de angajaţi. Nesupunere şi neexecutare de ordin. Spiritul în care îşi propune să lucreze Comisia de Disciplină pleacă de la intenţia ca hotărârile să fie luate având la bază „în primul rând legile omeniei şi în al doilea rând Regulamentul de disciplină".desemnaţi de adunarea tuturor salariaţilor din categoria respectivă. cât şi a volumului producţiei.ate. 6. insulta şi orice alt act făcut cu intenţia de a tulbura „liniştea şi armonia" în fabrică. Gir6szăsz Ioan. starea de ebrietate. La Scherg. normele şi obligaţiile pe care trebuie să şi le asume. 5. ea ia în dezbatere doar cazurile de o anumită importanţă. 2. Putea fi membru al Comisiei de Disciplină oricare salariat. Manifestări potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale.ro / www. Pentru greşelile mai mici. membru al sindicatului. şeful secţiei sau delegatul sindical are datoria şi autoritatea de a aplana conflictul în cadrul restrâns al secţiei sau atelierului. Seiwerd Wilhem. Scopul declarat al pedepselor este îndreptarea acelora care nici după „observaţii binevoitoare" nu respectă legile. doi din partea Direcţiunii întreprinderii şi un secretar. Furturi. Indisciplină." este analizată din punctul de vedere al reglementărilor şi al tipurilor de cazuri rezolv. A. Neglijenţă provocatoare de pagubă. „Indisciplina" însemna una din următoarele abateri: cearta. Instituţia care are ca misiune rezolvarea acestor probleme este Comisia de Disciplină a întreprinderii. 3. 4. Sarcina Comisiei este aceea de a judeca şi stabili sancţiuni pentru toţi salariaţii fabricii care se fac vinovaţi de abateri în timpul lucrului şi pe teritoriul fabricii. Comisiile de disciplină apar în toate întreprinderile în baza contractului colectiv de muncă. De exemplu. ameninţarea. Activitatea Comisiei de Disciplină de la „Fabrica de postav şi ţesături de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S. Astfel de comisii de disciplină aparţin însă unui model mai general. 7.ro . Mai mult. la Fabrica Scherg componenţa Comisiei de Disciplină la I aprilie 1948 îi cuprindea pe: dr. cât şi prin ingerinţa tot mai vizibilă a factorului politic comunist aflat în ascensiune. Prin urmare Comisia nu trebuie să pedepsească. 133 http://tara-barsei. Comisia este formată din cinci membri: doi din partea salariaţilor.cimec. 1. Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului. Acte de sabotaj. Reprezentanţii salariaţilor sunt. ca secretară. cele uşoare neintrând în competenţele ei. Articolul de faţă este consacrat analizei situaţiei de la o fabrică de ţesături aflată încă în proprietate privată. Ţara Bârsei Liviu BACIU SISTEMUL DISCIPLINAR LA FABRICA SCHERG BRAŞOV ( 1946--1948) În perioada instaurării comunismului în România problemele disciplinare din întreprinderi nu dispar. ci să readucă „pe calea cea bună" pe cei care greşesc. Tipurile de abateri pe care Comisia de Disciplină este chemată să le rezolve sunt: 1.

dos. 6 Sunt însă şi situaţii în care absenţa nu mai este considerată nemotivată: când muncitorul nu a avut posibilitatea de a anun. file 218-219.cimec. va fi transferat disciplinar pentru două luni la secţia de vânzare. La 21 septembrie 1946 Sever Decian. Aceasta însemna în esenţă respectarea programului şi executarea însărcinărilor primite în cadrul normelor de lucru ale întreprinderii. file 163-166. lucrătoarei Ş. la accidente sau incendii. fila 192. Paraschiva i se reţin zece zile din salariu pentru insultarea şi defăimarea maistrului N. 73. 5 4. aducând prejudicii întreprinderii şi unei părţi a angajaţilor. „Neglijenţa provocatoare de pagubă" este definită ca o faptă comisă din superficialitate sau neatenţie. Moses fură o pâine din bucătărie prin fereastra deschisă şie pedepsit cu oprirea salariului pe două zile. dos. moarte în familie. tot ca furt se sancţionează orice însuşire de bani. forma de acţiune trebuind să fie aceea de îndrumare. care poate conduce la stricarea utilajelor fabricii (maşini. Pentru prima abatere va fi pedepsit cu morală în faţa secţiei. ' Ibidem. unelte etc. însă. Ibidem. aparate etc. '1 Ibidem.) din atelier sau de pe teritoriul fabricii fără aprobarea scrisă a Direcţiunii. K. Direcţia Judeţeană Braşov. fără aprobare prealabilă şi fără anunţarea conducerii întreprinderii. 56. ''7 Ibidem. împiedicarea sa de către autorităţile statului etc. 134 http://tara-barsei. fila 230. 2 2. 5. La data de 23 august 1946 lucrătorul C. în 1947. scule. respectarea demnităţii şi drepturilor muncitorilor „fără ură şi părtinire".ro / www.). Ibidem. De exemplu. 73. dos. 4 3. 56. gestionarul Oberth de la Magazia de stofe eliberează material fără dispoziţie şi apoi îl insultă pe inspectorul de control Nistor.. „Nesupunere şi neexecutare de ordin" este o abatere care afectează în primul rând randamentul muncii pentru că „în instituţiile industriale rezultatul muncii depinde de râvna tuturor de a îndeplini cât mai bine sarcinile primite". 1 Într-un alt caz. iar Comisia le dă preaviz în scris şi reţinerea salariului pe o zi. este concediat pentru neglijenţa cu care a gestionat problema cărnii de porc şi a lemnelor de foc. inv. Fondul Fabrica de postav şi ţesălllri de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S. iar pentru cea de a doua. 73. 107.A . sfat sau îndemn.). 3 În acelaşi an. Ecaterina este concediată atât pentru absenţa îndelungată. 110. aparate. 56. Elena degenerează în pălmuiri reciproce. într-o altă situaţie. Ilona pentru insultă şi „cuvinte murdare". „Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului" înseamnă considerarea ca absent nemotivat a celui care. la risipa de material. Ilona e reclamată de C. în cadrul nesupunerii şi neexecutării de ordin este inclusă şi defăimarea şi lovirea şefilor ierarhici. 41 L dosar 55. Furtul de materie primă este însă pedepsit mai 7 ' Arhivele Naţionale. Liviu Baciu La 11 octombrie 1946 conflictul din sala de mese dintre R. lipseşte de Ia serviciu sau părăseşte lucrul încredinţat spre executare. administrator la Economatul „Viaţa''. s Ibidem. prima fiind eliminată o săptămână din serviciu. cât şi pentru sustragerea a două kilograme de lână din fabrică. file 91. alte obiecte care aparţin altor persoane din întreprindere. De asemenea. În data de 29 aprilie 1947 lucrătoarea T. Elisabeta şi D.ro . la pagube materiale pentru întreprindere sau salariaţi. lipsa mijloacelor de transport. haine. 18 I.ţa absenţa sau când dovedeşte că lipsa se datorează unor cauze de forţă majoră (boală. dos. Aceste ordine implică. Bela. la 11 februarie 1947. Întotdeauna ordinul de executare a unei lucrări trebuie emis de un organ superior. dos. „Furtul" este o abatere gravă şi este înţeleasă ca o luare de bunuri materiale (scule. De asemenea. dos. fila 91. file 163.

' Ibidem.la Direcţiune. 56. de „spargere a unităţii sindicale" sau care împiedică pe cineva să se înscrie în sindicat. •un exemplar .se pot asocia acuzaţii de tip politic. la 31 ianuarie 1947. 135 http://tara-barsei. '111 Ibidem. 1 ~ Hotărârea luată de Comisie trebuie consemnată într-un proces-verbal semnat de toţi membrii Comisiei.ro / www. pentru executare. 9 6.la Comitetul de Fabrică. dos. Cei care anchetează cazul sunt şefii ierarhici.la Serviciul de Aprovizionare. T.ro . Bela sustrage două bobine de fire 8. 22. " Ibidem. pentru executare. Toţi cei audiaţi de Comisie vor semna toate declaraţiile pe care le vor da. file 39. Georgeta este surprinsă cu două gheme de lână în servietă. pentru „insulte neîntemeiate aduse Comitetului de Fabrică şi mişcării sindicale" 12 • Complicitatea la toate aceste abateri e penalizată cu o pedeapsă egală cu a vinovatului principal. a căror numire se face de către Comisia de Disciplină. fila 49. care aduce acuzaţii neîntemeiate la adresa ei sau a unui membru al conducerii sindicale cu scopul vădit de a compromite mişcarea sindicală. Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov aspru. cu salariul de la Şură. fila 215. este acuzat că ar fi sabotat producţia prin introducerea de corpuri străine în lâna din depozit pentru a strica maşinile. Ana e pedepsită cu mutare disciplinară la secţia Şură. 73. iar acesta are dreptul să se apere. la 31 iulie 1947. dos. dar şi reaua-credinţă în îndeplinirea serviciului care poate conduce la diminuarea producţiei. în mod intenţionat. „Manifestările potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale" intră în categoria acuzaţiilor deosebit de grave. Pentru tăinuirea faptei tăinuitorul va suferi o pedeapsă cu grad mai mic. Intră sub incidenţa acestui tip de acuzaţie oricare salariat care încearcă defăimarea organizaţiei sindicale. dar şi de întărire a disciplinei în întreprindere şi de eliminare din rândul salariaţilor a elementelor incorigibile care „tulbură prin faptele lor annonia şi producţia" 13 • Întotdeauna comisia trebuie să cheme în faţa sa şi pe reclamat. formată dintr-un delegat sindical şi unul al Direcţiunii. În această situaţie se află M. pentru informare. Sesizarea Comisiei de Disciplină se face de către organul care a constatat abaterea. ca în cazul din iulie 194 7. 10 7. „Sabotaj" este orice acţiune care. împiedică bunul mers al lucrului în fabrică. 56.la Biroul de Salarii. 66. 73. Comisia trebuie să lucreze cu obiectivitate. Pentru susţinerea poziţiei celui învinuit este necesară numirea unui apărător din oficiu (numit de Comisia de Disciplină). •un exemplar . 65. dos.cimec. dos. un om care să-l cunoască. •un exemplar . care să fie din aceeaşi secţie. funcţionarea normală a maşinilor. sau din luna octombrie a aceluiaşi an. •un exemplar . 12 Ibidem. 31 Ibidem. fila 55. fila 167. • două exemplare . 73.ca şi în cazul sabotajului . file 17. când B. individuale sau colective. când C. care sunt trimise apoi în mai multe direcţii: • două exemplare rămân la Comisia de Disciplină. " Ibidem. " Ibidem. mai ales datorită uşurinţei prin care . dos. cu concedierea. organul de control sau comisia de anchetă. Ion care. dos. putând uza de circumstanţe atenuante şi propune pedepsele cu intenţia de reeducare.la Biroul Muncii. 75. Procesele-verbale ale Comisiei de Disciplină se încheie în opt exemplare. dos. fila 213. pentru informare. dacă fapta a fost comisă împreună sau dacă au împărţit profitul. pentru aprobare. 55. 11 De pildă.

Pentru cazuri de recidivă urmează să se aplice maximum-ul gradului de sancţiune din categoria respectivă. Eliminarea din fabrică fără dovadă de liberă angajare în altă întreprindere. corespondenţa între abatere şi pedeapsă este următoarea: ABATEREA PEDEAPSA I. X. Acte de sabotaj VI. Absenţe nem