http://tara-barsei.ro / www.cimec.

ro

CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV
MUZEUL „CASA MUREŞENILOR" BRAŞOV

A

TARABARSEI
,
revistă de cultură

BRAŞOV
2004

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929)
Revistă de cultură editată de
Muzeul „Casa Mureşenilor" Braşov
Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025
Tel./fax: 0268-477864
e-mail: casa_muresenilor@yahoo.com
http://www.muzeulmuresenilor.ro

Colegiul de redacţie: Valer Rus - redactor responsabil
Ovidiu Savu
Cristina Seitz
Laura Molnar

Tipărit la:
S.C. GRAPHICA PRINT S.R.L.
Braşov, 500015 - str. Cerbului 26
Tel.: 0744 300505, 0722 210146
Tel./Fax: 0268 410146
www .graphicaprint.ro

Lector şi corector: Carmen Andrei

ISSN 1583-3119
Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor.

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

. .. .... . . 119 Andrea DOBEŞ Biserica Greco-Catolică în atenţia serviciilor de informaţii (1945-1950) . ... .. Anii de început: 1864-1877 (/) . .. ...feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană ... .. . . ... 59 Măriuca RADU „ Kronstădter A llgemeine Sparkasse ·· . Mureşianu la 27 noiembrie 1935 ..... 107 Daniel NAZARE Un aeroport la Braşov în 1941 .. . . .. . . .. . ... .. .... ... . . .. .. 133 Lucia BUNACIU Inaugurarea muzeului memorial „ Casa Mureşenilor" din Braşov . . . . ... . .. .. .. .. ... . . .... .familiei Nicolau întocmită de Aurel A.... ......... . .. .. . .. ..... .. .. . ..Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului. . . ... . . Mureşianu (/) . ..... .. . ... . . .... . ... 87 Gherghina SODA Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov (1862) . ... . . . ... ... . .. ... ... . .prima bancă din Braşov şi din Transilvania . .. ... .... ... ... .... . . . .. . .... ...... . ... . .. Căsătoria Principesei Ileana de România ... . . . .. .... ..... ... .. .. . 49 Valer RUS Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu... . ... . . .. .. .. . .. ... . ..... . .. ... ...... . . .. . . .... .... . ... . ...... .. . .familiei regale române.. ...... . . ... . .. CUPRINS ISTORIE Alexandru STĂNESCU Idealul stoic. ... 45 Aurelian ARMĂŞELU Genealogia. .. ... . . . ... . .. . ....... . .. ..... .. ..... . 124 Liviu BACIU Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov (1946-1948) . ... 99 Nicolae PEPENE Din istoria. .. 5 Ioan-George ANDRON Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în secolele al XVIII-iea şi al XIX-iea . .. .. . . 139 http://tara-barsei.. . .cimec.. ... . . ... . . . ..ro / www.. .. . . . ... .... . . . .ro ..... ... . ....... ... .... .. .. .. . ... .. .. ..... . . . Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI Radu Tempea . . 15 Iosif Marin BA LOG „Arii de atracţie"' şi reţele de relaţii economice între sat şi oraş în modernizarea economică a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-LEA (1850-1875) . ... .. ...... . ... . . . .. 35 Ana-Maria ROMAN-NEGOI. .. ... . ... . . . . .. . . 93 Ovidiu SAVU Publicistica lui Aurel A. .. . .... . . .... . ..... Opţiuni de analiză a textului .familia sa păstrată în arhiva Mureşenilor.. . ..

. . . .... 154 Anca-Maria ZAMFIR O donaţie a lui Manuc Bey pentru loisirul braşovean . „ . ..... ...... ....... .... .... .... ... 172 Ioan ŞONERIU Monumente ale naturii în Defileul Oltului din Munţii Perşani . ... ..... . . .... .... ........ .. ..MONUMENTE Anda-Lucia SPÂNU Reprezentări grafice ale oraşelor între real şi imaginar „ .. .. .. .. .. ...... .. ...... . ...... Ovidiu SA VU Concursul~festival de poezie. .... .. ........ „... ... ...... ... 163 Oliver VELESCU „ Execut boltă cilindrică în vederea căsătoriei". ...........cimec... 184 Lista autorilor .... . ..... .. ..funerare uitate ... .......... . .. ARTĂ...... . . .... . ... 159 Doina IONESCU Despre restaurarea bisericii-monument istoric „Adormirea Maicii Domnului" din Turcheş (Jud....... ...... ........ Braşov) ...... . .. .... ......... Andrei Mureşanu" . .. ..... ..... ... ... ...ro / www....ro ....... . 147 Elena BĂJENARU Oglinda celui din lăuntru .. 189 http://tara-barsei.. ....... 167 Marcel-Valeriu BENE Români din diasporă şi monumentele lor... ... ... .. . . ........ .... 170 \"ARIA Cătălina DUMITRESCU Prezentarea obiectelor din piele etalate în expoziţiile de la Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor . ............... ...... ....................... .. ... .. .... . . ..... ....temă iconografică rară în pictura ţărănească pe sticlă . .. .. .. ..... .. .. 179 Laura MOLNAR.. ... ..

Roma. astfel. şi aceasta într-o vreme când „ rara sunt tam diuturna matrimonia finita morte. 1914.într-un elogiu funebru . 4. I. Hortensia. nici de pairie nu-i pasă. Epigrammes.) şi Juvenalis (secolele 1-11 p. Paris. în anul 42 a. C1ccott1. Ticăloasa! Si copiii i-a părăsii. departe. 6-7. 1997. Şi uitându-şi casa. desfi·ânată care ajunse chiar şi ea să blesteme monstruoasele moravuri ale Romei. Bucureşti. p. demne de consemnat pentru posteritate. non divertio interrupta. nam tingit nobis ut. homosexualitatea. care aducea în starea de sclavie pe femeia care era surprinsă în timp ce avea relaţii sexuale cu un sclav străin. Satire (trad. soţul. care reprezintă de fapt o sumă de virtuţi şi de valori promovate de societatea romană în epoca Principatului. X\XYI. Chr. Belles Lettrcs. ca Propertius (în secolul I a.1· consultwn. " . Juvenalis relatează despre fuga soţiei unui senator roman cu un gladiator: „ Eppia - soţia unui senator -fără ruşine întovărăşi o şcoală de gladiatori. 1957. prin urmare. 3 Refuzându-şi condiţia de inferioritate faţă de bărbaţi. Tara Bârsei Alexandru STĂNESCU IDEALUL STOIC FEMININ REFLECT AT ÎN INSCRIPŢIILE DIN DACIA ROMANĂ În epigrafele din Dacia romană numeroase femei sunt onorate cu diverse epitete. Laudatio Turiae. surioara. Paris. 1985. Do1111e e politica negii ultimi am1i def/a Roma repirbblicana.faimoasa în destrăbălări cetate a lui Lagos. Eloge fimebre pendam le ff-e111e tn11111virar. 1967. Uniunile conjugale stabile devin rarisime şi.ro . iar pentru a stopa acest fenomen este nevoie ca Senatul să emită senatu. contemporană cu Martialis. X. a căsătoriilor din interes şi escrocarea în plan sentimental a bărbaţilor. Educaţia aleasă a unora dintre femeile romane a condus la apariţia unei tendinţe feministe. 1979. VI.1. Martialis. Lascăr Sebastian). Milano.ro / www. soţia unui senator. Pans. 35 şi 38. Nu întâmplător unii scriitori latini. timp de 41 de ani. Qmntilrnnus.satisfacţia de a fi trăit în bună înţelegere cu soţia sa. anumite femei exercitând profesii specifice bărbaţilor: Afrania. Chr„ un soţ îşi exprima .1. Chr„ a ţinut un discurs în faţa triumvirilor . anum. Hortensius Ortalus. o altă femeie. p. 220-221. ad. până la. generată de mai mulţi factori: emanciparea femeii. E. până la Nil. adică apaţinând unui alt stăpân. deplâng lipsa oricăror valori morale la femeile acelor timpuri. o oarecare Sulpicia. /nstitlllio Oratorw. Una 111aglie.). Juvenalis. Societatea romană de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului se caracteriza printr-o criză socială şi morală acută. în secolul I a. 5 http://tara-barsei. p. ca: amploarea nemaiîntâlnită a divorţurilor. până când moartea i-a despărţit. Chr. 5 Michel Durry. ha! Auzi minunăţie necre::ută! părăsit-a până şi jocurile-n circuri şi pe Paris histrionul! „. criza demografică (mai ales în Italia) etc. sine (Jffensa perd11cereti11". 27-29: Lidia Storoni-Mazzolani. Această măsură luată de Senat nu le-a împiedicat pe femeile romane să aibă în continuare relaţii cu sclavi. Analizarea valorilor morale şi sociale esenţializate în epitete pretinde decelarea idealului uman căruia îi corespund şi pe care aceste figuri de stil îl difuzează în secolele 1-lll p.cimec. 27-29. era avocat2 . scria poezii despre iubire~. unele femei din ordinul senatorial se unesc în mariaje inegale cu sclavi. în lacrimi. până la insuliţa Pharos. la Canopos. Chr. Emanciparea femeii romane a avut consecinţe nefaste. 80. fiica lui Q.

Alexandru Stănescu

Uniunile conjugale ale femeilor din ordinul senatorial cu sclavi şi cu liberţi îl determină pe
Hadrian să dea o dispoziţie care permitea relaţiile nedemne cu sclavii, sub condiţia ca stăpânii
acestora să fie de acord.
Marcus Aurelius a încercat să stăvilească numărul mare de matrimonii ale acelor nobile
femei cu liberţi printr-un edict care dispunea că acest tip de legătură era lipsit de conubium 6
(legitimitate).
Căsătoriile femeilor bogate cu sclavii sunt condamnate şi de scriitorul creştin Tertullianus,
care, în epistolele sale către soţie, vedea acest tip de uniune liberă ca fiind expresia dorinţei de desfrâu
a respectivelor femei 7 ; papa Callistus (secolul al Iii-lea p. Chr., un fost sclav) autorizează femeile din
ordinul senatorial care voiau să-şi păstreze privilegiile să trăiască în concubinaj cu humiliores şi
liberţi 8 .
Unele izvoare epigrafice din secolul al III-iea atestă faptul că unele femei, ca Hydria
Tertulla şi Cassia Faretria - din acelaşi ordin, şi-au păstrat rangul chiar dacă s-au căsătorit cu
humiliores 9 •
Numărul femeilor „emancipate" creşte continuu în primele secole ale Principatului, fapt
atestat de diverse izvoare ce ne oferă informaţii despre femei care se dedică unor activităţi tipic
masculine, ca: sportul, luptele, oratoria, comerţul.
Juvenalis ne relatează în Satira a VI-a
despre o femeie care tăcea exerciţii la palestră cu
greutăţi, ca bărbaţii; preocuparea pentru exerciţii
şi gimnastică a femeilor este atestată şi de
mozaicurile descoperite în vila din Piazza
Armerina (Fig. /).

Fig. I. femei romane făcând exerciţii la pa/es1ră.
mo=aic din Piaţa Armerina.
([010 Alexandru Stănescu)

O inscripţie din Ostia atestă existenţa
unor femei-gladiatori care au participat la lupte şi

'' Eva Cantarella, Tacita el mula, Roma, 1985, p. 192.
Tertullianus. A son epouse (trad Ch. Munier). Paris. 1980, li. 2-3: .,2. Les reglements de la terre passeront-ils pour plus
sevi:res que Ies commandements du ciel au point quc Ies parennes unies ii des esclaves etrangers perdront leur liberte tandis
que nos chretiennes prendraient pour mari des esclaves du diable et conserveront leur etat'1 Sans doute elles nieront que Ie
Seigneur leur ait fait parvenir snn injoction par l"i111crmediaire de son ap6tre. Quel motifretenir pour celte folie. sinon Ia
faiblessc d'une foi toujours enclinee auxjnuissanccs du siecle» 3. Assurement c'est bien ce que I'on a pu saisir sur Ie vif,
surtout chez Ies plus riches. Car plus une femme csl riche et s'enlle de son titre de „matrone·', plus spacieuse est Ia maison
qu'elle recherche pour ses depenses (titre d'honneur''). domaine ou son ambition se donne li bre cours. Pour Ies femmes de
celle sorte, les egliscs sont sans attrait. Cest qu'il est dillicile de trouver un homme riche dans la maison de Dieu et s'il s'en
trouve un, ii est difficile qu"il soit celibataire. Que faire donc» A qui, sinon au Diable. demander un mari susceptible de Ieur
procurer chaize ii porteurs, moules, coifteurs cxotiques ataille de geant» Cela. un chretien, meme riche. rcfuserait peut-etre
de Ies procurer'.
Eva Cantarella. O[!. cit.
S. Mazarino. Laj111e de/ mo11do Olllico. Milano. 1959, p. 133-134.

6

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Idealul stoic feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană

jocuri oferite de duumvirul Hostilianus şi soţia acestuia, Sabina, în a doua jumătate a secolului al
II-iea 10 •
Criza morală de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului a condus la reflecţia
filosofică asupra societăţii şi la o revoluţie în planul moravurilor, care a constat în impunerea unui
nou ideal feminin, de sorginte stoică.
Modelul colectiv propus de stoici îşi avea originea în arhetipul reprezentat de femeia
romană din perioada arhaică: austeră, devotată, cumpătată, modestă, harnică, inteligentă şi dreaptă,
care-şi îndeplineşte datoriile de fiică, soţie şi mamă în mod exemplar.
Probabil că un prim model şi etalon a fost Lucretia, soţia lui Tarquinius Collatinus, care,
dezonorată de Sextus Tarquinius, s-a sinucis.
Lucretiei i se adaugă, de-a lungul timpului, o întreagă galerie de figuri feminine cu caractere
puternice, pregnante, femei inteligente, culte, modeste şi devotate, a căror feminitate apare încercuită de
aureola onestităţii şi bW1ătăţii, femei care au înflorit în umbra discretă a familii!or din aristocraţia romană.
Este de ajuns să le amintim pe cele două Cornelii , pe cele trei eroine care apar în opera lui
11

Tacitus: Arria, Paulina, Pollita , toate trei victime ale furiei ucigaşe a lui Nero, dar şi exemple de
12

fidelitate conjugală, care le-a împins la a-şi dori moartea o dată cu soţii lor. Pentm aceste femei
iubirea faţă de soţi s-a transformat în camaraderie, astfel ele sunt gata să moară alături de aceştia în
numele unui ideal feminin stoic şi nu doar pentru a-şi dovedi devotamentul conjugal.
În opera lui Seneca apar numele unor femei ca: Marcia, Helvia şi Livia, aceste personaje
feminine din rândul aristocraţiei senatoriale fiind dotate cu cele mai nobile însuşiri în perfectă
concordanţă cu idealul stoic al femeii din epoca Principatului.
O soţie-model pare să fi fost şi Calpurnia, soţia lui Plinius cel Tânăr, căreia el, într-una din
epistolele salen, îi conturează portretul după spiritul feminin stoic.
Izvoarele epigrafice şi literare atestă preluarea pe scară largă a modelului stoic de către
femeile romane, care dintr-o dată demonstrează că au aceleaşi calităţi şi virtuţi ca şi matroanele din
epoca arhaică şi republicană.
Diferenţa dintre femeile secolelor 1-111 p. Chr., care se dedică cu pasiune treburilor
domestice, creşterii şi educării copiilor, şi vechile matroane romane constă în aceea că femeile din
epoca Principatului îşi aleg în mod deliberat acest mod de viaţă şi urmăresc cu consecvenţă împlinirea
idealului stoic.

"' Fausto Zevi, Mircillc Cebeillac-Gervasoni, Revisions et 11011vea111es pour trois inscriptions d'Ostie, Melanges de l'ecole
rrarwaisc ii Rome, antiquitc (MEFRA). 88, 1976, p. 612: inscrip)ia menţiona ca un fapt inedit la Ostia jocurile la care au
participat şi femei-gladiatori, Hostilianus adăugând că el este primul care a pus în practică această idee: „ qui primus
omnium ab urbe condita ludus cum/[ ... ] or et mulieres (al dferrum dedit [ ... )"".
" Prima era soţia lui Aemilius Paulus Lepiâus şi liica lui P. Cornelius Scipio, cea de a doua a fost soţia lui Pompei, care şi-a
însoţit soţul la Pharsalos (n. n.).
" Tacitus, Annales (text latin editat şi comentat de A. I. Bujor şi F. Chiriac), Bucureşti, 1942, XV, 10-11: XV, 62-63: XVI,
34: Plinius cel Tânăr, Opere complete (trad. Liana Manolache), Bucureşti, 1977, Epistola 111, 16. Arria era solia lui Caecina
Paetus. ca se sinucide o dată cu so\ ul său, care a fost condamnat la moarte pentru vina de a li participat la un complot; vezi şi
Juvenalis, Satira a VI-a. Bellcs Lettres, Paris, 1923.
'' Plinius cel Tânăr, op. cit .. Ep. IV. 19 ... [ ... ]este de o rară fineţe şi de o rară sobrietate, mă iubeşte, ceea ce este o dovadă de
virtute. La aceasta se adaugă predilecţia pentru literatură, pe care i-a insuflat-o dragostea pentru mine. Cunoaşte toate
lucrările mele. le citeşte mereu. le învaţă chiar pe de rost. Ce nelinişte o cuprinde când mă pregătesc să pledez şi câtă
bucurie după ce am pledat! Stabileşte cine să-i dea de ştire când am fost în asentimentul tuturor, când am fost aplaudat, când
am câştigat procesul. Când fac o lectură publică, ea şade în apropriere, ascunsă de o draperie şi soarbe cu urechi nesăţioase
elogiile care mi se aduc. Ba şi cântă versurile melc. compunând şi acompaniamentul la chitară, fără să o fi învăţat nici un
artist, decât doar dragostea care este cel mai bun dascăl [ ... r.

7

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Alexandru Stănescu

Cauza adoptării acestui model colectiv este de natură psihologică şi rezidă în faptul că
femeile emancipate de la sfârşitul Republicii, care se bucurau de o mare libertate în planul familial şi
social, nu se bucurau de dreptul de a participa la viaţa politică şi de stima elitei intelectuale, pentru că
exemplele rare de moralitate feminină din epocă întăreau convingerea că femeile nu-şi pot conduce
singure destinul.
Primele care au adoptat modelul feminin stoic au fost femeile din ordinul senatorial, pentru
că acestea erau crescute şi educate în mediul aristocratic şi îşi însuşiseră cel puţin din secolul I a. Chr.
valorile morale ale filosofiei Porticului. Aceste femei au căutat să fie moderate în dorinţe şi ambiţii,
devotate soţilor şi copiilor, bune gospodine, dar şi femei de lume, care să-şi reprezinte soţul cu toată
cinstea cuvenită în viaţa socială.
Modelul colectiv stoic a fost răspândit în Imperiu de propaganda oficială şi de soţiile
guvernatorilor, care dădeau tonul în provincii.
Nu întâmplător Gavidia Torquata, soţia legatului legiunii a XIII-a Gemina din Dacia,
Lucius Annius Italicus Honoratus, apare în izvoarele epigrafice alături de cei trei copii 14 ai săi, ea
fiind pentru femeile din Dacia un model şi un formator de opinie. Stimată şi imitată de către femeile
de frunte şi din poporul de rând, Gavidia Torquata reprezintă în provincie, tipul femeii stoice din elită,
mereu alături de soţ în toate momentele importante din cariera lui. Gavidia Torquata apare, ca şi alte
soţii ale unor legaţi, ca o întruchipare a idealului feminin stoic, fiind înainte de toate o soţie devotată,
care-şi unnează soţul în provinciile de graniţă ale Imperiului, în regiuni cu climă aspră şi supuse
atacurilor populaţiilor barbare. Soţia lui Lucius Annius Jtalicus Honoratus este de asemenea o mamă
iubitoare, care îşi aduce cu ea copiii dincolo de zidurile Romei, spre a fi aproape de ei şi a se ocupa de
educaţia lor. Jar copiii legatului participă la diverse acte cu caracter privat ale părinţilor, ca de
exemplu aducerea de ofrande Triadei Capitoline, această implicare a copiilor într-un act cu caracter
religios făcând probabil parte din programul de educaţie a acestora. Un argument în plus în favoarea
acestei ipoteze ar fi faptul că divinităţile care primesc ofrandă sunt cele mai importante din panteonul
roman, prin urmare copiii erau crescuţi de mici în respectul faţă de divinităţile oficiale, pentru ca mai
târziu actele lor de devoţiune faţă de acestea să nu pară pline de falsitate.
Adoptarea în masă a modelului feminin stoic se datorează faptului că el răspundea, pe de o
parte, necesităţii de afirmare a femeilor romane, dintre care multe erau educate şi conştiente de propria
lor valoare , iar pe de altă parte, menţinerea îngrădirii posibilităţilor de manifestare publică a femeilor
15

şi de implicare a acestora în viaţa politică şi socială nu permitea afinnarea lor în alt plan decât în cel
privat.
Excepţie făceau marile centre urbane, în frunte cu Roma, unde femeile se puteau afirma în
cele mai variate domenii de activitate. Se pare că la Roma existase încă din epoca arhaică o asociaţie a
matroanelor (conventus malronarum); iniţial, acest conventus avea numai rolul de a organiza acele
sărbători religioase la care participau numai matroanele 16 •

"1 Vezi I.n.scriptiones Daciae Romanae (IDR), III 5. 195 (APVL VM).
; Qumt1I ianus, op. cir„ li: „ [ ... ] ni s-a rransrms doar car de mulr a conlribuir la elocinţa Gracchilor mama lor, C ornelic.. , I
căreilimbaj foarre ales s-a păsrrar şi penrru posrerirare daroriră scrisonlor ei: de asemenea se spune că Lelia. fiica lw
Caius. a redar ii1 vorbirea e1 eleganţa rar<ilui său. iar c111•d111area Horrensiei. ţinură în/aţa 1ri11mvirilor.face cinsre sexului
femeiesc f„ .] "(trad. n.).
"' Mihaela Paraschiv, Femeia în Roma Amicei, Ed. Junimea, laşi, 1999, p. 129; sărbătorile dedicate matroanelor erau
Matronalia, Carmcntalia, sărbătoarea Bonei Dea.

8

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

cumpătarea. pudica.amatissima. cumpătată şi castă . copii şi rude cu epitete 18 care atestă difuzarea unor idealuri şi modele umane în rândurile clasei mijlocii din Imperiul Roman. iubirea filială sau maternă . astfel.ro / www. Chr„ o dată cu relansarea ideii emancipării femeilor. p. practicarea îndeletnicirilor femeieşti.innocentissima. -.dulcissima. carissima. castitatis magistra.Apud Catherme Dob1as-Lalou.fiica lor lipsită de noroc pe care părinţii mei. 1987. indulgentisssima. în •. a demonstrat că majoritatea epitetelor feminine nu sunt convenţionale 19 şi că adesea reprezintă calităţi şi virtuţi 20 reale : iubirea faţă de soţ . provinciile învecinate şi Spania. p. care este cu siguran!ă un epitet convenţional. puritatea . Firenze.). Binecunoscută pentrufr11m11seţe. modestia . ''' Ibidem: excep!ie face benemerenti. lnscriptiones Latinae Selectae (ILS). devotată cop11lor.simplicitas. " H.ro . pudoarea . frumuseţea . preocupată şi de lecţiile l11ate de la savantele A4u=e.pulchra. unde viaţa culturală era mai puţin înfloritoare decât în Italia. obsequentissima.). firea veselă. Un astfel de exemplu îl constituie epitaful Iuliei Prokla din Kyrene 22 . Astfel de femei sunt elogiate în inscripţiile funerare şi onorifice de către soţi. meşteră la tors. discreţia vieţii mele. dar şi a artelor sub patronajul muzelor. "' Ibidem. inteligenţă. naştere aleasă şi inţelepciune.lanifica. inteligenţa. blândeţea . ]. 95. În consecinţă. a dus o viaţă plină de înţelepciune şi vir/l/te în toate privinţele şi a 11111rit în vârstă de -15 ani[ . În izvoarele epigrafice din Roma21 şi din provincii apar adesea personaje feminine a căror prezentare în text lasă să se întrevadă impunerea idealului feminin stoic în rândul populaţiei din Imperiul Roman. Le donne romane ne/le iscri=wni. pulcherrima. femeile au fost detem1inate să-şi găsească împlinirea în mediul familial printr-o conduită exemplară.. pro castitas femina.cimec. drept calităţi feminine: frumuseţea. chibzuinţa -frux. voioşie. nelăsâ11d in urmă 11ici măcar 1111 singur copil în locuinţa părinţilor. Revue des Etudes grecques··. 8402. 67-68. n. Occident şi Orient.pia. pientissima. suii/ eu nefericita Prokla. castitatea . 9 http://tara-barsei.rarae pudicissima.casta verecunda. Răspândirea idealului feminin stoic este atestată şi în provinciile de pe limes-ul dunărean. fidelitatea -fidelis. care a întreprins o analiză de ordin cantitativ şi semantic asupra epitetelor care apar în inscripţiile din Italia. iscusinţa la tors . Roma: „ Hic sita est Amymone Marei optima et pvlcherima lanifica pia pvdica frvgi et casta „ (Aici zace Amymone a lui Marcus. moderaţia gândurilor. 38: „ Fiică a lui Mark os Petronios Melior şi a A iliei Armia lsidora. plmă de pudoare. prin care să câştige stima şi admiraţia contemporanilor. simplicissima.reverentissima. n. discreţia şi modestia. conventus matronarum este revalorizat sub influenţa împărăteselor siriene şi transformat de către Elagabal într-un mic senat (senaculum). cea mai bună şi mai frumoasă. în care sunt menţionate. au aşe=at-o în acest mormânt" (trad. Dessau.trad. " Bianca Comucci-Biscardi. Une inscription funeraire de Cyrene. ascwr=â11d11-şi durerea. pe11tru practicarea îndeletniciri/or femeieşti. care avea rolul unei instanţe morale care reglementa vestimentaţia şi protocolul „senatoarelor" 17 . Bianca Comucci-Biscardi. chiar şi în Dacia sunt inscripţii funerare ale căror texte conţin epitete care exprimă virtuţi şi calităţi feminine 17 Ibidem. 1982. în „Studi". în ordine. respectul faţă de soţ . . Idealul stoic reminin reflectat în inscriptiile din Dacia romană În prima jumătate a secolului al III-iea p..

" IDR III 2. . originale sau copiate.o soţie extraordinară.515. • integra . iubire şi respect. După benemerenti. " IDR III 2. 10 http://tara-barsei.. 5 26 patrona optima . 141. constituie într-o bună măsură expresia unor acte personale cu caracter subiectiv. creaţiile poetice. cea mai mare frecvenţă în inscripţii au epitetele care fac aluzie la pietas. Alexandru Stănescu de sorginte stoică. Pietas desemnează ansamblul virtuţilor şi normelor care menţin armonia conjugală şi familială.erunt) ann(os) („. Unele dintre aceste epitete sunt mai curând epitete onorifice pentru defunctă. 216 [J}mmatura quidem iu- venes for[tu)na peremit sed [pi}e[t}as [m}atris con- (didit) ossua rogis (. dar şi conilL'< pia sau coniux piissimae • conÎlL'< carissima. Majoritatea epitetelor din inscripţiile din Dacia le onorează pe femei în calitate de mame şi de soţii: • mater carissima (karissima) • mater pientissima • conilL'< ob principium castitatis (castitas) • coniux pientissima. Pietas este o virtute cardinală în aceste epitafuri. "· IDRIIIS. care înseamnă mai mult decât pietate. Lăsarea averii fiilor şi soţiei este o manifestare a pietăţii./emina incomparabilis2 (femeie care nu se poate compara). Femeile care pun aceste epitafuri în versuri sunt prea educate pentru a accepta o formulă de genul „Dis Manes .ro / www..) et Aur(el ius) Iul i (annus?fratr)es uix(it . Pietas mai înseamnă şi participarea femeii la cultul casnic şi oferirea ofrandelor periodice Larilor şi Manilor. hic situs est".cimec. ele doresc să-şi prezinte soţul sau copiii într-un mod deosebit. femina stolata (care este aluzie la faptul că femeia se purta 24 ireproşabil. 424 (SARMIZEGETUSA).. 646. dar pe deplin lămuritoare: IDR III 4. lncripţiile funerare în versuri sunt atestări edificatoare în privinţa influenţei filosofiei stoice asupra unora dintre femeile educate din Dacia romană. i< IDR III 5.semnifica integritatea morală şi fizică a femeii. ca o matroană onorabilă). dragoste maternă (dacă defuncta era mamă) şi iubire filială. conitL'C carissima et pientissima et dignissima • coniux innocentissima • coniux pietate el castitate incomparabilis • coniux rarissima . de asemenea ridicarea unui monument funerar şi elogierea soţului sau copilului decedat reprezintă o manifestare exterioară a pietăţii. ea este sugerată de exprimarea grijii faţă de memoria sau odihna eternă a soţului defunct sau a copiilor decedaţi. având numeroase sensuri figurate: devotament conjugal. În cazul epitafurilor în versuri nu există problema stereotipiei textului funerar. ca de exemplu: conizcc dignissima 23 . Exemplele sunt relativ puţine.ro . ?Aurelia Proc)ulla mater.

ro / www. Qui legis hos uersus. Valeira Ge- me/lina marito b(ene)m(erenti) p(osuit): 5 Coniugi pro meritis quondam karissimo coniunx Hanc Iuliano domumfelndofabricaui parennem Frigida qua membra possint requiescere morti Quattuor hic denos uixit sine culpa per annos Et sua perfimctus uidit cum gloria honores. pe care îl reproducem în latină şi în 28 29 traducere . 172. cu un epitaf funerar (fig. ed. Cluj-Napoca. pietas înseamnă mult mai mult şi prin această virtute vrea Aurelia Proculla să rămână în memoria posterităţii. Oltenia Romană. este o femeie educată şi o mamă devotată copiilor ei şi memoriei acestora. . iubirea maternă având un caracter instinctiv. 2) în versuri . uiator. " IDR II 357. dec(urioni). apud Dumitru Tudor. în Funeraria Dacoromana. opta leue terra. lv!ormântul de la Romu/a.ro . Traducerea Ştefan Bezdechi. p. Idealul stoic feminin renectat în inscrip!iile din Dacia romană Traducere 27 : Destinul pătimaş a răpit înainte de vreme pe tineri. ilrlteologiafunerară a Daciei romane. 2. dar pietatea mamei a pus trupurile lor în morminte . Mama care pune epitaf pe mormântul copiilor săi corespunde modelului feminin stoic. Aelius Iulius lulianus. I O Ecce Geme/lina pietate duct a marito Struxi dolens digno sedem cum /iberis una Inter pampinea virgulta et gramina laeta Umbra super rami uirides ubi densa ministrant. De aceeaşi pietate este pătrunsă şi Valeria Gemellina din Romula.. şi Aurelius Iuli(anus? fraţi) a(u ?) trăit ani . Bucureşti.. Fără îndoială că Aurelia Proculla s-a îngrijit de depunerea rămăşiţelor pământeşti ale copiilor săi în morminte din iubire maternă... IV.. p. Fig. Aurel ia Proculla nu este doar o mamă iubitoare. 11 http://tara-barsei. care îşi cinsteşte soţul. dar faptul că femeia a ţinut să menţioneze că pietatea a fost cea care a determinat-o să facă acest lucru atestă influenţa filosofiei stoice asupra sa. 2003. cu epitaf în versuri.. 1978.cimec. ? Aurel ia Proculla mamă. PUC. (foto Dumitru Tudor) D(is) M(anibus) Ael(io) lul(io) Iuliano. quaestoric(io) aedilic(io) col(oniae) Romul(ensis). 17 Ana-Maria Sămărghiţan. 404.

să-i fie ţărâna uşoară. căruia foarte dragă i-am fost eu Marcel lina. Valeria Gemellina. i-a pus (epitaful) Valeria Gemellina. drumeţ călător. M. Aceste virtuţi sunt necesare unei soţii. Gemellina se raportează la valorile filosofiei Porticului. Vezi B. fost cvestor. prin portretul făcut soţului. mai ales de către stoici. Menţionarea ideii de datorie civică. castitas şi indulgentia. Recele-i trup spre-a-şi putea odihni după moarte într-însa. de cinste cuvenită în urma unei vieţi puse în serviciul comunităţii atestă influenţa stoicismului pentru că ideea de a fi de folos comunităţii era promovată în secolele li -III p. 12 http://tara-barsei. Virtuţile Marcellinei sunt pietas. În încercarea de creionare a personalităţii defunctului său soţ. de slavă şi rang avu parte. pentru a fi o uniuira. soţului care a binemeritat. dar se pot citi printre rândurile epitafului. 5159. membră a elitei urbane din Romula. 4885. Gemellina. Soţului vrednic mâhnită-i durai cu copiii lăcaşul Între tufişuri de viţă şi desfătătoare verdeaţă. 69 şi trimiterile acesteia la Corpus fnscriptionum Latinarum (CIL). p. se dovedeşte a fi deplin ataşată valorilor morale şi sociale promovate de filosofia stoică.ro / www. Într-o inscripţie în versuri din Sarmizegetusa30 soţia este onorată pentru devotamentul său conjugal şi pentru dragostea pe care i-a purtat-o soţului. op. X 3058. sunt ofrandele pioase ale soţului. onestitatea şi comportamentul responsabil. Cornucci-Biscardi. 11 · Uniuira este un epitet care apare rcÎativ rar în inscripţiile din Imperiu. cumpătarea. pentru meritele mele. 430 (trad. Unde stufoasele-i ramuri I-acopăr cu umbra lor deasă. Lui Aelius Iulianus. pentru a lui vrednicie. ele nu apar în text. 3351.. 31 1 ·" IDR III 2. eu soaţa. Scumpului soţ Iulian. care şi-a îndeplinit datoria faţă de comunitate. Sămărohiţun). în cinste deplină Şi datoria-împlinindu-şi. Textul funerar al Marcellinei este interesant pentru că atestă în mod clar dorinţa de a o prezenta pe Marcellina ca pe o soţie desăvârşită. decurion. şi vezi (trecătorule) pentru mine singurul meu soţ Aelius. fiind decurion şi magistrat.cimec. Chr. astfel soţul este înainte de toate un bun cetăţean. această matroană educată. pietas este virtutea care a animat-o în acţiunea de edificare a monumentului funerar al soţului. Urează-i. D(is) M(anibus) I Hic pietatis honos I haec sunt pia dona I mariti cui multum 151 dilectafui ego Mar-I ce/lina pro merita I cernisque mihil solus conizcc I Aelius coqus post I I Ol obitum memor I amoris dicat. Alexandru Stănescu Traducere: Zeilor Manes. pentru că ele sunt sugerate. Şi iată că eu. fost edil al coloniei Romula.ro . Valeria Gemellina laudă. virtuţile cultivate îndeosebi de către adepţii stoicismului: chibzuinţa. Casa aceasta de veci i-am ridicat-o cu lacrimi. în amintirea dragostei chiar şi după moarte (îmi) închină (acest monument). de pietate pătrunsă. Traducere: Aceasta este cinstirea devotamentului conjugal. cit. Trăit-a el ani patruzeci. A. Astfel.

este prin urmare tot o uniuirafemina. care s-a achitat cu sârg de toate datoriile impuse de tradiţie şi a dat dovadă de demnitate în calitate de matrona. Sossia Sabina a trăit 26 de ani. de respect şi iubire conjugală şi de iubire maternă (ca materfamilias). decedată (la) . este de fapt femeia care a dus o viaţă de familie exemplară. sau prea demnă. Idealul stoic feminin renectat în inscrip\iile din Dacia romană Epitetul uniuira se poate traduce prin sintagma „femeia unui singur bărbat".ro . Aurelius Aquila decurion în Potaissa. negustor din provincia Dacia a pus (acest monument) celei care a binemeritat şi sieşi... soţie de necomparat. 5 zile. a împlinit în căsătorie 11 ani IO luni fără nici o ceartă. D(is) M(anibus)I V(a/eriae?) Ursin(a)e T(iti)filiae con(iugi) in(comparabi/l) d(e)f(unctae) an(nis) I .ro / www. Epitetele carissima. dar care este lăudată pentru faptul că a trăit într-o deplină armonie conjugală timp de treizeci de ani. funcţionar la arhive. 364 şi CIL III 2086 (Salonac): traducerile noastre. iar (oraşul) Alexandria i-a dat o soţie cu care fără gâlcevi trăit-a ani treizeci iar de acum să piară frivola poveste a deşartelor lucruri şi să rămână doar faima fundată pe muncă şi fapte. ani 6 luni. "11 IDR III 3. D(is) M(anibus) I Sossia Sabina I vixit ann(is) XXVI I efecit in mal trimonio annis XI I m(ensibus) X sine ul/a q 151 uerella Fuse I inus verna ab ins I trumentis tabularii co(n)iugi I b(ene) m(erenti) I fecit. Russu. incomparabilis se înscriu în aceeaşi sferă semantică: femeia preaiubită. sclav imperial. Traducere: Zeilor Manes. Valeriei Ursina. fiica lui Titus. împreună cu cea cu care a trăit lară nici o ceartă timp de şapte ani. Fuscinus. d. fără conflict~. Traducere: Zeilor Manes. menţinând în timp armonia din interiorul grupului familial. V Aur(elius) Aquila decurio Patavisse(n)sis neg(otiator) ex pro(vincia) Dacia b(ene)m(erenti) I p(osuit) et sibi cum qua I uixit an(nis) VII sine ul/a quere//a. pe care-nălţatu-I-a Nilului mal şi a sa patrie şi prin talentul lui(?). m. soţiei care a bine meritat i-a tăcut (acest monument). rarrissima. VI. face aluzie la caracterul tolerant al soţiei şi la o căsătorie serenă. al cărei soţ menţionează în epitaf că a fost unicul ei bărbat. 174 quem Ni/atica ripa suu}m patriaque notauit ingenioque et Ale]xandria coniuge iunxit quacum ni/ questus trigint}a pertulit annos imaque /euis pereat uan]arumfabula rerum permaneat modo re c}ongestafama labarum Traducere 33 : . IDR III I.. prin acest epitet erau elogiate matroanele care nu au divorţat şi nici nu s-au recăsătorit după moartea soţului şi căruia i-au păstrat astfel o pioasă amintire..cimec. Într-o inscripţie în versuri din Tibiscum este menţionată o soţie al cărei nume nu s-a păstrat. incomparabilă cu alte femei..I. Traducerea îi apaf1ine lui I. care apare în două epigrafe ale unor locuitori din Dacia32 . Expresia sine ulla querella.. 13 http://tara-barsei. Marcellina. dignissima.

1923. "' O altă inscriptie pusă unei soacre este !DR II 354. pentru Plicia Var(ri) Capitonis. ca Arria. o onorează prin punerea unei inscripţii în care o prezintă contemporanilor şi posterităţii ca pe o matrana şi sacra care se distinge prin calităţi morale şi demnitate. care se distinge prin practicarea vechilor virtuţi şi tradiţii romane. ea o învaţă să răspundă gemi/ şi cu abilitate la bileţelele amat1111/11i. modestă şi devotată soţului şi familiei. prin urmare. la rândul ei. Această imagine a soacrei.. Alexandru Stănescu În inscripţiile de mai sus cele trei femei. centurion în legiunea a VI-a Victrix. Calpurnia şi altele. presupune un întreg convoi de virtuţi în perfectă concordanţă cu idealul feminin din epocă: castitas (castitate). Valeria Frontina este o femeie din elita urbană a Sannizegetusei. ea î11şealli pă=itorii sau îi îmblân=eşte cu bacşişuri[ . 77: „ Dacă-ţi trăieşte soacra. dar şi în alte culturi din alte spaţii şi timpuri. Cercetarea inscripţiilor latine din Dacia atestă faptul că mediul din această provincie nu era izolat. aplanează orice tensiune ivită. 15 Vezi un pasaj din Juvenalis. soacra lui Ulpius Pulchcr. care distruge armonia conjugală prin subiectivitate şi pretenţii exagerate 35 . indulgent ia (blândeţe) etc.influenţa stoicismului în planul privat şi. Atât bărbaţii. reprezentat de femeile virtuoase şi devotate soţului. care. Imaginea relevată de monumentul Valeriei Frontina atestă influenţa filosofiei stoice. fiind preţuită într-o inscripţie aşezată în for prin decret al decurionilor. VI. soacra apare în cultura romană.prin cercetarea textelor dedicate femeilor . Ea-şi sfătuieşte fata să se bucure de jefuirea soţului rămas fără avere. sociale şi spirituale ca şi restul Imperiului. dar nu în calitate de soţie. 127 [Vjaleriae/ L(uci) fil(iae) I Frontinae I stalatae 151 [T(itus) Ajur(eliu:. pătrunderea valorilor sale în sfere din ce în ce mai intime ale societăţii. care. ]'· (trad. cumpătată. deoarece curentele filosofice şi religioase din epocă îşi fac simţită prezenţa şi aici. pietas. suferind aceleaşi procese şi fenomene economice. sunt lăudate pentru faptul că nu au avut nici o dispută cu soţul în timpul căsătoriei. Valeria Ursina şi anonima din Tibiscum.ro / www. Paulina. Titus Aurelius. 14 http://tara-barsei. Paris. ia-ţi orice spera11ţă de înţelegere în casă. ca un personaj odios. din respect şi încredere (absequium). fiecare putând fi onorată cu titlul de obsequentissima sau reverentissima. p. care propunea un nou ideal uman: femeia educată. IDR 111/2. Sossia Sabina. Termenul stalata desemnează calitatea de femeie romană membră a ordinului ecvestru şi soţie (matrana). cât şi femeile din Dacia acţionează în conformitate cu valorile etice ale filosofiei Porticului şi ţin să rămână în memoria colectivă ca adepţi şi practicanţi ai virtuţilor stoice. n. fiind vehiculate de către funcţionari de rang înalt din administraţia imperială şi de armată.) emeri I tus (centuria) leg(ianis) VI [V}ictric(is) Severi I anae sacrui I digniss(im)ae/101 l(aco) d(ato) [ d(ecreto)d(ecurionum)}. Imaginea de soţii perfecte a acestor femei corespunde modelului colectiv de sorginte stoică. al care1 ginere.cimec. Absenţa unor conflicte conjugale se datorează calităţilor şi virtuţilor acestor femei.). De toate aceste calităţi trebuie să fi dat dovadă şi Valeria Frontina. simplicitas (modestie). era probabil destul de rară în epocă. Satire. ci în calitate de soacră 34 a unui militar. Respectul conjugal atestă încă o virtute a acestor femei.ro . Studiul de faţă a urmărit să descopere . care se poartă în mod exemplar cu ginerele. virtuoasă..

fără resurse de hrană. Zăpezile abundente. factorii de climă au avut o mare influenţă asupra recoltelor. scumpirea excesivă a cerealelor şi nutreţului. secolul al XVIII-iea se situează la apogeul „micii ere glaciale". încadrată de specialiştii climatologi în intervalul 1640-1850 şi caracterizată printr-un număr mare de ierni geroase şi prelungite. p. 5 Seceta prelungită şi lipsa apei aveau ca urmare compromiterea recoltelor. 1993. 257-258. cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. pe care mulţi nu îşi puteau permite să le cumpere. Aceleaşi efecte nefaste asupra semănăturilor şi nutreţurilor le avea şi alternanţa anilor secetoşi cu cei ploioşi. reprezentau un factor de risc pentru sănătatea şi viaţa locuitorilor prin epuizarea prematură a rezervelor alimentare şi expunerea organismului. aceleaşi efecte le resimţeau animalele domestice. expuşi frigului şi animalelor sălbatice. Cavaleni Apocal1psulw. p. ruperile de nori. 15 http://tara-barsei. alternând cu perioade cu precipitaţii excesive şi cu perioade de secetă prelungită. astfel slăbit. Bucureşti. Studii şi comunicări".' În condiţiile în care economia ţărilor europene.ro / www. 256. geroasă şi fără zăpadă avea efecte negative asupra recoltei următoare. împiedica strânsul recoltei. Ibidem. cu mari căderi de zăpadă şi geruri excesive. în condiţiile modeste de locuire ale celei mai mari părţi a populaţiei. cit„ p. 257. 29 de ani cu recolte slabe şi 9 ani cu foamete parţială şi pe plan local. O iarnă prematură.cimec. a lipsei apei din sol cu excesul de umiditate. 46 ani ploioşi (din care 19 cu inundaţii şi 14 cu grindină) şi 37 ani cu călduri excesive (din care 17 secetoşi). r·ariaţii climaterice şi mentalicăţi coleccive Îll secolul al XVf/1-lea şi începutul secolului al XIX-iea (1700-1830). p. 23. caracterizată printr-un echilibru fragil între producţie şi consum • se baza în proporţie covârşitoare pe cele două 2 ramuri ale agriculturii. pomilor fructiferi şi viţei de vie şi adesea făceau victime în rândul oamenilor şi animalelor. iar din punctul de vedere al recoltelor înregistrate în 87 de ani. 4 Ploile torenţiale. hrănindu-se cu înlocuitori de o valoare nutritivă scăzută.ro . adică dispariţia uneia din principalele resurse de hrană şi venituri ale ţăranilor. Ţara Bârsei Ioan-George ANDRON CALAMITĂ'[I NATURALE ŞI EPIDEMII ÎN BRAŞOV ŞI ŢARA BÂRSEI IN SECOLELE AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA În Europa. 1986-1987. 3 Iernile grele şi prelungite. Paul Bmder. Ibidem. prin întreruperea comunicaţiilor. Paul Ccrnovodeanu. puneau în pericol viaţa oamenilor rămaşi izolaţi. vijeliile şi grindina. În condiţiile unor ierni aspre şi lungi. furtunile urmate de inundaţii. în „Satu Mare. Ibidem. Satu Mare. loc. Transilvania a cunoscut în secolul al XVIII-iea 17 ani cu ierni grele. asupra nivelului de trai şi chiar asupra existenţei unei părţi considerabile a locuitorilor. Silex. ' Toader Nicoară. 250. care începea în octombrie. (l. iar o iarnă târzie. la un frig continuu. p. inclusiv a Transilvaniei. ca de altfel în toată emisfera nordică. 1 Ed. 126. 30 de ani cu recolte bune au alternat cu 20 de ani de recolte mediocre. Calamicăţile nawrale din trecutul României (până la 1899). Vll-Vlll. umiditatea excesivă şi verile reci produceau pagube importante culturilor agricole. consumarea nutreţului înaintea apariţiei vegetaţiei de primăvară avea ca efect slăbirea şi chiar moartea multor animale. 6 ' Toader Nicoară.

şobolanilor. din Ţara Românească şi Moldova. semnele prevestitoare. interzicându-se orice contact cu locuitorii altor ţinuturi. Ioan-George Andron Dereglările climatice aveau adesea ca efect înmulţirea excesivă a şoarecilor.. 1976. 87. : Fernand Braudel. au secat fântânile şi râurile. Ed. ca difteria. iar în spatele barierelor s-au ridicat spânzurători ce avertizau asupra pedepsei pe care o putea atrage circulaţia pe căile nepermise. febra tifoidă. O mică îndrumare cum să se poarte. punându-se paznici de drum în pădurile Apaţei şi Codlei. urmarea fiind scumpirea cerealelor. anul 1700 a fost secetos. în Din istoria luplei antiepidemice i't1 România. I 702 a fost foarte ploios. prin Sighişoara. 136. care devenea vulnerabil la boli. a unor insecte precum lăcustele şi cărăbuşii. săracă în calorii şi vitamine.aduc ciuma la Gheorghieni. vărsatul. 9 La 23 octombrie 171 O. op. p.unde se refugiaseră din pricina războiului curuţilor . l-ll. 175. sfaturi de urmat pentru evitarea contagiunii. Medicală. Meridiane. simptomele. Au urmat doi ani cu precipitaţii excesive. ultima sa manifestare de amploare producându-se în 1720 la Marsilia. În anul 1709. voi. Ed. accesul în oraş a fost permis numai pe Strada Lungă. iar de aici a ajuns. câbla de 12 grâu ajungând să se vândă la Braşov cu 5 florini. tusea măgărească. flagel care s-a atenuat în occident o dată cu secolul al XVIII-iea. cit . dar care a rămas de temut în Europa răsăriteană. ' Ca1us T. frigurile. Bucureşti. Bucureşti. p. Siudii. " Paul Cernovodeanu. 1 " Sebastian Pauschner. Paul Binder. nişte ţigani reîntorşi din Moldova . cu efecte dezastruoase asupra culturilor şi proliferarea epizootiilor care decimau animalele domestice. precum şi indicaţii şi reţete de tratament.fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei. gripa. note şi documente. melcilor. Încă din 1709 a fost interzisă vânzarea vinului. Medicală. Creslomaţia educaţiei samtare în România. în anul 1717 nu a plouat aproape deloc. Ed. În verile anilor I 709 şi I 7 I Oau avut loc invazii de lăcuste venite de peste munţi. 1985. S-au luat măsuri foarte severe de control al 10 căilor de acces în district dinspre Sighişoara şi Făgăraş. Paul Binder. Ep1dem1ile de cmmă dm Transi/vama în secolul al XI "III-iea (I 709-1795). în care sunt tratate cauzele. să interzică ţinerea târgurilor şi trecerea oamenilor din ţinuturile „infectate" spre cele „sănătoase" . cit. în Povăţuitorii sănătăţii. 7 O alimentaţie insuficientă. Măsuri carantinale în epidemia de ciumă de la 1709-17/0 din sudul Transilvaniei. ducea la slăbirea organismului. 1972. 16 http://tara-barsei. I. Structurile cotidianului: posibilul ş1 imposibilu/. Bucureşti. scarlatina. descrierea bolii. 21-29.. apoi alţi doi de secetă cumplită. În unnătorii ani capriciile climatice continuă.1984. măsurile de carantină luate de conducerea Braşovului dovedindu-se eficiente. iar vegetaţia şi culturile agricole s-au uscat. p. p. Pentru prevenirea extinderii epidemiei. J1ga. 24. uliţele suburbane au fost barate. Ed. p. „cavaler al Apocalipsului". Johann Bohm a fost numit la Braşov „predicator de ciumă" şi totodată s-a reeditat cartea lui Sebastian Pauschner apărută la Sibiu în 1530 sub titlul „O mică îndrumare cum să se poarte fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei". în I 704 a fost o secetă cumplită. în Retrospecuve medicale. Swdii şi note. p. Bucureşti. inundaţiile alternând cu secetele.ro / www. 11 Paul Bmder. Medicală. Între 28 februarie şi 20 iunie 1714 nu au căzut deloc precipitaţii. gălbenarea şi nu în ultimul rând ciuma. 8 La sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea în Ţara Bârsei alternează ani ploioşi şi secetoşi. Guvernul Transilvaniei cere Magistratului Braşovului să ia unele măsuri prin care să se evite aglomeraţiile de oameni. până la Sibiu. op. omizilor. iar anii 1705 şi 1706 au fost ploioşi. Pe un Penticostar dăruit de Constantin Brâncoveanu bisericii Sf. 11 Ţara Bârsei a fost ferită de acest val de epidemie. 71. Între 4 şi 6 iulie 1699 au fost ploi abundente şi mari ruperi de nori.ro . Nicolae din Şchei s-a găsit următoarea consemnare: ' Paul Cernovodeanu.cimec.

şi niciodată singură: mai devreme sau mai târziu. 180:-181. Pe fondul foametei generale datorate secetei cumplite. întărindu-se seceta spre primăvară. În vleat 1718 mai 28 fiind seceta mare foarte. Şi aici n-au fost iarnă grea. cât cea mai multă parte a apelor şi a fântânilor de tot au pierit şi s-au secat. de au ars mai toate satele Ţării Bârsei şi cetatea Braşovului în doao rânduri au ars tare şi rău. ar fi ars toată cetatea şi Şcheii" 13 • Seceta a continuat şi în primăvara şi vara anului 1718. p.ro . Păduceale au măcinat şi lobodă de mâncare şi rădăcină de papură. I. " Paul Binder. de fag şi tăia iarna pădurii[ e] şi trecură şi în Ţara Rum[â]nească cu marha de ernară. A. laşi. iar a treia fără. loc.ro / www. Fân nu fu. voi. 55. S„ voi. că acolo crescu iarba toată iarna că n-au fost zăpadă.. 12 decembrie 1718 şi 30 august 1719. la 6 iulie 1717. care n-au mai fost şi s-au întărit seceta foarte. iarna fiind şi aceea făr zăpadă. ci tăiară cracuri cu frunză de stejar. a treia parte arzând au [trecut] focul la Blumăna împingându-l vântul din sus despre Şchei . nr. :: Ilie Corfus. Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei . 17 http://tara-barsei. op. Inventarul acrelor neînregisrrate (în continuare AM-IAN). mălaiu iar aşa. 1959-1961. Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului. fu seacetă foarte mare„făntâni secară pe multe locuri. Bucureşti. l. de aduseră în Ţara Rumânească" 14 • După cum scria Braudel 15 : „O recoltă proastă. "' Fernand Braudel. refugiat din oraş pe timpul epidemiei 18 • " Candid C. 1943-1946. I 78. loc cit„ [J. ciuma izbucneşte şi în Transilvania. la 21 decembrie 1717. 1975. foamea se instalează. Braşov. G.. medicul Johannes Albrich.. I. Ciuma se instalase în Ţara Românească şi în Moldova încă din 1716. 274-275. cit. şi la câmpie tiu[leu] de cucuruz zdrobiră în piio şi le măci[na]. 116. cuprinse în ordonanţele emise de către secretarul guberniului şi protomedicul Transilvaniei. ea deschide poarta epidemiilor". doctorul Samuel Ktileseri 16 . Muştea. La I octombrie 1718 Magistratul Braşovului constituie un comitet administrativ numit „Directorium". care să conducă treburile oraşului în lipsa Magistratului 17 . iar în Ţara Turciască au fost grâu destul. p. şi de au bătut vântu despre câmpu asupra cetăţii. comandantul trupelor imperiale de la Sibiu. Paul Binder. iar foamete fu şi acol[o]. cit. nici de toamnă. 1-Jl. 17 Arhiva Magistracului Oraşului Braşov. cu toate măsurile de prevenire şi combatere a epidemiei. Şi ajunseră bucatele la mare scumpeate pân la seacere. făcând mămă[ligă].. 80. p.Într-acest an [ 1717] despre toamnă foarte secetă mare s-au început. doc. început-au foc. 186. Dacă însă sunt două. preţurile cresc. grâul feadel [ferdela] I00 florinţi. Şi sate la câmpie pentru apa să pustiiră şi bucate de primăvară nu fură mai nemic. D. lnsemnări de demult. l-11.. recolta de cereale fiind compromisă: „Cînd au înblat văleatu 1718. din care făceau parte Michael Fronius. În Ţara Bârsi şi în Chizdovea Săcui. cât şi aici în oraş şi în cetate cele mai puţine fântâni erau cu apă. spre primăvară foarte fiind secetă.cimec. p. Simon Cristof şi Andreas Tartler. p. treacă-meargă. iar generalul Tiege anunţase deja despre pericolul pătrunderii acesteia în Transilvania pe Etienne de Steinville. săcara de-al doil florinţi.

septemvrie 29. ce vorovea de departe cine ce avea cu cineva. iar alţii goală o mânca". numai ce bătea de 3 ori clopotul cel mare. numai ce scotea sacii cu bucate şi-i punea înaintea porţii şi să da îndărăt şi aşa mergea morarii de lua bucatele şi le măcina.ro . lară moarte prea mare n-au fost.ro / www. de câte trei ori în zi. trei sate de ciumă. pân la septemvrie 1. şi viind acasă numaidecât au murit. şi septemvrie 28. ce i-au dus cioclii din jos despre Blumăna într-o başte şi acolo i-au îngropat. şi de două sau trei ori în săptămână să deşchidea". chemaţi de vecini vigilenţi . îngrijindu-să domnii. mai întâi în Cetate. „Istoria sfintei besereci a Şcheilor Braşovului". de unde s-a răspândit şi în suburbii: „ . cât primăvara era grâul cu doi florini găleata.Într-această vară au fost multă secetă. şi tot aţâţându-să păn la septemvrie 27. că murind în Săcui înlăuntru în vro doauă. doauă.. de au mai eşit cine au vrut ca un ceas. de când şi cetatea s-au închis.. turta la ghenarie 8 s-au dat cu opt bani. cu o aparentă detaşare. numai doi-trei de zi şi cinci-şase şi unu. Deci. şi dintr-acela s-au umplut rudele şi au început a muri unul astăzi altul mâi11e şi deşi cunoştea ce boală e. dară nu ieşia nici întra nimini. şi într-acesta chip s-au întâmplat. s-au vândut găleata cu şase florini şi bani 60. ei tot o acoperea şi să tăgăduia. luna Iulie 25 s-au început a muri de ciumă în Braşov. s-au închis cetatea. şi când le ducea aşijdere făcea. ] sărăcimea mânca turtă de in de la pi oa de ulei. Iară porţile tot [nu] s-au deşchis. duminecă. Într-un stil sobru. Acela. au ieşit. Radu Tempea (1691-1742) relatează împrejurările în care molima a pătruns în Braşov. iar la septemvrie s-au suit la cinci florini iar de la septemvrie. Deci nesimţindu-să de acea boală.. l-au închis să nu iasă.cimec. Ioan-George Andron În. Deşchisu-s-au şi luni. fost-au mers un sas din cetate măsari la scânduri într-acolo. până ce au ciumat şi o sască a cantorului în curtea beserecei saşilor. au dat veste şi trimiţând domnii. iar de îngropat nu s-au îngropat la beserecă din ceas ce s-au priceput.sau mai degrabă temători . Într-această vreme de la noiemvrie păn la [ . ]. aşijderea deci unde s-au mai priceput i-au închis.să 18 http://tara-barsei. s-au sfătuit să iasă din cetate. au murit [ . lipsit de orice efect dramatic. şi unii avea şi câte puţin mălai de mesteca. Dintr-această zi s-au oprit şi de-a merge saşii la beserecă şi de a trage clopotele după obiceai. în condiţiile scumpirii deosebite a cerealelor. până nu s-au ostoit. Se pare că la proliferarea molimei a contribuit complicitatea familiei unui decedat (care manifestase semne suspecte de ciumă) cu bărbierii oraşului. Radu Tempea scrie despre foametea care a afectat Braşovul şi Ţara Bârsei în vara anului 1718. iar deacă au văzut oamenii că nu e ploaie să să poată face bucatele de primăvară. şi mălaiul tot ca grâul. că nemţii sta cu puşcile asupra unora şi altora să nu să amestece.. În continuare. Aceste au fost în cetate. pân la iulie s-au suit găleata de grâu la trei florini. cronicarul relatează împrejurările în care ciuma a pătruns. s-a răspândit şi s-a manifestat în Şchei.. îndată cum au priceput.. mers-au rudele şi l-au îngrijit de s-au îngropat cum le era obiciaiu. detem1inată de secetă: ..

pân la ghenarie I pân la şapte. Şi pân la noiemvrie 1O. unde s-ar simţi că au murit.ro . i-au îngropat acolo pe unde au putut noaptea pe ascuns. ce n-au prea murit într-acea parte de oraş. 81. în pofida pericolului la care se expuneau ei înşişi şi întreaga comunitate. auzind vecinii aşa. Pân s-au ostoit vor fi murit şasăsprăzece mii în tot Braşovul. până ce au dat de ştire şi/au trimis domnii bărbieri să vază de e ciumată au ba. s-au mai pus şi alţi doi şi cu scânduri şi cuie şi săpi ce au tribuit şi cu o sumă de bucate ce s-au împărţit săracilor pe ascuns. dară au murit copiii mai mulţi. doi slujind. neştiind ei. Iară când au fost septemvrie 16. Şi într-această ciumă s-au cheltuit de la sfânta beserecă mai mult de florini o mie cu cioclii. pin postul Crăciunului s-au suit. carii lua de lună şapte florini unul. ci unde vrea muri îi oprea să nu iasă din casă sau din curte cei rămaşi. Apoi 19 http://tara-barsei. cu puţintei de pe Cacova. cincisprăzece pe zi. colea. Motivaţia păstrării şi respectării tradiţiilor creştineşti de înmormântare. carii. tăr vreo cincisprăzece de toţi. carii temându-să. şase. care cum în urmă s-au spus. dintr-acela încă să vor ciuma şi alţii.ro / www. cum tot omul să auză şi să ştie. aorea cinci. socotind cine l-au scăldat că sânt nişte gâlci alte. tot pe unde au putut i-au îngropat. cu preoţi. de tot au murit unul de zi. ce tot ieşea. ce au murit şi acolo. care. le-au zis să afle o grădină în care să-i îngroape. opt de zi. că deaca s-au mai înglotat moartea. câte zece. trei şi să rânduise cu porunca sfatului patru ciocli de aici din Şchei de la octomvrie I. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei constate dacă moartea acestuia se datorase sau nu ciumei. 1718. patru ani. adânc înrădăcinate în mentalitatea vremii.. că începuse în Braşovechi a muri şi în Blumâna. au intrat şi o au grijit şi s-au îngropat cum să cade cu preoţi. Apoi.. să zică că nu e de ciumă. dar noaptea mai cu samă să ducea cei ce putea unde avea treabă. de toţi au murit[ . care nu s-au ivit. doi slujind'": „Iară în Şchiai s-au început ciuma într-acesta chip: avgust 3 au murit în Ciocrac Mihai zet şahanului Radului.cimec. iar înmormântarea s-a tăcut „cum să cade. la fevruarie I. că le-au dat voie tuturor să meargă. Şi murea în postul Crăciunului când şi când câte doi. pân la ghenarie. să fie luat oarece bani. de multă supărare şi rugăminte au îngăduit domnii de au închis locul de la Slon în sus spre Ciocrac şi acolo să îngropa. Numai această poruncă nu o prea ţinea. a fost mai puternică pentru membrii familiei decedatului. din care tocma la septemvrie I I au murit tot într-acea casă o tămeie streină. să meargă numai ei să-l îngroape în curtea sau în grădina unde va muri. iar alt nimini să nu să afle din rude acolo. până după Bobotează. şi aşa au zis. Deci dintr-aceia iar s-au umplut vro câţiva. au ales să-i mituiască pe bărbierii care au declarat cazul ca nefiind suspect. şi-ntr-aceia s-au încins colea. Iar dinaintea Crăciunului s-au început pe Tocile omor foarte tare. cine încătrăo va putea până nu să închide vremea. Deci. n-au cutezat vecinii să untre. Iar septemvrie 1718 au murit pe Tocile vr-o trei-patru. tânjind oamenii căci nu lasă să-i îngroape la besearecă la locurile lor. zicând că nici domnii nu pot îngădui să să îngroape la locurile lor şi pentru nemţi. şi simţind puţin. ]. că cei mari mai mulţi s-au întors. dat-au de la sfat poruncă. că zicea că de vor scoate vrun om mort de ciumă şi peste trei. până la ghenarie I. Deci.. Deci au poruncit aici la Şchiei cum să caute să puie oameni ciocli.

turta de ulei bani zece. dară tot au acoperit până ce au murit în curtea bisericii lor o Sască [săsoaică] a cantorului lor. După aceea. zet ego. Şi la Crăciun s-au deşchis şi drumurile şi au început oamenii cei fugiţi a să aduna. treizeci şi mai bine de zi. Bucureşti. fără lovea clopotul cel mare de câte trei ori în zi. la fânuri şi la secere şi rin munţi. 25. mălaiu tot aşa. de murea cinci. de la iulie 25. în cronica sa dedicată istoriei bisericii Sf. Editura pentru literatură. iară rudele neştiind pricina morţii lui. perini şi alte boarfe în care zăcuse ciumaţii şi le strângea la un loc şi le ardea" 19 • Despre această epidemie. După Paşti iar s-au întărit ciuma de murea de zi zece.ro / www. p. Ioan-George Andron s-au mai potolit. Fost-au foarte foamete pă această vreme. de-i ducea acolo cu sila dărăbanţii. Deci încingâ[n]du-se mai tare. aprilie 25. atunci şi în Cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi să întărise omorul. 20 http://tara-barsei. atuncea au început a închide casele care să primejduia până la I-ma septemvrie.cimec. în Braşovechi. Şi deaca s-au ostoit ciuma au umblat cioclii prin toate casele de au scos paturi. 1719. iar deaca au început a să ostoi. au venit şi l-au îngropat după obiceiu. Într-această ciumă poruncise domnii de osebise case în care strângea pe cei betegi. iunie 18. Iar în postul Sânpietriului s-au încins a muri câte douăzecişicinci. cât să spărease oamenii că nu va mai rămânea nimini. pân când au început a să ostoi. pe la agust. care ducându-se să aducă scânduri de la un sat din Haromseghiu [Trei Scaune] unde era ciumă. Şi cei morţi de această ciumă din Şchei s-au găsit. 1969. Şi prin postul cel mare începu şi foametea a să întări şi pe după Paşti. în cetate. şi au închis şi biserica ca să nu mai meargă Saşii la biserică. şi atât să făcuse oamenii negri ca tăciunii şi mieuna ca pisicii. foarte curând să umplea oamenii unii de la alţii. preotul Nicolae Grid (?-1815) a consemnat următoarele: „ 1718. nu să umplea ca întâi. şi mai în unnă au murit şi Staicu dascălul. La începutul aceştii ciume. în Blumâna. Istoria sfintei besereci a Şclreilor Braşovului (ediţie îngrijită de Octavian Şchiau şi Livia Bot). Într-acest an s-au făcut bucatele bune şi s-au ieftinit de au venit la trei florini după secere. că era găleata de grâu florini opt. la 28 [indescifrabil] s-au închis cetatea. cincisprăzece pân la Rusalii. Într-această ciumă au murit şi popa Ion Cărăuş. Într-acest an au murit de ciumă în toate satele Ţărei Bârsei şi în toată Ţara Muntenească şi în Moldova şi mai în toată Evropa. numai oamenii murea pe la câmp. 92-96. cât au venit acasă au murit. care s-au început dintr-un măsariu [tâmplar] Sas. s-au mai încetat moartea. şase pe zi. Nicolae din Şchei. sin diaconul Tudor. trei mii. nici să tragă clopotele. în Şchei. Au fost ciumă la Braşov. iar în cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi patrusprăzece mii. straie. şi în postul cel mare mânca creştinii sânge de vită cu tărâţe şi mânca rânsă. încât sărăcimea mânca turte de uleiu şi " Radu Tempea. până cătră Paşti.ro . Iulie. însă deşi cumva au cunoscut Saşii boala. care s-au ştiut. 1719. că cine şi ciuma să întorcea şi pân la septemvrie IOs-au ostoit ciuma de aici.

Însă din Şcheiu s-au găsit 3000 morţ. El a constatat că.. 10.au fost atinşi de boală o singură dată. 22 În sfârşit. somnolenţă permanentă sau dimpotrivă. Ţara Bârsei·'. ca director şi sanitar. şi în ţara rumânească. p. frisoane. intitulată „Scurt raport istoric despre epidemia p~stilenţială care a bântuit în Braşov. fără deosebire de vârstă sau de persoană. note şi documente. Blumăna şi Braşovulvechi 14000. şi la 25 Dechemvrie s-au deschis bisericile şi drumurile. locuiau în aceeaşi casă sau petreceau un timp îndelungat în aceeaşi cameră cu bolnavii. s-au ostoit ciuma. astenie. „virusul contagios" îi atacă mai repede şi mai uşor pe copii şi pe tineri. o stare continuă de veghe agitată. . în afară de cei morţi de ciumă. I OOO de florinţi. iar alţii de două şi chiar de trei ori. sete nepotolită. afirmând că „dacă-i pun în cumpănă pe cei care şi-au redobândit sănătatea lor de '" Apud Ion Muştea. vomă sau senzaţie de vomă. după care a urmat perioada de regres. După o prezentare a simptomelor care se manifestau la cei mai mulţi infestaţi (febră. Una dintre ele. an III. deşi îi îngrijeau pe cei bolnavi. " Ibidem. suburbii şi Ţara Bârsei în anul 1718 şi 1719". 345-346. doctor în medicină la Leyda şi ulterior membru al Academiei Imperiale Leopoldine a Naturaliştilor. stare materială şi chiar temperament. 1931. în faza de început a molimei. „dropică" (hidropizie).J. spasme. la scânduri şi cuie pentru coşciuge şi la bucate care s-au împărţit pă taină fără de a şti Saşii. Studii. 21 De la începutul raportului. Septemvrie. iar în Cetate. 66. şi au început a se aduna oamenii de pe unde erau fugiţi. sexul feminin. 21 http://tara-barsei. pe criterii de vârstă. nr.). virusul molipsea oameni feluriţi. Bucureşti. bazat pe observaţiile sale directe asupra bolnavilor ca martor ocular. în care boala s-a manifestat mai ales prin febre intermitente.ro . s-au produs şi decesuri cauzate de alte boli. Într-acest an în toate satele ţării Bârsii au fost omor de ciumă. şi în Moldova şi mai în toată Evropa" 20 . anxietate. Ed. La 1719. Atunci când dobândea o virulenţă mai mare. buboaie. natura şi efectele „virusului". a redactat trei lucrări referitoare la ciuma din Braşov. crampe stomacale. paralizie) şi „vărsat de vânt" (variolă).. 21 Klaus Fabritius. pe cei cu temperament sanguin sau flegmatic sau cu ambele aceste temperamente. în Apărarea sănătăţii ieri şi a=i. p. Într-această ciumă s-au cheltuit din Cassa Bisericii la ciocli. 63. „Stadt-Physicus" al oraşului Braşov. „dambla" (apoplexie. Unii oameni nu au fost atacaţi de ciumă. cât şi pe oamenii săraci. A fbrich şi ciuma de la Braşov di111718-17 I 9. deşi mamele lor au murit. şi era turta de uleiu cu 8 bani. urmate la scurt timp de deces. " Ibidem. Albrich îşi recunoaşte cu onestitate ignoranţa în ceea ce priveşte originea. Albrich face observaţii interesante privind vulnerabilitatea la ciumă a diferitelor categorii de subiecţi. 23 Surprinzătoare sunt aserţiunile doctorului Albrich despre efectele tratamentelor medicale asupra bolii. Medicală. 68. 4. ca „oftică" (tuberculoză pulmonară). p. a fost întocmită la ordinul Guberniului Transilvaniei de la Sibiu. 1984.cimec. „carbunculi". cât şi pe baza relatărilor pertinente ale chirurgilor. au fost cazuri ale câtorva copii care au supt la sânul mamelor atinse de ciumă şi au rămas în viaţă. membru al „Directorium-ului" instituit de Magistrat pe timpul epidemiei. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei coji de pită.şi aceştia au fost cei mai mulţi . Braşov. „peteşii roşii sau negre" etc. Albrich notează că. Ciuma a atins punctul culminant în luna august a anului I 719. Ba mai mult. Unii oameni .ro / www. p. în această perioadă ( 1718-1719). iară găleata de grâu cu 8 florinţi. Însemnările „ popii Nicolae Grid despre Şeile ii de altădată şi biserica lor. în . sex. Johann Albrich.

A. lăcuste şi epizootie 24 Ibidem. iar pe de altă parte. 1740). în oraş şi district numărul morţilor a atins cifra de 15.008 976 2. 177. " Apud Ion Muşlea.610 4. iar la tineri şi copii raportul este de 29% tineri şi copii decedaţi în cetate faţă de 71 % tineri şi copii decedaţi în suburbii. cit. 1733.675 Stupini 28 23 17 98 166 Dârste 12 10 9 I 51 82 Oraş Braşov 571 681 1. cifrele variază între 17. 1726. 69. cit..296 Se constată că ciuma a afectat într-o măsură mai mică populaţia adultă decât cea juvenilă. seria Recensământul populatiei din Braşov şi Ţara Bârsei.N. p. în cetate proporţia decedaţilor aparţinând acestei categorii de vârstă. Cronicarul Radu Tempea consemna 3. În descrierea ciumei din Braşov. pach. Aşadar. 22 http://tara-barsei. Aceste constatări îşi au explicaţia.. ploi torenţiale în 1734. Ioan-George Andron mai-nainte nerecurgând la nici un fel de medicament. În Ţara Bârsei au fost inundaţii în 1730..439 şi 18. faţă de 61 % în suburbii. p. p. 1730. În districtul Braşov.cimec. din care 1. Or. Fond Primăria Braşov. secetă şi invazie de şoareci şi melci care au distrus recoltele în 1732. Braşov..J. experienţa arată că primii au fost mult mai 24 mulţi" • Despre numărul victimelor ciumei din 1718-1719 în Braşov şi Ţara Bârsei.434 1. După ciuma din anii 1717-1719.979. 27 Radu Tempea. loc. pe cartiere. 1734.546 de morţi în satele iobăgeşti. 1735. 96. cu cei care şi-au dat toată osteneala pentru a găsi un remediu. 1733) cu ani excesiv de ploioşi (1729. grindină şi epizootie în 1737. cât şi populaţia tânără.ro / www. "' Paul Binder. 1736) şi ani cu foamete ( 1727. ci doar cu ajutorul naturii binevoitoare. în Transilvania a continuat alternanţa anilor secetoşi (1721. 178. fiind de 36% faţă de 64%. p. secetă unnată de o toamnă cu ploi prelungite în 1733. în intervalul octombrie 1718-decembrie 1719 în oraşul Braşov au murit de ciumă 4. f. op. 1732. cit. cit.373 Suburbii 303 388 1.000 în cetate. 1728.250 în cetate şi 2. numărul morţilor se prezintă astfel2 : 9 capi de familie TOTAL bărbaţi femei tineri copii Cetate 228 260 400 485 1. prin rezistenţa mai scăzută a populaţiei tinere şi a copiilor în faţa bolii. acelaşi document înregistrează 5. doctorul Johann Albrich includea în categoria celor mai vulnerabili pe copii. 346. Blumăna şi Braşovechi 27 . cifre preluate şi de Nicolae Grid 28 • Pentru oraşul Braşov. I. p. tocmai în suburbii locuia în cea mai mare parte atât sărăcimea oraşului. la adulţi constatăm raportul de 39% morţi în cetate.340 de morţi în cele 13 aşezări libere şi 6. omizi şi recoltă proastă în 1735. "' D. sexe şi categorii de vârstă.088 de persoane. 28. 21 Paul Binder. 25 Potrivit unui document înaintat în ianuarie 1720 guvernului Transilvaniei26 . Comparând numărul morţilor din cetate cu cel din suburbii.093 de persoane.000 de morţi în Şchei şi 14. iar în suburbii de 26% faţă de 74%. loc. pe de o parte. op. printr-o izolare mai eficientă a populaţiei din cetate.ro . 783 în suburbii. pe tineri şi pe oamenii săraci.

Magistratul arăta că „treapădul provocat de armată. 152. au fost un viscol prea mare" 3 ~. "' 15 Ilie Corfus. care au provocat mari daune culturilor agricole. 87. mai ales la scaunul Sebeşului. 35 Deceniul al cincilea al secolului al XVIII-iea a fost marcat în toate cele trei ţări româneşti. căci acolo s-au îngropat toamna. Deşi Ţara Bârsei nu a fost afectată direct de ciuma care s-a manifestat în Banat şi în Transilvania în timpul războiului austro-turc dintre anii 1737 şi 1740. iară asemine.ro . pentru ca în lunile iunie şi iulie preţul să crească din nou până la 5-6 florini.'. şi de aici s-au dus la ţara Ardealului şi la Ţara Ungurească. câbla de grâu ajungând în Ţara Bârsei în anul 1740 la 7-8 florini. epidemia de ciumă care a bântuit. I. Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în 1739. Paul Cernovodeanu. op. efectele acesteia s-au răsfrânt şi asupra Braşovului. Când au îmblat văleatu 1740 au nins în septemvrie în 18 zile şi au stătut 2 zile zăpada. de invazii succesive de lăcuste. Sterie Stin~he.\fanuscnpr de la Radu Tempea. 17. în luna lui maiu a treia zi au ninsu şi la dealuri s-au prinsu şi viile n-au fost înfrunzite. nr. cit. scăzând în luna mai a anului 1741 la 3 florini. pentru ale noastre păcate. 'J6. Braşov. numai cât n-au fost sânge. toate acestea au distrus populaţia încât de abia va putea face faţă achitării quantum-ului de contribuţie împărătească" 33 . 141.cimec. pe fondul unor veri secetoase. august 1.. p. Şi tot într-acest an. p. şi strângându-o în păhară au fost roşie. În scrisoarea din 13 ianuarie 1738 adresată comişarului suprem de război. p. Să ştie că în leat 7248 [ 1740) fevr. 117. 3° Cronicarul Radu Tempea consemna la 6 ianuarie 173 I că „într-această zi au fost cald ca vara cât mulţi din copii era cu cămăşile" 31 . care acum nu se mai putea face.lbrdem. aici în Braşov în Şchei şi în cetate pe câteva case au ploat ploae roşie cum ar fi sânge. cit. iar la 17 aprilie a aceluiaşi an: „În Sâmbăta paştilor la 2 ceasuri după ce s-au tăcut zio. . Istoria bisericii Şcheilor Braşovului. p. anul 1740 cunoaşte şi o iarnă neobişnuit de grea: „Când au îmblat văleatu 1740 o au căzut zăpada în toate ţări foarte mare ş-au perit oi şi altă marhă şi holdele. op. 1899. la aciastă zi au venitu lăcuste multe de la ţara Romănească şi ţara Moldovii aici la Ţara Bârsii.ro / www. . Paul Binder. Şi a 2 zi de Sin Giorgi au nins şi au stătut zăpada pân a treia zi. Recoltele slabe au dus la scumpirea hranei. p. lată ce consemna Dimitrie Eustatievici: „La anul 1746.. şi la multe locuri multă pagubă au tăcutu. Aceasta socotim că iaste semn unii vărsări de sânge pre locurile aceste. . de care milostivul Dumnezău cu mare mila sa să ne apere şi să ne păzescă" 32 .. sărăcia şi mizeria în care zăceau supuşii împărăteşti al căror principal mijloc de trai era comerţul cu Ţara Românească. cit. loc. 11 1 AM-IAN. p. 23 http://tara-barsei. doc. 695. 251-252. S-au fost îngropat şi 1 " Toader Nicoară. După doi ani deosebit de ploioşi.

foc. s-a întors spre Sinaia unde. Ed. un negustor grec a adus ciuma la contumacia de la Timiş. slăbindu-i rezistenţa în faţa unei noi epidemii de ciumă. unde a şi murit.. iar pe 27 februarie s-a ridicat cordonul din jurul celor patru sate săcelene. Ciuma doclorului Adam Chenol.. atât de dense.4/1e und Neue Kronsrad1 (ediţia Oscar Metzel). apărută la Viena în 1766. loc. venite dinspre Trei Scaune în noaptea de 13-14 august. negustorul . p.care s-au dovedit ulterior eronate .. fiind luat în căruţă de un băiat din Săcele. p 339. 17 Georg Michael Gottlieb von 1-Ierrmann. Radu Andrei din Bucureşti. Ţara Bârsei a fost afectată câţiva ani la rând ( 1744. 1984. unde au murit subit. p. unde locuiau. au fost izolate la 7 decembrie 1755 printr-un cordon militar. 1-11. Das . transmiţând ciuma prietenilor şi rudelor. căci primăvara li sau străns oamenii cu merşteşug şi li-au omorăt" 36 . Ed. Potrivit descrierii lui Herrmann preluată de Binder39 . p. Unul dintre aceştia. pasul Timişului fiind închis. de invaziile de lăcuste şi de epizootii au avut ca urmare o subnutrire a celei mai mari părţi a populaţiei. Sibiu. Ocolind carantina de la Timiş. p. 'J Paul Bmder. Dar. Bucureşti. După ce servitorul a murit pe drum şi a fost îngropat la Sinaia. proaspăt doctor în medicină la Viena. în urma veştilor .a sosit la Timiş însoţit de alţi trei negustori. băiatul şi oficiantul i-au luat hainele şi caii şi s-au întors la familiile lor pe care le-au contaminat. 1883-1887. unde şi-au pus ouăle. Ioan-George Andron aici. anii succesivi marcaţi de secetă. Românii in cronica săsească. încât au întunecat soarele. Turcheş. Bucureşti. 85. dar pagubă n-au făcut. 1748) de epizootii 38 care au redus numărul de animale. În 1747 Braşovul. cit. 37 Tot în această perioadă. Dacoromano-Saxonica. Cernatu şi Satulung. Cronicari români despre saşi. împărăteasa Maria Terezia îl trimite în Principat pe Adam Chenot. Servitorul acelui negustor s-a întors în Ţara Românească însoţit de un oficiant al carantinei de la Timiş. a fost afectat de valuri succesive şi compacte de lăcuste. unde s-au semnalat mai multe cazuri suspecte. care au distrus culturile de vară. cei doi ciobani s-au întors pe cărări ascunse la casele lor din 40 Şchei. p. loc. Deoarece în Transilvania se semnalaseră îmbolnăviri suspecte de ciumă. "1 Toader. Anume. cil. ci un armean pe nume Martin Gregorius. la Dărste. 347. Stan !naşul. 1746. care erau cu tum1ele lor în drum spre Şcheii Braşovului. şi iarăş la anul în zioa de Ispas sau deschis" 41 • Autorităţile iau măsuri de prevenire împotriva proliferării epidemiei în Ţara Bârsei. Stiinţifică şi Enciclopedică. iar satele săcelene Baciu. În lucrarea sa „Tractus de peste". cu toate că circulau ştiri despre " Apud Adolf Armbrusler. 1745. 252. 110/e şi documenle. s-a întâlnit cu ciobanul Stan Fulga şi cu ginerele acestuia. 24 http://tara-barsei. 396. în Aplirarea sănăiăţii ieri şi a:i. "' Arnold Huttmann. S1udii. pe lângă aspecte privind epidemiologia. înainte de a muri de ciumă. Popa Nicolae Grid consemna că la 26 octombrie 1755 „sau început ciuma la Braşov şi la Ispas adecă zioa de înălţarea lui Hristos sau închis Cetatea. s-au adunat pe Valea Răcădăului şi pe hotarul oraşului dinspre Săcele. manifestările şi tratamentul bolii. Chenot relatează cu un plus de detalii împrejurările pătrunderii ciumei la Braşov. originar din părţile Mării Negre .ro / www. ca şi împrejurimile sale. cil.ro . Medicală. precum şi judeţul Trei Scaune. 185. Nicoară. iar în 20 şi 23 august alte roiuri. " Apud Ion Muşlea. pe 5 februarie 1756 s-a permis populaţiei din Trei Scaune să intre în Braşov.care nu era grec. 1980. în octombrie 1755.că situaţia s-a ameliorat. Din nou.cimec. care bântuia deja în Ţara Românească din 1754.

unde erau internaţi toţi cei infestaţi. Preoţilor români din Şchei li s-a 42 interzis să facă vreo înmormântare înainte ca fizicul oraşului să examineze cadavrul. p. Paul Binder. măcelarul Teodor Catană şi tânărul Sandru Furnică... "' Adolf Armbruster. prinşi venind dinspre Dârste. care era prevăzut cu trei secţii: una pentru contaminaţi. aceştia preluând la 19 mai conducerea acţiunilor sanitare în lazaretul din Şchei. care a apărut apoi la Sânpetru. raporta Magistratului situaţia „prevaricatorilor" (contravenienţilor) cordonului militar care se aflau în arest: Stana Lupului. iar chirurgul Klein a fost mutat în cartier pentru a vizita bolnavii şi morţii şi pentru a întocmi rapoarte regulate.ro . op. 159. doc. care a fost lărgit prin includerea a încă două case evacuate. Arnold Huttmann. îşi asumau un asemenea risc.. erau porecliţi „Peteschen" (petece) de la bubele ce apăreau pe indivizii contaminaţi. refugiindu-se în cetate şi chiar în Ţara Românească46 . profitând de penuria de alimente. împreună cu soldaţii. pe alţi 12 puşcaşi i-a angajat cu câte 50 de denari pe săptămână ca să păzească. 25 http://tara-barsei. pentru care Chenot cerea insistent inventar (constând în paturi. p. cil. Ofl. cit„ p. 45 Românii de vază au părăsit cartierul. Frantz. astfel încât molima a afectat îndeosebi populaţia de condiţie săracă..ro / www. loc. printre ei numărându-se desigur contrabandiştii care. protopopul Eustatie Grid a angajat pentru două săptămâni 20 de puşcaşi pe care-i plătea cu câte I florin renan pe săptămână ca să facă de pază în păduri contra tâlharilor. cil. "41 Ibidem. cil„ p.cimec. Ioan Cinzoiul şi Dumitru Creţoiu!. 43 În ziua de 17 aprilie 1756 moare în Şchei soţia lui Nicula Golgoman. op. loc. I. Şi totuşi. p. 84. valahii Bucur Preda. Calamilă\i naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei apariţia unor buboane de ciumă la câţiva locuitori din Şchei. În jurul a 18 case s-a delimitat un perimetru înconjurat de un gard păzit de soldaţi. unde s-a înfiinţat un lazaret. mai ales noaptea. " Ibidem. 87. dar pe care senatul oraşului întârzia să îl asigure. casele închise pentru ciumă şi a mai angajat 8 paznici de noapte cu 50 de denari. 44 La 22 mai s-au format trei cordoane de izolare: unul separa cartierul Şchei de cetate. 42-43. p. 47 Probabil că hotărârea din 26 mai de a retrage compania de soldaţi din Şchei în cetate s-a luat considerându-se suficiente aceste măsuri de pază pentru suburbie. p. iar la 26 aprilie toată valea unde se găseau aceste case este izolată. apoi mor Nicula şi cei trei copii. iar la 28 iunie în cetatea Braşovului. 50 În lazaretul din Şchei. '" Paul Cernovodeanu. ţiganul Andrei. Printr-o scrisoare adresată la 23 iunie " Arnold Hultmann. . fân şi veselă). loc. 40 I. 1338.. 84-85. 51 Cele solicitate de Chenot nu însemnau o cheltuială prea mare. " Candid C. Deoarece la câţiva vecini apar unele semne suspecte de ciumă. se internau zilnic noi bolnavi. '" 51 AM-IAN. Muşlea. Paul Binder. al doilea separa cetatea de cartierele Braşovechi şi Blumăna şi de district.. casele acestora sunt puse sub paza soldaţilor. Guvernul şi Comisia sanitară de la Sibiu i-au trimis la Braşov pe doctorul Adam Chenot şi pe chirurgul Kurtz. fiind transformate într-un lazaret pus sub conducerea chirurgului Klein. op. însă situaţia financiară a oraşului era foarte precară. cit. II. Astfel.. cir. iar al treilea separa districtul de restul Ţării Bârsei. Comunitatea românilor din Şchei se implică din proprie iniţiativă în această acţiune menită să limiteze proliferarea epidemiei. un locuitor din Şchei a trecut clandestin cordoanele şi a dus la Prejmer molima. 40 I. Adolf Armbrustcr. care să patruleze de la 9 seara până dimineaţa. p. Acesta nu a fost singurul caz de încălcare a cordonului din 48 moment ce aceia ce-l treceau. p. 185. 261. probabil în~intea instituirii cordonului dintre Şchei şi cetate. La 20 septembrie 1756 comisarul carantinei din 49 Şchei. alta pentru suspecţi şi a treia pentru cei în curs de vindecare. cil. nr.

nr. contactul complet cu satele Satulung. 4.cimec. „ Arnold Huttmann. cu toate că românii cereau pentru transportul lor un „preţ exagerat" 53 . p. Lucrătorii care cosesc şi strâng fânul pe livezile oraşului trebuie să prezinte la bariere atestatul eliberat de oficialităţi. 268. 1336. I. Persoanele infectate de ciumă care ocolesc să se denunţe. să fie împuşcaţi fără milă. primele simptome apărând în 23 iunie 1756. Cernatu. doc. doc. dar întâmpină mari greutăţi cu românii care „se împotriveau ordinelor" (nu mai era vorba de preţ. 57 Cum populaţia evita să recunoască evidenţa ciumei. 1382. /oc. iar bolnavii să fie obligatoriu duşi în lazaretul din Şchei. I i em. doc. Se aplică pedeapsa cu moartea tuturor celor care contravin şi negustoresc cu persoane suspecte. Hainele şi obiectele casnice aparţinând bolnavilor erau arse. iar hainele suspecţilor erau tratate 42 de zile prin spălare şi afumare. cerându-se locuitorilor să nu nege existenţa ciumei. pentru plata salariilor şi pentru executarea diferitelor dispoziţii.ro . 13 73. din înaltul ordin chesaro-crăiesc. Baciu şi Dârste. 2. doctorul Chenot se îmbolnăveşte şi el. 3. care merg pe la alţii pe care-i infectează. doc. Se interzice. doc. nr. cir. Aflat în contact permanent cu bolnavii. :~ Ibidem. 52 Comisarul Frantz s-a îngrijit încă din septembrie de aprovizionarea lazaretului cu lemne din pădure şi. 2 9. 58 În luna noiembrie a scăzut numărul bolnavilor. la 10 decembrie 1756. Se interzic preumblările pe jos sau călare prin oraş şi nimeni nu are dreptul de a trece barierele în suburbiile oraşului. 267. 13 71. p. 55 Ibidem. deoarece în fiecare zi era hărţuit şi ocupat. în raportul acestuia către Magistrat din 6 noiembrie. sau care încearcă să încalce hotarele. 1368. astfel încât au putut fi îngrijiţi cu toţii în lazaret. 87.cu toată situaţia disperată a locuitorilor din cauza lipsurilor şi a foametei care bântuiau . 5. p. confirmă că are lemnele necesare lazaretului. dând bolii tot felul de nume evazive. prevăzut cu 60 de paturi. a fost nevoie de un ordin imperial care să schimbe această atitudine. Cei suspecţi de ciumă trebuiau să-şi evacueze casele într-un g· :: AM-IAN. nr. fiind nevoit să-l întocmească noaptea. deoarece acelaşi comisar al carantinei cerea Magistratului. Ioan-George Andron Comisiei sanitare subdelegate. 260. la două zile după ce vizitase douăsprezece case situate în diferite locuri din Şchei. cu pedeapsa cu moartea. 26 http://tara-barsei.şi cere împărătesei să ajute din tezaurul ţării oraşul complet secătuit. p. cât şi în afara lui. ci de ordin!) de a coborî lemnele din pădure • 54 Locuitorii din Şchei se pare că au fost în cele din urmă ajutaţi. Ibidem. nr.ro / www. o amânare de o săptămână pentru întocmirea conspectului cerut cu privire la împărţirea cerealelor în Şcheii Braşovului. atât în lazaret. să meargă şi să se reîntoarcă în grup. următoarele : 56 I. să oprească execuţiile forţate militare şi să se repartizeze din fondul cameral sume pentru întreţinerea oamenilor săraci. Magistratul Braşovului arăta execuţiile forţate făcute de militari pentru încasarea contribuţiei . p. 55 La 9 iulie 1756 Magistratul comunicase populaţiei oraşului. nr. „ lbbiddem. 90.

Apoi ne-au slobozitu la Podul Bârsii la târgu. ''" A1\1-!AN. cit. îl duce ~colo de îşi făcea lăzăretu în Cotlea. comisia sanitară subdelegată din Braşov. Era lăzăret în Cotlea. dar menţine cordonul în jurul oraşului.. schimburile comerciale cu exteriorul urmând să se facă numai la bariera de la Bartolomeu. 59 Pe 20 noiembrie 1756. ca să nu să uite" 61 • Epidemia a încetat în primăvara anului 1757. 60 Despre bolnavii din satele Ţării Bârsei şi lazaretul de la Codlea înfiinţat pentru aceştia. '" II ie Cor fus. s-au şi mai întăritu. Şi era închise foarte tare satele ceaste ciumate. din care au ''' Ibidem. ordonă redeschiderea şcolilor. doc. Dar în Braşov mulţi fără samă tocma în Scheai. 62 Doctorul Chenot a consemnat în raportul său că în perioada epidemiei locuiau în Şchei aproximativ 900 de familii. Şi în Holbav au muritu vro 42 cu toţii şi în Poiana Mărului 800 I00 [?] făr unul şi în Zărneşti vreo 9 sute. p.ro . ''' Paul Cernovodeanu. muriia şi vitele de boală. de nu ne lăsa să eşim din satu şi mai peream de lipsă. la besearică de frica neamţilor şi mă găsea nemţii în besearecă şi nu-m zicea nimica. 172-173. ajutorul primit de la „crăiasă şi domni'' şi morţii de ciumă din diferite sate: „Precum să ştie de când au fostu ciumă aicea în Ţara Bârsii. ei nu trecea Bârsa.532. oraşul din cetate fiind deschis la I mai. op. cit. ca să făcea tărgu acolo. 269.ro / www. că au început a muri de ciumă la Zărneşti. Calamităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei timp de 3 săptămâni. lazaretul de la Codlea. p. iar cordonul din jurul Ţării Bârsei a fost ridicat la I septembrie. „ca să nu să uite despre" stricteţea cordonului care înconjura Ţara Bârsei. Şi era un târgu ca Doamne fereşte. Şi era în anul dintâi la 1756. iar numărul persoanelor infectate a fost de 2. Apoi după aceaia. Şi am scris eu popa Stan din Holbav.cimec. la anul. p. noi de cătră Ghimbav şi cotleanii cu toate împrejurimile. lipsurile îndurate de oameni din cauza izolării satelor. Şi au pus străjile din Măgura Cotii încoace pă Valea Lupului în jos şi tot pă vale în jos până la morişoară. apoi în Poiana Mărului. Popa Stan din Holbav a făcut însemnări. Apoi ne-au slobozitu în hotar numai. apoi în Holbav. şi circa 200 de familii de saşi cu copii puţini. nr. apoi de acolo în sus până în vârful muntelui. pentru a fi curăţate şi dezinfectate. în Vîlcan.. 159. Şi ţineam eu. în această perioadă ei locuind în alte case. din care aproape 700 erau familii de români cu mulţi copii. şi au fostu aşa din postul Sîntămării pân la Sânzeane. 27 http://tara-barsei. popa Stan din Holbav. şi au murit toţi fălcearii şi în Zărneşti şi în Poiana Mărului şi în Holbav. 1377. Paul Binder. fiindu-le interzis contactul cu alţi oameni. în zilele stabilite. ca vai de noi. Şi când muriia în Holbav de ciumă. Pă cine îl prindea. având în vedere că de 42 de zile nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă în oraş şi în cele două suburbii. I. Şcheii la 19 mai. op. Şi într-o vreame era totu străji împrejurul Holbavului. Apoi ş-au făcutu crăiasa şi cu domnii milă de au adus făină de cea împărătească foarte multă şi sare şi au avutu săracii mare noroc cu acealea. Şi era case multe la Podul Bârsii. Şi au trimis fălceari prin satele cele ciumate.

aceasta afectând îndeosebi satele „colibaşilor" din hotarul Branului. în Din istoria luptei antiepidemice in România. 711 români. fiind porunca de la domni.ro / www. inundaţii). numai în primăvara anului 1756 au murit de ciumă în Şchei I. în districtul Braşov au murit 1. 71 Titus N. iar pentru a preîntâmpina trecerea colibaşilor prin cordon.. 401. p. p. văzând ''' Arnold Huttmann. 163. unde a pătruns de peste munţi. op. cit„ p. '·: fbidem. 64 Aceasta a fost ultima mare epidemie de ciumă care a afectat sudul Transilvaniei. . În intervalul 1778-1782.ro . În restul oraşului au fost infectate 62 de persoane. pe lângă obişnuitele fenomene climatice extreme (secete. Haşdeu. Braşov. şi. Sigma. şi câteva invazii pustiitoare de lăcuste. Medicală. mânaţi de nevoia de a-şi procura cele necesare traiului. 48. care s-au succedat în roiuri 71 . 65 Deşi la 2 ianuarie 1770 împărăteasa Maria Terezia a emis o patentă ce reglementa noi măsuri privind condiţiile de trecere a frontierei la graniţa cu turcii. însuşită chiar de guvernatorul Transilvaniei. Paul Cernovodeanu. 1972. neputând să zboare.procentul de letalitate de 73% fiind deosebit de mare 69 . loc. ierni grele. Carantina Branului. 28 http://tara-barsei. autorităţile i-au aprovizionat cu alimente în valoare de peste 1O. fiind voia lui O-zeu. Ţara Bârsei a cunoscut din nou flagelul ciumei în anii 1770-1771. fiind vremi ploioase.468 de morţi.677. unele din ele trecând din Ţara Românească şi Moldova peste Munţii Carpaţi. 2002.'.considera1ii istorice. au mersu oameni din Şchiai. 63 Potrivit unor însemnări de cronică. 159. mai adunate. Paul Bmder.303. dar. din care au decedat 51. p. iar în întregul district numărul total al persoanelor infectate a fost de 6. de unde vor aduce şi răspândi ciuma. au fost vr-o opt zile la cămpu. cit . 396. 165. cit. prevăzând că acei colibaşi nu-l vor accepta şi se vor duce în Ţara Românească. la cămpul Braşovului. din cetate. Satele colibaşilor au fost izolate printr-un cordon situat mai sus de cetatea Bran 67 (unde funcţiona carantina pentru străini). Magistratul nu a acceptat proiectul. p. ciuma s-a extins şi în ţinuturile secuieşti Trei Scaune şi Ciuc. Ed. Din iunie 1770 şi până la începutul anului 1771. p.. Haşdeu. '' Titus N. ~.044.cimec.. p. 130. Deoarece aceste sate erau foarte răsfirate şi greu de inspectat. vite 66 şi mărfuri fiind obligatorie pentru o perioadă cuprinsă între 21 şi 42 de zile . Paul Binder. la aciastă zi au venitu lăcuste multe foarte de la Ţara Rumănească aici. 68 În afara ţinutului Branului. alţi cronicari ştiu de 1.. cil. OfJ. 13. '' Paul Cernovodeanu. Ed. unde-şi ţineau vitele nu numai iarna dar uneori şi vara.. Studii şi note. cit. din Braşovul Vechi şi din Blumăna casă le izgonească şi. iar pentru numărul morţilor în Ţara Bârsei se avansează cifre contradictorii: 2. Ioan-George Andron decedat I. Despre invazia de lăcuste asupra Braşovului din 1780. grindine. Emil Stoian. cit.051. op.645 de persoane .OOO de florini. loc. op. Bucureşti. puindu-să la ogoară. şi.din care 789 de morţi au fost în 70 satele din hotarul Branului . 71 I.. op. n-au făcut multă pagubă. 90.144 sau 5. p. Ţările Române au cunoscut. " Apud Adolf Armbruster. iul. unnătoarele epidemii având un efect mai atenuat datorită eficienţei măsurilor de carantină ce au fost luate la propunerea doctorului Adam Chenot. s-a tăcut propunerea. M 5 Adolf Armbruster. '"'7 Bogdan-Florin Popovici. Ciuma din 1770-1771 În lwrarul Branulw. cit„ p. 128-129. 4. Paul Cernovodeanu. p. carantina pentru persoane. 129-130. afectând şi Transilvania. de a strămuta toţi aceşti locuitori în patru noi amplasamente. în speţă Ţara Bârsei. din Ţara Românească. din care au decedat 4. Dimitrie Eustatievici scria 72 : „La anul 1780. Paul Binder.

ordinele guvernamentale şi regulamentul întocmit de Magistrat au fost aduse la cunoştinţa întregii populaţii prin parohii şi prin afişarea lor în locuri publice. Calarnităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei că nimic nu poate folosi să le poată goni. 20 Iulie. p. fiind voia lui Dumnezeu. II. cit. şi leau fiert oamenii ca pe racii.. care a trimis la faţa locului pe protomedicul Michael Gottlieb Neustădter şi chiar pe guvernatorul Transilvaniei. p. cit. Aciastă urgie ni-au arătat D-zeu pentru răutăţile noastre". ·'" Ibidem. 1520. op. 7 . 78 Magistratul Braşovului raporta la 18 septembrie Guberniului despre măsurile luate pentru a împiedica extinderea ciumei în district. p. s-au întărit măsurile de supraveghere şi control la frontiera cu această ţară. 1524. stabilindu-se câteva locuri de trecere.. Constatându-se câteva cazuri izolate de ciumă la pasul Timiş. 1515-1519. 269-270. p. p. Ca o măsură în 79 plus. După aceaia. op. ciuma care bântuia de mai mulţi ani în Ţara Românească s-a infiltrat în Ţara Bârsei 74 . doc. 2. 270-271. şi împărţind haine şicolaci la pomană. 347. şi tot au rămas multe. Holbav şi Râşnov. loc. Astfel. Paul Bmder. Au început la Râjnov a muri de ciumă. p. care toate îndată sau închis". au poruncit de la toate casele să strângă căte doao fiardele [ferdele] şi să le opărească. şi o adeverinţă că au trecut prin carantină. cu. iar la I O octombrie 1795 71 74 Apud Ion Muşlea.. sau întins moartea şi pă la alte sate dimprejur. p. doc. unde au fost construite 14 barăci spaţioase pentru internarea bolnavilor. loc.. la Rotbav şi chiar printre ţiganii cartierului Blumăna din Braşov.. nr. cit. cit. 29 http://tara-barsei. Paul Binder. şi leau dat pe vale". au limitat efectele ciumei. doc. loc. Şi aşa s-au strânsu mai multu de trei mii de găleate. 80 Nu s-au semnalat cazuri de infectare în oraş. Apud Ion Muşlea. care a fost restrânsă la localităţile Codlea. fapt consemnat astfel de Nicolae Grid 75 : „ 1786. p. în calitate de comisar regal învestit cu puteri depline. 348.. Nu ştim dacă însemnarea popii Nicolae Grid se referă la aceeaşi invazie de lăcuste sau la un alt roi ce s-a abătut o săptămână mai târziu : 73 „ 1780. În 1786. fiind adusă de un fecior de cioban din Râşnov ce se întorsese a~asă de peste Carpaţi. 1511. Paul Cernovodeanu. 271.ro .cimec. Pentru a preîntâmpina intrarea în Transilvania a ciumei care reizbucnise în Ţara Românească în 1795. Septembrie. Măsurile prompte şi drastice luate de Guberniu. s-au dus de aici. 76 Neustădter a consemnat în raportul său că în cele trei localităţi au fost identificaţi 96 de 77 bolnavi. 187. . 77 Paul Bmder. 170.. la 26 septembrie în cele trei suburbii ale oraşului au fost blocate intrările şi ieşirile. fiind multe ploi. 1 AM-IAN. în afară de paşaport. '' Ibidem. Michael Brukenthal.ro / www. din care au decedat 62. Au venit lăcuste multe în Braşov. iar 22 erau pe cale de vindecare. iar cei ce veneau din Moldova şi Ţara Românească trebuiau să posede. Paul Cernovod~anu. 171.

81 În secolul al XIX-iea Braşovul a cunoscut două epidemii de ciumă. numărul victimelor a fost redus. şi apoi s-au slobozit într-o sămbătă seară. 349-351. bisericii pănă la anul 1814. Braşov.ro . cit„ p. relatează în cronica sa evenimentele legate de ciuma de la Braşov 83 : „ 1813. 1932. au încuiat tote porţiile cetăţii. 273. 16 Octombrie. maghistrat în Blumăna. Prima a avut loc între anii 1813 şi 1814. 1534. Şi aşia au ţinut aciasta cu sf. 30 http://tara-barsei. "' Ibidem. O istorie a Braşovului. " Apud Nicolae Iorga. Acte româneşti şi câteva greceşti din arhivele Companiei de comerţ oriental dm Braşov. atâta din Braşovu-vechi. Accesul din Ţara Românească în Ţara Bârsei era strict controlat la punctele de frontieră şi vamă de la Timiş şi Bran. după ce au început tărgul acolo. după călindariul cel vechiu. la portă. şi cine ar hi vrut să miargă de aicia lavre-un oraşi au lavre un sat. ei băga în oţăt. 87. iarăşi senatur al c. la dechemvrie 1. adecă bancoţidule. dar. în capul Braşovechiului 3 săptămăni. Noemvrie 19 şi. prin nişte bumbac ceau adus de acolo. larăşii după aceia au dat iarăşii poruncă că fieştecare să-şii grijească în casă şi hainele să şi le scuture. şi aşia au fost închis şi bisericile de nu putia nimenia să miargă şi. iarăşi în Schei s-au rânduit dumnul Drauşii senatoriul şi împărţiitoriul. fiindcă s-au fost încins ciuma în Braşovechii. Şi la Martie 16 au venit pă la fiiştecare gazdă de l-au jurat un domn de maghistrat ca să spoie dacă ştie cevaş: nescai haine are furate sau ascunse sau dacă ştie cevaşii". molipsit din ţara rumunească (fiindcă la Bucureşti şi prin toate satele de prin prejur murea fără seamă mulţime) au murit şi el.ro / www. p. 82 Yicenotarul Companiei greceşti din Braşov. de avea hărtii. zioa Miercurii. din care au murit 166.cimec. şi aşea din domnii c. dacă şi mergea cinevaşii. p. astfel că au fost infestate doar 246 de persoane. şi acolo mergea fiiştecare om care avia să cumpere sau grâu sau oriice de trebuinţa casii sale şi. iarăşii s-au slobozăt d-au putut omul a umbla iarăşi fără ţidule. iar oraşul a fost izolat prin cordon sanitar. Antonie Constantin. doc. datorită virulenţei scăzute a virusului şi măsurilor sanitare imediate. "' Ion Dumitraşcu. cu toată familia lui şi sau încins boala şi pă la alte rudenii ale lui carii fusese la îngropare. loc. caută să facă lazaret jos în Braşovechii. unde apoi la acel pod de piatră s-au fost făcut şi linii. XXXV-XXXVI. 200 I. iarăşii. maghistrat unii s-au dus la sate şi s-au închis. Martii 15 şi 25. Ioan-George Andron subdelegaţii comisiei sanitare raportau Gubemiului că în district nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă. numai de la sate nu lăsa ca să intre înlăuntru. Mariana Maximescu. de avia cinevaşii banii de argint sau aramă. Această ciumă se regăseşte şi în însemnările lui Nicolae Grid. lucrând la vama Timişului. Vălenii de Munte. '·' Apud Ion Muşlea. cu amănunte în plus despre manifestările ei în Şchei 84 : „ 1813. iarăşi de spre Braşovechiului şi a Blumenii s-au fost rânduit domnul Brener. p. le afuma. Sau început ciuma în Braşovul vechiu. lăngă podul cel de piatră. prevăzute cu carantine. şi aşia. tot la mezul noapţii caută să meargă. fiind adusă din Ţara Românească cu un transport de lână. care un zidari sas de acolo. şi aşia lăsa pă omul cu ţădulă de işia afară.

Martie a. au venit I. Comision. tot de aceia carii adusese câte cevaşi molipsit de la vamă. Aşijderea şi în ţigănie sau încins boala la vro câteva case. la urmă toate sau plătit cu bani) şi aşa prin această prea bună pază. săptămâni. sau ciontat ciuma (care ar fi putut să se încingă) însă să poate socoti. să adune oameni mulţi. Februarie sau dat poruncăca fieşte care gazdă săşi spele podinile. atâta ale noastre. Întraceastă lună au început a să face linia în Blumăna la podu de piatră. apoi la câte 2. lară la 4. Februarie a. nemţeşti WW. să scoaţă hainele şi aşternuturile la vânt. şi în Braşovuvechi în biserica săsească din capul Braşovechiului 3. şi sau făcut şi lazaret în capul Braşovechiului lângă biserica săsească [Bartolomeu] de 3. şi la 12. Iară o muere din Braşovuvechi fugind întro noapte aicea pe Coastă [cartier în Şchei] la nişte rudenii ale ei. şi sau făcut mare mulţumită lui Dumnezeu pentru izbăvire. fără numai la prânz la 12. la cei ce au vrut să iasă de aicea. Martie. iară hainele. sau oprit straşnic a nu să mai face slujbă la biserici cu poruncă chiar dela Curte. şi iarăş sau adus. c. însă cum murea undeva. Gubernia! Senitets Comision dela Cotlea. de acolo fieşte care îşi cumpăra cei trebuia. La 22. trei săptămâni murea unul. şi seara la 8. Însă pe lângă opreliştea aceia în taină tot sau făcut slujbă în toate zilele în biserica noastră. sau strâns toate bum bacurile şi lânurile cât sau aflat aicea la Braşov din porunca I. de vreme ce oamenii cei de dincolo de linie nu era slobozi să intre în Braşov.cimec. de vreme ce vedea că la o săptămână numai unul sau doi murea. c. Martie iarăş au vizităluit casele casă ţie toate grijite şi curate. La 31. că pă lângă pază. şi pecetluinduse sau trimis de au făcut lazaret la vamă. şi hainele le ardea (care haine şi aşternuturi ce sau ars. sau oprit şi oamenii de aicea să nu mai meargă la linie. La 11. cât şi ale altor naţii ca să nusă mai facă slujbă. Aprilie sau stricat linia. sau oprit toate bisericile. La I3. La Săcele încă au murit vro câteva case de unguri.ro . în vreme de 24 de ceasuri au murit întracea casă 5. şi sau slobozit fieşte 31 http://tara-barsei. în Braşov şi numai la biserica rumânească cea mare din Şchei au venit de sau uitat. c. găleata de grâu cu 8. săptămâni. şi sau pus straje. ci să da bucate dela Cetate. lară la I-mă Martie au început a căuta doctorii cu un domn de [la] maghistrat prin toate casele dearândul pă oameni. şi aşternuturile ce au avut li sau ars. pentru înştiinţarea fieştecăruia creştin. îndată pe toţi cei din casă cioclii îi ducea la spital. şi săşi spoiască în casă. persoane iară 3 au scăpat. să trăgea clopotul cel mare. mai mult voia lui Dumnezeu au fost de neau izbăvit de această groaznică şi cumplită moarte. însă numai pe slujnicele lea vizităluit (fiind că sau aflat multe sfrenţite) iară pe alţii nu. Întraceastă ciumă au murit peste toţi la 158. şi pă Cacova şi de toţi nau murit în Şchei nici 30 de oameni: iară din casele neguţătoreşti nice una nu sau molipsit. de oameni. ascuns şi cum că sau curăţit fieşte care cele ce au avut după poruncă. La 27. uşile. nici clopotele nu sau mai tras la nici o biserică. ceasuri. că poate acolo să înştiinţase că aicea mor foarte mulţi şi nu sau mai făcut slujbă până la 15. şi acolo să făcea târg. Noemvrie a.ro / www. îndată prin porunca Domnilor locului toate casele ce să primejduise sau închis. şi pre oamenii din casele acelea iau dus pe toţi la spital în Blumăna. fiind că nu să mai făcea târg acolo. casă roage pe Dumnezeu în casa sa. casă nu aibă ceva molipsit. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cât şi din Curmătură. Martie au început comisareşii de aicea orânduiţi a jura pe fieşte care din casă în casă. măcară prea puţini au trecut dincolo. iar atuncea sau slobozit bisericile şi clopotele. La 18. şi pă Tocile. Deci atuncea pricepânduse beteşugul.

Ţara Bârsei a fost afectată de secetă în anii 1789. Ibidem.. au început a fi un ger mare. Ioan-George Andron care a merge în ţara nemţească şi ungurească unde va vrea. de vreme ce au înghieţat noaptea şi au ţinut zăpada 6. nwnai lăz. loc. Întru această noapte au tunat şi fulgerat" 86 . Ianuarie. 351. Şi s-au tras despre Dîrste de au venit aicea la Braşov. XL. unde învăţa copii.ăreturile ţării nunâneşti au rămas foarte întărite". 1804. fiindcă ploia au ţinut zioa şi noaptea în doao zile. p. "' Ibidem. '.degrindinăîn 1813şi 1820şideinvaziidelăcusteînanii 1781. Nicolae Iorga. încât sau stricat poamele aicea (fiind că era pomii înfloriţi) iar la sate nu. Întraceste trei zile au fost vânt foarte mare încât multe coperişe de case. zile'' . care şi la multe grădini s-au dărămat şi pămîntul '' Toader Nicoară. Astfel. 351-352. şi au făcut mare stricăciune şi în Braşovechi. au fost mare potop. Iunie 18.cimec. „ 1812. de inundaţii în 1779. 32 http://tara-barsei. cit. „ 1832. ci şi în Ardeal. cu un impact mai atenuat asupra vieţii locuitorilor.~ Ion Muşlea.ro / www. Ibidem. fevruarie 8. porţi şi stoboară au căzut. 89 „ 1828. „ 1814. op. şi adoua zi un viscol foarte mare.Ji. au venit lăcuste aicia. şi 19. Şi s-au tras spre Cîrstiianu şi spre Vîlcani la Bran" 90 . 18. ba încă şi viile pe alocurea. 3 8. „ 1814. dar la intervale mai mari şi cu mai mică intensitate. cit. 168-169. op. p.. zioa Sîmbătă. încât sau făcut o zăpadă mai mare de o jumătate cot. însă nu numai aicea. p. zile până sau topit" 88 . p. loc. Aprilie. marţi. 1783. 1824 şi 1829. la Fevruar prima. cit. 253-255. 18. şi în ţara rumânească. 1789.ro . 1783şi 1828. Noemvrie 25 pînă la 1832.. ca negura au fost venit în vreme de unsprezece ceasuri. 181 O. n-a căzut zăpadă. [Au] eşit oameni şi au tras şi clopotile la biserici. Redămcâteva 85 însemnări din cronicile vremii despre aceste fenomene: „ 180 I. dar ger uscat. de şopuri. „ 1831. În 17. 1797. Au nins toată zioa şi noaptea. larăş au nins toată noaptea. cătau luat şi case şi au înnecat şi oameni. 1813 şi 1830. p. cir. Fenomenele climatice extreme au continuat să se manifeste în Ţara Bârsei la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi în prima treime a secolului al XIX-iea. Aprilie. :·: Ilie Corfus. 25. 1805. şi au ţinut zăpada pe pământ 5. avgust 22.. fă[ră) zăpadă" 91 . şi. 4 Octombrie. atuncia au căzut şi şcoalele cele vechi. Seara pe la 6 Yi ceasuri au ploat şi tunat tare ca vara" 87 .

au închis cu linii tocma în jos. epidemia care a secerat cele mai multe vieţi a fost holera. în Braşov numărul bolnavilor fiind de 452. XLI. dar numai au fost altă boală" . Bucureşti.ro .cimec. tăcând ravagii în Ţara Românească şi Moldova. s-au închis bisericile.. Paul Cernovodeanu. care a afectat Braşovul în anii 1831. Ed. p. Academiei. Ciuma s-a manifestat ultima oară în Braşov în anii 1828-1829. Şi încă şi mulţi din neguţitori au eşit pă la sate. cum s-au văzut lucru. Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania. au intrat şi Comisionu înlăuntru în ceta[te]. Până la 5 august. într-o joi. 20 an [au] eşit şi domnii de Maghistrat. 88. şi la Noemv. p. Calamităti naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cu pomi cu tot. Astfel. tipărite în limba română. s-au deşchis iarăşi bisericile şi şcoalele. Cum holera. Şi în 26 Dechemvrie. la 22 Noemvrie. 2002. şi acolo să făcea tărgu. dar. în condiţiile unei veri toride care favoriza propagarea bolii. cordoanele şi măsurile sanitare şi-au dovedit eficienţa. 97 La 31 august protopopul Petre Gherman din Şchei era sfătuit de vicarul Moise Fulea de la Sibiu să explice credincioşilor n Ibidem. Biciul holerei pe pământ românesc. Consiliul Locumtenenţial al Ungariei publica la Buda în limba română „Diregăciune pentru Superiorităţile Sănătăţii şi pentru Mădulările Institutului Contumaţialnic spre acea înţintită ca hotarele Ţărilor Austriace Crăeşti Împărăteşti de năvălirea boalei colera carie în Ţara Rusească peste popor stăpânieşte să se poată scuti şi în întâmplarea năvălirei. şi domnul ghenărariul. După această dată numărul deceselor a scăzut simţitor în oraş. Şi aşa. 1848 şi 1866. ajunsese în 1830 la hotarele Transilvaniei. p. cu toate măsurile de prevenire. în decembrie 1830. iar în 18 localităţi din district au fost 432 de bolnavi. 177. numărul morţilor fiind redus. p. la 25 dechemvrie. Noemvrie 11. 303. iar Magistratul Braşovului emitea la 26 ianuarie 1830 o înştiinţare în nouă puncte care stabilea măsuri de prevenire a epidemiei • În Ţara Bârsei holera s-a 95 manifestat între lunile iulie şi septembrie. Bucureşti. zicând că iaste ciumă. vameşii şi controloru şi cu toată canţalariia. zioa Duminecă. Şi aşea. lăţirea numitei boalei să se poată împedeca" 94 . din care au decedat 330. a afectat şi Transilvania.ro / www. Şi aşea în 18 Dechemvr. oricine ce avea a cumpăra. Marţi la IOceasuri. încă fiind aicea şi nepotul lui Brucăntal. iar în satele din împrejur 76 de decese. 93 După dispariţia ciumei. p. după prănz. pornită din Rusia. n-au fostu ciumă după cum au zis domnu doftoru Placăr. printre măsurile de prevenire luate de autorităţi a fost şi aceea de a publica în cele trei limbi ale naţionalităţilor din Transilvania instrucţiuni pentru oficiile sanitare. la 12 ceasuri. ""17 Gheorglie Brătescu. "·' Ibidem. au întrat cătanele iarăşi de la linie în cetate şi au început a puşca şi a striga: vivat. la 3 ceasuri. 96 Epidemia din 1848 s-a extins din Rusia în Principatele Române şi. "' Ibidem. Antonie Constantin. şi mai păn scurt mare stricăciune s-au tăcut la acest oraşi al Braşovului" 92 . mergănd domnu. scria: „ 1828. 305. din care au decedat 316. Gyemănt Ladislau. XL ·M Aurel Rădufiu. p. la Braşovechii. 1981. vicenotarul Companiei greceşti. 33 http://tara-barsei. ' Ibidem. dar măsurile de carantină. şi domnu maioru şi copii cei săraci. şi aşa s-au dus la Cotlea. în regiunea Braşovului s-au înregistrat 120 de decese. împreună şi cu vama.

„să se tragă clopotele pentru toţi o dată pe zi. precum scarlatina. op. 99 Alte boli contagioase. Mariana Maximescu. prin sunetul clopotelor de mai multe ori pe zi" 98 . ca variola şi tifosul. dar de ele au beneficiat puţini oameni.ro / www. Epidemiile aveau o ciclicitate de aproximativ un deceniu. la un timp hotărât. p. '''' Ion Dumitraşcu. iar dacă numărul morţilor ar fi mare. Încă de Ia începutul secolului al XIX-iea s-au făcut vaccinări antivariolice. cil. s-au manifestat mai ales în rândul copiilor.. iar Ia Braşov cele mai virulente s-au produs în anii 1835-1836 (69 de morţi). Secolul al XIX-iea a cunoscut şi epidemiile altor boli contagioase. rujeola. 34 http://tara-barsei. difteria şi tusea convulsivă. pentru ca locuitorii să nu se ţină necontenit cu frică şi cu groază. Ioan-George Andron cum se trata holera. 87. '" Ibidem.cimec. 1841-1842 (331 de morţi).ro . cărora le-au căzut victime un mare număr de persoane. 1873-1874 (640 de morţi) şi 1880-1881 (469 de morţi).

Deschiderea satului spre oraş a reprezentat o primă componentă în cadrul acestui proces. Expansiunea urbană este văzută ca derivând din fenomenul oraşului ca o expansiune simplă. Bucureşti. Aceasta a reclamat lumii rurale. Schimbarea. Ţara Bârsei Iosif Marin BA LOG A „ARII DE ATJ. 35 http://tara-barsei. uneori echivalentă cu progresul economic. 1980. a devenit legea fundamentală a societăţii. au pătruns o dată cu ea şi modernitatea şi mentalitatea modernă. 364. aşadar. atunci cel puţin din cea a oraşului direct interesat în expansiunea influenţei sale economice. în urma căreia s-a pus în mişcare întregul proces al modernizării. dar sunt conectate şi cu o zonă limitrofă din care îşi asigură necesarul de produse agricole şi de materii prime.a determinat transformările majore din a doua jumătate a secolului al XIX-iea şi în Imperiul Austriac. Dacă Marx spunea că „cea mai mare diviziune a muncii materiale şi spirituale este separarea oraşului de sat'' şi că „opoziţia dintre oraş şi sat străbate întreaga istorie a civilizaţiei până în ziua de azi" . ' Karl Marx. Bucureşti. Metodologic. de asemenea. că procesul modernizării materiale a unei societăţi nu poate fi apreciat corect dacă nu se ţine seama de natura relaţiilor care s-au stabilit între sat şi oraş în contextul avansului societăţii moderne industriale. un rol deosebit. Acolo unde a pătruns calea ferată. 2 În unele optici fenomenul este văzut atât ca difuziunea urbanului în rural. Ilie Bădescu. Componenta materială a relaţiei dintre sat şi oraş este esenţială în procesul dezvoltării economice. o dată cu reformele agrare. adică un fenomen de propagare a atributelor oraşului în aria rurală. Noile mijloace şi. A fost un proces sinuos şi complex. p. Componenta tehnologică are. ''ol.cimec. Iar ca acest hinterland să devină productiv era nevoie de tehnologia modernă (unelte agricole. Ei au demonstrat. dacă nu din direcţia satului. bazate pe valoarea individului şi pe capacitatea şi puterea sa economică .!ACŢIE" ŞI REŢELE DE RELAŢII ~CONOMICE INTRE SAT ŞI ORAŞ IN MODERNIZAREA ECONOMICA A TRANSILVANIEI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1850-1875) Modernizarea economică . A rezultat astfel° o „confruntare" cu lumea oraşului. 1966. Istoricii. cât şi oraşul. mai ales. mijloace moderne de transport) pe care nu o putea furniza decât oraşul. Un oraş nu poate exista fără o sursă externă de aprovizionare într-un hinterland agricol suficient de productiv. se impune aşadar o analiză care să stabilească natura şi componentele acestei relaţii stabilite între sat şi lumea urbană în procesul modernizării. necesitatea deschiderii ei spre exterior şi necesitatea abandonării autarhiei şi izolării. Opere. realizată în Transilvania în deceniul al Vl-lea. În acest sens iniţiativa a venit cu precădere. p. Dăinuirea mijloacelor tradiţionale de transport a limitat expansiunea oraşului. realitatea se dovedeşte a fi 1 mult mai complexă decât această eternă opoziţie. De la comunitatea ruralei la comu11ita1ea urbanei.apariţia economiei moderne de piaţă şi a relaţiilor sociale dinamice. alteori nu. drept cadru al evoluţiei economice. cât şi ca pătrundere a trăsăturilor rurale în spaţiul urban. demografii şi sociologii au demonstrat acest lucru. Geneza oraşelor este o fonnă de regionalizare a spaţiului social. 48. 23. calea ferată au restructurat masiv situaţia. Oraşele sunt legate între ele prin căi de comunicaţii.ro . care a cuprins în cadrele sale atât lumea rurală.ro / www. maşini.

determinate de atracţia din partea oraşului. produse manufacturate. în diversitatea etnico-lingvistică şi culturală.oraş reflectă şi gradul de disciplinare socială la care a ajuns societatea. la mijlocul secolului al XIX-iea a adus în centrul atenţiei lumea urbană în măsura în care ponderea acesteia putea să asigure trendul necesar dezvoltării economice. care adesea a îngreunat adaptarea şi i-a imprimat un caracter sinuos. medicale. cele două. Este faza în care avem comunităţi săteşti deschise. industriale şi servicii: comerciale. care s-a realizat în concordanţă cu situaţia şi împrejurările locale. se creează o relaţie complexă între cele două. realizat cu intensitate diferită în diversele faze ale modernizării şi dezvoltării economice. Formarea mentalităţii economice moderne s-a realizat prin procese dure. Fenomenele declanşate în această conjunctură nu trebuie văzute doar în termenii unei permanente migrări de populaţie dinspre sat spre oraş. Cerinţele industrializării. au fost dure. Din acest punct de vedere etapa 1850-1875 reprezintă pentru Transilvania perioada de creare a condiţii/or necesare creşterii economice de tip modern. Practic. implicit. măsura în care a avansat relaţia sat . economici şi mentali. marcate de cele două angoase primordiale pe care societatea modernă industrială la aduce la nivelul imaginarului colectiv: spectrul ruinării şi constrângerea. ceea ce a imprimat întregului proces o sumă de caracteristici aparte: ele rezidă în condiţiile politico-istorice specifice ale provinciei. Procesele ulterioare de deschidere reciprocă. atât cât a existat ea în acea perioadă. În această privinţă putem vorbi de mai multe faze: o primă fază ar fi cea a migraţiei alternative. Dimpotrivă.foamei. măcar parţiale. ci au determinat apoi un fenomen specific urbanizării: atracţia oraşului în condiţiile în care acesta devine centrul de polarizare economică. în Transilvania. juridice şi. Procesul modernizării economice. În acest proces subsumat modernizării s-a creat şi un grav decalaj între producţie. în sensul că oraşul începea să ofere producătorilor rurali. Noile atitudini care apar în acest context în mentalitatea omului rural îl familiarizează cu lumea urbană şi îl determină să conştientizeze că şansa succesului poate exista şi dincolo de lumea satului. declanşat în Imperiul Habsburgic şi. Peste toate se resimte tot mai mult necesitatea alfabetizării şi a învăţământului care trebuie să ţină pasul cu modernizarea. Iosif Marin Balog Treptat. pe o scară tot mai largă. ci şi în direcţia unui efort deosebit din partea satului de adaptare la noile cerinţe economice şi sociale ale noului tip de societate modelată din ce în ce mai mult de lumea urbană. această componentă materială s-a amplificat. Migraţia dinspre sat spre oraş se explică în termeni demografici.ro / www. administrative. au mers mână în mână.cimec. care corespunde unei etape de autonom ie a spaţiului rural ca spaţiu de producţie. deşi acestea din urmă nu au fost întotdeauna binevenite şi au fost uneori impuse vecinilor rurali fără voia lor. A face o analiză a acestor componente ale modernizării economice prin prisma relaţiei sat-oraş este un demers dificil la care istoria economică este chemată să dea răspunsuri. Aceasta nu înseamnă însă că spaţiul rural se cantonează în imobilism şi izolare. Noile dinamici pe care le cunoaşte lumea urbană în această vreme apar fără precedent dacă le comparăm cu perioada anterioară sau chiar cu ceea ce se întâmplă în lumea satului. dar o regiune închisă (grup de comunităţi izolate de alte grupuri de comunităţi). satul devenind treptat suport politic (electoral) pentru lumea oraşului cu toate consecinţele pe care nu se impune să le discutăm aici. au reclamat nu numai tendinţa şi necesitatea deschiderii satului spre oraş şi invers. se ajunge şi la o componentă politică a relaţiei. Astfel. tehnologie şi mentalitate. adesea dictate de constrângerea economică. urbanizarea şi disciplinarea socială.ro . Deschiderea satului spre oraş a fost un proces complex. 36 http://tara-barsei. În fine. câteodată.

imprimă notele distincte ale procesului modernizării într-un spaţiu geografic şi politic la un moment dat. dintr-un numar de 2. potrivit recensământului din 1850. criteriul de bază care delimita localităţile urbane de cele rurale era „ îndeplinirea unei funcţii centrale. în condiţiile unei slabe industrializări.agon a XIX s. 3 Industrializarea nu a dus la o transformare radicală a acestor oraşe mici şi mijlocii pentru că ritmul lent şi inconstant al acesteia nu le-a asigurat baza necesară./8 şi Unirea din 1918. p. 1995. însă este influenţat în mod direct de politicile economice. Din punctul de vedere al mărimii predominau oraşele mijlocii şi mici (cele între 10.000. La fel. " Ibidem. în Small toll't1s in Early Modern Europe (Ed. ' I. precum şi condiţionările impuse de situarea geografică. the small towns of the European periphe1y belonged to a rather different world than the small towns of the European centre". 37 http://tara-barsei.000 şi 20. 65 de târguri (Mărkte)5.!' · ' ' 7 Csetri A. „ Despite severa/ simultaneities.796 de aşezări stabile erau 25 de oraşe. Astfel. de ritmul investiţiilor. 63 şi urm. Cambridge. de accesul la căile de comunicaţie. Realităţile social-economice. Aspecte ale situaţiei şi de::voltării oraşelor din Transilvania ( 1786-1814). Cluj. moştenirea unui trecut istoric aparte şi particularităţile procesului industrializării în Europa central-răsăriteană au determinat şi în Transilvania un proces de urbanizare şi de modernizare economică. 2. Din acest punct de vedere. Clu1· -Na1mca 2000 p. În acest sens rolul industrializării asupra procesului de urbanizare este unanim recunoscut. p. 1966.. aşadar o mult mai evidentă pondere a urbanului în partea ungară a Imperiului.000 şi 5. 7. seria Historia.000 locuitori). 38. început încă înainte de 1848 7 . în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai". Clark). numai că modelele oferite de analizele asupra urbanizării în Europa Occidentală nu au adus rezultate pe deplin mulţumitoare. 1993. Budapest. au imprimat un ritm aparte procesului de modernizare care. la mijlocul secolului al XIX-iea Imperiul Habsburgic prezenta o reţea urbană destul de slabă în raport cu spaţiul vest-european şi inegal răspândită la nivelul diverselor regiuni ale Imperiului.ad elejen. în ceea ce istoricii au numit primul val al urbanizării. fasc. I mreh Ştefan. P. ' Ibidem.cimec. Varosok es varosi torsada/om Magyarors. pentru un hinterland cât mai larg şi cât mai populat" 8 • ' Bacskai Vera. 77 şi urm. continuă într-o nouă ambianţă după 1850. p. '. Bolovan. Studierea oraşelor din Europa central-răsăriteană reprezintă din acest punct de vedere un aspect important.ro . 22 de suburbii (Vorstădte). şi poate mai mult decât atât. p. între 2. de natura sau abundenţa resurselor etc. pe când Ungaria avea un număr de 61 de oraşe şi 657 de târguri 6 . Transilvania î111re revoluţia de la 18. din punctul de vedere econom ic. Contribuţii demogra'ice. respectiv. particularismele regionale de dezvoltare economică. ' Bacskai Vera. 89. rolul comerţului a fost deosebit de important. Perioada 1850-1880 se încadrează. cu numeroase particularităţi de care se cuvine să ţinem seama. Funcţiile acestor oraşe au rămas în genere limitate şi nu s-au integrat într-o reţea mai complexă a urbanizării.ro / www. fiind necesară o abordare mult mai nuanţată. 4 Pentru a aprecia corect gradul de urbanizare a provinciei transilvane. în Transilvania. În plus. „Arii de atracţie" şi reţele de relaţii economice care. În primul rând. până la urmă. cea de piaţă.a. Small towns in Eastern Europe. Este perioada în care are loc cea mai importantă translaţie a centrului de greutate al vieţii economice dinspre sat înspre oraş. unii autori au găsit argumente suficiente să afirme că modelul de urbanizare în aceste regiuni ale Imperiului (Ungaria şi Transilvania în general) a fost diferit de cel vest-european. se impune să remarcăm faptul că.

l 852-1918: Chirpăr (Sibiu). iar pe de altă parte. 1852-1908: Cincu Mare (Braşov). exigenţele economice au reclamat o specializare tot mai clară a târgurilor. Ele reprezentau o zonă circumscrisă în care se desfăşura schimbul de produse între diferitele regiuni. ca urmare a '• Ibidem. dar s-au restructurat destul de profund în a doua jumătate a secolului al XIX-iea. 1852-1918: Drăguş (Făgăraş). un comerţ pasiv. Bacskai Vera a acordat rolul prioritar pieţei. În perioada în discuţie. 1869-1872: Varhegy (Ciuc). Pe măsura 10 avansului modernizării.ro / www.. expansiunea târgurilor s-a produs şi ca unnare a deschiderii satului spre relaţiile de schimb şi. Realitatea istorică din a doua jumătate a secolului al XIX-iea a dovedit că acolo unde au existat asemenea legături economice bine articulate aceste târguri au cunoscut o dezvoltare economică notabilă. o mediere în privinţa schimburilor comerciale pe arii mai largi. 1982-1983. funcţiei comerciale. 1852-1884: !ghiu (Alba). ca intermediară între lumea satului şi hinterlandul oraşelor mai mari. mai mult. iar acolo unde legăturile au fost slabe. Lista târgurilor din Transilvania. Au luat fiinţă astfel numeroase târguri în localităţi mai mari sau mai mici . în funcţie de realităţile şi necesităţile economice locale. Mai mult. o creştere a comerţului şi a meşteşugurilor care au încercat să suplinească producţia de fabrică aflată abia la începuturile sale. în pieţele acestor târguri nu se comercializau doar produse. unele tind spre activităţi de piaţă zilnică. În analiza sa asupra dezvoltării reţelei urbane în Ungaria. '" Rodica lrimescu-Andruş. Banat şi România. p. p. redus la vechiul principiu al schimburilor de produse perpetuat încă din Evul Mediu cu precădere în zonele mai sărace. dezvoltarea acestor târguri în măsură să aspire spre statutul urban a fost mult împiedicată. unde relaţiile băneşti erau extrem de fragile. 1850-1875. Funcţia centrală a târgurilor a fost că au asigurat un anumit nivel de comunicare între sat şi oraş la nivel economic. Răspândirea acestei forme de organizare şi de funcţie economică a fost reclamată de cerinţele pieţei. în cel de-al doilea caz. 1852-1864: Suscni (Ciuc). l 864-1879: Geoagiu (Hunedoara).cimec. altele devin pieţe de achiziţionare a produselor agricole sau chiar pieţe mărunte ce contau tot mai puţin din punctul de vedere economic. Sargetia"'. cum era şi firesc. 9 Era libertăţii comerciale şi industriale inaugurată de legislaţia din anii 1850-1851 a determinat. un comerţ activ bazat pe relaţii băneşti prin care produsele circulau potrivit regulilor pieţei moderne. 389-399: spre exemplificare dăm doar câteva nume de localităţi ce au deţinut în această vreme titlul de târg: Brad. S-a ajuns chiar să se considere că târgurile care nu şi-au depăşit condiţia sau decăzuseră reflectau mai degrabă o realitate de subdezvoltare economică. Aceste arii de atracţie s-au conturat încă din Evul Mediu. numite târguri. cercul consumatorilor era mai mic.ro . 1852-1886: Câmpeni. 7 şi urm. 1850-1918. Din punctul de vedere economic a contat foarte mult crearea aşa-numitelor „ arii de atracţie economică" ale târgurilor şi oraşelor. a sporirii necesităţilor lumii rurale în materie de produse manufacturate. 38 http://tara-barsei. Târgurile au cunoscut în această perioadă o adevărată expansiune numerică şi geografică. cea de piaţă pentru un anumit hinterland. 1856-1859: Bran. în . mai ales. 1852-1897 etc. 1874-1885: Sănn~u (Mureş). Cu alte cuvinte. 1869-1878: Cetatea de Baltă. Iosif Marin Balog O fază intennediară în procesul expansiunii economice a unei regiuni dinspre rural spre atributele depline ale urbanismului a fost înregistrată la noi de expansiunea şi dezvoltarea unor aşezări cu funcţii eminamente comerciale. Existau două tipuri de comerţ practicat în cadrul acestor târguri: pe de o parte. a cererii şi a ofertei. precum şi puterea lor de cumpărare şi pretenţiile în privinţa calităţii şi a diversităţii produselor erau şi ele mai scăzute. XVI-XVII. ci se schimbau informaţii între lumea oraşului şi lumea restrânsă a satului care era limitată în privinţa posibilităţilor de informare. Ea considera că în delimitarea localităţilor urbane de cele rurale criteriul de bază era îndeplinirea unei funcţii centrale.

A doua zonă ca întindere era reprezentată de zona Târgu-Mureş. 11 Astfel de specializări se perpetuează până astazi. care cuprindea. pentru această zonă. În zona Trei Scaune ariile de atracţie erau împărţite de Târgu Secuiesc şi Sfântu 14 Gheorghe. oraşul Gheorghieni îşi creează o zonă de atracţie asupra satelor din depresiunea Giurgeului şi a satelor din zona Ciucului superior specializate în creşterea animalelor. aceste din urmă oraşe aveau.cimec. Clujul. asigurând nevoile de produse industriale pentru lumea rurală pe o arie extrem de întinsă. urmare a sporirii activităţilor comerciale ale armenilor. în acelaşi timp. Dumbrăveni. pe măsura dezvoltării oraşului Târgu-Mureş sub aspect demografic şi urbanistic. Desigur că în acest areal nu era vorba de o atracţie exclusivă din partea oraşului Târgu-Mureş. Gherla. şi aşezări din comitatele Târnava. 12 Reghinul îşi conturase propria arie pe Valea Mureşului.. şi satele din jurul Reghinului. orientate spre producţia de cereale. legume şi zarzavaturi. 13 La rândul lui. de 11 circa 50--60 km. Pe măsura avansului industrializării şi al căilor de comunicaţii. Astfel. Procesul de urbani=are în scaunele secuieşci în secolul al XIX-iea. micro-zone de atracţie care se interferau în zonele de margine. cea mai mare ca întindere.ro . alcătuind o rază de circa 20--25 km. între care cea mai evidentă este că nu a existat o arie dominantă din punctul de vedere al puterii şi potenţialului economic. p. lemn şi alte materii prime specifice. Sighişoara. Practic. pentru târguri. dominată de cel mai important centru urban. 39 http://tara-barsei. atât ca urmare a industrializării. Dacă încercăm o împărţire a Transilvaniei din punctul de vedere al ariei de atracţie economică a marilor oraşe. împărţindu-şi acest rol cu oraşe precum: Turda. 227. Din punctul de vedere economico-geografic zona reprezenta o îmbinare între potenţialul agricol al zonei de podiş din comitatele Cluj. Mediaş.. scaunele Ciuc şi Casin.Arii de atracţie" şi re\ele de relaţii economice îmbunătăţirii şi modernizării posibilităţilor de transport şi comunicaţii. p. concurenţa dintre aceste centre şi angrenarea lumii rurale în noile circuite creşte în intensitate. 231. cu o populaţie de 19. 14 Pâl Judit. op. iar oraşul Târgu-Mureş "12 Pâl Judit. Turda. .612 locuitori în anul 1850. iar pentru oraşele mai mari. Ibidem. fapt dovedit şi de creşterea demografică destul de semnificativă a oraşelor Turda. Dăbâca şi Szo~nocul Interior şi zonele de munte din nordul Munţilor Apuseni furnizoare de produse animale. punând în contact o zonă mixtă complementară: zona defileului Mureşului. Clujul era. Gheorghieni. Odorheiu Secuiesc. Cluj-Napoca. În scaunul Odorhei. o primă zonă. o serie întreagă de particularităţi. dar mai ales ca urmare a sporirii funcţiilor lor economice şi a sporirii atracţiei exercitate faţă de lumea rurală. Gheorghieniul devine cea mai importantă piaţă de vite din zona de răsărit a Transilvaniei. Aşezări de o mai mică importanţă îşi conturează propriile zone de atracţie: Reghin. Zalău. 225. la începutul secolului al XIX-iea „aria de atracţie" era de circa 20 km. Gherla şi Dej. ar fi zona nord-vestică a Transilvaniei - zona Clujului -. Astfel. p. dar se resimţea şi o intensitate a atracţiei marelui centru care era Braşovul. iar zonele delimitate de noi nu pot fi considerate „zone pure'". la rândul lor. principalul centru meşteşugăresc şi apoi industrial. 1999. pe lângă satele din scaunul Mureş. Astfel. Dej. existând numeroase interferenţe la nivel regional în funcţie de caracteristicile economico-geografice ale zonei. cic . constatăm o distribuţie interesantă a acestora şi. De menţionat că această arie de atracţie se conturează mai evident în a doua jumătate a secolului al XIX-iea. În deceniile de după 1860 se constată o structurare şi mai evidentă a acestor arii de atracţie. specializată în comerţul cu lemne şi animale. oraşul Odorheiu Secuiesc îşi contura propria arie de atracţie ce cuprindea cea mai mare parte a scaunului respectiv şi scaunul filial Casin.ro / www.

fila 1-2. ce controla 90% din comerţul en-gros de pe piaţa Braşovului şi care era compus. p. Sub aspect economic şi comercial Braşovul era. Tot aici îşi avea sediul Camera de Comerţ şi Industrie. 1973. nr. Braşovul a reprezentat şi un centru de iradiere a vieţii economice înspre zonele rurale din Ţara Bârsei şi Făgăraş până la marea restructurare care se va petrece o dată cu izbucnirea războiului vamal cu România. în 1854. În partea de sud-est a Transilvaniei prezenţa unui mare centru urban cu vechi tradiţii urbanistice şi economice. 4. p. a cărui dinamică economică şi demografică în procesul de urbanizare este redusă. 2. centru minier. Cea de-a treia zonă. Meşteşug şi comerţ la românii di11 sudul Transilvat11e1. 1853. în 1850. Iosif Marin Balog va deveni. În zona Braşovului relativul dinamism economic se datora în bună măsură legăturilor economice cu piaţa din Principatele Danubiene atât în privinţa exportului. când se va schimba parţial. sub aspectul extinderii sale. o reprezenta sud-vestul Transilvaniei. cel mai important centru al Transilvaniei. des Handels und / "erkehrsoerltd/tnisse im .J de firme şi un număr de 168 de membri. Făgăraşul şi alte câteva zone limitrofe de interferenţă. cel mai important centru economic şi financiar din estul Transilvaniei.cimec./8-1859. 15 Situat la răscrucea principalelor drumuri comerciale de legătură cu Principatele Danubiene şi cu Marea Neagră prin cinci trecători ale Carpaţilor. 1970. dar care cuprinde o zonă limitrofă restrânsă. la mijlocul secolului al XIX-iea. fondată în 1851. Arhivele Nationalc. Kronstadt. care rămâne puternic concurată dinspre Târgu-Mureş şi Sibiu. Abrudul. rezumată la activităţi comerciale modeste şi menite a realiza schimburile specifice de produse între spaţiul urban şi cel rural. respectiv. 40 http://tara-barsei.OOO locuitori. La fel. principala placă turnantă a comerţului Transilvaniei cu Principatele Danubiene şi apoi cu România cel puţin până la războiul vamal din 1886-1891. cât mai ales în procurarea de materii prime. De asemenea. Ministerium fiir Handel Ge11•erhe und o. comitatul Hunedoara. Situaţia de slabă dezvoltare economică a zonei se va perpetua până spre sfârşitul secolului al XIX-iea. dovadă evoluţia sa demografică (3 . din 9. Alba de Jos şi de Sus. 16 i. IV. schimb care se prezenta la cote ridicate în privinţa volumului produselor comercializate. ca unnare a industrializării. "' Vezi pentru numeroase detalii economice cantitati\'e: Bericht der Handels-und Gell'erbekammer in Krons1ad1 an das hohe K. Şi Sighişoara îşi conturează o arie proprie. Se conturează şi aici o serie de „centre de atracţie". singurul centru urban este Alba-Iulia.869 în 1880).636 loc. Interesantă este situaţia localităţii Câmpeni.129 în 1870. Tablou cu membrii gren11u/11i român de comerţ levantin. aici îşi avea sediul cea mai importantă companie de comerţ din Transilvania. 110-173: Eugen Pavlescu. neexistând nici un oraş cu peste 1O. în „Studii şi materiale de istorie modernă". ca urmare a dezvoltării mineritului şi a siderurgiei în comitatul Hunedoarei.ffentliclte bauten iiber den Zustand der Gell'erbe. Bucureşti. 27: Apostol Stan. Direc(ia Judeţeana Braşov. Gremiul de comerţ levantin (românesc). 20. Fond nr. precum Baia de Criş şi Câmpeni. 3 iunie 1850. K. ca Aiudul. Alte zone de atracţie au fost reprezentate de centre de importanţă minoră. 180. îşi pierde din importanţă. doc. Bucureşti.ro . anume Ţara Bârsei.ro / www. care îşi sporeşte rolul de localitate cu drept de târg după 1850. dar slaba dezvoltare economică a oraşului după 1867 nu determină o conturare mai clară a zonei. care supraveghea şi superviza din punctul de vedere economic întreaga parte de sud şi de est a Transilvaniei până în 1891. Este vorba despre o zonă cu un grad redus de urbanizare. scaunul Arieş. Braşovul. Gremiul de comerţ românesc (levamm). contura o arie dominată de acest important centru de atracţie. Re/arii economice imre Ţara Românească şi Tra11silva11ia 18.loitre 1851. pentru că reprezenta o funcţie de intermediere în privinţa comerţului între satele din Munţii Apuseni şi zonele de câmpie limitrofe. când va împărţi acest rol cu oraşul Târgu-Mureş.

.281. V. „Arii de atracfie" şiretele de relatii economice Se adăuga numărul relativ mare al stabilimentelor industriale de mărime mică şi mijlocie: fabricile de sticlă de la Bicsad. p.comerţul de vite Acest comerţ a avut o dinamică pozitivă ascendentă cel puţin pentru perioada 1850-1859. Gologan. -··--· -. ···-······--·-· ·----.422 450. 41 http://tara-barsei. IV. ulei pt. Braşov. ------.130 51.ro .240 16 3 Tutun 4.980 10 Produse animale pentru consum 14.a. Import Export Felul mlirfii Florini v. Istorie".850 12 Combustibil şi materiale de construcţie 2.comerţul cu cereale şi materii prime .143 56.395 13. mâncat şi folosinţe tehnice 14. 32.582 13 Alte produse naturale şi agricole I 7. 1962. deţinând ponderea şi în cadrul comerţului de export-import al Transilvaniei (vezi tabelul) şi surclasând din acest punct de vedere Sibiul. p. ----.113 TOTAL 1.a.460 7 Peşte. 204 ş1 217.comerţul de fierărie şi manufacturi ardelene (în special cu mărfuri de Braşov) . ale căror cifre de afaceri anuale variau undeva între IOOO şi 4000 de florini. crustacee şi alte animale de apă 51. crt. ca de pildă cea din Zărneşti.ro / www. şi apoi fabrica de hârtie.743 4. Arpaşu) de Sus. Ţesătoriile erau cele mai mari stabilimente 17 industriale din zonă. Porumbacul de Sus. ce producea în anul 1851 I 0.din Br~şov. " Al. .952 17 N. care avea în 1856 un capital de 155. G.499 li Animale de tracţiune 75.000 de fl.041 6 Băuturi 47. Fabrica de hârtie de la Zărneşli 1852-1872. şi un număr de 150-200 de muncitori 18 • Desigur. -·---------- 2 Fructe sudice şi poame 45. Cerce1ări asupra 1rec11/ll/11i comer1ul11i românesc. cea mai mare dezvoltare o avea comerţul.574 kg de fire. Bărbat.930 471 8 Păsări şi vânat 178 64 9 Vite tăiate şi pe picioare 1. A PRODUSE NATURALE ŞI AGRICOLE .492 132.490 161. a lui Constantin loanovici.208 28. Florini v. Importul şi exportul Transilvaniei la 1850 prin vămile Braşovului Nr.365 430 4 Grăsime. în „Stud11 ş1 materiale.618 176 . 1928.490 1.-.830. Cârţa.270 5 Cereale şi alte produse ale pământului 201. separat în 3 ramuri distincte: .cimec.----------·-------- I Mărfuri coloniale 74.--..

Trebuie subliniat însă că Braşovul se baza pe articularea..556. Kronstadt. pag. Iosif Marin Balog B OBIECTE INDUSTRIALE I Articole medicale şi de parfumerie 5. fapt demonstrat de numeroasele firme deţinute de braşoveni în oraşe precum Bucureşti. Bărbat.796.cimec.650 L TOTAL GENERAL 3. în condiţiile deschiderii navigaţiei vaselor cu abur pe Dunăre.387 2 Produse chimice 1.070 - 8 Metale nenobile.217 10 Fire 164. Sibiu.997 3 Vopsele 51. răşinuri. Bielz. dar sigur al decăderii comerţului de intermediere.638 2. El se reflectă şi în scăderea.458 10. ulei pentru utilizări tehnice 2. 291-294. 934.753 li Fabricate 20. 19 Nu în ultimul rând.120 4. din acest punct de vedere. încât. TOTAL 1.ro / www. perle naturale.032 I 9 Produse brute: lână.: vezi şi Al. Druck von Johann Gott. cu 50% a firmelor româneşti specializate pe comerţul de intermediere (de la I03 la 56) şi în o creştere de peste patru ori a finnelor axate pe comerţul local (de la 20 la 95). XVI. Moldau wrd Bulgarien. 1857. piei. blănuri etc.480 4 Gume. orientat cu precădere spre exteriorul arcului carpatic. Brăila. Târgovişte etc. Braşovul dispunea de o viaţă socială intensă susţinută de bunăstarea negustorilor. brute şi semi-prelucrate 200 96. se trece la plasarea capitalurilor în producţie. în decurs de 20 de ani. metale nobile 6.325 200 5 I Materiale de legat 1.748 2. 1.345.170 2. 37 p. a unui intens comerţ de tranzit. „aria de atracţie" a acestui centru se extinde pe un spaţiu larg dincolo de munţi. aproape simultan cu '" Adressenbuch der vor=iiglichen Handels-wrd Gewerbsleute in der Wa/aclrei. Revistă de istorie··.100 15. În 1869 lua fiinţă prima şcoală comercială la nivelul Transilvaniei.091 1. încă din veacurile trecute.740 244.844 2. l 858. ceea ce reflectă un fenomen cert de modernizare şi de pătrundere a relaţiilor concurenţiale de piaţă şi în acele regiuni care erau odinioară debuşee ale comerţului de intermediere. De=voltarea şi decăderea ultimei grupări de negustori de intermediere ai Braşovului în secolul XIX. Al doilea fenomen este legat de schimbarea rutelor comerciale de la Braşov la Galaţi şi Brăila.812.969.021 .958 - 6 Minerale 204 233 I 7 Pietre preţioase. în . În condiţiile unui ritm lent.602 Sursa: E. p. 1963. Galaţi. 42 http://tara-barsei. A. Handbuch der Landeskunde Siebenbiirgens.ro . Studii.330 12 Obiecte literare şi artistice 2.643.

Maramureşul. pe măsura avansului societăţii industriale şi al comunicaţiilor.422 loc. Transilvania. după cum vom vedea. altele specifice realităţilor locale induse de noua ambianţă economică. 7. Braşovul între anii 1871-1878. Din acest punct de vedere. pentru intervalul 1850-1875.649 loc. ulterior. '' I. Orlat ( 1. coord. având ca principal centru urban de atracţie oraşul Bistriţa. comerţ a cărui ultimă etapă de înflorire se consumă în timpul derulării convenţiei vamale cu România ( 1875-1885)23 . transformările economice din anii 1850-1875 vor schimba direcţia acestei evoluţii ca. după Braşov şi Cluj. dominat urban de oraşul Sibiu. când în Transilvania sunt create precondiţiile necesare industrializării şi creşterii economice susţinute (self-sustained growth). acest sistem de relaţii la nivelul micro-regiunilor economice cunoaşte o restructurare. 1870. 1997. în . 43 http://tara-barsei. respectiv. va cunoaşte un ritm de dezvoltare mult mai ponderat şi. Recensământul din 1850.ro / www. Poiana Sibiului (3.823 loc. dominată din punctul de vedere etnic de saşi. Cea de a şasea zonă o constituia nord-estul Transilvaniei. 145-156. tinzând multe dintre ele spre un statut de aşezări urbane. a fost ceea ce s-a numit până în 1876 Pământul regesc. Se instituie numeroase noi tipuri de articulaţii ale relaţiei dintre sat şi oraş. coord. dar de un mare dinamism.406 loc.3 15 locuitori la 1850. 25 Desigur că împărţirea sus-amintită este mai degrabă o ipoteză de lucru. Sibiu. " Ibidem. Cluj. . 1930. Năsăudul. Braşov.).)._p. Însuşi oraşul Bistriţa cunoaşte ritmuri de creştere demografică sub media marilor oraşe: 5. '' V. Monografia comunei Răşinari. 21. însă.212 în 1869. Traian Rotaru. Se constată în această perioadă o reorientare spre produsele forestiere şi spre materialele de construcţii (piatra) ca rezultat al schimbărilor economice şi mai ales al concurenţei. Haşeganu. Sadu ( l. Aceste localităţi au avut privilegiul de a fi legate de căi de comunicaţie cu Sibiul.Arii de atractie" şi reţele de relaţii economice întemeierea Asociaţiunii pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români conduse de protopopul Bartolomeu Baiulescu. 25 Vezi nota 21. dar care. ce grupa satele foste grănicereşti de pe Valea Ilvei şi Sălăuţa până la graniţa cu Bucovina şi. 318. în 1850. Păcală. Transilvania. dar cu suficiente argumente în realitatea economică a vremii.. 22 Erau importante centre rurale orientate în principal spre creşterea animalelor şi spre practicarea unui comerţ intens de animale cu România. implicit. 1941.). ed. Traian Rotaru. acest sistem a continuat să funcţioneze fără mari diferenţe faţă de deceniile anterioare. până spre anii 1890. urmare a unui complex de factori. 1996.ro .435 loc. A Magyar Korona Ors=agaiban neps=amlatas eredmenyei a has=nas ha=i Âllatok kimu1a1asaval egyliu. respectiv. Lacea. Braşov. Mărginenii în viaţa economică a Transilvaniei şi Vechiului Regat. Pest. Cluj. în măsura în care sursele o permit.214 loc. Se impune o cercetare de amănunt în această direcţie care să ia o serie de indicatori şi să-i analizeze. iar pe de altă parte. p.). Tilişca (2.cimec. al treilea ca mărime.695 loc. Dacă. unele general valabile. în noile cadre ale modernizării şi industrializării. grupând pe de o parte satele de pe Valea Bârgăului. O zonă care cunoscuse o dinamică aparte în privinţa modernizării în timpul existenţei regimentelor de graniţă (până la 185 I). 6. 20 O altă zonă la fel de restrânsă.626 loc. Recensământul din 1857. un grad de urbanizare scăzut.). având 15 . li. la 185721 • Aria de atracţie a acestui oraş se concentra în mare parte asupra satelor din Mărginime: Sălişte (4. 21 a II-a. '" C. interesant de urmărit în privinţa raporturilor pe care procesul de modernizare economică le creează la nivelul interacţiunii dintre sat şi oraş. sub aspect cantitativ şi care pot fi în măsură să susţină modelul propus de noi. 1915. la 1857).:rara Bârsei". între care lipsa accesului la reţeaua de cale ferată şi marginalizarea zonei de către politicile economice guvernamentale le vor menţine la stadiul de aşezări rurale.690 în 1857. zona Mărginimii 24 Sibiului prezintă un caz aparte. Răşinari (5.

da. deoarece experienţa istorică trecută. în loc de încheiere. care funcţionează deocamdată doar pe hârtie. Să ne gândim la aşa-numitele regiuni de dezvoltare economică propuse în perspectiva integrării europene a României. poate fi utilă şi azi. care să ghideze într-un fel strategiile de dezvoltare elaborate la nivel regional. 44 http://tara-barsei. Iosif Marin Balog În fine. dar care vor trebui să funcţioneze şi în practică. fie şi pentru simplul fapt că istoria economică este un fel de laborator unde se validează sau se infim1ă teoriile economice adesea prea tranşante. Se pare că.cimec. într-o anumită măsură. chiar dacă s-a desfăşurat într-o cu totul altă ambianţă.ro .ro / www. ne punem întrebarea în ce măsură această reţea de relaţii economice care a funcţionat în veacul al XIX-iea mai păstrează şi azi unele coordonate. Credem că o analiză aprofundată de istorie economică realizată în cadrul mai sus-propus poate dezvălui concluzii istorice interesante.

sau diferite mult ca formă de rostirea lor de acum. de la cuvinte. Punctele de vedere ale istoricilor şi literaţilor care s-au ocupat de această lucrare au ajuns la un acord în problema izvoarelor folosite pentru redactarea cronicii: pentru perioada anilor 1484-1659 a fost folosită vechea cronică a protopopului Vasile (azi pierdută. Un exemplu concret de astfel de text relevant pentru cristalizarea culturii şi gândirii politice româneşti moderne din Transilvania pe care s-a aplicat o cercetare de acest tip l-a constituit lucrarea lui Radu Tempea. cu un grad mai ridicat de acoperire a surselor unei epoci supuse analizei. Investigarea unei perioade pornind de la textele epocii.ISTORIA SFINTEI BIS)j. Astfel. respectându-se particularităţile limbii textului. nefiind preocupat decât de transcrierea textului. 1484.ro . Candid Muşlea. Ţara Bârsei Ana-Maria ROMAN-NEGOI. cele mai multe culese din documentele ce se aflau în arhiva bisericii: hrisoave. Pentru intervalul 1659-1742 deja se merge mai ales pe presupunerea unor izvoare. Asupra cronicii lui Radu Tempea s-au oprit în egală măsură istorici şi filologi: Nicolae Iorga. Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI RADU TEMPEA . cu ajutorul unui instrumentar ştiinţific pe care cercetătorul de azi îl are la îndemână. Bucureşti. spre exemplu. Ediţia beneficiază de un amplu studiu introductiv şi de un glosar de sfârşit care îşi propune să explice unele cuvinte cunoscute azi mai puţin. unui timp sau a unei probleme istorice.cimec. Tendinţa tot mai evidentă de investigare a unor astfel de intervale în durata lor lungă este impuf!erea efortului colectiv de cercetare. pomelnice. acest tip de cercetare se constituie într-o invitaţie adresată tuturor celor interesaţi de a se apropia de realităţile secolelor trecute printr-o scanare realizată la nivelul limbajului. Ioan Lupaş. sesizabilă în ultimii ani. pe care acesta a scos-o în calitate de filolog. anul morţii autorului. Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului a lui Radu Tempea prezintă sub formă de anale întâmplările bisericii româneşti şi ale capilor ei din anul întemeierii. şi până în anul 1742. sub semnătura lui Sterie Stinghe. şi cea din anul 1969. a devenit o metodă frecvent folosită pentru înţelegerea atmosferei în care s-a gândit şi s-a creat. glosar. Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului.RICI A ŞCHEILOR BRAŞOVULUI OPŢIUNI DE ANALIZA A TEXTULUl 1 Diversificarea continuă a metodologiei şi tehnicilor de cercetare şi analizare a câmpului istoriografic. dimensiunile şi complexitatea reclamate de epoci precum Iluminismul. note de Octavian Şchiau şi Livia Bol. În cadrul acestei ultime ediţii transcrierea textului s-a făcut după sistemul de redare interpretativă. Istoria sfintei besereci a Şchei/or Braşovului. recuperarea sau cristalizarea unor noi optici asupra unui spaţiu. Lucrarea a cunoscut două ediţii: cea din anul 1899. 45 http://tara-barsei. sub îngrijirea lui Octavian Şchiau şi a Liviei Bot. izvoade. au putut putut fi descifrate sau reinterpretate de pe poziţii noi. Editura pentru literatură. Acest exerciţiu de analiză a textului a însemnat o încercare prin care s-a urmărit aflarea unui răspuns la întrebările legate de modernitatea lumii transilvănene la sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea. textul care se păstrează este în limba gemiană). În egală măsură. indice de nume.ro / www. Sextil Puşcariu. 1969. Ediţie îngrijita. 1 Radu Tempea. singura cronică în limba română disponibilă la acea vreme şi pe care Radu Tempea a transcris-o aproape în întregime. a permis cercetătorului fixarea de obiective îndrăzneţe: desprinderea de noi concluzii. studiu introductiv.

Semantică iluministă la Petru Maior. Craiova. Ana-Maria Roman-Negoi. Întreg secolul al XVIII-iea reprezintă o epocă în care simpla traducere şi deci uzitare a unui termen sau preferinţa pentru un anumit segment terminologic poate vorbi despre frecventarea unui anumit orizont cultural al celui care-l folosea. Iosif Pervain. denominări privind practica religioasă (acatist. Expunerea narativă se întemeiază pe o dublă tradiţie: cea orală şi cea a documentelor istorice păstrate în arhiva bisericii. XVII-XIX). fiecare încercând o sondare de pe poziţia şi cu instrumentarul specific propriului domeniu de investigaţie . În fraza lui Radu Tempea se simte influenţa stilului cărţilor bisericeşti. 1933. respectiv. 6 Limba de redactare a lucrării este o limbă vie. Discursuri. unire (unie). cit. 23. Editura Institutului de Arte Grafice Astra. postfaţă de Bogdan Ghiu. formând astfel o verigă de legătură între istoriografia simplă. 2002. utilizată în spectrul ei larg. Alba-Iulia. în special surprinderea reacţiilor faţă de momentul Unirii cu Biserica Romei sau faţă de dependenţa de conducerea săsească a cetăţii. majoritatea de origine slavonă: denominări ale instituţiilor şi purtătorilor de funcţii în ierarhia ecleziastică (beserecă. 1970. papistaş. Bucureşti. populară. mitropolit. Iacob Mârza. catolic (o singură menţiune în toată lucrarea). 5 O astfel de analiză este capabilă să demonstreze pentru orice epocă că gândirea. '5 Ioan Lupaş. Cristinei-Ioan Roman-Negoi Ioachim Crăciun 2 . specifică vârstei Luminilor. Cronicile româneşti ale Transilvaniei şi Banatului. O dinastie de preoţi şi protopopi. Istoria literaturii române. p. reprezintă dovezi directe ale gândirii şi practicii caracteristice segmentului românesc ortodox. limba românească veche. ediţia a li-a revă:ută. 4 Acţiunile românilor braşoveni. Semantică politică iluminista în Transtlvania (sec. Istoria litera/Urii române în secolul XI'///: Candid C. comună şi textelor vechi moldovene sau muntene. în Cum scriem istoria? Apelul la ştiinţe şi de:voltările metodologice conteme_orane. 2003.cimec.ce a urmărit dinamica gândirii politice la românii.. în „Anuarul Institutului de istorie". 46 http://tara-barsei. Editura Academiei. Consideraţii preliminare. operată pe un limbaj confesional. protopop. astfel momentul prezentării reacţiilor românilor braşoveni faţă de Unirea cu Biserica Romei a determinat utilizarea unor noi denominări din sfera confesională: unit. 1999. filologie-. cit„ p. Exerciţiul distanţei. concise. Cronicari şi istorici români din Transilvania. Bucureşti. este dependentă de limbaj. că limbajul şi cunoaşterea se află într-o strânsă şi riguroasă legătură. Braşov. Glosar de termeni. preot. Arheologia cunoaşterii.ro / www. cazanie). Radu Tempea. Radu îempea.de semantică politică iluministă în Transilvania în secolele XVII-XIX 3 . neexistând o tentaţie a interdisciplinarităţii. Introducere. Ioachim Crăciun. 1998. Discutarea unui anumit tip de subiect determină selectarea limbajului. Ca metodă de lucru s-a optat pentru o analiză cantitativă. istorie şi limbă._op. Bucureşti. episcop). voi. fie ea empirică sau speculativă. Istoria lui Radu Tempea este o scriere-document cu care s-a lucrat în cadrul unui proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară . societăţi. Pentru o teorie a textului. p. obcină. antologie şi traducere de Adriana Babeţi şi 7 Delia Sepeţianu-Vasiliu. 1939. ce lasă să transpară efortul unei exprimări clare. 7 Tema lucrării a determinat o selecţie atentă.ro . construit pe termeni cu referire strictă la cadrul ecleziastic al vremii.istorie. pe deplin explicabilă dacă ne raportăm la formaţia autorului şi la conţinutul lucrării. Forţa şi valoarea cronicii lui Radu Tempea rezidă în limba ei. Claj-Napoca. 44. I. Antologie Tel Quel (1960-1971). Însemnările de fapte şi atitudinea cronicarului faţă de ele constituie un izvor preţios pentru prima jumătate a secolului al XVlll-lea. Bucureşti. 1 Pompiliu Teodor. popă. op. Ioan Lupaş. Editura Aeternitas. I-11/1958-1959. Editura Aeternitas. metode. Laura Stancm. de racordarea sa la anumite tendinţe şi direcţii ideologice ale secolului. Traducere. '' A se vedea în acest sens Michel Foucault. Alba-Iulia. Muşlea. catolicesc (3 menţiuni în 2 Nicolae Iorga. Editura Univers. Sorin Antohi. Ideologie. ceaslov. cronicărească şi istoriografia documentată. şase generaţii de preoţi şi protopopi din aceeaşi familie. Editura Univers. plecând de la importanţa unităţii lexicale a cuvântului şi a rolului acestuia în construirea unui anumit tip de discurs. 188. 1980. note. Laura Stanciu. maghiarii şi saşii din Transilvania în segmentul cronologic menţionat. hram. Editura Nemira.

Sunt rezultate care ne determină să nu putem vorbi încă de o deschidere spre cultura occidentală la reprezentanţii acestui segment românesc considerat elitar. cât mai ales din lexic. dajde. explicite. p. Laura Stanciu. în apropierea marilor cronici româneşti semnate de Grigore Ureche. pentru această vreme. a lumina (2 menţiuni). lumină (2 menţiuni). 47 http://tara-barsei. Termenii urmăriţi au fost neam (9 menţiuni în text şi toate cu sens etnic). 1 Conţinutul lexical a reprezentat în cadrul analizei cel mai vizibil element care este în măsură să dea o identitate proprie. includerea versurilor în text sugerează din partea autorului un efort vizibil pentru depăşirea monotoniei stilului cronicăresc. Prezenţa dialogului. pentru începutul secolului al XVlll-lea. Iacob Mârza. ţară (10 de menţiuni care indică o entitate distinctă. decretum.. în cazul de faţă. Aproape toate neologismele sunt utilizate într-o formă deosebită de cea de azi şi unele cu sens diferit: comision (comisie}. Unul dintre aspectele esenţiale ale cronicii lui Radu Tempea îl constituie prezenţa cuvintelor cu sens arhaic şi popular . având în vedere păstrarea liniei tradiţionale a limbii vechi. Prezenţa cuvintelor de origine slavonă în limba literară a epocii este o dovadă mai mult decât evidentă a conservării tradiţiei.ro . accepţie pe care o vom regăsi abia un secol mai târziu la Petru Maior. evidenţiindu-se atât din construcţiile gramaticale. ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ' Pompiliu Teodor. Sondarea textului lui Radu Tempea la nivelul limbajului reflectă continuitatea culturii transilvănene în care s-au amestecat influenţe orientale şi occidentale. efort ce conferă textului culoare şi care plasează lucrarea pe o poziţie importantă în istoria literaturii române vechi. luminat ( 16 menţiuni). op.cimec. cu menţinerea unui caracter pur constatativ al identităţii. Avem de-a face. ideea de unitate fiind raportată în primul rând la unitatea de credinţă. specifică fiecărui tip de discurs şi să vorbească despre felul cum au luat naştere fonnulele elaborate.aşezământ (înţelegere). omenie (o singură menţiune în text). p. ca semn distinctiv al identităţii ortodoxe. credinţa ortodoxă. dar cele care sunt prezintă un interes deosebit prin forma lexicală în care se resimte atât influenţa limbii latine. nu un spaţiu văzut ca o unitate. limbă (4 menţiuni). în legătură cu care istoricii culturii şi literaturii române (ne referim la Nicolae Iorga) sugerează. deres. " Laura Stanciu. Ţara Ardealului). S-a încercat de asemenea o urmărire a prezenţei termenilor-emblemă pentru ideologia şi practica iluminismului timpuriu: luminare (termen folosit în accepţiunea de îndreptare spirituală prin biserică). 47.Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului întreaga lucrare). deliberatum (hotărâre). semn al stadiului de dezvoltare a limbii române de la începutul secolului al XVIII-iea şi al efortului autorului de redactare a unei lucrări uşor de înţeles pentru destinatarii ei. 88. în istoriografia română modemă. ° Radu Popescu sau Constantin Cantacuzino. volnicie-. 188. gubernat (guvernator). conferenţie. a conformului (a confirma). biruinţă (stăpânire). cât şi a celei greceşti venite prin filiera cărţilor de slujbă. Sondarea textului a relevat în ce măsură putem vorbi de o cristalizare în direcţia preocupărilor naţionale. 8 Aspectul popular al limbii este cel preponderent. p. cit. Radu Tempea . un gol. zavistie. Prezenţa neologismelor nu este mare. Miron Costin. cit. memorial (memoriu). raportarea la discursul istoric al timpului prin interogarea sensului atribuit în epocă termenilor. Ţara Muntenească. a proteştelui (a protesta/. Este o analiză din interior care poate oferi multiple posibilităţi pentru sondarea unei 11 scriituri: raportarea unui text al epocii şi a particularităţilor sale faţă de alte texte contemporane..ro / www. trecând direct la momentul Şcolii Ardelene. ioc. Ţara Românească. omeneşte (nici o menţiune). "' Ibidem. dacă putem vorbi de o încercare de deplasare dinspre confesional spre naţional într-o lucrare de istorie a bisericii. termen care nu cunoaşte accepţiunea de factor distinctiv al identităţii româneşti.

12 Analiza lucrării lui Radu Tempea a reprezentat o componentă a proiectului „Semantică politică iluministă în Transilvania (sec. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.p. ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ortodoxe ce are în spatele său o cultură de sorginte orientală. Există o terminologie uzitată pentru istoria statului: crai. Textul cu care s-a lucrat lasă să transpară un început încă timid de instituire lexicală a politicului în gândirea şi practica românească din Transilvania epocii preiluministe. literatura română din Transilvania î11tre preilwninism şi romantism. domnie. Prezenţa lexicului de origine latină. Cristinei-Ioan Roman-Negoi acestui segment românesc considerat elitar. Rezultatele analizei textului lui Radu Tempea trebuie privite prin relaţionarea cu rezultatele obţinute din investigarea celorlalte texte reprezentative pentru preiluminismul şi iluminismul din Transilvania. 48 http://tara-barsei. Cluj-Napoca. Această relaţionare este în măsură să ofere imaginea evoluţiei. 57. denominări care vin să lămurească cadrele şi particularităţile politice care condiţionează desfăşurarea vieţii sociale în teritoriu. Ana-Maria Roman-Negoi. împărat. este semnul distinct al unei noi orientări în privinţa modelului cultural care va evolua pe toată durata secolului al XVIIl-lea. XVII-XIX)". domn.ro . dovezi directe ale gândirii şi practicii politice în segmentul cronologic menţionat.2004. de la un model cultural oriental către unul occidental. fie că este vorba de un împrumut neologic sau de o actualizare a unui lexic latinesc de circulaţie regională.cimec. a pragurilor de trecere de la preiluminism la iluminism. văzută ca factor distinctiv şi ca punct de rezistenţă în faţa provocărilor unei culturi diferite. care şi-a propus reconstituirea cadrelor unor epoci pornind de la laboratoarele redacţionale ale creaţiilor. " Alin-Mihai Gherman.ro / www.

Gh. cu lucrarea Familiile boiereşti române. autorul lucrării Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti (3 voi. 1911. nu numai al boierimii . 1899 şi Familiile boiereşti române. George D. care a alcătuit în jurul anului 1787 Genealogia Cantacuzini/or 2 . 1919). a tuturor claselor 1 · din trecutul nostru. printre care putem enumera: Ioan C. cu Albizii şi Paleo/ogii. Bucureşti. În România au existat preocupări genealogice încă din cancelariile medievale. 1943). Cercetătorii români au fost prezenţi la Congresele ' Dieţionarul ştiintelor speciale ale istoriei. Marcel Romanescu ( 1897-1955. 49 http://tara-barsei. politicii şi culturii unei societăţi la un moment dat sau într-o anumită perioadă de timp.ro / www. Filitti (1879-1945. ca ştiinţă ce studiază „naşterea şi evoluţia neamurilor şi a familiilor. 1892. Bucureşti. În domeniul studiilor genealogice s-au remarcat în acest sens Dimitrie Cantemir (1673-1723). Seria l-a. Bucureşti. Bucureşti. 1906) etc. 1913-1916).. istorie şi genealogie (după izvoare autentice). Radu Rosetti (1877-1949. Genealogia a 100 de case din Ţara Românească şi Moldova. 1941-1943). Încheiem aici incursiunea în ceea ce priveşte cercetarea din domeniul genealogiei. la Bucureşti. I-IV. şi banul Mihai Cantacuzino (1723-1793). când se cercetau actele de proprietate înfăţişate de diverşi beneficiari. Studiu genealogic. 1895) şi Fragmente istorice despre boierii din Ţara Făgăraşului dimpreună cu documente istorice. Octav George Lecca (1881-1957). Bucureşti.Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. Bucureşti. care îi conferă uneori caracter de cronică. 1912-1913). cu studii de genealogie a boierimii moldovene . genealogia trebuia să tic un auxiliar al istoriei. Bârlad.vezi în Enciclopedia istoriografiei româneşti. Studiu genealogic cuprinzând neamurile Doamnei Maria din Mangup. Sever Zotta3 (1874-1943. autor al lucrărilor Date istorice despre familiile nobile române (partea I. prin adunarea unui bogat material arhivistic referitor la vechile familii nobiliare româneşti din Ţara Făgăraşului. 1978). în „Hrisovul". a Comisiei de Heraldică. nu fără a aminti însă înfiinţarea în 1970. p. 1982. publicată abia în 1884 de Cezar Bolliac. fondatorul primei noastre reviste de specialitate. Sibiu. 1887). în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga'". (* ** Enciclopedia istoriografiei româneşti.cimec. Gheorghe Bezviconi (1910-1966. cu Originea Huşi/or. Genealogie şi Sigilografie. 126. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bazele ştiinţifice ale genealogiei pe tărâm românesc au fost puse de Ştefan Dimitrie Greci anu ( 1825-1908). Bucureşti.ro . Ghibănescu ( 1864-1936. cu Boierii mărgineni din secolele XV şi XVI. valoroasă prin documentele reproduse şi prin informaţiile bogate. Florescu (1893-1976. Vălenii de Munte. de asemenea. „un mijloc de cercetare a istoriei sociale". înrudirile care se stabilesc între persoanele unei epoci date. Editura Ştiin\itică şi Enciclopedică. Arhiva genealogică. Nicolae Iorga (1871-1940). O istorie de familie. După opinia sa. partea a II-a. prin îns~mnările pe care Ie-a tăcut despre boierimea moldoveană. reprezintă un instrument deosebit de util pentru istorie prin 1 datele pe care le pune la îndemâna cercetătorului. 1904-1907. În Transilvania s-a remarcat Jon Puşcariu ( 1824-1911 ). Sibiu. cu Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino. precum şi rolul pe care aceste înrudiri îl joacă în desfăşurarea unor evenimente istorice" . cu rezonanţe în sfera socialului. MUREŞIANU LA 27 NOIEMBRIE 1935 Genealogia. Bucureşti. Drumul o dată deschis a fost urmat de mari erudiţi. Ţara Bârsei Aurelian ARMĂŞELU GENEALOGIA FAMILIEI NICOLAU ÎNTOCMITĂ DE AUREL A. cu Despre originea şi transformările clasei stăpânitoare din Moldova. gen. 1930).

avea să-şi întregească opera prin realizarea unui arbore genealogic (care. Numele originar al familiei fusese Duma. sub formă de listă. îndeosebi în articolul Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. cât şi promotori ai economiei acestuia. DUMA: dintr-un ram al familiei care primi nobleţă austriacă. Donaţia Dogariu. " Ex terris turcicis. pe parcursul a 2 veacuri şi 8 generaţii. între cari şi pe aceea de Dutcă. voi. Decedat înainte de 1730. Helsinki. 13) descris de Aurel A. Radu\ Duma: Amintit mai întâi în anul 1723 ca „gociman şi jurat al bisericii Sft. p. nume sub care o întâlnim mai ales în documentele româneşti şi sub care fii lui Nicola Duma·Făgărăşanul sunt cunoscuJi şi Ia Braşov. 1986 ş.lnchen. 50 http://tara-barsei.N. nu a fost publicat) ce urmăreşte. folosind. promovatori ai culturii oraşului Braşov.a. menţionată mai sus.ro / www. Aurelian Armăşelu internaţionale de ştiinţe genealogice şi heraldice (Liege. probabil. în cele ce urmează. În anul 1722 se mută cu familia la Braşov. 1972. după cunoştinţa noastră. „Mantinspector'· von DUMA. nr. 3. Prezentăm. Madrid. unibuc. Aşezat mai întâiu 6 la Făgăraş unde. ro/eBooks/istorie/arhivistica/ I lcapYI. Londra. Generaţia I 1. la rându-i. Întemeietorul ramurilor DUMA şi DUMOVICI. Mureşianu indică sursele de informaţii care au stat la baza elaborării arborelui genealogic. . pentru a facilita lectura. În anul 1734 „Inspector de vamă în Sibiu".sunt extrase din lucrarea Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. avea să scrie cu entuziasm istoricul Aurel A. Htm. lucrare publicată pe internet la adresa http://www. În unele cazuri. dar în urma obiceiului acelor timpuri ea primi şi alte porecle. arborele genealogic (vezi anexa - D. NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL 5 : Poreclit şi „DUTCA". decedat pe la 1740. IANACHE DUMA: Amintit în anul 1744 ca membru al „Companiei Grecilor" din Sibiu (N. 11. 1982. cumpărând casă şi grădină în uliţa „Ecaterinei'' („Furcoaiei"). Braşov.ro .cimec. Venit în anul 1709 din „Părţile Turceşti" . 1984. care avea să numere în rândurile sale oameni de seamă ai trecutului nostru. 1906). Mureşianu (descendent. inclusiv inadvertenţele care apar pe parcurs în privinţa numelor. familia Nicolau.Scheiu. Notele de subsol . poreclit asttel după oraşul din care venise şi după numele de familie al so)iei sale Zamfira Făgărăşanu (înrudită şi cu străvechea familie fllgărăşană a Vineţienilor (Monede Veneţia). în care calitate este trimis în anii următori. în vecinătatea caselor principilor Brâncoveanu. principiul clasificării zecimale. Nicolae" din Braşov . totdeauna cu numele Dwc11/easa. 4 Despre vechea şi distinsa familie braşoveană NICOLAU. Iorga: Scrisori şi inscripţii ardelene. ln anul 1723 apare pentru întâiaşi dată (în registrele de dajdie ale Braşovului) între locuitorii uliţei „Ecaterinei". 1931. 314-334. Lisabona. axându-se în special pe ramura lui Radu Nicolau. în mai multe deputaţiuni la domnii principatelor române şi la episcopii sârbeşti. Colecţia de documente a Bibliotecii Astra. Tatăl namesnicului Braşovului. s~ şi căsători. Soţia: Jupâneasă ZAMFIRA DUTCULEASA (decedată în 16 martie 1762). din această ilustră familie) în lucrările sale. DIMITRIE DUMA. respectiv în anul 1935. 4.aferente arborelui genealogic .). Arhivistica şi Documentaristica. 2.J. Mi. 1974. doc. dar ne-am permis introducerea unor semne de punctuaţie. dimpreună cu GHEORGHE HÂRS şi ENACHE ST AMA. ca metodă. Am reprodus forma originală a textului. 1976. Câţiva ani mai târziu. 4.A. N°7 din 1734 al Arghivelor oraşului Braşov. publicat în „Ţara Bârsei". Mureşianu. Bucureşti. Tot din familia aceasta era şi ' Adina Berciu·Drăghicescu. în vecinătatea casei „voevodale" (a Brâncovenilor) şi Nicola Făgărăşanu (Fogaraschan). vezi Doc.

Treimi din Braşov Cetate. sora cunoscutilor filantropi braşoveni şi sprijinitori ai literaturii naţionale. şi epitropii conştiincioşi ai vechei. 1790 cu Paraschiva Şandru Hagi Şandru. RADU NICOLAU. 1. din fruntaşa familie românească cu acest nume aşezată la începutul veacului al 18-lea la Braşov. Dimitriu-Dimitrievici. căsătorit cu Paraschiva. fiul lui Hagi Răuţ. care nu este menţionat de autor anterior în scrierile sale. Dumitru N. fratele arhimandritului mănăstirei Bezdinului şi episcop al Aradului. p. I. când cu numele Nicolau. fiica lui Hagi Dumitru! Ciurcul (cel bătrân). au fost unii din cei mai de seamă promovatori ai c_ulturii poporului nostru din acest oraş. Urmând moda grecească şi rusească de pe atunci.. care apare la Braşov în anul 1740 [Vezi o scrisoare a acestuia în N. Ei au fost decenii de-a rândul conducătorii vrednici ai Românilor braşoveni. fiica lui Hagi Dumitru) Ciurcul. Fraţii Zaharia şi Nicolae Nicolau sunt amintiţi şi în firmanul împărătesc din anul I 763 al sultanului turcesc dat ambasadorului Austriei. fiica lui Hagi Dumitru( Ciurcu. decedată la 1824. 1721-1795. după „tabella" statistică întocmită din ordinul guvernului Transilvaniei în 20 iunie 1769 de către Magistratul Braşovului. 1. Nestor Ioanovici ( 1764-1838). Anastasia. Nicolae.ro . ZAMFIRA. Iată una dintre inadvertenţe: în arborele prezentat apare numitul RADU NICOLAU. 223. 2. 3. căsătorit cu Docsandra. născuti din căsătoria acestuia cu Paraschiva.cimec. Nicolau a fost căsătorit cu Anastasia I. spre a se deosebi de vărul său cu acelaşi nume. Hagica Stana··. fraţii Constantin şi Ioan Boghici. Zaharia şi Gheorghe. căs[ătorită] în 21 Mai 1788 cu Ioan Ioanovici. baronul Pinklem. 1. 2.. Vezi testamentul olograf al lui Zaharia Nicolau din 3 Sept. I. Proprietarii casei braşovene de import şi export „ZAHARIA et NICOLA NICOLAU". decedat 1837. care. Braşov. poreclit şi „DIMA DUTCĂ". 51 http://tara-barsei.este născut chiar a Braşov". ctitoră a două biserici româneşti din Ţara Bârsei. Nicolau au continuat la început afacerile tatălui lor sub firma . voi. Căsătoria a 2-a cu Dumitru Di ma. cari duceau case mari şi primitoare. MARIA. iar fii săi au fost fruntaşii braşoveni Ion şi Nicolae (Nicolita) Dimitropolu. 1767. cum i se zicea în familie: Dumitru. născut 1763. 9 Generaţia a I/I-a 2. Genealogia familiei Nicolau DIMA-FĂGĂRĂŞANUL. 2. N[I)COLA. fraţii Zaharia şi Nicola Făgărăşanu începură a-~i zice şi a se scrie Nicolau. 2. Simeon. Nicola. " Mult mai mult s-au distins însa în viata culturală şi bisericească a Românilor braşoveni fiii lui Nicola sau Nicoliţa Nicolau. copiii acestuia (respectiv. ctitor al bisericii Sf. 2. nume pe care şi-l însuşiră pentru a se putea deosebi de număroşii Nicolai de atunci. Soră cu Hagi Radu! Pricop şi cu . NICOLA NICOLAU 8 . loannu-loanovici etc. 2. Simeon. din fruntaşa familie braşoveană. ZĂHARIA NICOLAU.). 1932. Fii lui Nicola Nicolau·' (Nicola Nicolaus' SOhne). prima solie a fruntaşului staroste de negufători Hagi Gavrilă Hriste. Boghici. 1802. Dumitrache. Dimitropol. 3. căsătorit cu Ecaterina7 . senator şi deputat la Târgovişte şi Bucureşti şi al d-lui Locot: Colonel Ştefan Dimitropol. 1723-25 lan.ro / www. Fiii lui N. Oameni de mare influenţă în treburile şcolare şi bisericeşti ale Românilor Braşovului. ln registrele bisericei Sf. fost prefect.fii lui Nicola·· (ca Teodoru-Teodorovici. I] Ge11eratia a II-a 2. căs[ătorit] în 6 oct. adică Nicola Nicolau . Iorga. Zaharia şi Gheorghe) figurând în literatura de specialitate ca fiind copiii lui Nicola. fraţii Zaharia şi Nicola Nicolau. marei şi bogatei lor biserici. şeful unei însemnate case de comerţ braşovene. căs[ătorită] în 1786 cu Nicolae. 1794 (Ar. avea legături comerciale cu Viena şi Triest. I) şi „Ţara Bârsei".. adecă . născuţi din căsătoria acestuia cu Paraschiva. Nicolae. precum şi cu Ţara Turcească. IV E. Scrisori şi inscripţii. se scria NICOLAE ZAHARIA. Ion este străbunul regretatului avocat şi fruntaş \'asile M. Nicolae ei apar când cu numele de Dutcă. fiul lui Nicola Nicolau.. 7 " Cel din urmă. fiica gocimanului Radul Pri cop.

n[ăscut] I 770. Fără descendenţi. 2. decedat în 1851. 3. Căs[ătorit] în 2 Nov. 2. 2. şi care a sprijinit pe lângă toate acestea. GHEORGHE.. grecească şi nemţească la Şcoala Sf.ro / www. 2. fiica lui Mihail Alexovici. I. „ofiţer în armata rusească sub numele: Zaharia Nicolaievici Ravici''. căs[ătorită] în 4 nov. DIMITRIE 10 . care a fost şi unul dintre primii consilieri comunali români ai Braşovului. al primei rafinării de petrol din Ardeal. la învăţătură o mulţime de tineri săraci români. n[ăscut] 1774. căs[ătorit] în 8 februarie 1817 cu Maria Păuna. Cepescul este cunoscuta întemeietoare şi prezidentă a Rcuniunei Femeilor Române. I. Prof. Fiica sa Sevastia. 52 http://tara-barsei. NICOLIŢĂ DIMITRIPOL. căs[ătorită] în 18 Mai 1788 cu Hagi Dimitrie Botescul (Cununată de episcopul Ghedeon Nichitici). 179 I cu Ecaterina. Fiii lui s-au stabilit la Ploieşti. 2. C. NICOLA. n[ăscut] 1797. 1772 cu Pană Cemovodeanu.cimec. fiica lui Radu Leca „reprezentant şi jurat al bisericii Sf. Generaţia a IV-a 2. 2. împreună cu fiul său Constantin. dar şi mai târziu. pentru a se deosebi de ceilalţi Nicolau. 2. I. membru onorar al Academiei Române. a apărat cu energie pe Români. Nicolae". ZAHARIA. cu Nicola zis Hagi Răuţ. I. I. căs[ătorit] cu Anastasia. decedată în 1848. 3. decedat 1822. numele DIMITROPOL (ceea ce în greceşte însemnează: Fiul lui Dumitru). Soţia: „Maria din Bucureşti". dec[edat] 1872. n[ăscut] 1765. căs[ătorit] în 3 mai 1797 cu Ecaterina. 1. Nicolae" din Braşov. 6. 2. 3. 2. 2. prof. DUMITRIE. mort copil. decedat 1837. 1. n[ăscut] 1767. I. 1823 cu Eustatie Papp. 2. ZAHARIA. apoi avocat la Braşov. 1802 cu Ecaterina.Major'' în Cherson. n[ăscut] 1760. căs[ătorită] în oct. Şi-a luat. 2. în aşa numita epocă constituţională. I. căsătorită în 28 Mai 1822 cu Alex Azdeioglu din Constantinopol. 2. 3. fiica lui Ioan Boghici şi sora nobilului Const. Ioan Cepescul. I. 2. publicistului şi luptătorului naţional Iacob Mureşianu ( 1812-1887). 3. Elisabeta·'. ELENA. 2. fiica primului ctitor al bisericii din Cetate. a fost una dintre puţinele românce din Ardeal decorate de Domnitorul României cu crucea . n[ăscut] 1762. Dimitrie S. soţia pedagogului. Aurelian Armăşelu 2. 3. născut 1792. 2. 2. I. NICOLAE. ZAHARIA. 2. 3. 3. SIMEON. Nicolau s·a ocupat mai cu seamă cu cultivarea moşiei sale de la Stupini şi a altor moşii luate în arendă sau primite zălog pentru împrumuturi însemnate date magnaţilor ungureşti. În 1811 „Baruisens Batallions . căs[ătorit] în 7 sept. Soţia sa Maria. DUMITRACHE. fiica lui Enea Cristu. nu numai în anii turburi 1848-1849. 4. 2. dimpreună cu fratele său. de la 1828 dascăl de l[imba] românească. n[ăscută] 1803. JON (ENACHE) DIMITROPOL. 1802 cu Maria. 3. Nicolae. El a fost şi unul dintre primii petrolişti români şi întemeietorul. 3. în Bucureşti. înrudiţi sau streini. I. 5. decedat în 1827. 4. „Arhon birăul" Companiei Greceşti din Braşov. ZAHARIA. când a luptat şi pentru păstrarea autonomiei Ardealului. 3. Se scria: ZAHARIA ZAHARIU. Şef actual al familiei: Ştefan Nicolau. n[ăscută] 1770. n[ăscut] 1786. stabilit în Ţara Românească. 6. Boghici. GHEORGHE. n[ăscut] 1794. univ. I. IRINA. 3. I. născut 1797. 3. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiana". comisionar de mărfi la Vama Timişului. fiica lui Petru Alexandru (Hagi Şandru) „represenztaus şi jurat al bisericii Sf. 2. 2. fiica clucerului Iordache Niculescu din Câmpina. 3. I. cea mai veche asociaţie de femei române din cuprinsul României de astăzi. Dimitrie Nicolau. I. '" Numele său îl întâlnim în fruntea tuturor intreprinderilor naţionale ale Românilor la mijlocul veacului trecut. căs[ătorit] în 19 ian. med (sic!) la Iaşi. din prima căsătorie. Căsătorit cu LUXIŢA. ECATERINA. 1798-1824. 2. 3. pentru meritele câştigate în decursul războiului independenţei. n[ăscut] 1772. ANASTASIA. 2.ro . decedat 24 august 1824. 2. 5. decedat 1868. membru în Consiliul comunal al Braşovului etc. născută I.

6. GHEORGHE. 3. ALEXANDRU. 3. 4. boernaş şi fost magistrat în Câmpina. 6. 2. Alexandru Ceuşeanu. I.ro . 2. 3. 2. Zoe. 3. 6. 1840 cu Luiza. I. 3. fără urmaşi. 2. Nicolae. I. 1824-1879. fost prefect. din vechea şi nobila familie. I. 2. 3. 1838 cu Gheorghe Marinovici. stabilit la Câmpina. 2. DUMITRU. I. 3. căs[ătorită] în 1840 cu Jacob Mureşianu ( 18 I 2. 2. al I 8-lea). 3. EUGENIA. 2. I. 3. I. CALIOPI 2. mare proprietar în Reghinul Săsesc. PARASCHIV A. Generaţia a VI-a 2. I. 6. I. CONSTANTIN. I. 2. dec[ edată] 1902. 2.I 887). VASILE Dimitropol. 4. fiica lui Ioan Radu Leca. 1815-1889. 3. ION (ENACHE). Fiica ei. 2. fără urmaşi. 2. L[icenţiat] în medicină. 5. necăsătorit. fiul marelui filantrop braşovean Gh. I. MARIA. I. 2. n[ăscută] 1813. preşedinte al şcoalelor din Blaj. L[icenţiat] în medicină de la facultatea din Paris. decedat în I 928. I. proprietar şi fost primar al oraşului Slatina. Cepescul. 3. I869-1918. Ioan ( 1770-1855). Generaţia a V-a 2. 1804-1873. 5. I. fiica lui I. 3. 1. 2. căs[ătorită] în I 883 cu Dr. a fost soţia marelui filantrop braşovean Dim. I. agricultor. n[ăscut] 1810. decedat la Bucureşti. I. licenţiat în drept la Paris. Magistrat. I. 2. n[ăscută] 1823. 2. descendentul marelui filantrop Marinovici. 3. CORNELIA DATCU. ziditorul bisericii române din Reghin (de la sfărşitul sec. I. 1831 cu Florea D. 6. căs[ătorită] în 1881 cu Eugen Marianovici. căsătorit cu Sultana. deputat şi senator în Târgovişte şi Bucureşti. 3. I. 2. 3. 2. apoi la Târgovişte. ANASTASIA. decedat în 191 O. şi 2) inspectorul Damian SD. I. 6.ro / www. fără descendenţi. 2. I. GHEORGHE. POLIXENA. 2. I. 3. I. SEV ASTIA. 3. 2. n[ăscută] 1819. 2. 3. 3. întemeietorul şi proprietarul primei fabrici (rafinării) de petrol din Ardeal. I. 3. I.cimec. 2. 2. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiană".. 3. ELENA. 1864 cu S. căsătorit cu Eufrosina Munteanu. decedată în 1886. căs[ătorită] cu Vasile Arion. 2. 3. 3. căs[ătorită] cu Nicolae. căsăt[ ori tă] I) Anastasie Constantin. căs[ătorit] cu Maria D. căs[ătorită] în 31 oct.speditor" la Vama Timişului în tovărăşie cu Dimitrie Cepescu. 2. n[ăscută] I 866. Juga de Bacia. 2. I. 2. căs[ătorită] în 1839 cu Gheorghe. 3. I. Genealogia familiei Nicolau 2. 3. Dobreanu. Ianciovici. I. 6. NICOLAE. 3. Negreanu. din Reghinul Săsesc. 3. NICOLAE. 2. căs[ătorită] în 25 ian. necăsătorită. 3. IULIANA. 3. 2. I. AGAPIA. ECATERINA. Datcu. ELISABETA. om politic. 3. 53 http://tara-barsei. 6. fiica lui Anastasescu şi a Tudoriţei din neamul boierilor Balaoriu din Ploieşti. 6. I. 3. necăsătorit. fost . I. căsătorit cu Alexandrina. 3. 3. epitrop şi curator al bis[ericii] Sf. 3. dec[edat] 1906. ION. I. MIHAIL. căs[ătorit] în 18 febr. profesor şi director al Gazetei Transilvaniei. 3. I. căs[ătorită] I I oct. căsătorită cu un Trombiţaş (din familia nemţească). 4. 3. Membru onorar al Academiei Române.

fiica lui DNRSD . 2. I. 3. văduva fostului preşedinte al „Astrei". I. n[ăscut] 15 iulie 1889. 2. 3. Căs[ătorit] cu Bohăţiel din Cluj/1930. 3. vom prezenta o statistică întocmită pe generaţii. 6. MUREŞIANU. 3. căs[ătorită] cu Mihail Arion. I. 2. Aurelian Armăşelu 2. AUREL MUREŞIANU. fiul lui DN . decedat 1928. spre exemplu. I. 4. EDUARD. ALEXANDRU CEUŞANU (sic). pe care l-am reprezentat cu indicativul D. indicativul DN provine prin adăugarea particulei N. ECATERINA (Catinca). fiul lui DNRS - Simeon (1765-1824). 3. 3. I. numărul de membri. Motos din Vaslui. astfel încât numărul caracterelor constituie şi numărul generaţiei la care ne referim. I. Indicativul din cadrul generaţiilor. putem deduce.Nicola Duma-Făgărăşanul. Andrei Bârseanu (decedat în 1922). I. ŞTEF AN. 2. căs[ătorită] cu colonelul M. 2. fiul lui DNRSDS . numele acestora şi descendenţa lor. membru al Academiei şi Senator. Generaţia a VII-a 2. ELENA. 3. 2. fiul lui DNRSDSA-Aurel Mureşianu ( 1847-1909). fără unnaşi. 2. I. I. în Reghin. Cu litere aldine am marcat membrii familiei cu urmaşi în schemă. 3.Dimitrie (1798-1824). Pentru generaţia a II-a. de la CFR. lanache Duma 54 http://tara-barsei. I. I. col. 3. din care rezultă anii extremi între care putem încadra generaţia. I. ANA. 2.Sevastia (1824-1879). Ocrotirii Orfanilor de războiu din Ardeal (Secţie Sibiu). d[ecedat] 1911. I.ro . Unnărind această logică.Radu Nicolau. I. CONSTANTIN. Mureşianu. Comandantul Reg[imentului] de Călăraşi din Ploeşti. 2. pe baza arborelui genealogic sus-menţionat. I. I. Căsătorit cu Elena. fost în escorta regală. I. 3. I. format din succesiuni de litere verzale. 2. Actuală preşedinte a Soc. lt. ramura lui Aurel A. I.ro / www. fiica marelui proprietar şi dezertat Pantelie Marinescu şi nepoata ministrului plenipotenţiar Penescu. 3. 2. 1847-1909. şi anume Nicola Duma-Făgărăşanul. I.cimec. fiul lui DNR. n[ăscut] 1917. 3. 3. ELEONORA. 3. •Generaţia I . 3. I. 2. I. fost deputat etc. I. I. inginer agronom. NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL. Am pornit la drum considerând ca strămoş comun al primei generaţii un ipotetic Duma. I. n[ăscut] 1890. 3. I. 2. I. N. GHEORGHE. Constantin. În cele ce urmează. 3. I. I. 3. Mureşianu ( 1889-1950). fiul generalului de cavalerie Arion Brown. AUREL A. n[ăscut] 1887. căs[ătorită] cu ing. 3. Generaţia a VIII-a 2. este constituit din iniţialele prenumelui antecesorilor celor prezentaţi. I. I. I. Duma. Aurel A. I. 3. I. L[icenţiat] în drept privat. I. 3. 3.4 membri/1709-1762: D: Radu Duma. ce semnifică numele celui ce avea să stea la baza alcătuirii arborelui genealogic. 2.

Nicolae. 1813-18_. Mureşianu. 1721-1795. 1803-1848. Agapia DNRGA . Ecaterina. 1770-1851 •Generaţia /V-16 membri/178~1889: DNZN: Dumitrie. Sevastia.Alexandru Ceuşanu •Generaţia VII. 1917- 55 http://tara-barsei.Ana DNRDIMI . Zaharia. Paraschiva. 1723-1802. 1794-1828.Constantin. Gheorghe. Gheorghe. Gheorghe. 1804-1873.-1910.ro . 1797-1822 DNZM: Zaharia DNRD: Ion Enache Dimitropol. Elena. 1824-1879 DNRSG . Simeon. DNRG: Dumitru. 1760-18_.2 membri 1917-: •Generaţia DNRDIPEA . Elena.Eleonora DNRDIMIC. Zamfira.8 membri/1847-1928: DNRDIP . Ion (Enache) DNRNN: Caliopi DNRSD-Constantin. 1767-18_. 1815-1889. 1765-1824. Nicola. 178~1868. 1763-1837. 1770 I 18_. Mihail.3 membri/1721-1802: •Generaţia DN: ZAHARIA NICOLAU. Alexandru DNRDIM-Vasile Dimitropol. 1797-1872. Genealogia familiei Nicolau II . RADU NICOLAU •Generaţia IIl-12 membri/1760-1851: DNZ: Nicola. Zaharia. 1810-1906.6 membri/1887-1950: DNRDIPE . 186~_. Nicoliţă Dimitropol. Zaharia.Nicolae. 1762-1837.Ecaterina DNRSDS-Aurel Mureşianu. Maria.cimec. 1823-1902. Gheorghe. 1887-1928.Eduard. 1774 DNR: Dumitrache. Ion DNRSDC . 1772-1827. Elena.Maria. . 1819.Eugenia. Anastasia •Generaţia V-11 membri/1810-1918: DNRDI: Polixena.Elisabeta DNRGD . Ecaterina. Gheorghe.-1928. 1869-19 I 8 •Generaţia VI. 1889-1950 VIII . Anastasia. 1798--1824. Nicola Nicolau. 1792. 1767-18_. 1890-1911 DNRSDSA-Aurel A. Ştefan. 178~18_.Cornelia Datcu. lulianal8_-1886. 1847-1909 DNRGDM . DNRN: Nicolae. Irina DNRS: Dimitrie.ro / www.

1798. ---. în paralel. ---. m. Prezentăm în final un extras din acest volum. membru onorific al Academiei Române 56 http://tara-barsei. 1824. negustor Braşov. referitor la membrii familiei Nicolau. negustor în Braşov. director „Gazeta Transilvaniei". 37 Sevastia director liceu. autor şi 38 Nicola profesor. Gene- Numele Prenumele Observaţii dentul raţia =Nicola NICOLAU DUMA. negustor. Cepescu E V28 VI 33 Dimitropol Mihail Agricultor Câmpina= Sultana Anastasescu 34 Polixenia =Nicolae Chiriţoiu din Câmpina EV 32 VI n. Spiţa unui neam din Ardeal. moşier la Stupini şi petrolist. m. 1786. 1868. în anul 1998. m. negustor. profesor şi avocat Braşov n. m. 1820. petrolist= Ecaterina (Catinci\a) 35 Nicolau Constantin Cepescu 36 Elena I = Gheorghe Ioan n. 24. 09. speditor Vama Timişului 29 . neamul Puşcăreştilor. 1836. în editura Clusium avea să apară cartea lui Sextil Puşcariu.ro . prin liste genealogice descrise amănunţit şi explicate. Nicolae (Niculită) Speditor Vama Timişului E IV 38 V 30 Nicolau Nicolae Negustor şi profesor Braşov 31 Irina ! = Eustatie Pop. negustor Braşov. 1879 = 1840 Iacob MUREŞIANU. 1762. 1851. -. 1927. m. 1765. şi.ro / www. = Maria Radu Lecca 42 Anastasia = Pană E. familiile Ciurcu şi Nica. agricultor. Aurelian Armăşelu Relativ recent. îngrijită de Magdalena Vulpe.= Anastasia Boghici „ n. Prin înrudire cu familia Ciurcu apar periodic şi membri ai familiei Nicolau. 1824.. m. care prezintă. m. = Maria E IV 39 V 30 Nicolau Dimitrie Păuna I.-- Ascen. III 11 Ciurcu Paraschiva n. 39 Simeon = Ecaterina Petru Alexandru n. . 40 Zaharie =Maria Mimi din Bucureşti 41 Gheorghe n. m.cimec. 1770. Cernovodeanu n. = Luxita Niculescu E IV 37 V 28 Dimitropol Ion ( lenache) din Câmpina. 1723. 1906. 1767. 1801 E III 11 IV 37NICOLAU Dumitru Negustor Braşov. = Ecaterina Hristu „ n.

= Andrei Bârseanu. m. profesor. 1937. 1841.cimec. Genealogia familiei Nicolau n.ro / www. 1854 Luca de Pruncul EVl36 VII Ioan Maria din Bucovina = (I) Gheorghe Petranu. 1861. Boltres . Victoria = Gh. profesor Braşov.. 02. negustor Braşov 57 http://tara-barsei. Orghidan. = (2) Elena (Linica) dr.ro . membru al EVI35 VII 67 Nicolau Ecaterina Academiei Române 68 copil - 69 copil - n. = 8.

l -Oo o ~ 0 ~ d "61 ~ < ·~ .-~::____ ... \'.-··--'----· . ...=:'>-.....L__ _ . ""-./. · fra<lui ffu111~1__ .. ----~ ~~-:------ LNi<:~<l=@. ! ."~~f~i~ola : Şimeon A1~as1a~~>Z~ri.„.(\..: "'<:: Eleonora .r.I c.. .!~J\~e _ L_. ~-'\·---~---·· z <1 u .·-----=-.he i o rn- !-D-. E -< c:: -~ J ~ 11~! 1 i.cimec.ro / www. .d_uard 00 http://tara-barsei. 8 1~-= I 5 f~ ·c.-\~ :~ ). -.______ ..~... H 'I ]I 11~ .-----'11.·------ _____z_. ·------~ ----·····-------··-- i L~~!~C~~~1ili~şi~~~~: I Alexandru : L~~... . "'c .fiZam~iina Îi~r:-im7e~rghc: j {1....'1_U_Ş~~!1~~ I '<::l ~ s.._.\ '-. 1 rtl f--. u = :. Nicola Duma Făg~::~şanul Duma U<Ula~he Duma ~-~~---..:._. <J ... '. . \ ~~l 1 A u ::l :.ro V) ... ~"' :-= ~ ~ Y..! ' ..„.~--. ___ --~-„ r··~~-~r:-1-~~u1·cşianu 9a___ jAJemdm : Vasile ~:=~~~~t<~:noo J l_Const... "' \ [L' ---~-_.· .nti1! _! Ştefa1:_L_i...-: ""f I u __~ i 11\. ~ ·•··-·-.':: "' I I <!'.„.~iit'. /\) .!~'. E o --------::._(J ----tr'-..------ ----~ - "- / ~ -~--::::-- .~-..J 8 I/.i_h_aria Nicolau I Nicola ~icolau ' Radu Nicolau ·----~~. = -~ "' O) ~ -~ I i ~ -.::. ~ ~ ~ "''-' > ~ ·c" '-' 51.. :3 ~·-· ·.f~ti.rţ:. l'1 .

1938: Emil Micu. considerăm că punem bazele reconstituirii cât mai veridice a celui care a fost Aurel Mureşianu. colaborarea cu F. perioada practicii avocaţiale la Viena. Braşov. Bucureşti. Bariţ. 1963. Bucureşti. 59 http://tara-barsei. Ţara Bârsei Valer RUS CORESPONDENŢA LUI AUREL MUREŞIANU CU FAMILIA SA PĂSTRATĂ ÎN ARHIVA MUREŞENILOR ANII DE ÎNCEPUT: 1864-1877 (1) 1 Personalitatea lui Aurel Mureşianu ( 1847-1909) a fost făcută cunoscută opiniei publice româneşti prin câteva lucrări cu caracter mono-/biografic 2 • Cu toate că perioada pe care ne-am propus să o analizăm este cunoscută în liniile ei importante (perioada studiilor la Blaj.ro / www. Din bibliografia dedicată lui Aurel Murcşianu amintim doar câteva titluri: Valeriu Branişte. p. Aurel Mureşia1111 şi mişcarea memorandislă.ro . seria Phil. · Din raţiuni editoriale vom da publicitătii doar primele 20 de scrisori. Schuselka etc. 1909: Sanda-Maria Buta. unchi). 1972. în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai'". Li1eralura Transilvaniei. Prin publicarea integrală a scrisorilor şi telegramelor adresate de tânărul braşovean familiei sale (părinţi. p. Comribuţitmi la isloricu/ Memorandului. Aurel Mureşianu. 125-134: Augustin Bunea. Aurel Mureşia1111 şi Memorandu/. tipul de filtru interpretativ la care au fost supuse scrisorile vizate a dus la pierderea din vedere a trăsăturilor de caracter. Slavici cu Aurel Mureşianu şi G. Braşov. Braşov. 1942: Iosif Pervain.cimec. 1944. 93-102.). Viena.. Sibiu. Dr. 317-320: Ion Breazu. Din pole1111ca lui I. Amiflliri din închisoare. Dr. 2000: Ioan Georgescu. Aurel Mureşia1111. p. adică a determinantelor profilului psihologic ale personajului istoric.

IO august . către tată. 1875. 1868.Viena. 1873. incomplet. 30 octombrie . către tată.Viena. 1866. 6 februarie . 1870. 4202 41. 1867.Viena.Viena. către mamă. 4263 35. 4195 29. 23 octombrie .Viena. 4180 6.Viena. 1867.Viena.Viena. 29 aprilie .Bucureşti. 4260 23. 6 decembrie . către tată. 6603 2. către mamă. 4264 40. 1874. Valer Rus Documentele supuse cercetării se ordonează cronologic astfel: I. 4182 10. 30 noiembrie . 2 decembrie . telegramă către unchiul Costi. către tată. către tată. 18/6 (sic) august . 1876.Viena. 1871. către mamă. către tată. 1875. 11 martie . 4200 38. 1867. către tată. 1876.Viena. către tată. 4190 22. 1871. 4186 16. 1873. 1875.Viena. telegramă către unchiul Costi. 1873. 4181 7. către mamă.Brunn. 4184 14. către tată.Viena.cimec. 11 aprilie . 20 iunie . 31 decembrie . 4178 3. 4188 21.Viena. 1875. 1870. 1871. 1873. 1874. către tată. IO august .Viena. 1875. 1870. 1870.Viena. 9 decembrie . 28. către unchiul Costi. 8 decembrie . 4257 11. I decembrie .Viena.Viena.Viena.Viena. 4183 8. 1867. 4270 17. 4208 4. 3 decembrie . 4269 28. 4265 60 http://tara-barsei.ro / www. 4194 27. către tată. către tată.Viena. 4187 18. 7 decembrie . 5 iunie .Blaj. 1875. 4261 32. către bunic. 4191 24. 4193 26. 7 aprilie . 25 martie . către mamă. 14 februarie .Viena. 1866.Viena. 1870. către mamă. 22 iulie .Viena. 1867. 29 decembrie . 16/28 mai . 4262 34. 16 octombrie . 2 aprilie . 30 şi 31 decembrie . 4199 37. 420 I 39. către tată. 1872.ro . 4192 25. telegramă. 4207 13. 30 mai .Brunn.Viena. 4196 30. martie . către tată. 4185 15.Bucureşti. Vinerea Mare . către tată. 1872. 10 aprilie . 4198 36. 8 noiembrie .Viena. 21 iulie . 4197 31. către mamă. către tată.Viena. 4259 19. 4271 33. către tată.Viena. către tată. 4179 5.Viena. 5 ianuarie . către tată. 1864. 4258 12.Viena. către mamă. către tată. 1872.. 4256 9. către unchiul Costi. către un văr. către mamă. 4189 20. 23 decembrie .Viena.Viena.Brunn. 1872. 1866. 1876. către mamă.Viena. 6 decembrie . către mamă. către tată. 1866. 1870.Viena. către tată. către tată. 2 octombrie . 5 iulie. 1870. 1869. către mamă.Viena.Viena. ianuarie .

* * * Menţionăm că documentele care. cifrat la circa 50. unchiul Costi -4. mai ales datorită dispariţiei sumei de 2000 de florini aparţinând organizaţiei studenţilor români de la Viena. Corespondenţa. crahul financiar al fratelui Iancu Mureşianu ( l 841-?) din anul 1870. Destinatar: tatăl .3 telegrame.Gries bei Bogen. 1877.2. provocate de momentele petrecute în scurtele concedii sau vacanţe în Austria (scrisorile de la Brunn şi Gries bei Bogen) ş. 1877.ro . 4202 44. 1877. 1876. Bucureşti. 61 http://tara-barsei. primul contact al lui Aurel Mureşianu cu capitala României. căruia îi multumim şi pe această cale pentru amabilitatea cu care ne-a ajutat. erau în 1im ba germana au fost transcrise şi traduse de domnul Gernot 1 · Nussbtlcher. 31 ianuarie . către tată. Bucureşti . Iacob Mureşianu ( 1812-1887).3.l. Interesant este şi modul în care tânărul Aurel îşi onorează unchiul (Costi Nicolau) şi bunicul.I. când familia i-a solicitat să renunţe la cariera juridică din Viena şi să preia afacerile familiei. bunicul . 20 decembrie . descrieri de-a dreptul lirice. 25 ianuarie . În încheiere ne exprimăm speranţa ca editarea acestei corespondenţe să folosească la realizarea unei mari monografii dedicate personalităţii lui Aurel Mureşianu. 4203 43. oscilând între mobilizare la luptă împotriva noii situaţii şi disperare pentru lipsa de perspective a cauzei naţionale. către tată. cu 13. fără adaptare la limbajul contemporan (pentru a păstra savoarea limbii secolului al XIX-iea). Brunn . lucrare de anvergură.35 scrisori. Nicolau). către mamă.Viena. deşi este limpede că şi scrisorile adresate tatălui sunt citite de aceasta (Sevastia Mureşianu. indică o medie _de 4-5 scrisori pe an. inclusiv (sau mai ales) editarea „Gazetei Transilvaniei". 4205 45. 4267 Din: Blaj . vărul din Blaj . 4266 46. Între evenimentele mai importante care punctuează această corespondenţă amintim: prima scrisoare a lui Aurel Mureşianu din Arhiva Mureşenilor datând din anul 1864.l. Gries . 1877. latină. petrecut în anul l 873. către părinţi. pe măsura celui care condus peste 30 de ani „Gazeta Transilvaniei". mama . în timpul războiului austro-prusac.I. maghiară) vor fi tăcute la subsolul paginii. indicând un respect filial corespunzător sacrificiilor făcute de tată.Gries. Viena . Ca frecvenţă a destinatarului se remarcă majoritar tatăl. Dragostea purtată mamei este evidentă în grija avută de fiu de a-i adresa scrisori exclusiv. Această distribuire este una naturală.cimec. Viena . dezastru în care a fost implicată şi familia rămasă la Braşov. transcrierile vor fi precedate de scurte rezumate. lupta între sentimentul datoriei şi opţiunea personală de viaţă.000 de florini.Viena. 15 decembrie . de a-şi întreţine fiul la studii în străinătate. cu 27 de scrisori. ambii părinţi . petrecută în anul 1877. 4268 47. Normele de publicare pe care le-am adoptat prevăd transcrierea textului original. 14 februarie .27.a. traducerile din limbile folosite în corespondenţă (germană. 28 martie . n.Viena. descrierea momentelor de panică din Viena. din anul 1866. sentimentele încercate de români la aflarea semnării pactului dualist din anul l 867.3. către tată. către tată. urmat de mamă. l 876. contribuabili la asigurarea traiului său decent. în original.13. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa 42. Total: 47 documente 3 • Printre concluziile care se evidenţiază în urma studiului documentelor se impun atenţiei câteva.Gries.ro / www. întinsă pe perioada a 13 ani.

Blasiu în 23 Oct. c. Deaba înse numai la finea lui Septembre ne poturamu muta şi noi în cuartirulu nostru care se află după cum vei fi auzitu. Atâta numai îmi pare bine că am potutu dobândi unu cuartiru în care se potu urma studieloru mele în pace şi în linisce calugareasca! În zilele aceste amu fostu în Baligradu alias Alba Julia unde am petrecutu mai dou zile întregi. fiul lui Andrei Mureşanu. " 4 altu feliu şi vreai se te însori! Eu me bucuru şiţi dorescu una. că nu mei fi înşielatu. Flurianu (Fluvianu?) care încă nu vrea se remana îndărăptu. 6. 4 file.cimec. nu suntu.. începutul studiilor liceale. pe care lam şi găsitu îndată cu unu Lasu cu 4 cai. decâtu numai lalamen. care întru adeveru se împlinească datoria şi destinulu unei temei adică. Mane şi poimane sfinţi la popi. n. Cărăuşiulu cu care am venitu dela Sibiiu ne a lăsatu în Şeica şi de acolo am trebuitu se ne luamu altulu. 62 http://tara-barsei.ro / www. La a sositu adi demaneatia. Neamu întâlnitu cu Nichita Ignatu şi cu Margineanu la Sânta Peter6ia cum îi zicu hotelului aceluia vestitu de acolo. Amu creditu că în fine ţi-ai „ . Eri.603. te rogu selu dai cuiva se mi lu aducă. Stimate Vere! Nu sciu ce vei fi cugetatu că mai de dou luni decându sumu în Blasiu nu ţi amu scrisu neceodată. Dnu Canonicu Mihaly ne a invitatu la sine ponă vom căpăta vreunu cuartiru la care am şi şiezutu mai dou septameni. Valer Rus I. original. în Seminariu sau mai bine zisu. Ignatu te salută mau întrebatu ia ce mai faci? Cum te mai afli? Eamu spusu că forte bine şi credu. în Seminariu sau mai bine în Gyrnnasiu în o chilia calugarească! De aici apoi ponă acum nu mau iertatu împregiurările de a scrie. Noutăţi pe aici. Scrisoare adresată vărului George. Apropos. 600. dos. 1864. Îmi scrie bătrânu că mi-a trămisu prein Dta unu pachetu. Doc. ' Indescifrabil.. căci trebue se grăbescu şi poştea pleacă peste 1/4 ora. Salutându pe toţi românii adeveraţi dein Sabiiu şi pe Dta ca unu de aceia sărutându-te remanu alu Dtale iubitoriu şi stimatoriu Aureliu Arlliva Mureşenilor. ca vai de ei şi cu unu caru cu bracinariu am pusu feru în elu şi abia am venitu în opidulu acesta românu.ro . Să erţi. Descrie momentul ajungerii la Blaj. Despre o vizită la Alba-Iulia.seţi îndulcească vieaţia şi seţi noiuredie necadiurile! Asemeanea şi lu O.

însă voiu să-mi păstrez din timp. vechiu colaborator al Gazetei Transilvaniei. Aurel Mureşianu avu prilej a-l cunoaşte şi a-l saluta în numele tinerimei române. Mureşianu ( 1889-1950). Numai atâta ţin de bine a Vă aminti că epitetul de bătăios şi aventurier deocamdată nu-l pot primi. că mei vei scusa. Viena 29 Aprilie c. doc. origi11al. căruia tatăl lui Aurel Mureşianu îi înlesnise printr-un împrumut studiul în străinătate (Boerescu îl îmbrăfişă foarte emofionat în modul cel mai cordial)". 1866 Iubitul meu Tată! Nota Dvoastră din 18 Maiu c. care m-a ocupatu. 1866 Scumpulu Meu Părinte! Am tăcutu şi pote am tăcutu prea multu! Dar sum în buna speranţia. făcând parte din colecţia „Sigilii"". La trecerea în ascuns a principelui Carol prin Viena. Dnului 1866 în care trăim. Aurel A. n. „Tânărul principe Carol. Viena. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa 2. 5 3. La întrebarea ce mi-o faci. Ar fi poate la rândul meu ca să răspund şi eu cu o asemenea notă. că „cum merge cu studiulu?" sum în puseţiune aţi respunde cu aclusulu aşteptatu. căci pre lengă o datorie capitală nu este onorificu a uita şi de altele pote într-o privinţia totu atâtu de însemnate! Serutu mâna iubite Tată. deşi astăzi rolul Românilor cu principele lor cu tot 6 se zice a fi aventurios. I 78. 5 iunie.n. ales prin plebiscitul de la zece Nlaiu 1866 pe tronul României: Austria care era în ajunul războiului ei cu Prusia a fost împotriva aşezării pe tronul României a unui principe sus\inut de Bismarck. De aici calificativul de aventură. care poartă dedesupt moaştele mamii. La celelalte întrebări voiu respunde câtu de curundu. dat acestui fapt de către lumea politică austriacă. fiţi fericiţi fiţi sănătoşi. 4. în care se fac referiri la Principele Carol al României. Scrisoare incompletă. La urmă nu ar fi rău când respectivul secretar ar căpăta ordin de a se convoca la ceea ce se Documentul are şi sigiliu. an. io nu voiu pote fi atâtu de fericitu .ro / www. Arhiva Mureşe11ilor.ro . tlos. Deşi urăsc stilul diplomatic în corespondenţele private ca Napoleon din 15 totuşi nu am putut ca să nu râd bine şi gras văzând şi cetind acea hârtie. Causa principala a fostu studiulu. Despre greutatea studiilor care îl preocupă într-atât încât nu are timp de corespondenţă. I filă. fiul lui Aurel Mureşianu. scrisă de cel din unnă şi subsemnată de mama am primit-o cu plăcere. 63 http://tara-barsei. Notă a celui care a transcris fragmentul din scrisoarea originală. fiţi mulţiumiţi şi nu uitaţi de alu Dvostră prea plecatu Aureliu. Iancu a plecatu în puţine dile va fi în mediuloculu Dv~stră. Prima epistolă trimisă din perioada studiilor la Viena.da ca acestă hârtiuţia se vorbească în loculu meu. principele fiind însoţit şi de bărbatul de stal al României Vasile Boerescu. 592. ea decă o întrebuinţiedi devine potere. istoric şi publicist braşovean. căci tăria este condiţiunea fundamentală a poterei. pozi\ia 190. ci este o putere dieească. pre care numai prin tăria o poţi desvolta.cimec. Şi unu studia de vieaţia înaintea mea nu este „flore de măru".

Despre situaţia şcolară şi despre relatări pentru „ Gazeta Transilvaniei".. Se vede catu de tare suntu ocupate droturile de corespondentie şi cu deosebire din partea regimului. sau neci unu corpu centrale.cum era mai multu încă înainte de a se face acelu fondu Sinc. 4. B. Ore sangele romaniloru ce curge şiroie pote mai multu ca celu unguru în resboie . 592. alaltaeri la Viena. Se plânge de absenţa unui lider român pe măsura celor maghiari.c. unu romanu se întrebe semenii sei .c.. original(?) 4.cred că sa făcutu priectu de cătră O . risc puţin probabil datorită situaţiei şcolare şi a vârstei lui Aurel Mureşianu.ro . ca să le potă fi de adeveratu îndreptariu .208. 7) Arhiva Mureşenilor. Despre imaginea nefavorabilă a românilor în opinia publică internaţională. Ei bine! Pote Ungurii se capete tote. decă ei nu se îndreaptă unii pe alţii decă foile loru nu suntu susuţienute. Despre situaţia din Viena în timpul războiului austro-prusac. Dacii e vorba de 2 ( .cimec. B.G.se curge în zadaru?!! Aceste suntu întrebările ce unu patriotu adeveratu. Situaţia este agitată.trebuie se şi le ponă. N.[aianu] nefericitu?! Pote că acei mari romani ascepta ca streinii sei scotă din glodu precându ei rătăcescu fără păstoriu ca oile lui Dzieu?! Decanu se conoscu ei. 64 http://tara-barsei. împrăsciaţi în trupu şi idei. 50 de ore întregi ia trebuitu pana a ajunsu în manile mele precandu 5 minute iar fi fostu destulu. ca să se publice articoli în foi străine s. Spitalurile Vienei suntu pline de răniţi romani şi de alte naţionalităţi.ro / www. I filă. cându totă lumea are dreptulu a face cu necazurile ei însăşi şi n-are cându a se ocupa cu altele a altora!!! Nu sciu cum potu ' Aici se sfârşeşte transcrierea documentului original. cine s-a îndura astăzi pentru denşii. a avutu audienti şi nu se va întorce fără resultatu oreşicare. cei de acasă suferă şi mai greu şi ce se întâmplă cu aceste suferinţie se nu fie în [za]daru? Este că oamenii ·se ocupă cu istoria lui Cola Rienzi şi cu declarări că nu vor se scie de fondulu Şincaianu s. că nici acele rânduri rău scrise şi greşite să nu le pot ceti. pregătiri pentru realizarea acordului dualist. doc. care se încheia la cuvintele: „sa nu le poată ceti". Despre riscul încorporării sale în armată. Se asecură că Deak a fostui în di lele aceste eri. Wiena 21 Iuliu 1866 lubitulu Meu Tata! Tocma în momentulu acesta (I ora) priimescu depeşia ce mio ai trămisu. Valer Rus cuvine când se compune o asemenea patentă.cel puţin o hârtie mai bună şi nu pe I/2 coală tot. dos. multe decă nu chiar tote.I. cându întrebarea cea mai ardietore de vieaţia . neci măcar foia din Braşiovu centrala fuse tienută .I. Ce facu romanii? Unde este barbatulu loru în giurulu căruia se se grupeze şi care se represinte voinţia toru cumu o face Deak pentru Unguri.este de a se resolva?! Me oprescu nu voiu se mai continuezu . Chestiuni financiare. în favoarea romaniloru .ei bine ce se află străinii? Că romanii suntu ticăloşi. ei sufere greu.atunci Dzieu scie. Despre vizita lui Deak Ferenc la Viena.nu sciu decă lecsiconului din Tieră seu celu de aici trebuie mai înainte compusu . (nota bene) eram ocupat cu nişte scrieri la primirea numitei note.

Credu că nu este aşia necesariu. Io dar acumu numai frequentationis testimonium ţi potu trămite.ceea ce mi se pare că este o mare minciună. Decă doresci pote în mine vreunu ajutoriu. Jo cugetu că aci suntu mai multu scutitu ca chiar acasă. Am cunoscuţi. dar totu me voiu strădui alu speda. Te rogu trămitemu îndată pe poşta „Legitimationsschein" alu meu se finesce cu 2 Augustu. Aşi voi şi din causa esameneloru se remanu aci se studiesu.voiesci se te recolezi şi voiesci se me aibi acasă pre unu timpu .cimec. De se vor împăca cu Ungurii aceştia vor escrie recrutări grosnice şi cine scie decă aşi scăpa din mânile saşiloru şi a toru.seu decă urgează telegrafeză. cari se se finească Martia venitore. Colloquiu acela are valore pentru două. Indexulu lu amu suscrisu de toţi profesorii însă acela nu ţi lu potu trămite. naţionalistu pentru burtă şi punga şi pote fi gloria şi basta?!! Io am scrisu mamei că nu este periclu.căci esamenele de statu s-au începutu forte de vreme în anulu acesta.căci preste tote amorea părintească me însutleţieşte! Ei bine aci ţi-am scrisu motivele ce me reţienu. dece se nu-o întrebuinţiezu cu atâtu mai multu cu câtu nu este pericolu?! Decă Dta însă pote te afli însărcinatu . ne atlamu în cartieru lu generalu! Te rogu scriemi îndată .ro / www. Apoi şi de ar fi io totu nu aşi veni la rându aci. căci mai tote cancelariele suntu închise nu sciu decă Decanatulu nostru va mai deschide. locuiescu într-unu locu bunu . nu mi se pote întempla nemicu.nemenea nu ne mai pote bântui. aceste suntu motivele ce me ţienu. Preste tote mai vine şi aceea: Decă am ocasiune se vedu ceva ce nu mai potu vede pote în totă vieaţia mea. cei mai bunu lucru ca se nu voiesci a sci de nemicu se fi neutralu neci albu neci roşiu. însă şi de voi rămânea credu că de aci voiu ave destulă materia spre aţi scrie. Se vorbesce prin Viena astădi că regele Prusiei ar fi moritu de cholera .me sciu păzi. Atu Dtale Aurel 65 http://tara-barsei. apoi Dta ai testimoniu din Sem. Şi decă nu se face pace apoi resboiulu nu pote se ţienă multu. locuitorii suntu prin urmare senti. Apoi suntu născutu în 1847.în locu de recrute regulate a luatu voluntari. decă vei vede că se apropia me voiu orienta. Dar nu erectu. că se dice „ „ „ Gâsce! ! Adio iubite Părinte fii sănătosu şi fericitu. Aci recrutare nu se face căci le frică de revoluţiune .io sum gata a lăsa tote şi a urma voinţiei Dtale . Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa vorbi unii omeni aşia şi cum de mai cutează cu reutatea şi laşitatea loru se o acopere cu dechiarări că nu vor şi nu a voitu se scie neciodată de una şi de alta!!! Aşia înaintamu aşia ne ajutamu unii pre alţii şin adeveru. căci obiectulu se propuse în 8 ore pre septămână. Aci deacă Viena va fi isolată la o orecare ocupaţiune din partea inemicului . tocma acum cetescu că unu repaosu de arme (Waffenruhe) s-a primitu de către Austria şi Prusia pre 5 zile. io erectu multu că încă dilele aceste vor aduce armistare şi pace cu tote că nu se vede nemicu bunu în pregătirile ce se facu. prin urmare mai toţi amu remasu se colloquemu la începutulu anului venitoriu după cumu nea provocatu şi profesorii respectivi. Dtale celu mai ascultătoriu şi stimatoriu Aureliu Am materialu . cosmopolitu. Fi încredinţiatu în "Gehutsamkeit" alu fiului Dtale iubite Părinte şi nu uita neci unu momentu alu ferici cu iubirea şi atenţiunea ce nu încetează a i-o dovedi. io sum gata se ţi urmezu voiniţiei.ro . şi încă arătu: Colloqiu nu am potutu pone la finea prelegeriloru căci numai 3 dile a fostu terminalu în care a potutu ceneva depune .mâne espedezu vreo două epistole pentru Gazeta. şi acela nu lu potu pănă luni espedă decă nu cumva de locu. I. Viena cetate deschisă liberă.

original. doc. Valer Rus M-am grăbitu pleacă drumulu de seră! Pucine parale nar strica în orice casu!? Arhiva Mureşenilor. care pentru celu remasu în vieaţia este îngrozitorea pace a singurătăţei şi părăsirei. '" Idem. care cându căuta acea mângâiere o găseşte . Ori-câtu vei âmbla şi ori-câtu vei cerea. dos.179. Urări de sărbătorile Crăciunului. Fericirea de-a ave o mamă. dar ea este rece şi străină. (23/12 66) 8 Scumpa mea Mamă! Nu se pote. iubita mamă şi tată că nu numai acuma dar de multe ori se mai simţiţi acea bucuria. 5. cătră părintele părinţiloru. adeverata iubire numai la sînulu mamei o poţi afla! La sînulu care tea crescutu şi tea iubitu . perdiendu-se în noianulu trecutului. ca nu numai în anulu acesta ce vine dar încă mulţi ani se vedeţi sănătoşi şi voioşi. însă acea oră se pare. Scrisoare melancolică despre îndepărtarea de cei dragi.pace nu mai vede. Ferice de acela. ca se numi răpească acelu isvoru alu vieţiei şi mângăierei.ro . căci de te întorci iar la legănulu copilăriei tale se te arunci în braţiele iubiţiloru tei. nu afli decâtu foi vestejite urmele unui timpu trecutu şi fericitu şi tăcerea mormentului. care te iubeşte unu tată. care te ocroteşte. Decă ai scăpatu de acele lupte.dea Ddieu ca selu afli curgendu totu aşia de limpede şi plăcutu ca odinioră. „Numai atunci poţi se preţiuesci valorea apei. numai acolo mângâiere. în care se te potu îmbrăţioşia.scăparea a fostu numai momentană. treijile. îi adresezu rogările mele fierbinţi! Serbătorile Nascerei Domnului anunţia omeniloru mântuirea c-ei aşteaptă. 4. 592. Dea Ddieu.căci i se deschide şi noua lume. Celu ce se desparte de acea lume frumosă şi nevinovată şi se aruncă în torentele vieţei nezuindu după o gloria deşiertă .numai acolo afli refugiu. fructele ei suntu necazuri şi suferinţie lupte înfricoşiate. şi-a căreia suflare este pacea. bucuria acestora se înnalţia în rogaţiunile loru. se trăiţi iubiţi părinţi se vedeţi încă multu bine şi seve bucuraţi de ' Notă tăcută cu creionul. 66 http://tara-barsei.ro / www. Mi-aşiu fi doritu o oră fericită. aeverata mulţiumire. de acea îmbrăţioşare . o lume nouă lu încungiura. cu creionul este scris ominesci. ulterior originalului. cându nu-o mai ai". Eară cându odată prăpăditu de ostenelă şi de sete te vei întorce la isvorulu din care poţi suge noua potere şi vieaţia . cărei surîde ca floricelele primaverei şi lu drăgosteşte. şi lu legănă. " Tăiat cu o linie şi scris cu creionul deasupra cerendu. cari ceru9 binecuventarea celui ce sa născutu pentru uşiurarea suferinţieloru loru' 0. Ca Ddieu se dea acesta. este cea mai frumosă fericire pre pămentu şi până cându o posezi nuo poţi destulu preţiui. ca se nu-ţi mai scriu odată în anulu acesta. că este încă departe. îmbrăţioşiarea ei este mortea.cimec. mai ales de mamă.

Tel Rom. A lăsa pre cineva se d6rmă se fia în nesciinţia precandu coperişiulu casei sale a prinsu focu este unu mare păcatu. ect decă suntu denunţiările şi împiedecările infernale ce se facu buneloru porniri atunci tremure acela căruia-i place a se numi Sfinta Par.ro . Luni în 31 Dec. Deâk ţiene multu pe opiniunea publică a consângeniloru sei şi acea opiniune este singurulu motoru a cererilor sale. Apoi decă faptele complinite sunt acele două adrese publicate. Aulicu nu vor fi fostu identice cu cererile şi părerile acelor numeroşi inteligenţi representanţi ai opiniunei publice curatu naţionale. Agitaţia opiniei publice în preajma realizării acordului dualist austro-ungar. doc. De blăstămulu faptei rele de judecata opiniunei publice nepătate. Chestiunea conducerii laice a naţiunii române din Transilvania. .nesmintitu că informaţiunile Ministr. a anului 1866 la I O ore înainte de ameadia a avutu audienţia privată la împeratului.spereză întrunu resultatu dar acela este încă forte departe. la vreo 2 mii între cari 2 Vlădici ect.misteri6se şi misteriu lu este umbra absolutistică şi despotică facia cu unu poporu curatu în consciinţia sa naţională pătrunsă de santienia dreptului seu.ro / www.elu vorbesce de nesce fapte complinite ale P.cimec. În septămâna trecută a sositu Dr. Fapta complinita a fostu în 1848 juremântulu <lepre Câmpu lu Libertăţii - şi fapta complinită va fi ori-ce mişcare. posibil ulterior scrierii originale. Despre vizita lui Ioan Raţiu la Viena. Metr. 592. pre care p6te omului privatu în Deak totuşi le ţiene de prea mari. Viena Ianuarie 1867' 1 Iubite Tată! Sum în puseţiune de aţi descoperi unele şi altele despre can în parte vei fi p6te instruatu şidin alte părţi. 1866 Arhiva Mureşenilor. 4. Raţiu mai de multe ori şi-mi spuse că este mulţiumitu de convorbirea ce a avutu cu Monarchulu . este trădare. 3 file. Fuseiu la D. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu fo1nilia sa fii fiiloru Dv6stră. a fostu primitu alu doilea îndată după audirea unui oficeru înaltu din armată. orice cerere bazată pre voiniţia unui poporu întregu pre tăria " Notă făcută cu creionul. Poliţiei şi de statu şi Cancel. episto Par. Totulu deocamdată depinde dela portarea naţiunei dela Unirea şi propăşirea elementeloru ei. Convorbire cu Raţiu. dos. ca urmare a proastei gestionări a situaţiei polilice de că_tre conducătorii religioşi. Asta este o vechia istoria. I 80. 6. prea încordate. 67 http://tara-barsei. D. Împeratulu ar fi primitu cu mare surprindere numer6sele subscrieri. simţiulu poporului . nu cuteză a se basa pre şi a invoca prea multu opiniunea publică. Raţiu aci la Viena. căci binecuventarea lui Ddieu! Seme audă Atotupotintele! Alu Dv6stră pentru totudeuna Aureliu Viena 23 Dec. se trăiţi şi atunci cându vreodată. mitrop. original. rănitu în lupta vieţiei voiu alerga în braţiele Dv6stră spre a afla acolo mângâierea cea adeverată spre a recăpeta noua poteri pentru noua lupte.

încâtu se vedă imposibilitatea vieţiei şi sustărei unui Comitetu asemenea organisatu. Acelu mare şi puternicu voivodu popescu. Unu lu este prea tare. original. Denumirea acelui Comitetu nu a potutu să fie seriosă. O nefericita ideia a congresului din 61 a fostu că a denumitu la acelu comitetu permanentu doi presiedinti din cari unulu trage pre apusu celalaltu pre resaritu. doc.cimec. carele ar esista!? Cei mai mulţi nici nu scia. celălaltu este absolutu . unulu este natiunalu.ecă ce lipsesce Romaniloru şi a lipsitu şi Congresului. conduceri. celulaltu sluga plecată a regimului şi mai scie O-zeu ce. paci la din contra ci nu pote se se aleagă unu presiedinte selu împuternicescă sponte sua unu presiedinte nou a căruia trecutu politicu şi istoricu-naţiunalu condamna orice pasu făcutu în favorea intluinţiei sale. din ceia ce s-a întemplatu şi se întemplă pre ceia ce se pote întempla! Fiecare momentu în vieaţia unui statu ca şi în ceia a unei naţiuni trebuie [să] fia medioloculu înte trecututlu şi venitoriulu ei. doc. ci trebuie se sci cui şi pentru ce lu dai! Io nu voiu se acusu Congresulu de nesciitoriu .pre care se lu urmezi. cându ei totodată erau şi apa şi focu. Astăzi numai unu poporu prostu pote fi dusu de nasu de către Vlădiculu seu. şi care ajocat-o şi Congresulu. Capulu celu mai secu tebuia se posedă atâta combinaţiune. R. 68 http://tara-barsei. Pote că pre lângă maioritatea globaniloru a trebuitu ca congresulu se facă asemenea. Cându îi dai cuiva unu dreptu în mâna. necum unu juristu care se pote lăsa numai pre ce este. nu .ci o simplă comedia naţională de cari se jocă adeseori. Apoi ce a lucratu acelu Comitetu permanentu decă mai totă naţia căsca gura cându ii vorbesci deuna asemenea Comitetu. ca să fia gata la porunca celuia seu celuia presiedinte? Este presiedintele vodă absolutu şi ceilalţi consilierii sei ascultători? Şi decă este aşia. iar neciodată pre ce pote se fia. Acesta lipsesce Romaniloru. Acesta decă voia şi era destulu de energica. A cunosce bine trecututlu. ca să zicu aşia-care este resultatulu conchiederei din trecutu spre venitoriu. Arhiva Mureşenilor. Salută prin urmare de cea mai mare dovadă de înaintarea nostră. me întreabă pe mine care sciu mai pucinu decâtu Dlui.181. Ei bine câţi vor fi. Valer Rus consciinţiei de dreptu a acelui poporu dinaintea căroru fapte trebuie se pieră ca fumulu încercările machiavelistice ale unoru intrumente absolutistice. la conducerea naţiunală. care deşi încă pucinu înaintatu totuşi a profesatu încă de sute de ani toleranţia relegiosă. emanciparea de sub mantaua cea roşia. Hierarchia besericescă astăzi numai pote conduce pre unu poporu.elu trebuia se şi cunoscă omenii - însă decă a fostu aşia de cum de totuşiu a comisu aş ia o neghiobia? Tactica . celulaltu prea slabu. suntu ei de aceea aleşi.ro . cându s-a mai vediutu vreodată doi domni egalu îndreptăţiţi cu totu acelaşiu consiliu în totu acelaşi cercu? Cându unulu este constituţionalu.ro / www. nu te poţi basa pre omenia lui. Cine este de vină însă că s-a întâmplatu aşia? Slăbiţiunea şi velleitatea partei contrarie. ale unoru vagabonzi plătiţi şi cumpăraţi. câţi membri numeră ace lu Comitetu. Combinaţiunea juridică care nu pote merge numai câtu ţiene rasulu. 4. a considera cele presente şi a conchide aşia spre venitoriu ecă arta bunei guvernări. 592. Căci la din contra unu asemenea Congresu ar trebui băgatu cu Dirk/Ruck în balamucu. decă vreodată a esistatu vreunu asemenea Comitetu? Ce seme mai decă însuşi I. 5file. prevedereea politica. pote că întotdeauna se aibă maioritatea pre partea sa. unde se pote apoi ca aceştia doi se ţienă balanţa seu pote se să fi contopească în conducerea naţiunală.

Deşi Landwehr-ulu a fostu acela care a decisu resboiulu a câştigat învingerea. I. celu puţinu aşia se cade. Era o mare gugumania din partea Dv6stră decă me plăteaţi. Mandatarii din Reichsrath s. totuşiu elu mai în urma a venitu la rondu şi nici nu a avutu pierderi aşia mari ca regimentele regulate. Trebuie se mulţiemească naţiunile şi numai atunci legea aceea pote intra în adevărată activitate. Refuză să fie carne de tun în armata austriacă.prin urmare „Nu daţi neamţiului nici unu gologanu!''. servescu unu anu în care regimentu voiescu. Avantgarda vor fi militarii stătători. Apoi ce scimu noi mâne. câtu se p6te de multu întrebuinţiendune ca garnis6ne şi reserve. cărora ar fisei damu.c. Sa păcălitu mulţi şi de frica a plătitu şi copii de câte 2-3 ani. şi mai cu semă în garnis6nele oraşieloru în care studieză şi după anulu acela sunt scăpaţi şi intră în reserva. totuşiu serviciulu nostru va trebui se fia uşi uratu tare în pace. 69 http://tara-barsei. Apoi mai suntu destule mediul6ce de aşi feri piele de tăiişiu. cari şi severşescu mişieliele pre faţia eşti mai siguru cu arma în mână. aici câtu de puţinu. decă studieză în Berlin se intre în Garnis6na din Berlin. Se nu ne închipuimu totu cei mai reu căci atunci nu amu pote păşi nici unu paşiu din casa de frica că forte lesne potemu se ne împiedecamu şi se ne frângemu gâtu lu pe trepte s. căci după cum stau lucrurile ea cu greu va p6te intra în pracsă şi activitate. Viena 6 Febr. ei bine află părerea mea despre acestă lege. fiindu le iertatu s. cându lumea este plină de lotrii. 1867 Scumpa Mamă şi cinstită Sacră mare! Am pnm1tu cu mare plăcere scris6re Dtale şi a Tati şi m-am bucuratu aflându că sunteţi sănătoşi cu toţii şi ve ocupaţi de unu evenimentu familiaru atâtu dtr îmbucurătoriu. de ce se nu mergemu şi noi şi decă sentorcu cei mai mulţi cu pelea întreagă înderătu. Deocamdată Austria nu-şi p6te arma pop6rele şi oştire de unu milionu şi 1/2 earăşi numai p6te ţiene. Deşi vom trebui cu toţii neapăratu se ne esercitamu în manuarea armeloru şi se facemu parte din aşia numita reserva. în continuare student.ro / www. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu . Regimului ia trebuitu parale şi a şi scosu . mai înnainte de ce va fi primită de către parlamentele (dietele) respective. că eşti îngrigiată pentru mine decându a eşitu legea cea nouă de recrutare.milione prin legea acesta. Mai întâiu ea (legea) nu trebuie se te neodihnescă de locu. bunu e Dzeu şi glonţiulu trece prin pălăria. Mandatarii poporului nu vor lăsa ca se fia periclitată puseţiunea inteliginţiei. Despre o nouă legislaţie în ceea ce priveşte încorporarea studenţilor. deci scutit de obligaţii.cimec. Bârfe din viaţa teatrului vienez (scandaluri cu actriţe la modă). c. Studinţii prusieni intră de voie liberă în oştire. sunt bune parale şi noi le putemu folosi tocma aş ia de bine ca şi ceia. Decă avem drepturi şi libertăţi bucurosu facemu noi serviţiulu acela anualu de 5 septemâni..e. motiv de îngrijorare pentru familie. Referiri la chestiunea situaţiei militare a lui Aurel Mureşianu. şi în resboiu vor trebui ca în folosulu statului se ne cruţie. Astădi. de ce se nu fimu şi noi între ei. nu vor pute face legi mai stricte pentru studenţii austrieci decâtu esistă pentru cei prusieni. în Roman ia garda naţiunală. preferând să plătească scutirea de această obligaţie. Despre studii. l OOO de tl. De Ceriu lu ca bucuria acesta de repetite ori se-o simţiţi dreptu resplată a osteneleloru Dv6stră! Credu.l. căci n-are cu ce.ro . Prusii totu aşia au făcutu. apoi cum dicu.:u familia sa 7. Aşiadar totodată sunt soldaţi şi studenţi. şi decă cu tote astea ar încerca a ne duce vreodată în resboiu ce lucru? Unde mergu toţi. în Prusia „Landwehr". poimâne sub cine mai suntemu şi ce lege vom ave .

. Ele sunt dieiţiele pre care le adoră publicu lu pote mai multu decâtu se cuvine. comediele sunt piesele. De azi încolo nu vomu mai servi neam ţiului... Vorbindu de teatru voiu se-ţi scriu unele întemplări de zi. Am spusu lui Costi se cerce despre cele. doi? Nui mai bine că scapu cu l OOO tl în buzunariu. Tim pulu celu clasicu a încetatu. Greutatea argintăriei este de mijlocu. trebuie se cauţi decă este vreme frumosă în pungă. Numai pre câte unu bătrânu seu câte unu criticu de morală lu auzi dicându: [. Ea nu are nici unu renume mai mare. care se află în armată. Cu toate astea teatralistele sunt şi remânu dieiţiele lumei moderne. Acesta din urmă este una din cele mai renumite actriţie în Viena. Decoraţiuni. nici de petrecere. ]. Discursulu de seră sună cam aşia: Ai fostu în teatru? Am fostu. cu cari poţi se aduni publiculu. lucruri esterne splendide ecă caracteristica timpului presentu. Valer Rus cu legea aceea deocamdată nui nimicu şi ce ştimu ce mai aducu timpurile prin urmare nu trebuie se-ţi faci gânduri rele despre viitoriu. ce ai voitu se afli dela densulu. Apoi decă are omulu capu şi norocu pote seşi afle înnaintarea şi loculu tocma şin oştire.cimec. după principele Turn-Taris. Se înţielege că deacă nu sunt parale nu pote fi vorba. ]. ci se fi în credinţia bună. va dice cineva. Şintradeveru că moralitatea pre unele scene începe se fie totu mai rară. Încă-odată dar.. ci patriei şi respboiu nu se va mai pote face fără voinţia nostră a tuturoru şi decă noi voimu se ne batemu pentru învingerea cauzei nostre comune seu pentru apărarea comună atunci bucurosu va lua fiecare Zundnadalulu 13 din cuiu şi va cerea decâteori pote puşica cu elu într-o minută.. numai parale n-am . nici nu este frumosă ci are noroculu de-a place tenerului principe. Decă întrebi de vieaţia loru de mai înnainte afli că sa înnălţiatu din stadiulu celu mai josu la atâta gloria. Cându vremea este urîtă omenii şedu în casa şi bea apa rece. cu deosebire de cându a începutu a se introduce comediele franceze şi pre scenele astea.. despre cari este forte multu vorba pre aci. În acestu punctu Curtea şi Comedia este egalu îndreptăţită. ci fi încredinţiată că Ddieulu mameloru veghiază asupra fiiloru loru.. Me mângâiu însă c-am cetitu în Gazeta ca-n braşiovu este vreme frumosă. seu că me ia totu cu o miia de fl în portofoliu? Eacă în scurtu părerea mea. Sănătosu iarăşi sum. nu-i mirare dar decă se facu mesalliance între aceste două satire a timpului modernu. Ţiaşiu mai scrie noutăţi dar nu mai am locu. Walter care iar va fi evendu peste 30 ani ia pre unu Conte bogătanu.i Focos (lb. de ce se te faci Kanonenfutter 12 la neam ţiu? Da de ce sei dau io I OOO fl şi apoi totuse me ia preste unu anu. De vrei se mergi la unu teatru la unu concertu seu chiar la unu balu. dar jucătore plăcută şi renumită se mărită după unu duce[ . În di lele aceste se mărită una anume „fontelive" (Sontelive?) dela teatrulu din cartierulu nostru.. Vei şti cumcă pre aci teatralistele jă mare rolu. germană). că Ddieu nu lasă pre nimeni în tină decă elu are curagiu se sară pre uscatu pre nemţia: Gott . germană). baleturi. " Carne <le tun (lb. Altădată. . Ei bine. Costi ţi serută mânile..ro / www. Aci alăturu o hârtia dela „Argintariulu" pre care sunt însemnate preţiurile. Tote jurnalele capitalei anunţia deodată cu întemplările dela curte şi decă cutare actriţia este bolnava seu a plecatu undeva seu are cevaşi în gându seu a întempinatu cevaşi. Şi primadona dela teatru de curte foi.. şi care acteriţă a jucatu mai bine? După acesta unneză laudele şi ridicările pânăn ceriu.ro .. nici celu mai micu gându reu se nulu ai pentru cele ce au se vină. nici nu mai am timpu a urma tote evenimentele cu atenţie deorece ocupaţiunea mea mi absorbe cea mai mare parte a timpului. Io sum ocupatu forte multu cu studiele. Una alta mai bătrână (la 40 ani) şi mai urâtă. 70 http://tara-barsei. Care rolă ţia plăcutu mai bine. ia părutu bine ca ţiai adusu aminte de densulu. La veră speru că-o se scapu şi-o se me aruncu cătră casă.o grigia mai puţinu. 1. care se rudeşte de aprope cu împărătesa.

4 file. Polixena. Credemă iubită Mamă. io me întorceam încetişioru la casuţia mea singuratecă. odihna. Elisa. Arltiva Mureşenilor. aduţi aminte te rogu de alu Dtale iubitoriu şi stimătoriu Aureliu. Iacobuţiu ce face elu? Înveţia bine? Aşteptu se mi scrie. Îndată după acesta am plecatu cu toţii printre vii în frumosa şi renumita gradina a lui Liechtenstein (principe) unde se afla şi unu Castelu Vechiu şi mare. vieatia regulata. Ajungânu la drumulu de feru. !Şi continuă vacanţa la Brunn. Recomandări pentru repaus. 71 http://tara-barsei. a doua reşiedinţia de veră a împeratului. Te rogu nu întârdia a face totu.o preumblare romantică. tocma era să plece trainulu. Perlea. Despre boala mamei. se-nţielege totu pe josu. Lu serutu asemenea pre Traianuţu. atunci cându me voiu duce acasă le voiu aduce câte unu presentu frumosu. recreare. Joia trecută am avutu deosebita onore. şi decă nu sunt cârnaţi se mai mâncamu şi cartaboşi!? Serutu pe soriore Lenica şi Tiţia. de-a fi visitatu din partea Dloru Vienesi în palatulu meu de veră! Iancu cu familia. atunci o sănătate tare şi durabilă ţi dorescu! Strapaţiele nu mai sunt pentru Dta.ro .a. 8.ro / www. aflată şi ea în excursie. Pe laculu acesta. Cum se portă? Decă ţi face bucuria. Într-unu rîsu şi petrecere am plecatu laolaltă întrunu Waggon cătră casă. peo cale tăiată între nesce stânci de pietră. satulu de lângă Brunn. ca seme preamblu. unde mi-am luatu adio de la toţi. De aci m-am dusu iar la drumulu de feru ca se me întorcu acasă. Serutu mâna Mamă. ponă s-a înseratu bine. Costi baietele Lenica şi Sofi. Însă ce surprindere plăcută m-aştepta! !! Acolo la gară (Bahnhot) me întâlnescu cu Iancu. Şi peste pucinu me aflu în Park-ulu (grădina) celu minunatu alu castelului. Descrie întâlnirea cu familia fratelui Iancu. de cându lipsescu din Viena. Costi. cu câtu sciu câte necazuri ai avutu şi câtu ai pătimitu şi cu măselele s. 592. Brunn I 8/6 Aug.ponă am ajunsu la Mod ling. de care mia adusu Perlea dela Brăila. dos. original. De aci neamu dusu. 4. acum e şi elu mi se pare gimnasistu. În mediuloculu grădinei se află unu lacu mare prea frumosu. c-ai trebuitu se suferi aşia cumplitu de-a mână încâtu vreocâteva nopţi nu ai avutu odihna. ce cere sănătatea şi buna aflarea Dtale! Sunt 8 dile astădi. La staţiunea Brunn mi-am luatu adio dela toţi şi precându Locomotivulu şiuera cătră Viena. eacă ce-ţi este neapărat de lipsă. unde face vizite în împrejurimi (la Larenburg). se indică pe el ca exemplu. de care este şi castelulu celu vechii încungiuratu. Mi iau şi io unu biletu Clasa III cu 19 cr.cimec. cu tote astea m-am întâlnitu de două ori cu Iancu cu familie. Acolo am visitatu palatulu principelui de unde am înaintatu prin aleele cele mai frumose pana la Briihl posiţia cea mai frumosă în giurulu Vienei. l-am cinstitu cu apa rece şi dulceaţia de nuci. într-o barca mica m-am preamblatu. care duce la Larenburg. 1867 Scumpa mea mamă! Scirea. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Trebuie se fimu serioşi. unde se afla o lăptăria renumită la care se se servesce lapte de vaci de Elveţia. doi neguţiatori din Bucuresci şi Dnulu şi Madame Zachariades (neguţiatoriu în Viena). Perlea.183. doc. m-a întristatu multu şi cu atâtu mai multu. Domineca trecută cătră seră m-am dusu întrunu satu în apropiere de 2 pătrare de oră de unde locuiescu io. că deacă ţi dorescu ceva dela Ddieu.

căci crede. Valer Rus Dloru sau întorsu la Viena cu carulu de feru io pe josu la palatu lu meu! Eacă două seri petrecute în cerculu familiariu! Mama Socră de vreo două septămâni se află în Paris. Ddieu se mi audă rogatiunea şi se dea sănătate durabilă scumpei nostre Mame care cu atâta amorea nea crescutu! Spunei te rogu serutarea mea de mama şi dorinţia fierbinte ce-o am de a audi câtu mai curându despre deplina buna aflare a D-ei! Ce se atinge de scorbitura brasiovenească. Astădi am sositu în noulu meu cuartiru aci în Brunn. este elanulu acela alu cugetărei. original. şi a căreia linisce nu este turburată de vuetulu lumei neodihnite. care precumpănesce pre aceea a aurului. că şi Dta te afli bine şi eşti în deplină senătate. impresii lirice. scieam de multu că brasiovenii nostrii sunt cam aplecaţi la fanfaronade şi Dta vei sci acesta şi mai bine. chiar romantice. ca în urmare se te poţi convinge. Alu Dtale cu iubire Aurel Arftiva Mureşenilor. resiedinţia de vară a Nunţiului papalu. 4 file. c-am înveţiatu a le apreţia valorea. care duce prin cărările sale în părţile cele mai romantice din giuru. Brunn. doc. Ţi mulţiumescu cu deosebire şi pentru aceste iubite Tată. Multu m-a întristatu. Toţi sunt deplin senătoşi io asemenea. I 82. 9. 4. ca mi-a aretatu apropiata realisarea dorinţiei mele de-a merge la ţiera. Despre „fanfaronada braşioveneascâ ". I 0/8 1867 Iubite Tată! Ţi mulţiumescu din totă anima pentru bunătatea şi bunăvoinţia. dos. a căreia privire pătrundetoria nu este împiedecată de zidurile cetăţei. original. în care mă aflu. Elu se elibera şi întindiendu-şi aripele taie cu repediune undele nemărginite ale atmosferei! Nu te speria iubite Tată.256. 72 http://tara-barsei. Sum numai de vreo câteva ore aci şi am şi simţitu benefăcătoarea influinţia ce-o are natura simplă şi frumoasă asupra spiritului. şi ceea ce dorimu cu toţii este ca să aflămu câtu mai curându. m-a însufleţitu prin bunele consilie. cu care nu ai întârdiatu şi nu întârdiedi alu îmbrăţioşia! Alalta-eri am primitu preţiusa Dtale scrisore. Descrierea vacanţei la Brunn (localitate În preajma Vienei). nu este fantasia ce facu. Locuiescu tocma la marginea unei păduri. doc. că fiiulu Dtale a fostu câtu-şi de puţinu demnu de iubirea. dar acum tocma ambii se marcheu şi înfrumuseţieză Comptoirulu spre a lucra şi înnainta înfruniţi cu nouă şi îndoite poteri! La acesta este a te seduce totă fanfaronada brasiovenescă! Arftiva Mureşenilor. 592. 4 file.ro / www. Salutarea mea respectuoasă Tatii. dos.cimec.ro . Dorescu multu.Potecă ieri alaltăeri se să fi întorsu. ce conţiena pentru mine. Din fruntea scrisorei acesteia vei fi cunoscutu. 592. ea prelenga aceea. că nu mai este Viena. Serutu pe frăţiori şi dorescu ca scrisorea aceasta se te afle sănătosă şi voiosă. care singuru este în stare a nutri activitatea cea grea a spiritului. Perlea nu numai că nu se desparte de Iancu!. că Mama a fostu bolnava. 4. cu care me fericesci. Descrierea localităţii. Serutu Mâna Mamă.

Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa

10.
Despre reîntoarcerea la Viena. Chestiuni familiale.

Brunn am Geb. 2 Oct. 1867

Scumpa mea Mamă!

Adi, seu mâne plecu de aici. Preste 8 dile am esamenu. Ce-o da Domnedieu! Te
rogu spunei Tati şi Moşiului, că să mă erte, că nu leam scrisu, fiindu retrasu aci nu am avutu nici o
noutate a registra. D. Christu a fostu în septămânile trecute la Viena. A şiediutu numai trei dile.
Coconiţiele Lenica, Sofia, Polixena au intratu în "pension" la Madame Demerghel. Iancu,
Elisa socra sunt toţi senătoşi. Jo asemenea.
Serutu Mâna Mamă, asemenea te rogu spune tati şi Moşiului respectuosele mele serutări de
mani!
AMureşianu
14

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.257, dos. 592, original, I jitii.

11.
Despre evoluţia lenicăi în studiul limbii franceze şi al pianului. Despre nepotul Marin.
Despre plecarea negustorului Per/ea de la Brăila.

11/368 15

Scumpa Mamă!

M-am bucuratu forte, cându am aflatu dela D. Remenyik că eşti senatosă şi că ţiai
revenitu multu - dorescu se te găsescu şi mai voinica la veră.
Noi, toţi ne atlamu bine de ceea ce te va aseură D. Rernenyik, care are bunătatea aţi înmânua
scrisorea acesta.
Lenica se portă bine, vorbesce binişioru francesa şi ja la piano piese mai însemnate, aşia
întruna din dominiciele trecute ne-ajocatu din opera „Robert le diable'·.
Nepotulu Marine voinicu, începe se lu intereseze lucrurile ce le vede, îi place mai cu sema
unu pămătufu de pene de tote colorile, cându i-lu arată.
Serutu Mâna Tatei, spunei te rogu că ia şiu fi scrisu despre cele ce se întâmplă, însă de-o
vreme nume mai ocupu cu politica mai delocu.
Dlu Perlea cu socia a plecatu dela Brăila, trebuie se sosescă în dilele aceste.
Serutându-ţi Mânile Dtale atâtu câtu şi Tati moşiului şi serutându pre frăţiori remanu
Alu Dtale plecatu fiu
Aurel

" Este prima oară când semnează cu iscălitura sa ulterioară.
" Notă făcută cu creionul. posibil ulterioară originalului.

73
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Valer Rus

Viena I 113 (I )868

P.S. 16 Pe Dn. Remenyik nu l-am întâlnitu casei dau scris6rea - ţio trămitu prin urmare pe
poştă.

Remai senăt6să iubită Mamă!
Aurel
Arhiva Mureşenilor, doc. 4.258, dos. 592, original, 2file.

12.
Solicită urgent acte pentru evitarea încorporării militare.

(3 1869) 17

Iacob Mureşianu
Krnnstadt

Schicken sogleich Einwilligung zu meinem einjăhrigen Freiwilligen-Dienst. Revers sich zu
Kostentragung verptlichtend. Nachweis der politischen Behorde, daf3 ich mich Stellungsptlicht nicht
entzogen, alle drei legalisirt. Aureliu. 18

Arhiva Mureşe11i/or, doc. 4.207, dos. 592, original, I filă.

13.
Telegramă adresată unchiului, Constantin Nicolau, în care prezintă vestea falimentului
fratelui Iancu; solicită bani pentru.facultate.

I Dezember 1870 Wien

Constantin Nikolaus Kr( onstadt)

Wir vermissen Janku seit zwei tagen, seiens aufs schlechteste gefasst, bereiten sie
eltern auf Hiobspost vor. Shicken sie mir 60 gulden in die universităt. Năheres brieflich.
Aurel 19

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.184, tlos. 592, original, I filă.

'" Scris cu o cerneală de altă culoare.
17
Data telegramei: probabil martie 1869.
" Trimiteţi imediat consim\ământul pentru serviciul meu de un an voluntar (în armată - 11.11.), un revers (scrisoare de
obligaţie- n.n.), prin care vă obligaţi la suportarea cheltuielilor, adeverin\ă de la autoritatea politică că nu m-am sustras de
, la obliga{ia de recrutare, toate trei legalizate (lb. germană).
" Constantm Nicolau Braşov
Noi nu ştim nimic despre Iancu de două zile, fiţi pregătiţi pentru cc e mai rău, pregătiţi părin!ii rentru ştiri a la Iov (personaj
biblic, testat de divinitate prin aducerea sa într-o situaţie-limită cauzată de nenumărate nenorociri întâmplate familiei sale -
n.n.). Trimiteţi-mi 60 de guldeni (florini - n.n.) pentru Universitate. Mai multe în scrisoare. Aurel

74
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Coresponden\a lui Aurel Mureşianu cu familia sa

14.
Repetă vestea falimentului.fratelui Iancu, solicită menajarea mamei.

3 (decembrie) 1870

Constantin Nikolaus Kronst(adt)

Heute schreibe lhnen und Vater. Iancu verzweifelten Schritt gethan. Abschiedsbriefe hinter
lassen. Borsenverluste ervirt. Bleibe bei tiefbetrtibten20 (sic) Familie. Seien herzhaft schonen Mutter. Aurei2 1

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.185, tlos. 592, original, I filei.

15.
Despre dezastrul.financiar al.fratelui Iancu. Pierderea la Bursă a averii. lamentaţii privind
necazul familial extrem. Acuze la adresa evreilor „ lipitori··. Deplânge soarta tristă a lui Iancu şi a
familiei sale. Despre mesajul de adio al nefericitului.frate.

Jubitulu şi stimatulu meu Tată!

Până acum nu am sciutu ce ste nefericirea, astădi însă me înfiorezu de acestu
cuventu. Unu trăsnetu, care cade pre coperişiulu unei case şi arde totă avuţia unei familie este nimicu
pre lengă lovirea cea grea, care nea întempinatu deodată şi fără de veste.
Iubite Tată! Dumnedieu scie, dar noi n-amu meritatu o asemenea lovire crâncenă a sortei,
n-ai meritatu acesta Dta în bătrâneţiele Dtale pline de onore, n-au meritatu scumpa şi proba mea
meamă. Dvostră aţi iubitu pre Iancu atâtu de multu, l-aţi iubitu pote prea multu. Dar cine pre faţia
pămentului pote controla iubirea unei mame cătră fiiulu seu? Şi cine va pute crede, că crescerea şi
înveţiaturile, care i le ai datu Dta iubitului şi nenorocitului meu frate, nu au fost cele mai bune? Decă
ar ave cineva bănuiala despre acesta, apoi vina şi cetescă scrisorile cele din urmă ale lui, şi se va
convinge despre aceea.
Multu sunt sfăşietore de anima remuşicările sale de cugetu, că nu a ascultatu de consiliele Dtale,
amare sunt esperiinţiele ce lea făcutu, multu a suferitu omulu acesta şi mari dureri ia rosu anima, până ce
s-a pututu decide a părăsi nevasta şi copii sei scumpi, ane părăsi pre pre toţi, pre cari atâtu de multu ia iubitu!!
Crudă mai este vieaţia omenescă şi barbare mai sunt legile destinului ei!
Trebuia ca Iancu se sufere atâtu de multu spre a recunosce greşielele sale, şi trebuia ca acesta
recunoscinţia sei vină aşia de târdiu, cându nu mai era scăpare pentru elu? Seu decă era scăpare, despre
ceea ce până acum sum convinsu, de ce nu s-a pututu, măcar unu momentu, se lu părăsescă cerbicia
aceea nenorocită, de a nu se confia nimenui, de a nu cere consiliele nimenui în afacerile sale, mândria
acea orbă şi păcătosă de a face tote numai după capu lu seu şi prin sine? Pote nu am dreptu şi păcătuiescu
cându lu învinovăţiescu pre multu - însă Iancu însuşi recunosce acesta în scrisorile sale de remasu bunu.

211
Coreei betrtibter.
21
Constantin Nicolau Braşov
AsUlzi vă scriu Dvs şi tatălui. Iancu a făcut un pas disperat. a lăsat scrisori de adio. Pierderile la bursă l-au determinat la
aceasta, încă nu a fost găsit. Rămân la familia adânc întristată. Fiti cordiali(°) menajaţi mama. Aurel

75
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

decă sar fi pututu. decă numai câtu de puţina sciinţia seu bănuie la aşi fi avutu câtu de reu îi merge cu negoţiulu. ia frântu anima cu desăvîrşire şi aşia în adeveru mortea pentru densulu. şi amorea nespusa pre de alta. Mi se rupe anima cându me gândescu. fidelă şi nevinovată s-a frântu într-unu modu atâtu de înfricoşiatu! Fiţi tari pentru Ddieu! Iubiţi părinţi şi înghiţiţi şi pocalu lu acesta de amaru alu vieţiei nostre deşierte. că a perdutu totuşi nui mai remase nimicu. dar Iancu nu a fost omu stricatu ci anima cea mai buna şi nobila pre faţia pamentului. îi mai face la finitu încă şi unu conductu pomposu şi strălucitu! Ce folositoriu ar fi pututu se fia iubitulu nostru Iancu pentru societate. Martoru mi este ceriulu. O lume falsă! Elu scăpă în primavera acesta pre unulu cu 6 copii de peire şi falimentu. căci puţini fraţi sa iubitu aşia de multu ca noi. Acum înţielegu crescerea monachală şi ascetică! Scumpe Tată! Am forte mare speranţia că providenţia se va fi făcutu mila de sărmanulu Iancu şi lu va fi scăpatu de unu sfârşitu atâta de crâncenu! Fia acesta speranţia tutoru şi a Dvostră cu deosebire iubiţi părinţi! Numai potu scrie de durere. cum ar fi vrutu. ca prin acesta se-şi prepare se accelereze( . şi numai acesta amore la susteniutu într-atâtu. Valer Rus Trista sa sorte a voitu se lu ducă. căci vediui dintrensa că nu desperezi! Rogu ceriulu ca se 76 http://tara-barsei. pentru iubiţii şi amicii sei. era prea nobilu decâtu ca se tragă şi pre alţii în nenorocirea sa. Adeveratu că a avutu şi elu unele greşieli unele patimi dar care omu nu le are? Decă Iancu era unu mişielu şi unu ticălosu pute să o ducă încă multu şinui se întempla cei s-a întemplatu! Câtu de nedreaptă este impărţiela sortei în lumea acesta! Unu singuru pasu greşitu pote fără voia sa. În adeveru suferinţiele sale înnainte de despărţire singure numai a pututu se lu cureţie de tote păcatele sale! Iubite Tată! Simţiemintulu este nenorocirea omeniloru. aşia dicându activitatea mârşiavă a unei vieţi păcătose. Singura mea mângâiere va fi se trăiescu şi se lucrezu pentru aceşti scumpi şi nevinovaţi copilaşi şi pentru mărgăritarulu acela de femeie.ro / www. a căreia animă sinceră. carele dela începutu a fost unu mişielu lu susţiene sortea pânăi ese peri albi. Câtu de multu iube elu pre omeni şi câtu de multu a fost înşielatu din partea loru. potecă iubirea acesta nea făcutu orbi de greşielele nostre. nu la ertamu nicidecum. cum mărturisesce însuşi ia pututu fi numai o scăpare. elu singuru sei fericescă pre toţi. la mai adusu şi la desperare. Pre câţi nu a scosu elu din necazu. şi ca să încoroneze. cari eram lengă elu. decă nulu ducea lăcomia de a se îmbogăţi preste nopte în nenorocita acea de bursa. preste pragulu bursei de unde a cădiutu apoi în ghiarele lipitoriloru jidovesci.cimec. Încă animami nu este îmbrăcată cu fieru şi de şi ar fi fost săgeta acesta ar fi străbătutu şi ferulu acela. pre câţi nu ia ajutatu la momentu! Dar sortea barbara vru selu pierdu! Pre sermanulu omu lu cuprinse desperarea cându vediu într-o di. cilu silemu cu orice preţiu se întorcă spre calea carelu ducea în prăpastia! Tată dragă! Iancu me rogă cu limbă de morte se iubescu şi se fiu întru ajutoriu familiei sale părăsite şi nefericite. pierde pre omulu celu mai bunu şi onestu. Numai o anima de petră pre care nu-o mai pote turti nimic este în stare a se lupta cu lumea. ) seu propriu! Ce planuri frumose nu ave Iancu pentru familia sa.ro . Ma mângâiatu forte depeşia Dtale.. că Iancu pute să fia celu mai fericitu omu. multu nea iubitu pre noi toţi. Multu şia mai iubitu de altă parte socia.. pânăcându pre acela. dar pre totu ce e sântu. în câtu nu a nebunitu de desperare dar nenoroculu pre deo parte. căci cea de zaharu se frânge şi se topesce la focu lu patimiloru lumesci. cari dupăce l-a suptu până la medua. şi câte nu aşi mai ave se ţi spunu dar trebuie se sferşiescu.

Den armen Janku hat man noch bis heute Abend nicht aufgefunden. das war ja sein Verderben ! Gebe nur Gott. daf3 er nicht verloren geht. nici viu nici mort. care nu va viza însă. să-i fie salvată măcar viaţal Consolat i-o pe scumpa mea mamă. 4.fratele mamei. ci se erectă în providenţia. Deoarece nefcricitul lancu nu s-a împărtăşit nici măcar unei muşte. 16. şi dacă încă mai stă! Al dumneavoastră recunoscător Aurel 77 http://tara-barsei. Acesta Ve doresce din sufletu alu Dv6stră plecatu şi mâhnitu Aurel Viena 6/12 (1)870 Arhiva Mureşenilor. ich weif3 nicht mehr. 6 decembrie 1870 Dragă Unchiulel Vă anexez aici o scrisoare către tatăl meu drag. despre dezastrul.financiar al lui Iancu. sie ist mir als solche sehr peinlich. pentru a o preda ca recomandată. der die Rechte der Familie vertritt.familia. pre care o serutu de mii de ori şi o rogu în numele am6rei. weil es schon zu spăt zu rekomandiren ist. doc. 592. original. Pe sărmanul Iancu nu l-am găsit încă până în această seară.n. Mulţumită lui Dumnezeu toţi sunt sănătoşi. Mâine îi voi scrie şi lui. doc. Să dea Dumnezeu. Gesund sind an einen tilchtigen Advokaten gewendet. se treceţi şi preste acestă cercare durer6să a s6rtei vitrege. căci (azi) nu mai ştiu unde îmi stă capul. Morgen frilh aber sende ich ihn lhnen. se nu perdă speranţia. Eu m-am adresat unui avocat destoinic. lnsă mâine dimineaţă v-o trimit. wo mein Kopf steht. Dumnezeu să-i aline durerilel Transmiteţi salutările cele mai cordiale celui mai scump bunic. 4. Morgen werde ich ihm auch schreiben. und ober ilberhaupt noch steht! Ihr dankbarer Aurel 22 Arhiva Mureşenilor. 592. dos. căreia îi dă astfel asigurări. şi vreau să fiu totuşi sigur că ea nu se pierde.186. Începerea unei anchete penale. deoarece este deja prea târziu. aber ich flirchte sie nicht und ich sind die ganze Familie i. I fil<'i.) toată familia total nevinovată în toate privinţele. dar nu mă tem de ea şi (consider. Sonst keine Verănderung in der allgemeinen Trauer der unglucklichen Familie. ce a avut-o pentru Iancu. care reprezintă drepturile familiei. Ddieu seve mângâie şi seve liniştească animele şi cugetele. daf3 ihm wenigstens doch noch das Leben gerettet worden wăre! Trosten Sie meine theure Miltter. Wien 6/12 1870 Lieber Onkel! Ich lege Ihnen hier einen Brief an meinem Iieben Vater bei. care îmi este ca atare foarte penibilă. den lanku seinen Eltern geschrieben. Scrisoare către unchiul Constantin Nicolau. dos. mă tem pentru sănătatea ei. Scrisoarea pe care a scris-o Iancu părinţilor săi nu o pqt anexa azi. Fiţi sănătoşi şi tari iubiţi părinţi. tocmai aceasta a fost paguba lui. " Viena. kann ich heute noch nicht beilegen. A fost iniţiată o cercetare penală. Da der ungluckliche lanku nicht einmal eine Fliege mit ins Vertrauen gezogen hat. Altfel nu este nici o schimbare în doliul general al familiei nefericite. 4 file.270. Den brief.iberhaupt unschuldig in jeder Beziehung dastehen.ro / www.n. original. ich filrchte filr ihre Schmerzen lindern! Gruf3en Sie herzlichst den theuersten Grof3vater.ro . weder lebend noch todt.cimec. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa consoleze şi pre multu iubita şi scumpa mea mamă. Eine strafgerichtliche Unter suchung ist eingeleitet worden. und ich mochte doch sicher sein.

este bolnavu seu îi merge reu cumva. te rogu decă vreai a te informa mai apr6pe despre starea lucruriloru. " În calităţile contrare constă salvarea lumii! (lb. cei lipsesce. despre cheltuielile mele lunare. 1870 Scumpulu meu Tată! Vin se împlinescu ultima voinţia a iubitului nostru Iancu. căci multe a avutu se sufere dar tote sunt nimic pre lengă acestă nenorocire pentru anima plăpândă a unei mame iubit6re! Familia este sănăt6să. căci gândeşte-ţi aceştia din urmă au fost p6te mai multu surprinşi ca noi de catastrofa din urmă! Iubite Tată! Te rogu judecă decă se p6te ca şi Mama îndată se citescă epistola lui Iancu.file. ln adversis virtus spes salvatrix mundi! 23 Alu Dtale Aurel Arhiva Mureşenilor. l-au răpitu cu sine. 4. şi io fiindcă aşia de multu nu team vediutu. der elu nu mi-a respunsu nimicu. doc. cătră Dta şi iubita mamă. Scrisoare de liniştire a mamei îndurerate de dezastrul financiar al. ci că nenorocirea împregiurăriloru. Mai târdiu voiu respunde şi la întrebare ce-mi faci în telegrama. şi nu spunea nimenui nimic. dar şi la străini. original. şi l-au sedusu fără de voia şi intenţiunea s-a la unii paşi rei şi la pasulu celu desperatu din urma! În timpulu din urma îi plăcea multu a vorbi şi aşi aduce aminte de Dta pre care lu stima şi adora atâtu de multu.fiului cel mare.cimec.aşia cum a lăsato îndereptu. Valer Rus 17. De altă parte scia aşi câştiga nu numai la noi o încredere poţi se dicu 6rbă. fără se potu bănui ceva din acestă convorbire. acum nu potu încă se me gândescu şi la acele. Acesta nu a făcut-o întâiaşi dată şi de aceea nu m-a surprinsu tăcerea sa. că Iancu nu a fost omu stricatu. trimeţindu-ţi scris6rea sa de despărţire. 2. Viena 7 Dec. cu cari ave afaceri. dos. pre cari atâtu de multu ia adoratu . Speranţe de viitor în ceea ce priveşte familia fi1garului. Despre boala de gălbinare a sorei Elena. Din scris6rea acesta te vei convinge iubite Tată. 78 http://tara-barsei. recomandări de leacuri băbeşti pentru scurtarea suferinţei (legarea cerii galbene la gât!). te rogu dar prea multu cruţi-o.ro . 592. 18. Recomandă menajarea mamei de şocul veştilor triste. că noroculu nu lu va părăsi de totuşi elu va deveni deodată avutu. vorbeam cu elu bucurosu de trecutu.187. Despre situaţia lui Iancu în zilele premergătoare dezastrului. credulitatea sa şi idea ficsă. şi aşa nu pute-i se sci niciodată sicuru. în care se afla.ro / www. Expediază scrisoarea de adio a fratelui Iancu. latină). cetesce scrisorile care i le-am scrisu lui Nenea Costi. Cându era tristu despre ceva tăcea molcomu. În di lele din um1ă l-am întrebatu şi rogatu se-mi spuie cei este. Iancu. io credu că multă vreme încă nu.

Făi leaculu acesta Linichii. 592. Nu dispera. nu este mirare. că gândindu-se la socia şi copii sei. care se nu fi avutu a se lupta cu valurile furiose ale ei. se fi câtu de tristă. Trajanu. câtuşi în palatiulu bogatului. Copii. doc.ro . cu câtu mi 1-a spusu Iancu singuru. Tiţia de mii de ori. Elisa. Crede dar în dreptatea şi bunătatea provedinţiei! ! ! M-am întristatu forte audindu că iubita mea sorioră Elena. Tata moşiu mi scrisese despre acesta. asta me face se erectu şimu înnalţia speranţia. c. încâtu. şi forte puţine sunt acele cari au ajunsu la ţiermu.259.ro / www. serutu mâna scumpului meu tată şi Dtale iubita mama. ca se ţi lu recomandu. l-am spusu şi Iancului. Nu ajunge se bea numai din paharu de ceră. trebuie cum diseiu şi noptea se respire în mirosu de ceră. pre cari ia iubitu nespusu. 79 http://tara-barsei. că nu ia lăsatu singuri în lume lipsiţi de ori-ce spriginu. căci după vijelie trebuie se vină şi sorele. mâne apare ear sorele binefăcătoriu şi face se crească altulu la locu. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Viena 9 Dec. Dna Christu. însă. ci aibi credinţia şi speranţia în Dumnedieu! Astădi vine vijelia urîtă şi rupe stejarulu înnaltu şi frumosu. s-a îmbărbătatu spre o nouă vieaţia. atâtu în familiele cetăţienesci câtuşi în cele mai înnalte aristocratice. ca se respire mirosulu acela peste nopte . dos. Scumpă Mamă! Până astă seră n-am auditu încă nimic de Iancu. pre cari ia cercatu sortea vitregă într-unu modu atâtu de crudelu. Multe sunt corăbiile cari plutescu spre marea vieţiei.n. ci că mai sunt încă braţie destule. că elu trăiesce. cari se întemplă atâtu în coliba seracului. decă până acum nu l-ai încercatu. Copii sunt viitoriulu. Anima unei mame nu iubesce de adi până mâne. o bucată mai mare de ceră galbină de gâtu. Iancu a fost auditu leaculu acesta dela unu medicu. 3 file. cându dorme. dar nu este una. care a curatu pre unu lu în patru dile de gălbinare. Se mulţiumimu ceriului. Nu crede dar. căci bunu e Ddieu! Serutu pre Lenica Iacob. 1870 Scumpa mea mamă! Nefericita întemplare în familia nostră. Toţi ţi serută mâna scumpă Mamă.cimec. avisaţi la mila străiniloru. şi şi lui ia părutu forte reu. iubită mamă. mamă dragă la aceste surcele din trupina fiiului Dtale nenorocitu. decâtu a fost aceea a multu jelitului loru tată. cu atâtu mai multu. sei legi Linichii. cându te uiţi la ei trebuie se sperezi! Spereză dar. decă te-a întristatu adencu cu deosebire şi pre Dta. că numai noi singuri suntemu aceia. ai trebui se te înveselesci. cari se lucreze pentru hrănirea şi crescerea loru! Mii şi sute sunt casurile ca acesta. şi mi-a disu se ţi scriu Dtale mamă. te rogu mamă. alu căreia iubitoriu şi ascultătoriu fiiu în veci va fi Aurel Arhiva Mureşenilor. decă i-ai vede. Costi şi io toţi suntemu haru Domnului celu pucinu sanatoşi şi avemu speranţia în viitoriu. care va lumina vieaţia copiiloru acestora n~vinovaţi şi le va face o mai fericită. 4. întregi şi fără nici o pierdere mai însemnată. nici unu momentu iubită mamă. Scumpa Mamă! Ai doi nepoţiei atâtu de frumoşi şi drăgălaşi. original. ea iubesce pentru tote timpurile. sufere de gălbinare.ceea ce ar fi forte binefăcătoriu pentru boia de gălbinare. şi te rogă se te mângâi şi seţi liniştesci anima.

căci ce mi scrie Dta e sântu şi probatu prin ani de esperiinţia. Continuă cu detalii financiare: s-au pierdut 50. numai se nu treci marginea. mai cu semă pre mama o conjuru. că ad: scirea repentira despre ruinulu Iancului Tea întristatu prea multu. nu mai puţinu însă m-am convinsu io din scrisorile Dtale şi ale mamei. acuze adresate de tată.ro / www. Menţionează sprijinul primit anterior de la Iancu. Acestu filosofu însă şi publicase însăşi numele cu ocasiunea aceea. ar fi fostu prefăcătoria seu receala. Dela Dta speru. ci la Iancu. Aşia şi Dta totu în scrisorea aceea. nepregătit pentru lumea agresivă a afacerilor bursiere. că durerea Dvostră a ajunsu gradulu supremu. A scrie în altu modu. că Dta se nu urmezi înţielesului aceloru consilia. că după prima impresiune Ţi vei fi recâştigatu tăria şi pacea filosofica a animei. cifrate la 60 de. pre Dta ca părinte . pentru că şi punu numele pre fiece opu alu loru. Pre mine me dore ca frate. ca se nu se de tristeţiei. Despre şocul suferit de tată la aflarea veştilor grave. pre lengă „savoir faire"-ulu seu. Me ertă iubite Tată dar aci trebuie se Ţi evocu în memoria unu pasagiu din o cuventare a lui Cicerone mi se pare "pro Parcello". Se apără de acuzele de „ sentimentalism" în ceea ce îl priveşte pe fratele Iancu. ca se nu devii ridiculosu. Elu era prea sentimentalu. Din scrisorile Dtale vedu. se nu se lase se-o copleşiască durerea. devini sentimentalu descriindumi durerea ce-o simţi ca părinte. Viena 28 Decembre 1870. Cându ţiam scrisu că „simţiemintulu rectius sentimentalitatea face pre omu nefericitu" m-am gândit nu la mine. Chestiunea zestrei soţiei lui Iancu. Despre cheltuielile proprii lunare.florini. cari la bătrâneţie a Ţi trebuitu se faceţi o esperiinţia atâtu de dorerosă. Iubitulu şi doritulu meu Tată! Banii avisaţi şi scrisorile Dtale Ie am primitu. Precizează sumele necesare absolvirii doctoratului la Viena. nu mi se pote imputa credu prea mare sentimentalitate. Recunoscu iubite tată totu cuventulu ce mi l-ai scrisu ca directivă pentru viitoriu şi nu crede cumva. în care me provoci se me abatu dela sentimentalitate. că voiescu seme încercu a Te combate .şi se vreau n-aşi pute. Explică toate cheltuielile lunare şi anuale. Pentru că am scrisu prima scrisore aşia cum am simţitu în momentulu acela. că nu am făcuto în scrisorile mele. În asemenea casu dar nu-ţi remâne alta. fiindcă nu-mi potu închipui. ca urmare a neînregistrării ei separate la căsătorie. cari mi le dai mie. care urmează să revină în ţară. că întemplarea acea fatala m-a aficiatu şi pre mine multu. Transmite salutări din partea domnului Schuselka (redactorul publicaţiei „ Die Reform '). fiindcă Iancu posede acestă însuşire în mare gradu.cimec. decâtu se scrii cum simţiesci. OOO de. Valer Rus 19. Asta credu. pierdută şi ea la sechestru. şi Ţi mulţiumescu din anima pentru tote.ro . ca pre lengă cunoscinţiele sale practice. nici alta nu ar fi fost la loculu seu de astădată.amendai am avutu dreptulu şi datoria a ne esprima unulu altuia simţiemintele aşia precum le nutreamu în peptu-nu altfeliu. că de ce me temeam nu sa pututu evita. Situaţia familiei lui Iancu. cu care şi câştigase atâta încredere 80 http://tara-barsei. Elisa. Nici una. Eram şi sum îngrigiatu iubite Tată pentru Dta şi scumpa mea Mamă. Cuvinte de liniştire preluate din clasici latini.florini. Cuvinte de apărare pentru Iancu. Acolo vorbesce elu despre cum unu filosofu care combătea pre alţii. Împregiurarea acesta me nelinişteşte şi Ve rogu. Dta ai fost în dreptu a crede. Numai la cuventulu „sentimentalitate" am voitu se me oprescu. prea se impresiona de tote şi asta însuşire nu l-a ertatu.

care va să dică tăria bărbătescă. Ce se atinge însă de dreptulu celu are Elisa de aşi pretinde averea totală. germană). Se înţielege că în cestiunea firmei şi se voiescu nume potu amesteca.neesistându nici unu documentu despre acesta. cu lumea. care faţia cu joculu dela bursa se pare alu fi părăsitu de totu. pânăcându Dta o posedi în mare gradu. Se p6te însă ca totuşi se i le câştigamu măcar pre aceste. voiu face paşii cuviinţioşi în privinţia acesta cu advocatulu nostru. din care causa obligaţiunea totală nu p6te veni primo loco. că până la primaveră vom ave pace deşi o pace cam tristă. Acum speru. cari totu represintă o sumă de 1OOO fl. Speranţia însă de a căpăta ceva se reduce mai la nula. 81 http://tara-barsei. Civ. şi ionu dorescu mai multu decâtu ca se o potu esercia numai întratâta. Şi Dta ai însuşirea sentimentalităţii. La densu lu se adeveresce în modu eclatantu acelu: „ Video meiiora. cum scrie însuşi. Nu avemu nici unu documentu pre numele Elisii şi presumţiunea e pentru proprietatea bărbatului. care ai documentato Dta în creaţia-Ţi. Austr.dorescu numai din sufletu ca se potu ave tăria şi paţiinţia aceea. Terminulu licuidaţiunei e I O Martie 1871. Câtu despre mine. (:Vedi §ulu 1217 a Codicelui Civile Austriacu cu Nota în privinţia pacteloru de căsătoria ale comercianţiloru:) Câtu despre mobilele locuinţiei private este earăşi puţină speranţia. mama o posede în mare gradu. l-a răpitu sentimentulu şi a jucatu „ I 'a banque ". ci numai în rondu cu celelalte obligaţiuni. ca să p6tă după aceea să se lupte cu inimiecii esterni. Cu tote că prin urmare intenţiunea sa a fost a le cumpera ca proprietate a nevestesii şi Elisa a fost în buna credinţia a proprietăţii sale . se-şi p6tă conserva întotdeauna şi judecata rece. Dovada în contra e grea. neputendu-se lupta cu lumea. Dup㧠1227 a Cod. cum scrie elu. Corespondenţa lui Aurel Murcşianu cu familia sa la toţi.. Apoi cum am înţielesu zestrea Elisii nu s-a înregistratu în aşi a numitu lu "Handelregister" 2 ~.lui Iancu. )"se consideră mobilele care le-a cumperatu Iancu deşi cu banii zestrei. deteriora sequor ".Virtus". ca se potu eşi învingătoriu din lupta cu mine însumi. de a le pute câştiga pentru familia.cimec.. fiindcă nici în f6ia de zestre nu s-a stipulatu deosebitu şi mobilarea locuinţiei. fiindcă nu înţielegu nimic de ale negoţiului. mintea pre acesta trebuie se lu învingă mai ântâiu. încâtu ai eserciato şio esercezi Dta! 30 Decembrie N-am pututu se finescu scris6rea în diua în care am începuto fiindu întreruptu prin afaceri în causa familiară. apoi credu..000 fl. Precum vei fi aflatu s-a deschisu concursu alu firmei din partea judecătoriei de comerciu la cererea unui creditoru. cari nu trecu peste 3-4000 tl:) şi „passiva" trece preste 50. Dta ai fost în stare se-o predomini cu mintea. Mintea e arma în contra inimiciloru şi Dta o numesci cu Horaţiu . decă mi este ertatu a me judeca aci. Iancu sermanulu nu a avutu tăria de-a o ţiene în freu.ro / www. ai luptatu şi te lupţi în continuare cu densa. că sum şi mai puţinu sentimentalu decâtu Dta . care nu se pute amâna.ro . În care se dice: „( . Aşia fiindu prea slabu a resista isbiriloru din afară. bărbăţia. fiecare sieşi este celu mai mare inimicu. neavendu perseverenţia de feru şi paţientia destulă in adversis. ceea ce Iancu de altă parte recunoscea şi stima la Dta. Spre scopu lu acesta am tăcutu o i< Registrul comerţului (lb. de6rece precum auzii o „activa" mai că nu se află(: se fia numai câteva datorii restante. bărbăţia care o profesezi Dta este partia cea mai slabă a timpului modernu. şi s-a esprimatu mai de multeori - totu ca proprietate a sa. dreptulu celei din urma e forte greu de demonstratu. Virtutea acesta. Acesta ia lipsitu multu.

de trăiesce seu ba şi unde se află. dar te asiguru că atunci în unu jumetate de anu m-aşiu duce pe copcă. care proiectu reguleză ordinea studieloru la Universitate şi reduce tacsele rigoroseloru mai la giumetate. Iancu mi adause 10 fl dela sine la lunariulu meu şi aşia priimiam în timpulu din urma 45 fl pe lună. căci la dincontră ear fi luatu totu ce ave în casa. căci atunci celelalte trebuie se mergă etsi fractus illabatur orbis. 25 Plângere pentru a scoate o parte din procesul principal spre a se forma un dosar separat (lb. tu me cunosci şi scii se judeci starea.afară de lunariu . că până astădi seră nu am aflatu nimic mai multu despre Iancu. prânzulu aveam la elu gratis şi-mi mai făcea şi alte avansuri de cari acum se-nţielege voiu trebui se me lipsescu.. Lucrurile celelalte ale Elisii şi ale copiiloru precum este. Rigorosele tote o seme coste (scilicet tacsele rigoros.cimec. rufăria ect ect au remasu intacte şi numai lemnulu ad: mobilele în sensu strictu şi hainele Iancului s-a inventarisatu. I) trebuie se-Ţi respundu. adică cu totulu are seme coste depunerea doctoratului 368 fl 90 kr. 82 http://tara-barsei. Unu proiectu de lege se va supune senatului imperialu la redeschiderea sa. elu suna: „Dragă Lizo! Durerea me face sarcasticu şi selbaticu.. tutunu ect nu mi-a remasu nimicu. Apoi unu pasagiu din scrisorea sa către Elisa me lasă să speru la acesta şi mai multu. căci gândindume la viitoriulu vostru. de mâna sa! Între resolvire şi faptă este încă o vecie. cafea cu 2 cornuri a 16 kr = 5 fl Pentru cuartiru şi servi ţiu .. Dintre Cuscrii se află aci numai mama Elisii Md.Decă voi fi sănătosu apoi speru..3 fl 50 kr. Asta stă scrisu negru pe albu.. că până acum nu s-a găsitu nici unna de elu.şi adică: Pentru prândiu a 50 kr şi cina ear 50 kr = 30 fl Pentru dejunu. germană. Ad 2). Ad 3) Spesele mele pre lună „sine quibus non" facu până la unu cruceriu socotitu 60 fl V. = 16 fl „ " spălatu 3 fl ... m-aşi mulţiumi cu 45 seu pote şi cu 40 de florini pe lună ca se trăiescu şi io p-aci încolo. Cum dicu sănătatea şi patienţia numai se nume părăsescă.) 155 fl 92 kr Disputaţiunea 47 fl 25 kr şi promoţiunea 165 fl 73 kr. atunci ar fi altceva. corect: Exzidirungsklage ).. a.. aceste le voi cumpera din ceea ce voi pote economisi încă din suma întreagă. A trecutu şi luna acesta tristă şi plină de neplăceri dor va da Ddieu şi di le mai bune! 31 Decembre Vin acum a Ţi respunde în deosebi la întrebările care mi le făcuşi în scrisorea Dtale: La întreb.. Aşiu pute se mănâncu la prânzu cu 40 kr la cina cu 30 kr şi se am unu cuartiru micu întunecosu seu umedu unde se plătescu numai I0-12 fl pe lună.... lemne 4/4. pre care am înveţiatu a o stima forte multu în timpulu acesta greu. în care me aflu.. că cu finitulu anu lu 1871 voiu fi gata cu rigorosele.. însă NB: pre timpu lu. Scăpare numai este asta o sciu şi totuşi nu sum pregătitu de morte. 50 = 9 fl s = 60 fl După cum vedi pentru ţigări.ro / www. Christu. Decă nu aşiu fi silitu se studiezu I0-12 ore pe di cu rigurositate. numai sciu ce facu"... Densa face totu ce numai se pote cere dela o mamă. Valer Rus „Exziedirungsklage" 25 în contra secuestreloru puse şi a inventurei de massa. pre câtu voi trebui se mai studiezu ne întreruptu de demaneaţia până sera .. Din norocire Elisa nu a subscrisu nici-o hârtioră. În idea acesta me întăresce acum şi împregiurarea acesta chiar.ro . că nu-şi va fi periclitatu vieaţia.. hainele. E forte probabilu.

cimec. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa De cumva se va sancţiona îndată după primire proiectulu acesta. tată de familia şi omu. decă şi câte parale mi trebuiesce neapăratu.fiindcă am se plătescu încă neşte cisme. şi pre mama . Decă nu va merge altfeliu. că Ve resplătesce atâtu de reu amărea cu care l-aţi crescutu! 83 http://tara-barsei. că nu a urmatu consilieloru Dtale. dar Ţi mulţiumescu din sufletu pentru ele. Spiritulu nu este legatu de formalităţi. din care vei vede câtu de multu tea iubitu şi stimatu elu şi câtu de mare a fost părerea sa de reu. cu care mai fericitu încă pânăcându eram sub îngrigirea directă a Dtale în casa părintească. voiu trebui se facu aşia.aşia încâtu se o primescu la finea fiecărei luni ca se nu-mi facă turburări în mersulu studieloru.nu putemu se ceru fiecare cruceru dela Elisa. atunci aceea sum io! La timpulu seu Ţi voiu comunica tote scrierile şi cuvintele lui Iancu. Mulţi alţii au făcutu aşia. cetăţianu. am trebuitu se spesezu cevaşi mai multu . şi sub împregiurări regulate iaşi fi plătitu până astădi. De acelu fac possis acum sum mai multu pătrunsu ca ori şi cându. Scumpulu meu Tată multu şi-au bătutu capulu seme înveţie pericu16sa acestă patimă numind-o fortetia. Pre luna lui Ianuariu teaşiu ruga semi trămiţi cevaşi mai multu .decă nu Ţi vine prea greu . fără se bănuiescu din aceste convorbiri cevaşi în privinţia stării triste a lui Iancu. pantaloni. Elu suna aşia: „Uşioru de minte şi bunu la anima cu diece mâni dam şi cu una luam. fiindcă sum convinsu nunumai de bunăvoinţia dar şi de amiciţia Dtale. asignaţi iam primitu şi m-am ajunsu cu ei până în 27 ale !unei acesteia (Decembre). ear vorbeam bucurosu. căci dupăcum vezi nu l-am ascultatu şi acesta e resultatulu!" tancului îi plăcea multu în timpulu din urma se vorbească despre Dta cu mine şi io care dorescu atâta şi nu team vediutu de 5 ani. Cei 60 fl. dar în zadar. decă pretinde acesta acela mine. Acum voiescu se Ţi mai citezu încă unu pasagiu din scris6rea Elisii. Aci ţi-am datu după cerinţia o schiţia despre trebuinţiele mele până la depunerea doctoratului. o pălăria. care se scie stima nobleţia animei Dtale şi pătrunde în spiritulu activităţii Dtale ca românu. Elu în tote scrisorile sale te aminteşte pre Dta. Dta spune-mi acum decă poţi se me mai ajuţi cu ce ceru şi până cându? Dacă nu este încătrău apoi io şi acum îndată sum în stare a-mi câştiga atâta câtu seme potu singuru susţiene numai atunci a-şi trebui se lucrezu I Oore pe di pentru susţienerea mea şi mi-ar remânea numai 2. Atâtu despre cei 60 fl primiţi câtu şi despre paralele cari le voiu mai primi dela Dta Ţi voiu da socoteală detaiată esactă. Ad 6) Cu cea mai mare plăcere Ţi voiu împărtăşi tote ce me atingu pre mine. decă voiu fi silitu de împregiurări voi face-o şi io. ci se facu numai. Ad 4).şi totu în do re rea aceea. fiindcă mi sunt cea mai mare dovadă a amarei. Nu numai că nu-mi cade greu de vorbele Dtale iubite Tată. că decă este vreo fiinţia. celu multu 3 6re „ostenite" pentru studiu. Pre decembre nu primisemu dela Iancu nimicu.acum trebuie se cautu cu cea mai mare energia în viitoriu. care o ceru . Ce se atinge de cerinţia Dtale ca se Ţi scriu de timpuriu. Nu mi-e frică came va întrece niminea. Ad 5). elu decă este vorba se manifestă liberu sub orice împregiurări. p6te 2 ani şi giumetate seu şi trei pentru depunerea doctoratului. numai atunci mi va trebui. dupcum pretinzi dela mine. Nu voiu se mai promitu nimic. decă Ţi este cu putinţia se-mi trămiţi regulatu suma necesară lunară de 60 fl. Ad 7) „facta infecta fieri non possunt" înţielegu prea bine şi de aceea nu voiu se mai perdu cuvinte despre trecutu .ro / www. îngrigirei şi amiciţiei Dtale! Fii siguru şi încredinţiatu. Cu alergăturile. voi fi încă scăpatu de tacsa disertaţiunei şi a promoţiunei p6te. apoi odată pentru totdeauna te rogu. cari mi iam procuratu io în lunile octobre şi noembre.ro .

P6te că se vede şi din socotela. care Ţi-a trămiso Dtale. Mulţumeşte pentru ajutorul financiar acordat de tată. Te rogu încă odată iubite Tată trămite-mi ce poţi seu cu telegrajische sau posternusigung fiindcă astădi am fost silitu seme împrumutu la Md Christu. Io credu că Dta ai trebui să pretindi numai cei 3000 fl. că Ţi era datoru. serutu pe soriore şi frăţiori şi sum alu Dtale ascultătoriu şi iubitoriu fiiu Aurel Arhiva M11reşe11ilor. Însă nici nu este absolutu de lipsa ca se fia Dlui seu altcineva aci. Ţi mulţiumesce şi pentru „Gazeta" dar te rogă prin mine se nu io mai trămiţi. Afară de acta trebuie se-mi dai o informaţiune corectă şi detaiată asupra cererii Dtale.nesciindu nici o b6bă românesce. Aci alăturatu Ţi trămitu unu formularu a unei împuterniciri. apoi la primaveră seu la începutulu lui Maiu va pleca cătră Bucuresci. că am primitu scris6rea D-ei. Domnulu Christu a avisatu aci cevaşi parale necesare şi a scrisu. Dlui a cunoscutu pre Iancu şi familia sa la otelu lu naţionalu unde se întâlnea la Souper mai adesea. doc.cimec. Serutu mâna scumpei mame spunei. Elisa sa mai restauratu şi spereză multu în viitoriu: familia întreagă va sta preste iernă încă aci. subtrăgânduse acolo 6recare suma dreptu 84 http://tara-barsei.florini revendicată de Iacob Mureşianu de la massa de concurs (instituţia care se ocupa de falimente). Mam bucuratu multu cându mi-a spusu că Ţi-a scrisu. ear cei 2000 mi se pare că ar trebui consideraţi ca daţi lui odată pentru totdeauna. Scriemi ai primito? Şi decă ai primito respundei prin mine seu directu. Schuselka te salută prin mine. pre ce basezi pretensiunea Dtale. că nu pote veni la Viena din causa afaceriloru sale urgente şi multiple. 4. şi acum şi Elisa pentru familia şi apoi mai suntemu şi noi aici. JO file. daţi cu interese. fiindcă nu o p6te întrebuinţia . 592. Domnulu Dr. 20. tlos. toţi ve dorimu serbători mai fericite decâtu au fost dilele trecute de lucru.cu părere de reu . Despre actele care trebuie completate.189. Detalii administrative privind procedurile care trebuie urmate. Christu ve trămite complimente. Afară de acesta Te rogu se-mi trămiţi ori ce documentu vei ave pentru acestă obligaţiune. Viena 14/2 (1)871· Iubite Tată! În privinţia celor 5000 fl cari ai sei pretinzi dela massa vin a Te desluşi. Despre o sumă de 5000 de. Precum vedi trebuie se fia provediută cu unu timbru de 50 kr şi cu subscrierea Dtale. de6rece grigesce Mad. Anexează un model de împuternicire. Elisa şi nepoţieii Ţi serutu mâna Dtale şi iubitei mele mame şi Mad. care să-i dea dreptul lui Aurel Mureşianu să se ocupe de problemele rezultate din conflictul cu massa de concurs. Mi-a spusu că Ţi-a scrisu o scris6re de condolenţia. original.ro / www. care trebuie se mi-o dai spre a face aci în casu de trebuinţia paşii cuviionţioşi. asemenea şi Costi.ro . vreo hârtia scris6re ect seu decă nai nici unu documentu se-mi spui apriatu. Respundemu te rogu la scris6rea acesta câtu mai iute ca se sciu şi io unde me aflu. Christu. cându iai predatu paralele ect. Valer Rus Elisa şi copii sunt senătoşi.

că ai se pretinzi mai multu şi nu p6te face nici unu pasu în contra Dtale. că nu ţi-o va licuida-o.cimec. decă nuţi anunţi pretensiunea şi acesta nu ţi se licuideză. 26 Punemu că am cere dela Handelsgericht ca să se licuideze pretensiunea Dtale vis a vis de massa conscursuală. dar am se iau mai multu şi de aceea pretindu io din contra dela massa încă suma de x . c) Decă însă admin. Decă însă nu Ţi sar licuida.aceea. Aşiadar celu mai bunu lucru este în casulu acesta. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa interese a unei anumite sume. Decă. ).ro / www. în cari rudeniile facu pretensiuni nefundate..atunci negreşitu te va provoca din partea massei concursuale ca se plătesci.şi decă massa te va acusa. ce este de aşteptatu. la nici unu casu. Decă nu ai documente a mână este mai multu decâtu probabilu. seu ceea ce este forte possibilu de6rece „cărţile sunt forte confuse". care este multu mai mare . 3) Decă mai târziu cineva ar face vreo învoielă Dta nu eşti eschisu cu pretensiunea Dtale. nu Ţi vine nimicu. Ce se p6te întempla în casulu acesta? Massa va face p6te jalba pre cale judecăt6rescă în contra Dtale ca se te silescă la plată. 85 http://tara-barsei. presupunându că n-ai documente a mâna . Se înţielege că Dta în urma acestei provocări simple nu vei plăti nici unu cruceriu fiindu în dreptu lu unei pretensiuni mai mari.. Cu unu cuventu trimitemi împuternicirea cu infonnaţiunea îndată cu returnarea poştei ca se nu vie pre târdiu. b) Decă administratorele massei a aflatu în cărţi atâtu pretensiunea Dtale câtu şi contocurentulu de 2100 fl atunci vede deacolo. Nefiindu însă mai nimicu în massa. nu ţi sar licuida prin urmare pretensiunea Dta ai fi atunci silitu se iai ofensiva şi se intentezi însuşi massei procesu care tear costa nu puţine parale.ro . Atunci Dta vii în contra jalbii cu compensatiunea (care va se dică: Adevăratu am se dau atâta. ai fi silitu însă preste acesta a intenta procesu massei. decă nu.de6rece fiindu o obligaţiune privată vine numai în clasa a III" şi nu este de speratu nice măcar unu cruceriu câştigu. aşteptându se vedi decă Ţi vine ceva provocare dela massa. Resultatulu procesului acestuia va trebui se fia Dtale favorabilu. chiar se ţi se licuideze suma nu o se capeţi nimicu. de6rece casurile sunt multe. decă ai documente cu atâtu mai bine.ca se stai în defensiva. nesciindu nimica de pretensiunea Dtale. Massei a aflatu în cărţi numai contocurentulu de 2100 fl şi acesta fu modulu acela încâtu se p6tă fi în dreptu a pretinde dela Dta suma. Spre odihna p6te se Ţi servescă următ6rele puncte: I) Obligaţiunea nu o perzi. În casulu Întâiu respundi că nu poţi plăti din causa că mai ai se pretinzi . De altă parte m-am consultatu cu advocatulu nostru şi resultatulu acestei consultări este următoriulu: a) Nu este de necese ca Dta se faci arătarea pretensiunei Dtale la Concurs massa . Asta numai pentru unu casu neprevediutu dreptu precauţiune. deşi nu ai annunţiato la Concurs massa. 2) Numai din massa concursuală nu poţi cere a fi plătitu. decă nu te laşi singuru de ea. 2 '' Judecătoria comercială. la care însă cu greu va veni lucru lu. p6te se fia încă necesariu unu jurementu din partea Dtale. Dta vii şi te aperi puindu-i compensatiunea în contra.

Braşov . să obţină decizii şi sentinţe. Grapulu cu napoleonii nu l-am primitu încă. apoi să reprezinte pe Ioan Vlad Perl ea şi Ioan Mureşianu pe cale juridică şi pe cale extnţjuridică. zu appeliren und den Rekurszug zu ergreifen.n. că sar ivi necesitatea a se face vreunu pasu. Salutări şi serutări de mâni dela toţi cu deosibire complimente dela Mdme Christu. Valer Rus Aşiadar este mai bine deocamdată se nu faci nici unu pasu şi se aştepţi se vezi. să primească plângeri. zu rekuriren. woftir ich demselben Jenehmhaltung aller Mal3regeln und Schritte zu leisten verspreche. fă-mi împuternicirea susu amintită şi mi trămite informaţiune şi decă se pote şi copia dela contocurentulu.ihren und alle Sicherstellungsmittel zu ergreifen. să încheie înţelegeri. dar astădi trebuie se sosescă. Eide aufzutragen. nici alţii. 6 file 27 Împuternicire 50 creiţari timbru fiscal Prin care eu îndreptăţesc pe domnul doctorand în ambele drepturi (laic şi canonic . Familia e sănătosă şi copii. Io din partemi erectu că nu ţi va veni de nicăiri nici o provocare de plată. se află în mare neorenduielă. dos.) Aurel Mureşianu să mă reprezinte în cauza Perlea & Mureşianu împotriva massei de concurs. fiindcă o di întârdiere face multu. Geld und Geldwerth in Emfang zu nehmen und hieriiber rechtsgiltig zu quittiren. Urkund dessen meine eigenhăndige Fertigung Kronstadt . pentru acesta te rogu. Klagen zu tibernehmen. von Klagen abzustehen. Cei 50 f1 avisaţi i-am primitu. să solicite. mai cu semă din timpulu din urma. să ofere. ce e de datu şi ce e de luatu. drept pentru care eu îi promit că voi aproba toate măsurile şi acţiunile întreprinse. dann Joh. mich und meine Erben in der Angelegenheit gegen die Concursmassen Perlea & Mureşianu.ro . 592. Ţi mulţiumescu pre multu . Serutu mâna Mamii şi drepta Dtale. Vlad Perlea und Joh.ro / www.1871 Arhiva Mureşenilor.câtu me va ierta timpulu Ţi voiu scrie despre tote pre largu.I 87 I 86 http://tara-barsei. pe scurt să iniţieze tot după cea mai bună chibzuinţă ca să ia măsurile potrivite. Scriemi neamânatu! Alu Dtale Aurel Vollmacht 27 50 Kr(euzer) Stempel Kraft welcher ich den Herrn J. să renun\e la plângeri. Vergleiche zu schliel3en.n. Executionen zu ft. decă Ţi va veni ceva şi ce? Pote însă. să facă apel şi să pornească procedura de recurs. anzubieten.) semnătura mea ct~mâna proprie. origi11al. te rogu însă trămitemi tote aceste îndată cu poşta cea d-ântâiu. kurz alles nach seinen besten Ermessen einzuleiten und vorzukehren.n. Erklărungen abzugeben. cum le ce(r)i.cimec. doc. Despre Tancu nu am auditu nimicu nici noi. care Ţi la trămisu Tancu. U.188. anzunehmen und zuruckschieben.n. Aurel Mureşianu Berechtige. aşia încâtu niminea nu pote sci siguru. Bescheide und Urtheile zu erwirken. Mureşianu gerichtlich und aul3ergerichtlich zu vertretten. deorece cum diseiu catastifele. să primească bani şi valori de bani şi să dea chitanţe probatorii injustiţie pentru ele. Drd. să iniţieze execuţii şi să ia toate măsurile de asigurare. să facă declaraţii. să primească şi să refuze jurăminte. să facă recurs. 4. Drept mărturia acestui (fapt urmează.

p. 1981. în deceniul IV al secolului al XIX-iea. pornind de la un document. Cu toate că sudul Transilvaniei era considerat cel mai dinamic şi mai bogat. care a înţeles foarte bine că printre cerinţele timpului se numărau: nevoia de preţuri scăzute.cimec. a fost fondat în epoca de Renaştere a naţiunii germane din Transilvania. cultivarea simţului de economisire şi crearea unui sistem organizat. în timp ce breslele supravieţuiau doar datorită privilegiilor şi a comenzilor pentru armată. Buchdruckerei Johann G6tl's Sohn. Ţara Bârsei Măriuca RADU „KRONSTĂDTER ALLGEMEJNE SPARKASSE" PRIMA BANCĂ DIN BRAŞOV ŞI DIN TRANSILVANIA 1 „Kronstădter Allgemeine Sparkasse" . cărora li s-au alăturat şi străini. a fost înţeleasă şi aplicată de o pleiadă de intelectuali saşi trimişi la studii în străinătate. 5. cu largi deschideri pentru comerţul internaţional. 170-180. Necesitatea imperioasă a modernizării.facil şi articulat al circulaţiei banilor şi al mărfz1rilor5 . Bucureşti. oameni cu o viziune largă. cât şi la români. ameninţaţi de flagelul pauperizării. aromâni. manifestată atât la saşi. p. 191 O. Articolul face parte dintr-un proiect de cercetare destinat a aduce clarificarea provenientei unor obiecte anate în l'atrimoniul Muzeului de Istorie. greci). 4 Una dintre personalităţile providenţiale ale epocii a fost Peter Traugott Lange von Burgenkron (1797-1875). lipsă de perspective clare. 2 100 Jahre Kronstădter Delllsche Gremialhandelsschule 1841-1941. Peter Traugott Lange von Burgenkron. dominată de stagnare economică. Kronstadt. aceste acte de pionierat au pornit din Braşov şi Sibiu. pauperizare. ca reacţie la politica Vienei de a-şi impune idealul dominant al monarhiei absolute în Marele Principat al Transilvaniei. dornici de acţiuni concrete şi eficiente. 1941. Die Kronstădter allgemeine Sparkasse in den Ja/1re11 / 835-l 909. fondatorul băncii „ Sparkasse ".ro / www. Festschrift ver/assl im A1iftrage des Kronstiidter Deutschen Handelsgremiums aus Anlass des I OO-Jălrrige11 Bestehens seiner Sclrule von Rudolf David Direkwr. birocraţie excesivă. deoarece. 7. Druck der Buchdruckerei Johann Glltt's Soim. ***Gândirea economică din Transilvania (1784-1918).primul institut bancar din Transilvania. ' Cel mai semnificativ exemplu îl reprezintă stabilirea la Braşov a germanului Johann Glltt. La aceasta se adăugau şi slăbiciunile interne ale acestei provincii. Kronstadt. p. afimaţia trebuie ţinută sub o oarecare rezervă. revendicat deopotrivă de România şi Ungaria. Caracteristică pentru gândirea economică a perioadei este frecventa îmbinare a social-economicului cu politicul şi naţionalul. singura cale de a scoate Transilvania din această „stare liniştită" sau „somnul Albei ca Zăpada" 2 şi a o plasa pe orbita capitalismului. 87 http://tara-barsei. care ar fi avut drept consecinţă salvarea conaţionalilor săi. vestitul comerţ săsesc de odinioară trecuse în mâinile ortodocşilor (români. naturalizaţi în acest colţ de imperiu 3 • Nu întâmplător.ro . cele mai dezvoltate centre urbane ale Transilvaniei. negustori mult mai dinamici.

care acţionau în propriul lor avantaj. în persoana lui: Johann Georg von Albrichsfeld (senator) . funcţionarii răspundeau celor interesaţi că „ . Măriuca Radu Meritul principal al lui Peter Lange a constat în crearea unui sistem complex de instituţii. să se ferească de cheltuieli inutile. Un loc distinct îl ocupa şi activitatea de ajutor reciproc în caz de boală sau al altor nevoi (zestre. dar şi în acela al împământenirii spiritului de economie şi motivării muncii cinstite.n. lucrurile s-au tărăgănat până în 1832. iar din <firimiturile> unor sume neînsemnate. oricât de mică şi rezultată dintr-o muncă onestă. şi la deviza: „Munceşte. Friedrich Bomches (secretar al Magistratului). din roadele căruia fiecare să se poată folosi şi în sfârşit să se creeze un fond filantropic. conceput după modelul lui Ersten Osterreichischen Sparkasse.. Muntele de pietate şi Spitalul orăşenesc ( 1847). donându-şi salariile). Ideea înfiinţării unei bănci (act de mare curaj) a apărut din necesitatea contracarării aşa-zişilor „bancheri". „Siebenbiirger Bote" din Sibiu (Braşovul nu avea încă ziar) saluta întemeierea primului institut bancar din Transilvania. Ideea băncii a prins viaţă încă din anul 1827. împrumutând cu dobânzi mari.conducător. 62. r. Heinrich Teutsch. 88 http://tara-barsei.ro . Johann Fabricius (secretar al Magistratului) . În condiţiile de pionierat în care a apărut banca.ro / www.controlor. cuvântul de ordine fiind că o economie.. În cazul lichidării băncii. pornirea unei afaceri etc. proiectul de statute. p. stupul de albine. Die Kronstddter a/lgemeine Sparkasse im Spiegel der sdchsischen Vo/kswirtsclzaft. . astfel. Martin Weiss (negustor). a fost trimis spre aprobare autorităţilor braşovene. cealaltă jumătate era împărţită între construirea şi întreţinerea spitalului orăşenesc şi salarizarea funcţionarilor (la începuturi aceştia au lucrat ca voluntari. 1936. se referea la sigla firmei. menit să ridice nivelul material al întregii comunităţi. moment în care dosarul intră în lucru la cancelaria imperială (întrebaţi de stadiul lucrărilor. . imediat a fost creată o societate care patrona Sparkasse. trebuie să mai aştepte!"). Din cauza birocraţiei. pe lângă Sparkasse. în sens modern. După o altă serie de pertractări între Viena. creat după modelul altor institute din interior şi străinătate. in stare să-i susţină pe oamenii care au nevoie de ajutor "6.cimec.).996 fl. cu rol de casă de asigurări. Guberniul Transilvaniei şi Magistratul braşovean. Die Kronstddter aflgemeine Sparkasse in den Jahre11 . în folosul general.actuar7 . sporeşte!". se adresau tuturor categoriilor sociale. Ultimul capitol al statutelor. remarcând faptul că relaţia public . În spiritul acestor idei suna şi apelul lansat în preajma deschiderii băncii braşovene: „Fiecare (membru al comunităţii . care şi-au dat acordul de principiu după un an.casier. 24 mai. categorie alcătuită din cămătari. afacerile erau preluate de societatea care o patrona. deschiderea unui atelier.) să posede cele mai potrivite mijloace financiare provenite din câştig şi economisire. statutele prevedeau întrebuinţarea averii acumulate exclusiv în scopuri de binefacere.bancă se va putea desfăşura comod şi în deplină siguranţă. număr jubiliar. CMZ ca fond iniţial şi au fost aleşi primii funcţionari. să se poată alcătui un fond impresionant. 59. într-o perioadă relativ scurtă au mai fost fondate: Institutul de pensii (1844). alcătuită din 90 de membri fondatori. poate fi importantă. reprezentând 50% din venitul net. duminică. iar dacă şi aceasta ar fi dispărut. adună. când Peter Lange se afla la Viena.. p. 16-19.n. în „Kronstadter 7 Zeitung·'. fiecăreia după necesităţi proprii. aprobarea definitivă a fost dată la 3 iunie 1835. Scopurile noii bănci. zarafi (străini) şi cetăţeni saşi înstăriţi. aşa că a fost creat imediat un fond de rezervă. înscrise în statute. precauţia era absolut necesară. s-a strâns o sumă totală în valoare de 3. Asociaţia braşoveană a meseriaşilor ( 1842).

pentru ca ulterior să se implice şi în achiziţionarea de proprietăţi funciare şi imobiliare. la început programul de funcţionare era stabilit pentru ziua de duminică. De la I iulie 1867 acesta a devenit permanent. În acelaşi an s-a transformat în societate pe acţiuni. având şi caracter de ajutor reciproc. Considerată a fi un bastion al aripii conservatoare. banca s-a zbătut din răsputeri să ajute firmele ajunse într-o situaţie disperată. Exclusivitatea gennană era păstrată pentru conducere şi iniţiative. iar din 1840 era extins şi pentru ziua de vineri. 62. Conform memoriilor primarului Schnell.x Banca nu a fost ocolită de perioadele de criză. nu numai să se menţină pe linia de plutire. Eri1111ert111ge11 a11s a/ier und ne11er Zeit von Dr. În 1896 banca a devenit un institut de credit ipotecar. dublată de încrederea publicului. '' Die Kronstddter a/lgemei11e Sparkasse i11 de11 Jahren 1835-1909 ..cimec. frecvente la nivel local şi general. cu această ocazie a avut loc cea mai radicală modificare a statutelor. 48. p. Din punctul de vedere organizatoric. Un alt moment dificil l-a constituit depresiunea economică din anul 1873. Pe baza articolului de lege din anul 1875 au fost modificate statutele. Sparkassc a tl1sl atrasă în timpul Primului Război Mondial într-un amplu program de achiziţionare de terenuri pe care să fie colonizaţi germani aduşi din sudul Rusiei: acest program ambiţios nu s-a finalizat. banca a fost nevoită să apeleze la prudenţă. oficialii ei fiind chemaţi să participe la mai multe reuniuni în cadrul cărora să vină cu soluţii concrete de scoatere a economiei transilvănene din situaţia extrem de gravă în care fusese împinsă fără voia ei. statul român a întreprins reforma agrară. Spre sfârşitul secolului al XIX-iea au intervenit probleme de ordin politic. „societate cu răspundere limitată".indiferent de naţionalitate şi religie"' să devină clienţii băncii. ceea ce a avut ca urmare depăşirea graniţelor etnice. Vcrlag der Markusdruckerei in Kronstadt. fapt subliniat şi de apelul lansat de Magistrat. A 11s meinem Leben. Sparkasse a urmat calea celorlalte întreprinderi şi firme ale epocii. în esenţă a rămas şi pe mai departe un institut umanitar. înaintând cu paşi mici timp de 12 ani.. transformându-se în. începând cea mai spectaculoasă perioadă de activitate din istoria sa. în paralel. dar şi să-şi onoreze scopurile pentru care a fost creată. Singura pagubă înregistrată s-a datorat bancnotelor Kosuth. vezi şi Rapoartele Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov din această perioadă. Sparkasse a reuşit ca. [1935]. Trei Scaune şi districtul Făgăraşului .. într-o a doua etapă a susţinut tânăra industrie braşoveană. care a afectat în cel mai mare grad sud-estul Transilvaniei. fiind implicată în lupta dintre „verzi'' şi „negri'·. apărând greutăţi cauzate de bani. când a fost obligată să se împrotocoleze ca firmă comercială în registrul Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov. a avut în mod firesc repercusiuni negative asupra băncii. între orele 9 şi 12. acela al atragerii unui număr cât mai mare de depunători. între aceleaşi ore. În timpul Revoluţiei de la 1848-1849.ro / www.ro . cu toate acestea. . care îi asigura în orice condiţii un venit net sigur. desigur dintr-un considerent simplu şi practic. nu s-a dezis de scopurile sociale. " Heinrich Teutsch. proguvernamentală. După instaurarea păcii interne.. Die Krons1dd1er allge111ei11e Sparkasse 1111 Spiegel . documentele de valoare au fost trimise la Bucureşti. printr-o politică inteligentă. Kur/ Ernsl Se/meii. . pentru că. imediat după încheierea păcii. care invita pe toţi locuitorii din scaunul Rupei. 89 http://tara-barsei.Kronstădtcr Allgemcinc Sparkassc„ În anul 1846 s-a luat hotărârea traducerii statutelor în limbile maghiară şi română. Pentru prima dată în Transilvania a învins primatul economic. Războiul vamal izbucnit între România şi Imperiul Austro-Ungar. La l ianuarie 1836 Sparkasse şi-a deschis porţile pentru public. . 9 În pofida tuturor acestor greutăţi. ajungând înapoi o dată cu ocupaţia austriacă a Principatelor. Un prim pas a fost efectuat în 1854. Dacă la începuturi politica băncii s-a îndreptat către acumularea de capital şi atragerea clienţilor săraci. p.

cimec. JO Aşa cum s-a mai subliniat. a fost achiziţionată clădirea de la numărul 85 (92) din extremitatea dreaptă a Şirului fructelor. Măriuca Radu dispusă inclusiv la concesii de ordin naţional. la solicitarea locuitorilor oraşului. În anul 1850 s-a implicat în construirea Şcolii de gimnastică (Turnschulgebăude). de la nr. a şi fost ales de adunarea de constituire din 16 martie 1899 vicepreşedinte. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la suma de 12. primul institut de acest gen din Transilvania.. .. drept replică. Ajutoarele au fost acordate în egală măsură şi instituţiilor româneşti şi maghiare. 11 Această investiţie de mari proporţii a devenit posibilă prin renunţarea la obligaţiile privind întreţinerea spitalului orăşenesc (prevăzută şi în noile statute). banca s-a mutat. Statutele precizau clar că 25% din venitul net era alocat susţinerii spitalului orăşenesc. C. În 1865. deloc neglijabilă.. renovarea acesteia durând până în 1893. Eduard Gusbeth. . Tot ea a suportat şi cheltuielile legate de demolarea vechii Redute. în aceste condiţii.171 fl. :~ Die Kronstiidter a/lgemeine Sparkasse in den Jahren . a mai fost construită o clădire-anexă pentru personal.ro / www.. căruia i se acorda o compensaţie în valoare de 40. tânără şi radicală. 90 http://tara-barsei. De exemplu. M„ luată din fondul de rezervă. în anii "' Aus meinem leben . cu suma de 18. unul dintre autorii proiectului de statute. Fonduri permanente erau alocate pentru reparaţiile unor biserici şi lăcaşuri şcolare.. în Casa orăşenească din Târgul Inului. în anul 1875 a fost cumpărată Casa Closius din strada Mănăstirii nr. în anul 1899 va apărea Banca Naţională (Săsească). " Dr. p. încă de la începuturile sale Sparkasse a fost concepută ca instituţie având scopuri sociale şi culturale. I. . 11 şi raportul pe anii 1894. p.. 26. construită pe locul vechii reşedinţe a familiei Hirscher. 1900. institutul braşovean a mai avut câteva realizări de excepţie. 1895 şi 1896. aripa „verde". care avea în cuprindere un loc de joacă special amenajat. Din cele două imobile a rezultat. realizat pe principii moderne. 13 Diversificarea afacerilor. după îndelungate tratative cu moştenitorii familiei von Brennerberg. în anul 1844. pentru început. Eduard Gusbeth. Reuniunii Femeilor Române i s-a acordat până la anul 1910.ro . care a fost demolată în întregime. în paralel. 16. Un aspect mai puţin cunoscut este legat de primele sedii ale băncii.. M. unde.086 fl. banca s-a implicat în construirea clădirii Reduta. un fond special era destinat ajutorării oamenilor şi comunităţilor aflate în nevoie. Das Gesundheitsll'esen in Kronstadc . pe care o achiziţionase în anul 1891. mărirea personalului şi prestanţa pe care trebuia s-o impună publicului au condus la achiziţionarea unui spaţiu mai generos. suma de 736 coroane. 16. care îşi doreau cu ardoare un teatru modem. îşi edifică propria bancă. C. în curtea interioară. dar şi în folosul unor societăţi culturale sau pentru acordarea de burse elevilor. 3. Magistratul oraşului i-a pus la dispoziţie în mod gratuit una din încăperile aflate în Casa Sfatului. Das Gesundheitsll'esen in Kronstadt im Jahre 1893. Pentru a-şi putea începe activitatea. locuitorii care suferiseră pagube însemnate în urma unui incendiu au fost ajutaţi cu suma de 500 fl. între anii 1892 şi 1894. în scopuri didactice. 17-18.000 fl. M. Buchdruckerei Johann Gott's Sohn. 12 Devenită rapid neîncăpătoare. complexul rămânând doar în administrarea comunităţii evanghelice. în 75 de ani. p. Zelmcer Jalrresbericht. 97. până la obţinerea unui sediu propriu. La 18 august 1898.777 coroane. „ p. cu multe secole în urmă. Într-unul din rapoartele băncii se estima că. p. 1894. este cumpărată casa din stânga. Die Kronstiidter altgemeine Sparkasse in den Jahren . p. Banca Natională (Săsească) a avut drept sediu superba clădire de pe strada Porţii 11 (Republicii). p. unde funcţiona şi Muntele de pietate. a funcţionat prima farmacie a oraşului (astăzi acolo se află anticariatul „Aldus").542. Kronstadt. Ibidem.. au fost cheltuite în scopuri filantropice aproximativ 1. aparate de gimnastică şi un mic parc înzestrat cu o fântână arteziană şi un heleşteu. 1899. C. Astfel. În condiţii similare a fost construită şi Şcoala Evanghelică de Fete. 57: Schnell. 14 Tot în această perioadă. Dr. Pe lângă aceste contribuţii cotidiene. Astfel.

a fost procurată (după unele informaţii) de la Cluj. construit la începutul secolului al XX-iea. 18 A doua ladă metalică a băncii braşovene. după care se ajungea la broasca propriu-zisă. un sediu modem şi confortabil. în afară de fostele sedii şi de arhiva care încă se păstrează. păstrată la Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov.072 fl.. Das Gesundheitswesen in Kronstad1 „. în valoare de 2. Lada. În anul 1858 17 îşi face apariţia primul seif. la sfârşitul anului 1900. cu excepţia anexei destinate personalului. trei încuietori şi fante pentru introducerea banilor. 91 http://tara-barsei. Ideea de bancă este firesc asociată cu siguranţa tezaurului alcătuit din bani. metale preţioase etc. Eduard Gusbeth. care se deschidea printr-un buto~ mascat de un ornament în formă de dinte. alcătuit din parter şi un etaj cu 7 ferestre la faţadă. ca şi în cazul altor instituţii importante din oraş. Singulară şi valoroasă rămâne a doua casă de bani. Ea se găseşte în posesia urmaşilor săi. 1900. 30. o uşiţă montată pe capac. "' Informaţiile ne-au fost furnizate de Dan Boriceanu. Primii bani erau păstraţi în „Quartieraufschlagskassatrugel" (lada casieriei pentru impozitul de încartituire) 15 . aflată în camera funcţionarilor 16 . ne-au rămas prea puţine mărturii. comandat cel mai probabil de la Viena. care încă se mai găsesc la filiala braşoveană a Băncii Naţionale 19 . M. Curtea interioară. C. „Kronstadter Allgemeine Sparkasse·' 1899-1900. 17 Lada a ajuns în patrimoniul Muzeului de Istorie din Braşov prm filiera Muzeului Ţării Bârsei. armată cu benzi metalice şi prevăzută cu trei încuietori. "' Die Kronstădter al/gemeine Sparkasse in den Jahren „ .. unde se păstrau cei 4.386 coroane. în adevăratul sens al cuvântului. asemenea tipuri de lăzi din lemn. folosit în perioada interbelică. reprezentând capitalul de întrebuinţare. Din păcate.p.480 fl. recent. aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov. şi câteva obiecte de mobilier. regretatul director al Băncii Nafionale. se găsesc în colecfia Muzeului Judefean de Istorie din Braşov.. O ladă asemănătoare (mai mică şi nu atât de complexă) a avut şi negustorul braşovean Dumitru Eremias. M. care antrena la rândul ei un ingenios sistem alcătuit din arcuri şi clapete). într-o colecţie particulară din Braşov s-a mai identificat un ceas-reclamă. 15 Traducerea termenului a fost făcută de domnul Gernot Nussbăcher. acoperite cu benzi metalice.ro / www. montat într-o încăpere sigură din curtea interioară. Noul sediu din strada Vămii este înzestrat cu un seif din oţel blindat. p. 17-18. hârtii de valoare.ro . " Dr. din modelul dotat cu trei niveluri de siguranţă (două lacăte. moment în care şi Sparkasse. a fost transformată în parc. după o existenţă neîntreruptă de mai bine de un veac. căruia ii mul\umim şi pe această cale.cimec.. C. ea a fost înlocuită în anul 1839 cu o casă metalică. După Primul Război Mondial a fost achiziţionat Palatul Czell din Piaţa Sfatului (astăzi sediul Sucursalei Braşov a Băncii Naţionale). Valoarea tuturor modificărilor şi înnoirilor se ridica. 1899. Această ultimă locaţie a fost naţionalizată în anul 1948. la aproximativ 240. a intrat în lichidare. sucursala Braşov.

Banat şi Ungaria. impus de către fondatori. Sparkasse a rezistat cu succes în fata concurenţei reprezentate de apariţia unei avalanşe de filiale ale marilor bănci din Europa Centrală sau a celor mai mici. . terminată de obicei cu falimente răsunătoare. se impun câteva concluzii: ./ Concepută într-o manieră inteligentă. Măriuca Radu În încheiere. aparent mai atrăgătoare. de la a cărei fondare se vor împlini curând 170 de ani.cimec.ro . care practic excludea eşecul. dar cu o existenţă efemeră. a reprezentat un prim factor al modernizării Transilvaniei./ „Kronstădter Allgemeine Sparkasse". . .ro / www. durabilă. 92 http://tara-barsei./ Sparkasse a servit ca model pentru înfiinţarea altor bănci similare din Transilvania./ Datorită specificului său. cu care a avut întotdeauna relaţii cordiale. Sparkasse se numără printre puţinele bănci din ţara noastră care au avut o existenţă neîntreruptă de la fondare ( 1835) şi până la lichidarea forţată din 1948.

din perioada 28-30 iulie 1862. Ga:eta Transtlvanier. acestea fiind organizate atât cu ocazia unor adunări generale. 93 http://tara-barsei. Dacia. de a „ne arăta. Putem afirma că această expoziţie a constituit şi primul îndemn la nivel naţional de a ieşi la lumina civilizaţiei cu rezultatele muncii românilor din domeniul industrial şi agricol. având fie o importanţă naţională. Asociaţiunea a publicat în presă mai multe „cercularii". Ibidem. precum suntem. ultima organizându-se simultan cu inaugurarea Muzeului Naţional al Asociaţiunii. fie una locală (adică în despărţăminte). În planul activităţii practice a culturii materiale. Un alt scop al expoziţiei a fost şi acela de a infinna opiniile false şi răuvoitoare ale unor popoare străine despre gradul de cultură şi civilizaţie al românilor transilvăneni. precum şi totodată progresul şi gustul estetic pentru tot ce este frumos şi folositor" . cultivaţi sau barbari. p. în comparaţie cu femeile altor popoare conlocuitoare de pe întinsul monarhiei. 49. în urma acestei expoziţii ele fiind denumite „francesele orientului"-1. Existau opinii care susţineau că „industria la românii transilvani este nulă şi agricultura lor încă se află tot numai în starea ei primitivă. precum a putut fi aceeaşi înainte de aceasta cu câteva mii de ani" 5. Ibidem. industrioşi sau leneşi. realizarea de expoziţii cu o tematică diversă va ocupa un loc aparte. 153. p. 250. 7 Expoziţia a fost pregătită timp de 5 luni 8 . care cuprindea şi stimula totodată preocupările culturale şi economice prin intermediul şcolilor. 194.ro . 63. 1888. p. cooperativelor săteşti. "7 Ibidem. Bariţiu considera că unul dintre scopurile principale ale realizatorilor acestei expoziţii de probi a fost şi acela de a da ocazia femeilor române de a-şi demonstra îndemânarea şi priceperea în arta lucrului de mână. ' Ibidem. adresate în special preoţilor şi intelectualilor. cea de la Braşov. 1862. sau tâmpiţi de la natură" 6 • Această expoziţie a dat ocazia românilor de a se cunoaşte pe sine „în toată privinţa şi în toate ramurile activităţii noastre naţionale" . şi anume: în anu! 1862 la Braşov şi în anii 1881 şi 1905 la Sibiu. cărţilor. Ţara Bârsei Gherghina BODA EXPOZIŢIA NAŢIONALĂ A ASTREI DE LA BRAŞOV (1862) Politica cultural-ştiinţifică a Astrei preconiza un amplu program de emancipare a românilor. iar pentru atragerea unui număr cât mai mare de expozanţi. nr. s-a organizat prima expoziţie naţională a românilor. nr. cât şi a unor manifestări culturale 1. p.cimec. nr. Ed. 1986. Referitor la 2 scopurile expoziţiei. Dacă la prima adunare generală n-a putut fi realizată nici o expoziţie. 246. G. 1862. ca din 1 Matei Pamfil. odată. isteţi sau deştepţi. Această expoziţie. prelegerilor. p. la următoarea adunare generală. nr. 39. Cluj-Napoca. p. 157. În cadrul acestui program atât de cuprinzător. conform părerii lui A. a avut drept scop „înaintarea şi deşteptarea Românilor fără nici o mărginire numai la unele ramuri ale vieţii sociale._As1ra (1861-1950). pentru a conlucra „prin puterea cuventului şi prin exemplul propriu. băncilor etc. Ga:ela Transilvaniei. Şaguna. Transilvania. 245. conducătorii Astrei vor produce în perioada 1862-1905 un număr de 3 expoziţii naţionale. 60.ro / www.

care avea drept sarcină dispunerea tuturor obiectelor „după un metodu practicu". transparentă. secţiunea IV . Împărţirea secţiunilor în clase a fost făcută în funcţie de natura şi calitatea obiectelor expuse. au organizat această expoziţie neprecupeţind nici un efort.Productele montanistice. redactarea permanentă a unor rapoarte despre primirea. din toate ţinuturile monarhiei. 4399. de exemplu. Punctul 8 prevedea alegerea unui „colegiu de 7 censori sau arbitrii". Tot juriul avea sarcina de a pregăti „un catalog cuprinzător de toate obieptele" pentru ca „pe temeiul acelui catalog să emită laudatoriile sub sigiliul asociaţiunii".Manufacturile femeieşti. Împărţirea obiectelor pe secţiuni şi clase era precizată de punctul l O. păstrarea. La punctul 4 se prevedea angajarea unui „arangeur tocmit earăşi cu plată". măsuri care obligau Ia acoperirea obiectului cu o hârtie fină. care. ajutaţi de fruntaşii braşoveni.. Şaguna. Deşi românii se aflau în faţa primei experienţe de acest gen. .Manufacturile bărbăteşti. . nr. care cuprindea o serie de indicaţii ajutătoare la buna desfăşurare a activităţii expoziţionale. mai mulţi parte la aceea esposiţiune prin productele şi 9 manufapturile. secţiunea fi . Punctul 2 arăta faptul că pentru expoziţie era direct răspunzătoare o comisie compusă din cinci membri şi cinci suplinitori. pentru alegerea celor mai deosebite obiecte expuse şi acordarea de „scrisori laudatorii pentru obieptele care vor merita lauda". care a lămurit şi îndrumat preoţimea să depună toate eforturile în atragerea a cât mai mulţi români. vinderea sau înapoierea obiectelor proprietarilor după închiderea expoziţiei. sau familiele lor au produs prin propriele lor mâni" . nr. 94 http://tara-barsei. secţiunea fli .cimec. aşezarea. cum ar fi praful. la această expoziţie. cât se poate. 1 em. aleasă la 8 februarie 1862. 119543~195. în acest sens elaborând o Programăw. adică un juriu. cari şi de altumintrea vor fi meritat lauda pentru produptele lor". ce ei. La punctul 22 se prevedea ca 10% din suma totală obţinută în urma vânzării unor obiecte expoziţionale să fie destinată premierii producătorilor „mai vârtos săteni şi meseriaşi mai lipsiţi . secţiunea V .Obiectele de arte frumoase. Gherghina Boda poporul nostru să iee. În acest scop obiectele trebuiau să fie numerotate şi înscrise cu numele producătorului sau proprietarului. p.ro / www.Productele de agricultură. În acest punct găsim germenii viitoarelor procedee ştiinţifice de conservare şi protejare a obiectelor muzeale. Reuşita acestei prime expoziţii naţionale a românilor s-a datorat atât stăruinţelor lui A. cât şi strădaniilor profesorilor de la gimnaziul românesc din Braşov.. ei au încercat să ordoneze toată activitatea într-un mod cât mai practic şi mai eficient.o llbb1ddem. Punctul 11 prevedea măsuri de protejare a obiectelor împotriva agenţilor degradanţi ai mediului extern.ro . astfel: secţiunea I . care avea ca principale atribuţii ţinerea strictă a evidenţei obiectelor expoziţionale. p.

cu marginea galbenă. atât prin programul de acţiuni foarte amplu. p. Popasu şi I. iar celelalte au fost returnate proprietarilor de drept după închiderea expoziţiei. care executa cele mai noi şi mai frumoase marşuri româneşti. " Ibidem. martore ale industriei şi spiritului de activitate al poporului român. iar duminica sau în zilele de sărbătoare. 11 Adunarea generală de la Braşov. Ibidem. p. apoi s-a îndreptat spre Braşov însoţit de 450 de tineri călare. nr. industriale şi materiale. p. duminică 27 iulie. cum ar fi: sosirea preşedintelui Asociaţiunii în Braşov. 15 Duminică. precum şi două „cordele" frumoase şi valoroase. printre care s-a remarcat şi violonista Elisa Circa. 27 iulie. Expoziţia a fost organizată în 4 săli ale gimnaziului române~c şi a etalat peste 2200 de obiecte. " Amicul şcoa/ei. liturghia ţinută de acesta la biserica Sf. " Ibidem. cât şi prin prezenţa masivă a românilor din toate ţinuturile locuite de românii din cadrul monarhiei. aici fiind întâmpinat de protopresbiterii I. 14 A.cimec. preşedintelui Asociaţiunii i s-a făcut o serenadă de către regimentul Wallmoden de ulani. 13 Episcopul Andrei Şaguna a sosit la Vlădeni în ziua de 26 iulie.ro / www. luni 28 iulie. 222. care a fost fixat la 20 cr„ precum şi despre orarul expoziţiei. Nicolae. având în frunte 150 de făclii. roşu şi albastru închis (vânăt). altele au fost dăruite Asociaţiunii. nr. aceasta putând fi vizitată zilnic între orele 12 şi 18. În cuvântarea sa. Tot Programa ne oferă informaţii despre preţul biletelor. Bariţiu a arătat motivele care i-au determinat pe braşoveni să organizeze „esposiţiunea de produpte. 226-227. Şaguna a fost găzduit de negustorul Ioan Florian. 12 Această sărbătoare naţională a românilor a fost marcată de o serie de evenimente importante. pentru că naţiunea este setoasă după cultură şi luminare „. El arăta faptul 11 Ibidem. :. 56. G. 225-226. nr. G. G. 29-30. p. p. unde a fost întâmpinat de societatea aleasă a Braşovului. între orele 1O şi 18. s-a erijat într-o adevărată sărbătoare naţională. De aici a plecat la Codlea şi la Ghimbav. care s-au perindat în acele zile prin oraş şi prin sălile de expoziţie. " 16 • După încheierea primei şedinţe a Asociaţiunii. El a precizat scopul Asociaţiunii şi a subliniat importanţa cultivării limbii în procesul de dezvoltare a unui popor. Şaguna. Meţianu. „împreunată" cu prima expoziţie naţională a românilor din Transilvania. alături de o mulţime de săteni. 245. concertele de muzică susţinute de mai mulţi tineri talentaţi. 57. pe data de 26 iulie. serate muzicale. manufapte şi arte fapte românesci". Bariţiu a ţinut un discurs care a marcat deschiderea expoziţiei. nr. Bariţiu i-a adus episcopului să binecuvânteze un steag în două culori. lucrat de femeile din Braşov şi dăruit gimnaziului.. cu activităţi ştiinţifice şi de divertisment (bal. afirmând apoi că „nu vor trece multe zeci de ani şi naţiunea română va fi regenerată şi întinerită în puterile sale intelectuale. iar cealaltă lucrată de femeile braşovene. a românilor din România. Seara. împodobiţi cu flori şi steaguri naţionale. una lucrată şi trimisă de consiliera Moldovan. 95 http://tara-barsei. teatru de diletanţi). deschiderea lucrărilor adunării generale şi a expoziţiei. precum şi a multor străini. Jl.ro . Ga:eta Transilvaniei. Deschiderea adunării generale a Asociaţiunii a avut loc într-o sală a gimnaziului prin cuvântarea preşedintelui A. 232. 60. Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov O parte a obiectelor expuse unnau a fi vândute (începând cu a treia zi de expoziţie). după sfânta liturghie. 228.

60. ştergare. prin această expoziţie românii au avut ocazia de a dovedi că întotdeauna şi-au produs singuri cele necesare traiului. ceea ce demonstra importanţa acestora. Paris. p. Catalogul esposiţiunei. Ideea organizării expoziţiei nu a fost agreată de toţi. desagi. Majoritare au fost produsele realizate de mâinile îndemânatice ale femeilor române. Sohodol. covoare. . catrinţe. Participanţii la expoziţie au venit în număr mare din Braşov şi din comunele districtului Braşov (Satulung. nenumerotată. fl.cimec. cât şi bărbaţi. După încheierea discursului s-a intonat imnul popular de către un cor de tineri. merindari pentru 6 sau 12 persoane. Viena. adică „o imitaţiune atât a târgurilor. după gustul fiecăruia etc. peste tot vedeai mulţime de români îmbrăcaţi în minunate costume naţionale. nefiind 19 20 reprezentate Bucovina. 232. Cematu. în două sau patru iţe. Tot aici s-au mai putut admira ţesături pentru fuste sau rochii. sau a minunatelor adunări din toată patria împregiurului unor temple ale lor.). ţesături din lână albă sau colorată. brâne.ro . perne întregi umplute cu fulgi de gâscă. printre acestea distingându-se feţe de pernă cusute după datina ţinutului de provenienţă. expoziţiile constituind un mijloc excelent de popularizare a acestor produse. cu desene şi figuri antice.ro / www. cât şi mai vârtos a jocurilor îndatinate la elinii antici. Produsele realizate din pânză de in. prin sentimentele care îi animau şi pe care le puteai citi pe feţele lor luminoase şi zâmbitoare.i 1862. Gherghina Boda că între manifestarea vieţii noastre naţionale. Pesta. Caraş. Bariţiu arăta că. 3 şi 4 au reprezentat industria de casă specifică femeilor.a. cordele. 96 http://tara-barsei. cât şi cele ale ţărancelor simple. atât femei. Timişoara. Expoziţia a fost împărţită în cinci secţii. nr. bazându-se pe meşteşugurile învăţate de la străbuni şi că produsele create de ei fac cinste poporului lor. 245. unii afirmând că expoziţiile nu sunt altceva decât simple „maimuţăreli". 62. dela care apoi toţi cei mai eminenţi îşi luau cununa de victorie" 17 • G. Chiar dacă unele popoare ne considerau fără industrie şi cu o agricultură primitivă. 1862. Alba-Iulia etc„ din Viena şi Ungaria . românii trebuiau să aibă curajul de a etala în faţa lumii întregi produsele mâinilor şi minţilor lor. organizându-se asemenea acţiuni la Londra. sociale şi practice şi opinia altor popoare referitoare la civilizaţia românească din Transilvania exista o mare diferenţă. De aceea. 211 Ibidem. cam cu aproximativ IO ani în urmă s-a lansat în lumea civilizată moda expoziţiilor. " Amicul şc:oale. întreaga audienţă fiind apoi invitată să viziteze expoziţia. nr. p. Biharia.a. cânepă şi bumbac au fost în număr mare. pături simple sau cu o mare diversitate de modele. 29-30. 18 În această zi de sărbătoare naţională. nr. Zărneşti. învelitori de cap din bumbac şi borangic. Braşovul avea o faţă festivă. feţe de masă. transmise de la mamă la fiică. cămăşi bărbăteşti şi femeieşti. cu panglici tricolore fluturând parcă a libertate. Maramureşul ş. din comitatele Arad. toate unice în felul lor. în ciuda acestei păreri negative. dintre care sălile 2. Fundata ş. importanţă care rezida în primul rând în consecinţele lor practice şi naţionale. Mtinchen etc. fără nici o pregătire decât cea a datinii strămoşeşti. Majoritatea zonelor locuite de români aveau aici reprezentanţi. simple sau cadrilate şi colorate după datina locului de origine. p. 247. flanele 17 Ga=eta Transilvaniei. ''' Ga=eta Transilvame1. 1862. atât cele perfecţionate în şcoli. Satu-Mare. obiectele fiind expuse în 4 săli.. cusute şi împodobite cu arnici roşu sau mătase. nr. 60. unde avea a se produce fiecare în arta sau meseria sa în faţa întregii naţiuni. toţi atrăgând atenţia asupra lor prin simplitatea şi eleganţa costumelor naţionale.

Bariţiu). T. de asemenea împletiturile din paie fine sau obişnuite. în ingeniozitatea ei. decocturi. p. diferite lucruri de mână din mărgele aranjate în diverse compoziţii. 2 sfeşnice mari şi 6 icoane arhitectonice. profesorul şi sculptorul Andronic Androne. precum şi multe altele. Elena Istrătescu. ceea ce denotă o anumită dezvoltare a meseriilor la români. vechi sau moderne.. cu fir de aur sau argint. ceară. 2 tablouri şi un potir de lemn aurit.ro . tâmplarii. Atanasie Jstrătescu. caş şi brânză. nr. tot ceea ce femeia română. destul de modest reprezentate. 165-166. Meţianu din Zărneşti.Reuniunii Femeilor Române" din Braşov. familia şi casa ei. desene.cimec. lână şi mătase. cu 4 uşi de altar. Lauri an şi o hartă a Daciei. cât şi nivelul atins de acestea. cu un tablou desenat ş. Catalogul esposiţiunei. cu mătase. care a încântat ochii vizitatorilor. I colac şi 14 cornuri).frumoase au fost expuse obiecte de pictură şi sculptură în lemn. 21 În sălile de expoziţie au mai putut fi admirate produse realizate atât de femei. figuri şi calităţi.. cu 3 tablouri în ulei şi un desen pe hârtie. portretul lui Mihai Viteazul cusut cu lână fină. cât şi de bărbaţi. în special cele cerute de nevoile personale şi comunitare. Chiar dacă industria mare a trecut aproape neobservată. dulceţuri de fructe etc. Nicolae Pop. 66. lucruri din piele fină. lumânări şi făclii din seu şi ceară. 1862. îndeosebi cele 3 săli în care au fost expuse produsele 21 Amicul :g:oalei. p. trezindu-le admiraţia. 2 melci de mare şi 1 melc pietrificat (proprietar Ieronim G. o capră neagră împăiată dăruită muzeului gimnaziului românesc din Braşov de către protopopul I. 1862. De asemenea. creează pentru ea. realizat de Alesandra Georgie Popa din Pesta şi dăruit . ciobanii.a. Produsele meşteşugăreşti specifice bărbaţilor au fost expuse numai într-o sală. în general. 6 calităţi diferite de hârtie albă şi colorată expuse de „Fabrica de hârtie mecanică" din Zărneşti. cofetarii (a putut fi văzută o plăcintă din 80 de felii. ele fiind. faguri de miere. 22 La secţiunea Artelor . producătorii de vinuri ş. precum şi instrumente muzicale. Dintre produsele cele mai deosebite prezentate în cadrul expoziţiei se pot aminti cele 19 volume din „ Instrucţiunea publică" a lui A. un război de ţesut (proprietar Vasile Saftu). in. Printre expozanţi s-a distins Ioan Pop.a. Hariton Ciurcu. lucrarea Sidoniei Majoru din Viena. fiecare exemplar fiind însoţit de denumirea sa şi de descrierea principalelor însuşiri. cu inscripţia „Independenţa Transilvaniei". pantofarii. 22 Ga=eta Transilvaniei. bumbac. nenumerotate. metal şi piatră. cum ar fi: mătasea toarsă sau netoarsă. a compensat cu deosebit succes industria mică de casă. cu o icoană. pluguri. seminţe de legume şi flori. săpunuri simple şi parfumate etc. fierarii. de o fineţe şi o eleganţă princiare.ro / www. demne de un popor imortalizat pe Columna de la Roma. biserica Sf. 97 http://tara-barsei. olarii. un covor de lână reprezentând stema Transilvaniei apărată de un leu. care a prezentat 3 icoane. toţi aceştia arătând meseriile practicate de români. Nicolae din Braşov confecţionată din hârtie (proprietar Vasile Belissimus). cu un înger sculptat. Au fost etalate nenumărate torturi răsucite de cânepă. icoane cusute cu mărgele sau pictate. care a expus o icoană a lui Isus Christos în biserică. student la Academia Ştiinţelor Frumoase din Viena. Din cele redate mai sus se poate observa cu uşurinţă diversitatea foarte mare a exponatelor. nr. diverse arme. care au prezentat cerealele cultivate de români. buchete şi ghirlande de flori diverse realizate din ţesături fine şi din hârtie colorată de mătase. Marincovici). Expozifia naţională a Astrei de la Braşov etc. etalându-şi produsele doar câteva fabrici. 21. plante folosite la vopsit lâna. au atras privirile vizitatorilor minunatele broderii şi cusături cu aţă răsucită. George Vlădăreanu. cojocarii. plante şi rădăcini medicinale. forme. Împletiturile pe andrele sau cârlige au fost şi ele în număr mare.. muştar. I cutie cu două feluri de cărbuni de piatră şi lemne pietrificate (proprietar Nicolae C. Şi-au expus produsele muncii agricultorii.

iar pe de altă parte. Chiar dacă numărul obiectelor expuse a fost relativ mic . moral şi material al expoziţiei de către poporul român. femeile române şi-au adjudecat titlul de „francesele orientului". Axente Sever găseşte 5 cauze majore care au determinat acest lucru.cimec. determinându-i să-şi sporească încrederea în forţele proprii. rampa de lansare în rândul celorlalte naţionalităţi conlocuitoare din cadrul monarhiei şi mijlocul de afirmare pe teren economic a abilităţilor practice şi spirituale ale poporului român. 3) insuficienta informare a publicului despre destinaţia obiectelor după închiderea expoziţiei. Referitor la câştigul moral şi material rezultat în urma expoziţiilor. pe care mulţi români nu şi-l puteau explica. bogăţia şi diversitatea sa tradiţională.ro . " Amicul şcoa/ei. G. femeia română a fost văzută în plenitudinea calităţilor sale artistice. impresia lăsată publicului vizitator a fost deosebit de puternică. prin rezultatele muncii lor. Gherghina Boda realizate de femeile române. 1862. Acum. Pentru prima dată. Această primă expoziţie organizată de românii transilvăneni a fost o mare reuşită. spre a se face cunoscuţi altor popoare şi a infirma opiniile false despre nivelul lor de dezvoltare culturală şi economică. 26. Paris sau în alte părţi. imaginaţia bogată şi originalitatea creaţiei. i-a fost recunoscută îndemânarea şi perfecţiunea gustului. p.ro / www. 98 http://tara-barsei. 4) zvonul răspândit cu răutate că expozanţii vor fi supuşi unor taxe şi impozite mai mari. ba mai mult. ar influenţa pozitiv modul lor de viaţă. În unna acestei expoziţii şi a aprecierii de care s-a bucurat din partea străinilor veniţi s-o viziteze. Privitor la numărul mic de obiecte expuse. fiecare obiect fiind de fapt un unicat. Bariţiu a clarificat acest lucru într-un mod concret. pe viitor. eleganţă şi un gust desăvârşit. 5) neînţelegerea folosului practic. nr. constituindu-se totodată într-un puternic imbold pentru acţiunile viitoare ale Asociaţiunii pe teren economic. 201-205. de la uimire la extaz. fapt care. ea erijându-se în deschizătoare de noi orizonturi economice româneşti. făcându-l să treacă prin toată gama sentimentelor. Ea a fost scena pe care a evoluat creaţia românească. atât de desconsiderat de ceilalţi. impulsul pe care l-a primit fiecare expozant în parte de a se perfecţiona şi de a creşte producţia proprie pentru a obţine câştiguri finaciare mai consistente. 2) teama de concurenţă a expozanţilor. românii şi-au dat seama că produsele lor pot concura oricând cu produsele altor popoare. şi anume 23 : I) popularizarea redusă a expoziţiei şi munca defectuoasă a preoţilor şi intelectualilor în rândul poporului. A constituit totodată prilejul perfect de punere în evidenţă a puterii artistice şi de creaţie a poporului român din Transilvania. G. denumire care denota fineţe. că ele pot fi expuse fără nici o teamă chiar la Londra. Bariţiu a afimiat că profitul material putea fi privit din două perspective: pe de o parte. câştigul obţinut de Asociaţiune în urma vinderii obiectelor dăruite de unii expozanţi şi care a fost mai mic decât s-a preconizat iniţial.doar 2200 -.

Ţara Bârsei Ovidiu SAVU PUBLICISTICA LUI AUREL A. ani în care publică destul de mult. „Plaiuri Săcelene". Dr.a fost însuşi Aurel A. dar şi revoluţiei de la 1848. a majorităţii. şi tatăl său. Aurel Mureşianu .ro / www. ca şi „Universul". Aurel A. care i-a fost bunic. MUREŞIANU (I) „Destinul a dat şi va da fiecărui popor o misiune pe acest pământ. „Gazeta Cărţilor". lucrări ce au aparţinut generaţiilor care s-au succedat în acest neam de intelectuali. ca istoric şi publicist. El şi-a făcut debutul jurnalistic la începutul secolului al XX-iea la ziare din Viena şi Budapesta.ro . constând în acte. dar şi la „Gazeta Transilvaniei". şi mai ales „Gazeta Transilvaniei". care stau în calea desvoltării sale. Mureşianu. Mureşianu. Un exemplu în acest sens este „Albumul comemorativ" dedicat bunicului său. În arhiva Muzeului memorial „Casa Mureşenilor" sunt adăpostite numeroase documente. care. locuitorilor din Şcheii Braşovului. Mureşianu (1889-1950) începe din anii studenţiei. împotriva căruia nu se poate pune nici o piedică artificială. Popoarele care nu sunt decât mici părţi organice ale întregului ce se numeşte umanitate. carte apărută în anul 1913 şi care reprezintă debutul în domeniul istoriei.cimec. „Revista istorică". la care a continuat activitatea cultural-publicistică a predecesorilor săi: Iacob Mureşianu. urmează în desvoltarea lor un curs natural. „Arhiva someşană". în opera sa istorică şi publicistică. s-a afinnat mai ales în perioada interbelică. Este deci în natura lucrului ca interesul întregului. Unul dintre prm111 exegeţi ai istoriei Mureşenilor. în acelaşi timp ocupându-se şi de studierea biografiei şi faptelor unor înaintaşi. având de altfel şi o pregătire de istoric (studiase la universităţile din Leipzig şi Paris) pe care a valorificat-o pe deplin. " (Aurel A. În scrierile istorice şi de ziarist el 99 http://tara-barsei.redactori şi proprietari ai „Gazetei". să primeze asupra părţilor sau fracţiunilor. Dintre revistele sau ziarele la care colaborează amintim: periodicul „Ţara Bârsei". Un membru marcant al acestei familii a fost Aurel A. apărut între anii 1929 şi 1938. Mureşianu acordă. Mureşianu) Activitatea gazetărească a lui Aurel A.şi cel mai de seamă. un loc aparte Braşovului. continuând astfel tradiţia culturală a familiei sale. articole. „Dimineaţa". activităţii „Gazetei Transilvaniei" din acea perioadă îi dă o atenţie cu totul aparte. Iacob Mureşianu.

a. Între anii 1929 şi 1938 Aurel A. în acest ultim text se repun în discuţie polemicile privind ideea continuităţii românilor. studiu dedicat revoluţiei de la 1848 şi în care este descrisă situaţia românilor înainte şi după 1848. Gh. Mihai Eminescu. Pe lângă albumul comemorativ. dintre care îi amintim pe: Simion Bărnuţiu. Andrieşescu scria că este „dialectică şi revoluţionară". Mureşianu să ofere cititorului o imagine cât mai completă privind opera complexă a cărturarului braşovean. Rămâne ca cercetările viitoare asupra activităţii istoricului şi publicistului Aurel A. şi „O nouă contribuţie la istoria Românilor în evul mediu".ro . George Bariţiu. o revistă de cultură importantă. în care autorul încearcă să dovedească originea românească a unor toponime din această zonă. şi în suplimentul cultural „Foaie pentru minte. evenimente relatate într-o epistolă a lui Bărnuţiu către Iacob Mureşianu. Nicolae din Şcheii Braşovului. Ioan şi Gh. Iorga. precum şi păstrarea unor obiceiuri şi tradiţii româneşti în portul şi limba ciangăilor din zona Săcele. anticipând din 1913 influenţa şi creşterea puterii militare a Germaniei. „Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3/ 15 Maiu 1848". În cele relatate mai sus am prezentat sumar câteva aspecte din activitatea jurnalistică a lui A. preotul Radu Tempea. Un alt studiu literar-biografic este cel dintr-o broşură tipărită în 1926 cu privire Ia „Mihai Eminescu şi întemeierea României June 1868-1871 ". Articolul „Iluzia «dacică»" reprezintă o nouă viziune istorică cu privire la unitatea regatului dac. dintre negustorii şi preoţii braşoveni îi numim pe aceia care au sprijinit înfiinţarea unor şcoli româneşti sau au luptat pentru cauza românilor din Ardeal. avem a evidenţia articolele politice apărute după dictatul de la Viena din 1940. Mureşianu. în 1919 îi apare un studiu social-politic şi diplomatic. semnalăm şi alte apariţii editoriale: „Clădirea şcoalei româneşti de către popa Mihai în anul 1597". care a reuşit tălmăcirea documentelor Mureşenilor şi valorificarea lor în articole sau cărţi din domeniul istoriei. episcopul Nestor loanovici ş. Referitor la publicistica inserată în „Gazeta Transilvaniei". Iuga. RudolfOrghidan. când România pierde nord-vestul Transilvaniei. Mureşianu îşi dovedeşte înclinaţiile spre politologie. Ovidiu Savu analizează obiectiv opera şi faptele unor mari reprezentanţi ai culturii româneşti. intitulat „Problema europeană şi Românii". trasat de V. Dintr-un studiu intitulat: „Şcoalele naţionale centrale şi liceul «Andrei Şaguna» din Braşov'· se observă evoluţia şcolilor româneşti braşovene de-a lungul timpului. Pârvan şi N. într-o perioadă când acest capitol din istoria românilor îşi avea un punct de vedere generalizat.cimec. A. Mureşianu publică peste 35 de articole în periodicul „Ţara Bârsei''. Nicolae Cepescu. „Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei" este o lucrare în care Aurel A. mai trebuie menţionate: „Dările de seamă" şi „Scrisorile" apărute tot în „Ţara Bârsei". al politicii şi culturii naţionale. inimă şi literatură". precum Zaharia Nicolau. Mureşianu au fost: „Originea ciangăilor din Săcelele Braşovului". după 1939. Despre lucrarea „Iluzia «dacică»" reputatul istoric şi arheolog I. la care colaborează elita intelectualităţii braşovene din acea vreme. În afara acestor articole de istorie.ro / www. unde trebuie să spunem că publică. în care se găsesc informaţii inedite despre prima şcoală românească şi biserica Sf. studii social-politice şi interpretări ale documentelor inedite. 100 http://tara-barsei. Alte lucrări importante semnate de Aurel A. Nica.

8-9. Braşov. La sfârşitul studiului (ce va fi publicat în următorul număr al acestei reviste) vom prezenta şi unele articole care s-au scris despre activitatea lui Aurel A. 1921 Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3115 Maiu 1848. 1919 Problema europeană şi Românii. 3. Iacob Mureşianu(/812-1887). 6. legată de activitatea istorică şi publicistică a sa. Mureşianu". 5 iulie 1921. I. precizând locul şi paginile unde se găsesc studiile scrise de nepotul lui Iacob Mureşianu. 1922 Ce a fost şi ce ar trebui să fie partidul naţional al Românilor din Ardeal şi Ungaria. prilejuit de împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea „Gazetei": „De la începutul ei «Gazeta» a avut şi are până astăzi cel mai însemnat rol între ziarele româneşti. 16 p. nr. 66 p. 1921. Publicistica lui Aurel A. Vom prezenta o bibliografie cronologică. cu precizarea că o lucrare exaustivă. O scrisoare inedită a lui Bărnuţiu din 7 aprilie 1848. Tipografia Arhidiecezană. 1913. descendent al Mureşenilor. Tipografia „A. Din istoria relaţiunilor Românilor din Principate cu cei din Transilvania şi Ungaria. I. 15 ianuarie 1921. în care se vor afim1a numeroşi intelectuali români. Mureşianu Activitatea publicistică la „Gazeta Transilvaniei" a familiei Mureşenilor a fost continuată de Aurel A. Braşov. Sibiu. Mai menţionăm că o parte din informaţiile bibliografice ce urmează sunt preluate din studiile nepublicate ale regretatului cercetător braşovean Mircea Gherman. Cap. Mureşianu. Album comemorativ. nr. Mureşianu".cimec. şi anume perioada interbelică. I.ro / www. s'a ocupat şi se ocupă cu acelaşi interes de viaţa publică şi de cultura naţională a Românilor de pretutindeni". Mureşianu. 1913 Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei. 84 p. care colaborează la multe alte ziare şi reviste din acea perioadă de revigorare culturală românească. 34 p.ro . Braşov. retipărire din „Gazeta Transilvaniei". Tipografia „A. în „Revista vremei" (Bucureşti). Mureşianu. 101 http://tara-barsei. 1913. Tipografia Gott. ea a fost şi este organul de publicitate al tuturor Românilor. Imperialismul. Într-unul din articolele din „Ţara Bârsei" Aurel A. în „România viitoare" (Ploieşti). noiembrie 1921. 15 martie 1921. În paginile de mai jos vom prezenta o bibliografie a lui Aurel A. Mureşianu dă un citat din „testamentul" lui Aurel Mureşianu. nici nu 'se poate realiza. deoarece multe articole nu le semna sau le scria sub pseudonim. nr. nr. Studiu social-politic-diplomatic. 1919. Ea n'a fost şi nici nu este ziarul unei singure confesiuni religioase sau al unei grupări politice.

Ibidem. nr. nr. 327. Bran isce et Comp. p. Ibidem. De la Braşov la Bitolia. 26 decembrie 1926. festiv. la moartea văduvei eroului general Groza.nr. 8 septembrie 1925. 27 aprilie 1924. 323. 303. 2. 322. 2 mai 1926. luptele Românilor braşoveni pentru câştigarea independenţei lor municipale (1735-1738). 296. 25 iulie 1926. 283. p. Ibidem. p. 5. Ibidem. Mureşianu''. nr. Testamentul sau „ diata" din anul J 794 a. nr. nr. 75 ani). Din însemnările . 353. 1-111. Ibidem. nr. p.fruntaşului braşovean Ioan Boghici. 19 p. nr. 235. 22 iunie 1924. Ibidem. p. 297. în „Carpaţii". R.ro . Teofil Frâncu despre Mihail Eminescu. 2 . Ibidem. I. Arheologul şi istoricul ceh Dr. 102 http://tara-barsei. 1926. Ibidem. nr.cimec. din Ardeal. 18 iulie 1926 (republicat în nr. nr. 356. nr. I. 8 noiembrie 1925. 244. nr. F. 11 octombrie 1925. nr. nr. 25 aprilie.fruntaş român braşovean de acum 200 de ani. Ovidiu Savu 1924 Calităţile politice şi culturale ale poporului român. p. Ibidem. Ibidem. nr. Un mare neguţător braşovean de acum un veac. I l aprilie 1926. 1926. Casa unui.R.femeilor române din Buda" din anul 1815. 294. 331. R. Ibidem. Ibidem. 324. 333. 295. 334. 315. Cea dintâi însoţirefemeească a neamului nostru „Societatea. 31 august 1924. 300. Tipografia „A. nr. I. Braşovul în 1848-1849. nr. 339 . nr. 330. nr. 18 octombrie 1925. 11 iulie 1926. în „Carpaţii".ro / www. în „Carpaţii". 28 iunie 1925. 3. nr. I. în „Adevărul". Ibidem. 18 aprilie. 29 noiembrie 1925. 228.fi·untaş român braşovean în secolul al XVlf!-lea. 20 iunie 1926. 292. 28 februarie 1926. l. nr. Pic despre începuturile Braşovului românesc. nr. 27 iunie 1926. p. F. Ibidem. Bucur Popp. 335. lui Avram Iancu. Moştenirea lăsată de către un. 4 octombrie 1925. 321. 23 septembrie 1925. Din trecutul marelui negoţ român braşovean. 19 decembrie 1926. Ibidem. ale lui Iacob Mureşianu. nr. nr. Un răspuns ziarului „ Kronstadter Zeitung". I. nr. 1926 Mihail Eminescu ş1 111temeierea „ României June" ( 1868-1871). Ibidem. 30 mai 1926. 306. nr.. 75 de ani de la intemeiera R. Ibidem. 354. Braşovul în 1848-1849. p. Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu (1794-1867). p. nr. nr. Originile Astrei. 9 ianuarie 1927. 1925 Un document inedit relativ la istoria şcoalelor române din Braşov. Braşov. 25 decembrie 1925. 339 . 1-2. 8 septembrie.. Ibidem. 15 ani de la moartea lui Aurel Mureşianu.

26 iulie 1928. nr. Ibidem. nr. Misiunea metropolitului Şuluţiu la Viena în Octombrie-Decembrie 1861. Reacţionarii de la 1848... Cine afacut Alba Iulia?. Ibidem. 4 martie 1928. nr. nr. nr. R. Şuluţiu şi solidaritatea naţională. 438. 419. Bucureşti. (p. 15 aprilie 1928. 418. Semicentenarul independenţei. Ibidem. nr. Ibidem. 357. nr. 429. Ibidem. 195-227). Primirea triun?fală a metropolitului Şuluţiu la Braşov în August 1861. Salut de la Transylvanie auxfreres /atins. 8 ianuarie 1928. 4 noiembrie 1928. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". R. 359. 409. Originea Memorandului. 1928 Un inventar românesc de haine şi scule din anul 1778. 358. 408. nr. Ardealul şi Vechiul Regat. Ibidem. Conferinţa naţională din Aprilie 1863. nr. 12 februarie 1928. nr. Ibidem. 386. 12 august 1928. C. 374. 448. 432. Cauzele crizei de solidaritate naţională la Românii ardeleni. Ibidem. 422. 379-381. 16 ianuarie 1927. 445. nr. nr. Ibidem. Alexandru Papiu llarianu. 364. nr. I O iunie 1928. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". 391. 416. Publicistica lui Aurel A. în „Carpaţii". „Gazeta Transilvaniei" întâmpina astfel proclamarea independenţei României. 453. nr. Alba Iulia. nr. I iulie I 928. 25 martie 1928. nr. Ibidem. de către popa Mihai în anul 1597. nr. 6 noiembrie 1927. 27 mai 1928. nr. nr. 435--440). Planurile lui Andrei Mocioni pentru înfiinţarea unui stat naţional român în cadrele unei Austrii federative. 441. 1928. Partidul românismului. 30 p. 424. Centenarul doctorului Ioan Raţiu. nr. Ibidem. Mureşianu 1927 Clădirea şcoalei româneşti din Braşov. 30 ianuarie 1927. (p. Ibidem. 428. 2 decembrie 1928. Ibidem. 413. nr. Ibidem. 3 iunie 1928. 407. 454. 433. I9 iunie-3 iulie I927. 6martie·1927. 9 septembrie 1928.ro / www. în „Carpaţii'". Ibidem. nr. 103 http://tara-barsei. Temeiurile romanice ale renaşterii noastre naţionale. 1927. Ibidem. nr. nr. IV. 23 ianuarie I 927. IV. I ianuarie 1928. 375. nr. Ardealul în 1877. Politica naţională după I 848. C. 15 mai 1927. nr. 11 septembrie 1927. nr. 430. 395. 15 ianuarie 1928. 22 mai 1927. Ibidem. 20 februarie 1927. Ibidem. 24 iunie 1928. Originea României Mari. 29 aprilie 1928. 399. 18 martie 1928. Bucureşti. 9 octombrie 1927. Geneza partidelor naţionale române.ro . 7 august 1927. 18 noiembrie 1928. 30 septembrie 1928. 455. Ibidem. 362. Ibidem. nr. nr. nr. nr. 22 aprilie 1928. nr. nr. Ibidem. nr.cimec. Tinerimea de după 1848. Antecedentele istorice ale renaşterii noastre. 5 p. I I noiembrie I 928. 457. teatrul demagogiei de partid?.

nr. extras din „Ţara Bârsei". 462. Tipografia „Unirea". 499-505. 206-220. nr. p.. 2. nr. Cu trei scrisori din 1888 ale lui G. 5 p. Tipografia „Unirea". înainte de Junimea. 463. în „Ritmuri" (Braşov). nr. Tipografia „Unirea". Braşov. 103-117. 14 p. 11. extras din „Ţara Bârsei". p. p. 104 http://tara-barsei. I. Editura autorului. 13 ianuarie 1929 . Ioan Georgescu: Dr. Documente pentru istoria Memorandului. 123-141. nr.. 314-334 (+anexe doc. III. Tipografia „Unirea". 464. I.. p. 20 ianuarie 1929. Braşov. I. Încercări de îndreptare a limbii în Ardeal. I. 111-130.. 24-31. extras din „Ţara Bârsei". Ibidem.ro / www. Ibidem. nr. Braşov. Ibidem. 22 p. III. 324-330. 204-217. Braşov. I O. Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. 12 p.. II. Ibidem.). 467. 21 p. 1930. I. nr. . li. 5. III. 50 de ani din luptele naţionale ale Românilor ardeleni. Originea. nr. 6. 1930. p. Braşov. extras din „Ţara Bârsei". Ibidem.... p.. Braşov.. în „Ritmuri" (Braşov). Braşov. nr. p. I. 1931. Presa românească înainte şi după 1848. p. Braşov. Braşov.ro . în „Carpaţii". 1929. 8 p. nr. extras din „Ţara Bârsei". Bilanţul comercial al lui Zaharia Nicolau din anul 1787. III. Tipografia „Unirea". Bariţiu şi Ioan Raţiu adresate lui Aurel Mureşianu în chestiunea redactării Memorandului. degenerescenţa şi tragedia Habsburgilor. 9 p. 1931 Rolul Ungurilor în dezastrele românismului din anii 1865-1866. extras din „Ţara Bârsei". Un inpiedecător al avântului naţional al Românilor braşoveni de acum 200 de ani: popa Teodor Baran. 1931. nr. Ibidem. 17 p. Braşov. 2. Tipografia „Unirea". Ovidiu Savu 1929 Temeiurile istorice ale politicei noastre naţionale. 3. 1931. nr. 2. în „Transilvania".. Braşov.. 15 p. Un dascăl braşovean necunoscut din veacul al XVII-iea. nr. p. nr. Tipografia „Unirea". 1929-1931. nr. p. Andrei Mureşanu intim. 6 ianuarie 1929. 459-461. Un capitol necunoscut din istoria Românilor ardeleni: Românii apărători ai Braşovului în războiul cu Curuţii (1704-1709). nr. II. aprilie-mai 1929. p. 4. Cu două scrisori inedite. Braşov. nr. III. Sibiu. incomplet. 1929. Tipografia „Unirea". 34 p. nr. Când Bismarck avu de gând să trimeată dorobanţii români în Ardeal. 1930 Ştiri nouă despre refugiaţii munteni la Braşov în secolul al XVIII-iea şi în răzmeriţa dela 1821. Vechii liberali şi solidaritatea Românilor ardeleni. Ioan Raţiu (1828-1928). I..Împărăteasa Elisabeta. nr. I. Tipografia „Unirea". 1931. Împăratul Francisc-Iosif /. 16 p. Tipografia „Unirea". 144 p. 14-28. Ibidem. Tipografia „Unirea". Ereditatea şi degenerescenţa Habsburgilor. Prefectura română a Ţării Bârsei din 1848 şi 1849. Ibidem. 3-15. nr. p. 3. iunie 1930. 1931. 71-82. . octombrie 1929. 2. Episcopul Nestor Ioanovici (1765-1830). p. Lucruri nouă din trecutul Românilor braşoveni. 1928. 211-222. III. p. în „Ţara Bârsei".cimec. 1930. I O februarie 1929. 1931. 3. 4-5.

nr. 1933. 1932. 270-273.. 1932. 4. 4. Ibidem. + 2 hărţi. 2. nr. · Două cărţi de judecată din veacul al XVJ/1-lea ale „ Conzistoriurului episcopesc neunit·· al Ardealului. „Ţara Bârsei". 1933. Braşov. 195-21 O. Resumat de lecţiifăcute la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. p. Braşov. p. 9 p. împotriva împilării ţăranilor români din „ teritoriul crăiesc". în „Ţara Bârsei". Bucarest. IV. 1933 Iluzia . 216-224.. Conferences donnees ala Sorbonne. Ibidem. I. 3. nr. Atelierele Socec & Co.. Braşov. 5 p. în „Ţara Bârsei". 142-151 {+O alegere de dascăl şi de gocimani la Cristian în 1783 +Cum s 'a desfiinţat poarta românească a Braşovului?+ Însemnări din 1817 în turnul bisericei lui Petru Maior din Reghin + Un document important din răsmiriţa dela 1848). 105 p. 132 p. nr. p. I Op. rev. extras din „Boabe de grâu". Marea Neagră şi Carpaţii Nordici: Tracii. nr. Tipografia „Unirea". Ed. Tipografia „Unirea".cimec. 1934. 299-3 17. Mureşianu 1932 Protestul din Dieta Ardealului dela 1751. 3. Braşov. 32 p. p. nr. nr. 3. Sciţii. p. 4. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională". 5. VI. 261-263. Alexandru Lapedatu: Abolirea protectoratului rusesc în Ţările Române (1834-1858). Editura Institutului de Istorie Naţională al Universităţii Cluj. Ibidem. Ioachim Crăciun. 1934 Iluzia „dacică". p. Analistu/ maghiar ardelean Stefan Szamoskăzy şi Mihai Viteazul. Ibidem. nr. IV. 2. în „Ţara Bârsei". Iorga: O altă istorie contemporană. Cu portretul scriitorului braşovean Gheorghe Nicolau ( 1770-1851).. 1933. p. Cronicarul Szamoskăzy şi însemnările lui privitoare la Români. aprilie 1933. Monitorul Oficial. 1933. 2. „ Compania" de comerţ levantin de odinioară a Braşovului în lumina nouelor documente publicate de d-l prof N. Marea Adriatică. nr. Sarmaţii şi Dacii. p. I Op. extras din „Ţara Bârsei". Tipografia „Unirea"... nr. 175-176. IV. I. 2-3. I. nr. în „Ţara Bârsei". Tipografia „Unirea". 387-391. IV. Publicistica lui Aurel A. nr. V.ro . IV. 1933. Bucureşti. studiu despre religia şi naţionalităţile popoarelor care au locuit la începuturile erei creştine ţinuturile dintre Balcani.ro / www. 11 p. N. 4-12. Ibidem. VI. 3. Bucureşti. un proces de denationalisation. IV. 1934. 1932. 1932. p. Braşov. Câteva dovezi vechi de viaţă şi cultură românească la Braşov. nr... 82 p. Braşov. Braşov. Moştenirea unui preot român braşovean la 1579 şi alte pagini din trecutul Ardealului. Bucureşti. 6. Iorga. nr. 1928. 105 http://tara-barsei. 176-177. Iluzia „ dacică". nr.. IV. în „Ţara Bârsei". Tipografia „Unirea". Geţii. 11 p. 1933. Şcoalele naţionale centrale şi liceul „Andrei Şaguna" din Braşov. Popa-lisseanu: Sicules et Roumains. nr. mai-iunie. 2. p. 12 p. 1932. 187-190. nr. Tipografia „Unirea". N. 5.. V. Deux siecles d'histoire de Venise. p. Documentele procesului Memorandului. Iorga. V. 4. VI. + 2 ii. Ibidem. Tipografia „Unirea". dacică". Ibidem. 3. Cluj. VI. Braşov. 2. G. 1932..

passim. l 933. Joachim Crăciun. VI. Aurel A. 1933. 2. 177-178. Festschrţft der Buchdruckerei Johann Gătts Sohn. Braşov. p. XV-X\'. 90 p. Braşov. Repere bibliografice: I. p. în „Ţara Bârsei". 1967. Mircea Gherman. 2. 1937. Bibliographie de la Transylvanie roumaine. Cluj. 1972. Braşov.ro / www. 3. 4. Ţara Bârsei. în „Tribuna". Ovidiu Savu Tontsch Herman: Die Honteruspresse in . VI. 376-377. Biblioteca şi Arhiva Mureşenilor. Aurelian Sacerdoţeanu: Marea invazie tătară şi Sud-Estul european. Cluj.ro . în „Ţara Bârsei'". 1929-1938. *** Cărturari Braşoveni sec. 106 http://tara-barsei.:/00 Jahren. nr. + 1 hartă. Bucureşti.cimec. Mureşianu.

1935-1941. În 7 cazul Ilenei. _1900-196_1). aflaţi în vizită la Veneţia. Ei se vor căsători cu aceia pe care-i vor alege" 9 .ro / www. Presa italiană a interpretat întâlnirea ca un Pe aceeaşi temă au mai apărut: Ion Scurtu. Regina Maria o poate declara pe fiica sa „emancipată". în „Magazin Istoric". tânăra principesă a României vrăjise multe inimi. un oaspete american al Curţii Regale: „Câte regine ale Europei au fiice care au devenit ele însele regine?" . 107 http://tara-barsei. Fond Casa Regală. Triniton. viitorul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven • Suverana României devenise o „soacră a Balcanilor". Avea Regina Mamă planuri matrimoniale pentru Domniţa Ileana? Legăturile matrimoniale stabilite până atunci de familia regală română au fost încheiate cu familii domnitoare din ţări balcanice vecine. A select ion of Documents. p. 5(410). 21 mai 1924.). nr. Regină a Iugoslaviei. Cu toate acestea. p. p.C. un subiect favorit pentru rubricile mondene ale presei internaţionale. 2003. Principele moştenitor al României. Reginei Maria nu-i plăcea să recunoască că a influenţat căsătoriile copiilor săi. Regina Mamă a Regelui Mihai. Ed1ted by Diana Fotescu. Regina Maria îi scria fiului său. mai mult sau mai puţin întemeiat. s-a încheiat o altă eăsătorie cu familia regală greacă. Bucureşti. dosar 420.A... The Center for Romanian Studies. Principesa Elisabeta de România s-a căsătorit cu Diadohul (principele moştenitor) George al Greciei 3 . mai 2001. Principesa Maria (Mignon. Ileana şi-a sărbătorit majoratul 2 . au fost întâmpinaţi de Ducele de Aosta. Ed. ' Ibidem.ro .I. viitorul Rege George al II-iea al Greciei ( 1922-1923.N.C. În august 1925. tronul Regatului Bulgariei sau că putea avea parte de un destin regal mult mai strălucit ca regină a Angliei sau a Franţei (!)8. Frumoasă. iar pe 10 martie 1921. căci aşa cum se întreba.l. suveranii Regatului român. între Elena de Grecia 4 . Tabloul matrimonial a fost completat la 8 iunie 1922. ' Principele moştenitor George al Greciei ( 1890-1947). an XXXIV. 31 ianuarie 1929. că ar dori să o căsătorească pe Ileana cu un prinţ străin bogat care ar accepta să locuiască în 10 România. 111-130. Regina îi declara amuzată aceluiaşi oaspete că fiicei sale favorite îi rămăsese.Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale (în continuare D. 1998. în februarie 1925.A. şi Carol. ea declara presei că: „Niciodată nu-mi voi sacrifica copiii. De acum. conform Statutului membrilor Familiei Regale. nr. scrisoarea Reginei Maria către Principele Carol. v11torul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven ( 1921-1934). Americans and Queen Marie of Romania. 24.N. pentru completarea tabloului matrimonial balcanic. 7 Alexandru I Karageorgev1c1 al Serb1e1 (I 888-1934). 52. Alegerea viitorului său soţ devenise. Ţara Bârsei Nicolae PEPENE DIN ISTORIA FAMILIEI REGALE ROMÂNE CĂSĂTORIA PRINCIPESEI ILEANA DE ROMÂNIA 1 La 23 decembrie 1926. adică „. f. Regina era foarte mândră de „expansiunea" matrimonială a familiei sale.cimec. În anul 1924. Dar. (Sitta. La 21 februarie 1921. . Elena. ' Regenta autorizase actul la 14 august 1927 . cumnata Elisabetei. serie nouă.personale. Principesă de Grecia. 64-69 şi Narcis Dorin Ion. Corespondenta Reginei Maria către Carol II. dosar 1/2. Nuntă la castelul Peleş. 1947). Fond Casa Regală. "0 Interviu pentru „Daily Mirror" reluat de Ga:eta Transilvaniei. Carol. A doua fiică a_ Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand. spirituală şi plină de viaţă. Divorţată de Principele Carol în iunie 1928. reşedinţă a reginei Maria şi a prinţesei Ileana. 1896-1982). 2. Principesa Ileana . ' D. Iaşi-Oxford-Portland. într-o scrisoare din ianuarie 1929. Castelul Bran. prin căsătoria Principesei Maria5 cu Alexandru I 6 Karageorgevici al Serbiei. „bună de măritat".

l81unie 1930. 24. p. Ga:eta Transilvaniei. 1984. The Las/ Ro111antic. Principele de Asturia. 31 ianuarie 1930. după ce o văzuse într-o vizită făcută părinţilor săi. Astfel. „un băiat foarte frumos. Baron de Fiirstenstein. Bucureşti. I.personale. A b1ogrq_phy ojOueen Marie o(Roumania. Sucureşt1. Ga:eta Transilvaniei. 10..1. 135. blond. o bună prietenă a Reginei Maria. 160. 373. nr. În vara anului 1930. 7 februarie 1930. 327. Ileana către Carol. 29 ianuarie 1930. 14 Tinerii îndrăgostiţi hotărăsc să se stabilească în România.A. nr. Fond Casa Regală.I . p. În primăvara anului 1929. 11. Am1ntm dm vwţa d1plomat1ca.C. Mutius.C. care era bolnav de hemofilie 12 . Humanitas. 1-3.Regenţa Mihai I. I O mai 1931. nr. În orice clipă sunt gata să te servesc fiindcă îmi eşti Rege şi apoi eşti fratele meu pe care îl iubesc atât de mult" 19 . sportiv. Ed. dosar V . 11 Universu/. noul Rege a hotărât să-i restrângă apariţiile publice. p. 11. 9. concluzia ministrului român era că: „Nu e prima oară când ziarele atribuiesc principesei Ileana un nou logodnic şi probabil nu va fi nici ultima oară" 11 . 1 '' D. Dar Regele. la scurt timp după anunţarea logodnei. însoţind-o pe Regină într-o vizită în Spania. op.N. era cu un rang după membrii familiei regale dar înaintea celorlalţi regenţi. 13. 17 În timpul „Restauraţiei". îşi anunţa intenţia de a cere mâna Ilenei. dezminte ştirea. Nicolae Pepene gest de curtoazie făcut de duce faţă de viitorii săi socri.. " Hannah Pakula. Missy Regina Ro111âniei. Guy Gauthier. " Ga:eta Transilvaniei.N. cit. deranjat de popularitatea Domniţei şi de strânsa legătură a acesteia cu Regina Maria.cimec. guvernul german „sfătuia" guvernul român să renunţe la proiectata căsătorie. moştenitorul tronului Spaniei. fiul Principelui de Pless. nr. 17 Raoul Bossy. 2000. 202. hotărât să nu împartă cu nici un alt membru al familiei regale puterea politică şi popularitatea de care se bucura familia regală. dosar 22 /1930. 1993. 13 Cei doi s-au cunoscut la un bal mascat la Palatul Cotroceni. distins" 20 . Lexel îi cere mâna Ilenei. declarând corespondentului ziarului „Corriere delia Sera" că prezenţa suveranilor la Veneţia se datora „marii dragoste pe care suveranii şi în special regina Maria o au pentru acest minunat oraş". După câteva zile petrecute împreună la Predeal.380/1930. vreau să te mulţumesc. " Raoul Bossy. 3 septembrie 1925.A. 108 http://tara-barsei.N. f. la scurt timp. p. London. scrisoare din 8 211 decembrie 1930. Ileana s-a logodit cu Contele german Alexandru (Lexel) de Hochberg. însă.. Regele Carol li . „Socotindu-se moralmente obligat să deschidă ochii celor în drept". Cât despre logodnicul italian. Regele Carol. a informat în mod oficial Ministerul Afacerilor Externe român despre reputaţia îndoielnică a logodnicului german. Ileana îi scria Regelui Carol al II-iea: „Te rog să înlături neîncrederea ce o ai în mine căci ştii cât de mult ţin la tine şi cum mă doare să te văd supărat. 16 Însă. nr. nr. scrisoarea Principesei Ileana către Principele Carol. Fond Casa Regală. dosar V. Ga:eta Transilvaniei. Cl-lumanitas.ro .C. Fii îngăduitor. voi.ro / www. f. " Universu/. "' D.. vreau să fac bine. Alianţa matrimonială a fost respinsă de Regina Maria din cauza problemelor grave de sănătate ale prinţului. Însă ministrul român la Roma. Ileana se afla într-un voiaj în Egipt • Ea a salutat gestul politic 18 al fratelui său. dar sunt tânără şi greşesc fără să vreau. Toată lumea îl găsea pe conte „delicios şi având maniere şarmante şi decizia de a rămâne în ţară l-a făcut foarte popular" 15 • Logodnicul Ilenei urma să primească titlul de Principe român şi conform protocolului statului român. Phoenix Giant. Ga:eta Transilvaniei.385/1930. La începutul anului 1930.personale. Lahovary. un aristocrat bogat din Silezia şi al Principesei de Pless. Contele aparţinea uneia dintre cele mai vechi familii princiare germane. " D. ambasadorul Germaniei la Bucureşti. p. 16D. Fond Casa Regală . nr. la schi. 31 ianuarie 1930.A. Principesa îl întâlneşte la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg. p. La sfârşitul anului 1930. 3 februarie 1930. 48. familia regală română hotărăşte să rupă logodna. înalt. a găsit o soluţie simplă de „a scăpa" de sora sa: Ileana trebuia să se mărite cu un prinţ străin şi să plece din ţară.l.

Se pare că reîntâlnirea nu era întâmplătoare. 77. Ileana îi cere fratelui său binecuvântarea şi consimţământul ca şef al Casei Regale. Arhiducele. împreună cu fratele său Franz-Josef. p. Regele Carol al II-iea. 21 Hannah Pakula. 66. la reşedinţa regală din Sinaia. op cit. IO mai 1931. Aici. " Ga=eta Transilvaniei. op.cimec. Anton şi familia sa se retrag în Spania. Însă nu a fost şi ultima căsătorie a unui membru al familiei regale celebrată în România. viitorul este în mâna Domnului. p. Ileana îl reîntâlneşte pe Arhiducele Anton. întorcându-se dintr-o vizită Ia Paris..I. op cit. considerând că prezenţa unui Habsburg ar fi o sursă de conflicte în Transilvania. Ileana a anunţat oficial că intenţionează să se căsătorească cu arhiducele austriac. 109 http://tara-barsei. unde a deschis. cit. era câştigătorul a numeroase concursuri aviatice internaţionale.. un nume demn de un arhiduce de Austria. în Viena imperială. scrisoare din 26 aprilie 193 I.ro / www. cu Ioana Dolette Dumitrescu.. un service automobilistic şi de aviaţie. nr. 48. ln umbra coroanei României. deoarece: „Simt că am întâlnit cu adevărat omul care mă va face fericită. fiindcă am aşa de multe de orânduit înainte" 26 • A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române. amintiri şi comentarii editate de Oh. 385. cit. p. 24 Căsătoria Ilenei a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română. Corespondenta Reginei Maria către Carol II.A. Şeful Casei Regale Române. judeţul Caliacra.cred că împreună cu Anton voi putea înfăţişa (sic) viaţa sigur. cit. p. însă .N. · Narcis Dorm Ion. după care s-a stabilit la Barcelona. Ileana a ales „ultima duminică din această lună. Ileana şi Regina Maria. fiind cunoscute preocupările Ilenei pentru călărie. 11 I. câteva luni mai târziu (noiembrie 1931 ).Buzău • Declaraţia de căsătorie dintre Principesa Ileana şi Arhiducele Anton a fost autentificată la Judecătoria Mixtă din Balcic. " Ion Scurtu.ro . op. s-a angajat la uzinele Ford din Londra. 1991. Ed.. laşi. Maria". întoarsă de la Balcic. alături de Regele Carol al II-iea. Împătimit aviator. p. op.C. 385: D. de la reşedinţa verilor Hohenzollern. p. infanta Spaniei. născut la 20 martie 190 I. 23 Anton era fiul Arhiducelui Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana şi al Arhiducesei Blanka de Bourbon. Fond Casa Regală.cum am credinţă în El. Pe 20 aprilie 1931. deoarece. pe cei doi logodnici îi apropia şi pasiunea pentru sport. Iniţiativa s-a dovedit inspirată.Hannah Pakula. răspund unei invitaţii primite din Umrich. 111-112. fiind pentru prima oară când un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială. l l I. automobilism şi yachting. căci în auguste post de Sf.. viitoarea familie de Habsburg a participat. îşi dă acordul. primit în amintirea naşilor de botez. dar nu acceptă ca viitoarea familie să locuiască în ţară. fostă Săveanu. Regina ~'. Numele complet al Arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef lgnatz Raphael Michael Margaretha Nicetas. p. La întoarcerea în ţară. morganatică de 27 această dată. la 3 iulie 1931. Din istoria familiei regale române În martie 1931. dosar 532. "' Ibidem. '' Narcis Dorin Ion. Astfel. absolvent al Şcolii Superioare de Inginerie din Madrid. iar mai devreme „nu e cu putinţă. Desigur. După proclamarea Republicii Austria. Principele Nicolae şi-a înregistrat căsătoria. Arhiducele fiind chemat la dorinţa 21 expresă a Regelui Carol al II-lea. . „căci e mai răcoare şi liniştit şi este loc pentru invitaţi" 25 . " Prinţul Nicolae de Hohenzollern. la primăria din Tohani . Buzatu în colaborare cu Stela Cheptea şi Sorin Pârvu. Moldova. 28 Pe 18 iulie. găsind în el tovarăşul şi reazămul de care am atâta nevoie" 22 . documente. Casa Regală Română a hotărât ca nunta să se sărbătorească pe 24-26 iulie 1931. în România. Regina Maria.

p. A doua zi dimineaţa. " lbidem. cu o cununie catolică la Assisi dar şi cu o altă cununie ortodoxă la întoarcerea la Sofia35 . de teama unui contlict cu Regele Italiei. cu care Vaticanul încheiase Concordatul (Acordul de la Lateran din 11 februarie 1929). cu Regele Boris al Bulgariei.n. părinţii mirelui. Până la căsătoria Principesei Ileana. 1250. cir. După ce au asistat la serviciul religios. Iugoslavia). sau. op. până la urmă. o decizie puţin credibilă pentru Bossy: „cunoscând-o pe tânăra Domniţă cum o cunosc . n. " Ibidem. toate alianţele matrimoniale ale membrilor familiei regale române. pe lângă ceremonia de nuntă catolică. Principesa Ileana a acceptat doar o ceremonie catolică. 110 http://tara-barsei. Victor Emanuel al Iii-lea ( 1900-1944)._JJ. Principele de Leiningen şi Baronul Albrecht. Pentru că prin biserica ortodoxă simţea „duhul Ţării Româneşti". botezaţi conform statutului Casei Regale Române în religia ortodoxă... însoţiţi de familia princiară Hohenzollern. Nicolae Pepene Elisabeta. şi una ortodoxă. 8. Dar Papa Pius al XI-iea.mă îndoiesc foarte tare. 1248. dar „ţine ca ea să fie urmată de o cununie săvârşită de Biserica ortodoxă".n. ei nu ar veni la 37 nuntă şi ar declara că nu-şi dau consimţământul" . Ileana şi-ar fi dorit.) şi Arhiducesa Bianca (Blanka . op. nu ar fi exclus să treacă şi ea odată. Ileana şi logodnicul său. mai limpede. Dimitrie Ghica. Principele de Leiningen. se grăbesc să telegrafieze lui Carol că. el nu va acorda dispensa de căsătorie" 36 . 184. Deoarece „impresia generală este că logodnicii s-ar fi consolat. nu o cred deloc" 32 . oricare ar fi ea. dar va fi precedată de o logodnă binecuvântată de clerul ortodox" 34 . p. " Ibidem.ro / www. cil . îi comunica lui Raoul Bossy că. 184. op. nr. Principele şi Principesa de Hohenzollern. cil. an IV.. 30 O problemă delicată în pregătirea nunţii a fost apartenenţa mirilor la confesiuni diferite. au fost oaspeţii mănăstirii Sinaia. la un parastas oficiat la Curtea de Argeş pentru pomenirea Regelui Ferdinand 29 • După slujba religioasă. ei au fost conduşi prin muzeul mănăstirii şi paraclisul vechi de către arhimandritul Serafim Georgescu. Patriarhul Miron Cristea refuzând să participe la ceremonie. Gestul a provocat o reacţie pe măsură din partea Bisericii Române Ortodoxe. p. dar familia Habsburg se opune. "' Ibidem. mai târziu. Spre supărarea opiniei publice româneşti. preotul catolic şi protonotar apostolic Vladimir Ghica. cerând să fie căsătoriţi de patriarhul nostru. 31 Ministrul român de externe. Fiindcă situaţia devenise „gingaşă" . 22 iulie 1931. la legea lor". Principele Nicolae. rămâne intransigent: „Dacă are loc o ceremonie ortodoxă. nr. 20 iulie I931.cimec..ro . " Papa Pius al XI-iea nu a pulul rrotesta. 6. lăsând să se înţeleagă că: „viitoare soţie şi mamă de catolici. fiica marii Ducese Kirill. Principesa Giovanna. Ileana îi scria Regelui: „Simt că se rupe ceva-n mine la gândul că părăsesc Ţara fără a primi binecuvântarea bisericei în care am fost botezată şi am crescut şi am învăţat să mă exprim prin ea" 33 • Astfel.. 11 Raoul Bossy. Ileana şi Anton ajung la Peleş în seara aceleiaşi zile. Vaticanul a refuzat. "· Raoul Bossy. Ileana a mai făcut o concesie: „căsătoria va fi celebrată după ritul catolic. 183. familia regală şi oaspeţii săi au plecat cu trenul regal la Sinaia. Regele Carol al Ii-lea îl trimite la Roma pe 38 fratele ministrului de externe al guvernului Iorga. C11re11111I. n. p.). p. Arhiducele Lepold Salvati (Salvador . Principesa Maşka. în acel caz. având experienţa nunţii fiicei Regelui Italiei. '' Ibidem. după o vizită la Braşov. 129. au fost încheiate cu Case regale de aceeaşi apartenenţă religioasă (Grecia. " Narcis Dorin Ion. Victor Emanuel al III-iea. Într-o scrisoare către Cardinalul-secretar de stat Eugenio Pacelli (viitorul Papă Pius al . neacceptând nici măcar o rugăciune ortodoxă.

" Curentul. Anton. fără caracter de celebrare a unei căsătorii. p. " După „Restauraţie". p. p. Elena.ro . După ce argumenta juridic varianta sa. Regele George al II-iea al Greciei a plecat. p. religia catolică nu va avea decât de câştigat. I şi nr. în mod public. 197. Dimitrie Ghica. care dorea. imediat după căsătoria civilă. oficiată de autorităţile municipale şi ministrul justiţiei. nr.cimec. 27 iulie 1931. ministrul român concluziona: 39 „Prin urmare. După negocierile cu Vaticanul. nr. prestigiu şi încredere din partea poporului român. Arhiducele Anton şi fratele acestuia. ministrul de externe român. După slujbă.dând o satisfacţie de ordin sentimental opiniei publice româneşti şi ortodoxe" • Sfântul Părinte era sfătuit 40 „să cedeze din ceea ce consideră principii imprescriptibile şi că. " Universu/. regretând că situaţia politică instabilă l-a reţinut în ţară. în schimb. La liturghia ţinută în 23 iulie 1931. 46 1 '' Ibidem. recunoscător" 41 . la mănăstirea Sinaia. 186-187. 198. înainte de a intra în viaţa conjugală. Franz-Josef. nr. p. Regele Carol al II-iea a decis ca fosta sa soţie să poarte titlul de „Majestate'·. după ritul catolic roman" . la Londra încă din 17 iulie. Ele au fost urmate de Regina Elisabeta a Greciei. Dacă Regele Alexandru al Iugoslaviei îşi conduce soţia până pe peronul gării din Belgrad. 26 iulie 1931. ci sunt doar o chemare a binecuvântării cereşti asupra viitorilor soţi . să se spovedească şi să se împărtăşească. p. 185-186. 5. I. Principesa Ileana. mătuşa miresei. după rugăciuni ale clerului ortodox. Mama Principelui moştenitor Mihai a sosit la gară alături de Regina Maria. dar nu şi pe cel de „Regină a României". fiica marelui Duce Kirill. familia regală trebuia să găsească şi o soluţie capabilă să menajeze orgoliile Bisericii Ortodoxe Române. 187. 1248. împreună cu mama sa. Drumul Domniţei la Sfânta Împărtăşanie a fost organizat cu mult fast. împreună cu mama sa. 22 iulie 1931. 20 iulie 1931. plecând la reşedinţa sa de la Dragoslavele. ar constitui garanţia exterioară şi esenţială cea mai solidă. p. 197. " Universul. an XLIX. Blanka de Bourbon. Din istoria familiei regale române Xii-lea). 20 iulie 1931. indiscutabil că aceste rugăciuni nu au deloc caracter sacramental de unire religioasă. p. ca pentru orice alte perechi divorţate. îndeplinirea căsătoriei c"ivile de către ofiţerul stării civile. Principele Nicolae. Victoria Melita. astfel încât căsătoria catolică. prin căsătoria Arhiducelui cu Principesa. considera că pentru Carol şi fosta sa soţie „este tot atâta stingherire să se întâlnească. "' 41 Ibidem. 7. Ibidem. unchiul Regelui. 42 De la nuntă au lipsit toţi cumnaţii miresei. căci nu este şi nu a fost niciodată vorba de o reconciliere sau despre o anulare a divorţului" 44 • Totuşi. faptul că aceste rugăciuni ar avea loc înainte de oficierea căsătoriei civile a Principesei Ileana cu Arhiducele. 43 Regele Carol al II-iea. ar arăta. la plecarea din Bucureşti a „Majestatăţii Sale" Elena45 şi a fratelui acesteia a asistat o mare parte a familiei regale. 111 http://tara-barsei. să fie considerată unica celebrată şi să se poată considera că unitatea Arhiducelui Anton şi a Principesei Ileana nu a fost celebrată religios decât o singură dată. p. 1250. 4. Principele Ernest de Hohenlohe-Langenburg. mulţumită ace~tei toleranţe asupra unui aspect secundar. De altfel. ca „bună creştină". nr. susţinea că „în ipoteza unor rugăciuni făcute de clerul ortodox. 5 şi nr. Principesa Maşka (Maria). au asistat Regele Carol al II-iea. 26 iulie 1931. Prilejul a fost oferit chiar de mireasă. Elena de Grecia nu a putut participa la nuntă datorită interdicţiilor dictate de fostul său soţ. patriarhul a părăsit Sinaia. fără să ţină cont de atitudinea suveranului. principii de Hohenzollern etc.ro / www. aflat alături de rudele elene în vagonul regal al Orient Expres-ului până la Paris. "' Curentul. împreună cu sora sa. 1248. de către Patriarhul Miron Cristea.

preşedintele Germaniei. Anton. căsătoria fiului său.i Curentul. Duca. 49 În după-amiaza zilei de 24 iulie au sosit la Sinaia socrii miresei. a. Regele Albaniei.ro . ''' Universul. 52 Prima zi a ceremoniilor căsătoriei princiare. I. dosar 31311931. nr. 8. Fond Casa 47 Regală . 1297. p. Principele şi Principesa de Leiningen au fost cazaţi la castelul Pelişor.embrie [931. nr. 48 La invitaţia familiei regale. La 4 septembrie 1931. 199. 27 iulie 1931. „Drapelele naţionale fluturau pe clădirile publice.I. nr. preşedintele Senatului Mihail Sadoveanu etc. preşedintele SUA. La ceremonie au participat numeroşi corespondenţi de presă din străinătate. a fost ultima sărbătoare mare a familiei sale la care a participat. Al. la festivităţi a participat elita politică românească: prim-ministrul Nicolae Iorga. în apartamente special amenajate. 1255. 27 iulie 1931. la numai 64 de ani.A. p. N. 28 iulie 193 I. G. mareşalul Prezan.N. Gen. „Luminile oraşului". preşedintele Chile. 198. Argetoianu.cimec. 1255. p. nr. Artur Văitoianu. 51 Regina Marioara. până la Hindenburg. '" Universu/. Arhiducele Alfons. dosar 148/ 1931. p. 198. 27 iulie 1931. Sinaia a uitat de orice altceva. dosar 348/ f. 50 Pentru Arhiduce. Universu/. 6. 7. p.The San Francisco Chronicle'" ~i .ro / www. Iuliu Maniu. 27 mite 1931. nr. de la Herbert Hoover. Lupu. Octavian Goga. nr. I. Arhiducele Leopold Salvador de Habsburg a murit. p.. iar toţi ceilalţi oaspeţi au fost găzduiţi la castelul Peleş. 47 Familia regală a primit felicitări din întreaga lume. plecat la tratament la Kissingen. p.C.A... 5: Curen/11/. ghirlande de flori cu crengi de brad şi becuri multicolore fuseseră instalate pe stâlpii Corespondenţii ziarelor . Fond Casa Regalei. unii veniţi tocmai de pe coasta Pacificului. '" D. Ion Mihalache. I: Curentul. s-a încheiat cu o serată la castelul Pelişor. 7 sepl. "52 Curentul. A lipsit doar Alexandru Averescu.N. 29 iul ie 1931.I.. 112 http://tara-barsei. şi Juan Esteban Montero. în D. 7. 53 În timpul ceremoniilor. i.Cabinei. p. împreună cu Regina Marioara a Iugoslaviei. 24 iulie. Principesa Ileana. nr. Gheorghe Brătianu. C. Vaida-Voevod.C. Nicolae Pepene Nunta principesei române a fost un eveniment monden de valoare internaţională. şi Zog I. 1527. The San Francisco Examiner". Dr. I. unde invitaţii au putut viziona filmul lui Charlie Chaplin.

67. f. p.cimec. o icoană lucrată la muntele Athos în anul 1580. o vitrină cu un „somptos serviciu de masă în aur şi argint". „echipat pentru turism şi admirabil utilat.000 lei şi primăriei Poeni. nr. dar şi cadoul Marelui Voievod Mihai.000 lei. o salbă din 32 „monezi vechi habsburgice de aur". 198. 67. IO. nr. 55 Ileana. o pereche de papuci brodaţi cu figuri din picturile lui Grigorescu (pe unul figura o ţărancă cu seceră. primăriei Sinaia 25. pe celălalt o ţărancă cu fuior) din partea asociaţiei „Acţiunea patriotică".cu un safir de dimensiuni excepţionale. de construcţiune şi valoare deosebită" şi o broşă de briliante cu insigna Marinei. şi un serviciu de argint pentru cafea" oferite de judeţul Lăpuşna. o cutie „cu mai multe şiruri de paftale de aur" dăruită de „Asociaţi unea Femeilor Române din Ardeal" prin Maria Baiulescu. oferit de regimentul de escortă regală. Cernăuţi. 8. în . de uniforme strălucitoare şi limuzine luxoase. p. dăruită de judeţul Cahul. „un şirag de imense chihlimbare". un vas cu email oferit de judeţul laşi. o călimară de lemn 58 . p. dăruită de primăria Chişinău. Cluj şi Chişinău 50. 27 iulie 1931. 200. N.l. 56 Vineri şi sâmbătă.Înalţilor logodnici". 28 iulie 1931. un serviciu de ceai de aur şi argint oferit de judeţul Prahova şi un altul de judeţul Tutova. sunt de menţionat: avionul „Moth-Haviland". o cutie de sidef. „un covor şi o pânză românească de o rară fineţe". Principesa Ileana a donat pentru săracii primăriilor Bucureşti.. oferită de judeţul Tighina. p. Cabinet. unde se afla unul dintre domeniile sale. 7: Universul. un colier cu pandantiv de briliante montat în platină oferit din partea guvernului de prim-ministrul Nicolae Iorga. oferită din partea Basarabiei de generalul Răşcanu. conţinând „recipisa de depozit a 200 de acţiuni B. „o imensă cupă de argint cizelat. cit. Fond Casa Regală­ .A.. vase în onix oferite de judeţele din Ardeal şi Banat. 1255. o icoană „minunat cizelată în aur". Dintre darurile deosebite oferite .. 27 1uhe 1931. nr. rezultatul propriei îndemânări. o icoană veche „de mare valoare". 55 Din „caseta sa particulară". oferită de judeţul Putna. a avut loc ceremonia primirii de către viitoarea familie arhiducală a felicitărilor şi darurilor prezentate de către diferite instituţii şi personalităţi. un „splendid" covor oltenesc oferit din partea primăriei Sinaia şi un mare candelabru antic de bronz dăruit din partea Uniunii comunităţilor israelite şi 54 Ion Scurtu. 29 iulie 1931. Mihail Manoilescu. „un inel cu perlă roz şi un CEC de 1 milion de lei" dăruite în numele Transilvaniei de către miniştrii Valer Pop şi Ştefan Meteş.C. oferită de către doamnele din Timişoara şi judeţul Timiş -Torontal. cil„ p. în „Sala Florentină" a castelului Peleş. Din istoria familiei regale române de telegraf pe tot parcursul drumului de la gară până la Castelul Peleş". o casetă de aur şi email. 1256. 5 Curentul.ro / www..000 lei.ro .N. oferite de şcoala de aplicaţie din Ploieşti. oferite de Regele Carol al Il-lea 57 . '" 57 Curentul.D. oferit de judeţul Covurlui.OOO lei. „un inel cu briliante într-o cutie Lalique" oferit de Camera Deputaţilor. 24-25 iulie.The San Francisco Examiner"' din 27 iulie 1931 . op. 54 Oraşul era garnisit de vizitatori. dosar 148 / 1931. 113 http://tara-barsei. o casetă de aur. 3. Iaşi." depuse pe numele Principesei Ileana. un „superb vas Galle". bride ofAnton ar royal rites. R. „două vase mari de argint pentru flori" oferite de generalul Iacob ici şi comandorul Păiş. ' Jon Scurtu. op. un colier de briliante şi un altul de perle cu un mare briliant şi. lucrată în aur. 1: nr. dăruit de şcoala de menaj din Ploieşti. 7 vaze de aragonit din produsele fabricii „Aragonit" Târgu-Mureş şi un costum naţional săsesc din comuna Batoş oferite de judeţul Mureş. oferită de regimentul 4 roşiori. Pe platourile Peleşului au venit în costume de sărbătoare numeroşi ţărani din satele din apropiere. primăriei Balcic 40. dăruite de Regina Maria. un tablou japonez în piele. oferită de guvernatorul Băncii Naţionale a României.

C. 6.. urmată de dans. A I. Stan. Universul. generalii şi comandanţii principalelor unităţi 63 . contactat de Caius Brediceanu. un pachet de tutun legat în foi de porumb şi un amnar cu cremene. Universul. După miezul nopţii.E. 187. p. 28 iulie 1931. p. pe lângă care intervine George Grigorcea. festivitatea căsătoriei civile. Martorii mirilor au fost Regele Carol al II-iea şi Principele Friedrich de Hohenzollern pentru Ileana şi Arhiducele Franz-Josef şi Principele Leiningen pentru Anton. p. "' Universu/. p. Anton era apatrid. ''''7 Universul. 28 iulie 1931. p. 27 iulie 1931. venite să salute pentru cea din urmă oară Domniţa care le-a fost căpetenie şi tovarăşă" . Balul a fost deschis de logodnici cu un vals. . Universul. . '''1 Ion Scurtu. 28 iulie 1931. "' Raoul Bossy. mirii au plecat la castelul Peleş pentru ceremonia religioasă. Drumul era deschis de doi jandarmi din regimentul 69 ''' Curentul. după unele surse.N. nr. ''' Ibidem. op. înalţii demnitari ai statului.adolescente cu chipurile bronzate de soare. 27 iulie 1931. înveşmântată în soare şi în azur. cele două guverne. '" Curentul. viitoarea Arhiducesă de Habsburg a înaintat o declaraţie redactată de directorul general al Domeniilor Coroanei. cât şi guvernul din Luxemburg. 29 iulie 1931. Regele retrăgându-se. p. 200. I. însă atât guvernul din Liechtenstein.C. 198. Guvernul român a încercat înainte de nuntă să-i găsească Arhiducelui o patrie adoptivă. a codului civil şi a dosarului care cuprindea Statutul Curţii Regale a României" . ale studentelor de la I. Anton va rămâne deci un austriac fără drepturi în ţara sa de origine" 65 . 200. I. iar aproape de Peleş au fost înşiruite „în uniformele lor pitoreşti cohortele cercetaşelor.F. La înmânarea darurilor. 29 iulie 1931. 3. ministrul Justiţiei. Hamangiu. Universul. 6." La recepţie au luat parte. din consideraţiune pentru Austria. Regelui. p. nr.A. S. şi de la O. p. Splendidele uniforme ale ofiţerilor de gardă se amestecau cu toaletele multicolore ale doamnelor de la Curte şi ale invitatelor şi cu fracurile de culoarea «bleu de roi» ale aghiotanţilor şi secretarilor M. Margareta. p. 1257. 1257. Nicolae Pepene Comunitatea israeliţilor spanioli din Bucureşti. într-o „dimineaţă triumfală. La ora I O. „Dansul a fost foarte animat. 5.ro . nr. 5. cit. op. După ceremonia civilă. „nu au dat rezultat. 199. După întrebările rituale a fost cerut şi obţinut consimţământul suveranului. 59 Corpul diplomatic a dăruit logodnicilor un „superb vas de flori". „a adresat soţilor întrebările şi a primit răspunsurile acestora în limba română şi în limba franceză. la castelul Pelişor s-a desfăşurat într-un cadru restrâns. 1256. şefii partidelor politice. 1255. în prezenţa familiilor regale şi arhiducale şi a unor apropiaţi ai acestora. '' Curentul. M.cimec. 28 iulie 1931. 27 iulie 1931. I. 199. p. cunoscută de amândoi mirii" 68 .. „Acţiunea patriotică" i-a oferit mirelui un cadou inedit: o tabacheră românească cu chipul Ilenei. nr. I.În faţa unui crucifix. ministrul român la Viena. i s-a spus că „simbolizează adagiul românesc: «Răbdare şi tutun»" 60 . şefii de misiuni diplomatice. 200. nr. '' Curellful. nr. 1256. 198. urmaţi de Principele Nicolae şi sora Arhiducelui Anton. Pe aleile reşedinţei au fost desfăşuraţi soldaţii regimentului de gardă. 114 http://tara-barsei. nr. S. 67. Pe 26 iulie 1931. 3. 67 ofiţerul stării civile. p.. peste 300 de persoane . p. 29 iulie 1931. 7. '"' Curentul. În ajunul nunţii sale. Familia regală română şi oaspeţii săi au încheiat seara zilei de 25 iulie printr-o recepţie dată la castelul Pelişor. circa 600 de persoane 62 . 61 printre care foşti prim-miniştri. balul a luat sfârşit. p. ministrul României la Bruxelles. 29 iulie 1931.F. însufleţită de febrilul neastâmpăr al miilor de drumeţi sosiţi din ajun şi în zori" s-au desfăşurat ceremoniile 66 căsătoriei civile şi religioase. Era o atmosferă încântătoare. nr. nr. 29 iulie 1931. nr. nr. după altele. prin care îşi menţinea cetăţenia română64 • În schimb.ro / www. nr. refuză să prenumere un Arhiduce printre supuşii lor. cit.

care aruncă reflexe şi umbre pe 711 71 Universul. Arhiducesă de Austria.cimec. Şi slujba nupţială începe sub lumina tremurătoare a celor opt făclii uriaşe.ro . 1.Cabinet. dăruită de Împăratul Napoleon I soţiei sale. În prima trăsură care a intrat pe sub frontalul castelului Peleş. În mijlocul holului mare al palatului a fost amenajat un altar.ro / www. Cununa florilor de lămâiţă îi împodobeşte tâmplele. „Un zâmbet prietenos luminează chipul tinerei mirese. Apoi venea Principele moştenitor Mihai. Ginerele şi-a întâmpinat aleasa oferindu-i un buchet de crini albi. 29 iulie 1931. în „The San Francisco Examiner" din 27 iulie 71 1931 . Ibidem. lung de 40 de picioare. peste care pluteşte o străvezie maramă de tuile. primit în dar de la guvernul ţării în ajun". Trăiesc din nou. 78. 72 Coroniţa de aur decorată cu diamante. însoţit de Principele de Leiningen. nr. 31. · Ileana. 74 Mirele „soseşte în urmă. un „landou a la Daumont". 1257. nr..A.). viitorul socru.C. f. 73 Rochia de nuntă a Domniţei a fost creaţia unei case de modă din Bucureşti. Nota dominantă a decoraţiunilor a fost dată de o mulţime de ghirlande pline de trandafiri roşii şi albi. 8. după modelul şi desenele Reginei Maria şi nu a fost văzută înainte de nuntă de admiratorii Jienei deoarece creatorul a sugerat că acest lucru poartă ghinion. asociaţie care se aflase sub directul patronaj al Principesei. Fond Casa Regală. 29 iulie 1931. Când cortegiul a ajuns la Peleş. F. În uniformă de general de vânători de munte. Arhiducele Leopold-Salvador. a luat loc în stânga. Voalul din fir aurit. Naşii de cununie au fost martorii de la cununia civilă. în uniforma gri a vânătorilor de munte. fusese primită cadou de la Leopold-Salvador de Habsburg. care înaintează spre făclii cu fruntea încinsă în diadema de aur din care se despleteşte torentul de beteală scânteietoare. Ileana.C. 29 iulie 1931. nr. Arhiducesa Maria-Luiza. p. 70 Reşedinţa regală era împodobită cu steaguri şi flori. 72 Curentul. nr.I. 78. urmaţi de Regina Maria şi însoţitorul său. dosar 148 /1931. 115 http://tara-barsei. în uniforma cenuşie a ulanilor imperiali. fanfara batalionului I de vânători de munte a intonat imnul regal. Humanitas. Bucureşti. 200. revărsată în cute flexibile peste trena purtată de patru copile brune. cu privirile pline de o candidă sfială. Regele Carol al II-iea şi Principele Friederich de Hohenzollern din partea Ilenei şi Principele de Leiningen şi Arhiducele Franz-Josef din partea lui Anton. şi era o bijuterie de familie. flancat de torţe uriaşe. alături de Principele Friederich de Hohenzollern. Pe altar a fost aşezat un tablou pictat de Holbein reprezentând-o pe Maica Domnului. îmbrăcat în unifonnă de cadet de aviaţie. Regina Mamă purta o rochie din mătase albă şi o pălărie de aceeaşi culoare. bride of Anton al royal rites. p. Domniţa poartă o rochie crepe-satin alb. Regele Carol al II-iea. 29 iulie 1931. Regele Carol al 71 Ii-lea a condus-o pe sora sa la altar. Ga=eta Transilvaniei. s-au aflat Regina Maria şi Leopold-Salvador de Habsburg.D. 1999. era opera fetelor din Asociaţia Femeilor Creştine (A. pe decolteul trandafiriu străluceşte superbul colier de platină. Principesă de România. 6. iar trupele regimentului de gardă au prezentat onorul. purtată peste părul tuns scurt şi vopsit roşcat. " Ga=eta Transilvaniei. p. în fracul svelt. urmaţi de Regele Carol al Ii-lea şi Ileana într-o trăsură trasă de patru cai. Din istoria familiei regale române regal de escortă. Înalţii oaspeţi se aşează pe fotoliile Ia picioarele cărora sunt aşternute perne de velours roşu.N.

N. Alexandru Cisar. iar directorul şcolii. 29 iulie 1931. 200. 29 iulie 1931. Principesa a 80 avut o discuţie neplăcută cu Regele Carol al Ii-lea. şi-l depune pe perna roşie de la picioarele Regelui Caro1" • 75 Liturghia a fost ţinută de înalţi prelaţi romano-catolici: benedicţiunea a fost dată de Arhiepiscopul de Bucureşti. "71 Curentul.trenuri speciale scutite de plată etc. p. Umberto Kaldewey. p. "'' Curentul. 29 iufie 1931: Curentul. La plecarea din Peleş. 78. 200. Ga=eta Transilvaniei. Alături de ei au apărut călări. după care tânăra pereche princiară a plecat cu un avion condus de Arhiducele Anton la Mtinchen. au oficiat Abatele Vladimir Ghika (care a ţinut şi predica). După ceremonia religioasă.cimec. 1257. 29 iulie 1931. Ileana şi Anton. fostul confesor al Regelui Ferdinand. „îmbrăcaţi în zale şi cu căciuli de dorobanţi". care i-a tăcut cunoscut surorii sale că „ea nu este fiica regelui Ferdinand. cu scurte opriri la Budapesta şi Viena. 1257. vizitele la noi în ţară prea des n-ar fi indicate din multe şi multe considerente politice" • 81 În după-amiaza zilei nunţii. Nicolae Pepene chipul palid al Madonei. 200. După praznic. multe din prerogativele şi privilegiile acordate unui membru al familiei regale române nu i se mai pot acorda ei în viitor. că în urma căsătoriei ei cu arhiducele. p. însoţită de „tradiţionalul taraf de lăutari cu cobză şi nai".) Orga îşi revarsă armoniile. Ileana şi Anton au plecat în luna de miere. cortegiul regal a fost întâmpinat de o „nuntă ţărănească". nr. 29 iulie 19JI. " Narcis Dorin Ion. mirii au primit o casetă cu o relicvă preţioasă: o fărâmă din rămăşiţele Sfintei 76 Tereza. ca . 78 La prânzul de încheiere s-a sărbătorit cu şampanie franţuzească şi vinuri româneşti din pivniţele regale şi s-a dansat pe muzica orchestrei conduse de maestrul Dinicu.C.de pildă . 6. Nuntaşii. cit. topite în melodioasele acorduri ale violoncelului.A. Fond Casa Regală. au mers să depună coroane de flori la cimitirul eroilor armatei române căzuţi în primul război mondial. unnaţi de Regele Carol al II-iea. ''' D. 1257. 78. ci a lui Barbu Ştirbey. 3. Episcopul Fischer şi însărcinatul de afaceri al Nunciaturii apostolice. nr.. nr. 29 iulie 1931. Se pare că după terminarea petrecerii. Primul popas a fost o săptămână la castelul Bran. nr. p. 130. nr. („. dansau şi salutau mirii cu chiote şi focuri de armă. 3.. într-un lin zbor planat. Regina Maria şi Principele Mihai. îmbrăcaţi în costume populare. Mireasa şi-a lăsat buchetul 77 pe soclul monumentului. şi că.1. Principesa Ileana. 6~ Universul. Junii Braşovului şi „un car alegoric cu domnişoare din Sinaia". f 4. 116 http://tara-barsei. 3: Ga=eta Transilvaniei. dosar 313/1931. 29 iulie 1931. nr. Din partea Papei. 291Ulie 1931. " Universul. „Răspunsurile serviciului religios" au fost date de corul maicilor de la Notre-Dame din strada Pitar Moş. Marele voievod Mihai ia din mâinile Domniţei Ileana buchetul nupţial. op. 77 1 Ga=eta Transilvaniei. supus străin. 78. p. mirii 79 şi oaspeţii lor au urmărit de pe platoul terenului de golf de la Peleş „zborurile avioanelor fără motor ale şcolii de la Codlea: coborând de la Bucegi. p. nr. La un semn al Suveranului. nr. 6. p. în general. nr. 29 iulie 1931.ro / www.ro . profesorul Alfred Ladengang a aterizat pe pajiştea verde" . ' Universul. trimis special la Sinaia de Papa Pius al Xi-lea.

Ileana îi scria mamei sale: 87 „Dacă viaţa noastră este pe jumătate de fericită pe cât sunt urările de bine pe care le-am primit. 528. Fond Casa Regală.C. o cruce frumos incrustată în sidef. 1266. au fost întâmpinaţi de un grup de călăreţi. au aterizat pe aerodromul „Mathiasfcild". tânăra familie Habsburg a plecat la Budapesta cu un avion pilotat de Anton. f. "' Carpaţii. 6 august 1931. '. S. simbolul intrării Domniţei în rândul nevestelor. p. 117 http://tara-barsei. nr. „un popas admirabil pentru viligiaturiştii din Carpaţi". nr.p. După un zbor de o oră. 1267. 30 JUiie 1931. 3. nr. iar din partea coloniei de cercetaşe din Bran. nr. Personale Maria. 1258. 1258. Apoi s-au înapoiat la Bran" . drumul Reginei. 20 I. I. " Universu/. Arhiducele scuzându-se faţă de personalul legaţiei române care i-a aşteaptat la aerodrom „că şederea în frumoasa capitală a Ungariei a fost atât de plăcută încât au uitat cu totul de momentul plecării". „în dreptul şcolii normale de fete. an X. 6.1219/1931. '" Ibidem. '· Ibidem. I (lb. 27 aprilie 1930. 6. p. p. iar Ileana a fost aşteptată de doamnele române din colonia vieneză cu buchete de flori. "' Universu/. "'' D. Din istoria familiei regale române În drumul spre reşedinţa Reginei Maria. O micuţă cercetaşă a oferit darul brănenilor: o icoană veche şi un ştergar „de legaţ la cap". 6 august 1931 şi Universul. După două ore de zbor au aterizat pe aerodromul „Aspem" din Viena. nr. 30 iulie 1931. engleză). 8 august 1931. nr. nr. 91 Pe 8 august.. la hangarul aerodromului „Aspern". 30 iulie 1931. Fond Casa Regală. 8. mirii au fost sărbătoriţi de locuitorii Predealului şi Râşnovului. 9. Ileana şi Anton s-au pregătit de voiaj venind cu avionul dinspre Bran la Sinaia şi. deschis în aprilie 1930 de râşnoveanul Voicu Popa84 • La intrarea în Râşnov. nr. I. 1265. unde au fost salutaţi de membrii familiei de Habsburg. II. Fericită de felul cum au întâmpinat-o brănenii. 90 A doua zi. care i-a condus în mijlocul localnicilor. de către un grup de cercetaşi. 6. iar după-amiaza au fost primiţi de regentul Horty la reşedinţa din castelul Gi:idi:illi:i. ei au tăcut o plimbare cu maşina prin Budapesta şi împrejurimi în compania Arhiducelui Josef-Francisc şi a soţiei acestuia.. Predeal-Valea Râşnoavei. 201. la pregătirile de plecare ale familiei arhiducale. Apoi tinerii s-au cazat la hotelul de lux „Hungaria".ro / www. ora 15.1219/1931.cimec. Principesa s-a despărţit cu greu de admiratorii săi. în costume pitoreşti" ocupase întreg spaţiul de la intrarea în Bran până la poarta castelului. '" Curentul. nr. în „condiţiuni excelente". 85 Branul i-a aşteptat „plin de soare şi flori" 86 .A. Pe 3 89 august. venind de la Sinaia. familia arhiducală părăseşte Budapesta. maşina tinerei perechi imperiale a fost oprită printr-o panglică tricoloră. Apoi perechea imperială s-a îndreptat spre 82 Bran pe „drumul nou". '" Curen/I//. Curentul. într-o vizită cu caracter „exclusiv şi privat". 29 iulie 1931. În Predeal. p. 208. noi vom fi foarte fericiţi" 88 . unul dintre cântecele populare preferate. dar nu înainte de a asculta „Fedeleşul". Regelui. care au căzut în poiana castelului. voi. „au tăcut şi câteva viraje. 2. p. şi-n asistenţa unei mulţimi entuziasmate". primarul le-a oferit pâine şi sare. f. p. Avionul a fost dus la hangar „sub supravegherea personală" a lui Anton. p.N. dosar V. cu o întârziere de două ore.1.A.l. Automobilul condus de Anton a poposit pentru aproape o oră la hanul „La Pârâul Rece" 83 . 7 august 1931. I. după ce au vizitat fabrica de avioane din Ghimbav. li. 30 iulie 1931. p. lăsând şi două scrisori adresate M. 1257. „Lumea coborâtă de pe plaiuri. dosar V. voi. " D. nr.N.C. După ce au trecut pe sub „porţi de triumf'.ro . 92 Un corespondent de la „Petit Journal" a asistat. Personale Maria. Domniţa Ileana i-a vorbit ziaristului de „ideile sociale şi "'1 Curentul. Cu câteva zile înaintea plecării de la Bran. deasupra castelului Peleş.

În drumul spre Germania. Pr111c1pesa Ileana. 13 septembrie 1931 si nr. Beatrice de Bourbon y Orleans 95 -. Articolul se termina cu aprecierea autorului că „niciodată nu va putea exprima farmecul moral şi fizic care se desprinde dintr-o personalitate atât de încântătoare'm. 9. născută la 21 mai 1935. cit. va ţine familia Arhiducesei departe de ţară. Dominic-Nicolae (Niki). 21 S. 74. nr. p.cimec. 215. nr. sau oriunde ar fi. op. şi din păcate fratele meu consimte.. dată de cei şase copii.. '" Curentul. au poposit la Kremsmuenster. Din păcate. Nu le pot ierta mai ales durerea ce o fac mamei. cir. lângă Viena. op. Ileana şi Anton s-au mutat la Modling. pag. unde îi aştepta Regina Maria şi sora cea mai mare a Ilenei. ).inchen. ) doare îngrozitor de mult" 98 . e guvernul Ţării care mă înlătură de ţară azi. 13 august 1931. Astfel a decis guvernul cu nepăsare şi cruzime. p. Imediat după încheierea lunii de miere. născută la 15 ianuarie 1942.ro . nr. Ileana ar fi dorit să nască primul copil la Bran. Trebuie să rămân aici. nr. însă autorităţile româneşti i-au interzis intrarea în ţară: „Nu mi se îngăduie venirea-n ţară. 6: Universu/. 97 Regele Carol al Ii-lea. 41-42: Hannah Pakula. Nicolae Pepene umanitare care au inspirat-o întodeauna în relaţiunile cu femeile şi fetele din ţara sa natală". nr. 205-207. Maria-Magdalena (Magi). fosta Regină a Greciei. Divorţul s-a pronunţat în anul 1954.. mă neagă şi se leapădă de mine.. să-mi închidă uşa casei părinteşti sub scuza că e un pericol ca un Habsburg să fie născut în România( . deşi nu s-a înscris în regulile matrimoniale ale familiei ei. '"' Cia=eta Tra11sdva111e1. dar departe de ţară printre străini. Ileana şi Anton au onorat o invitaţie la Sigmaringen. Elisabeta. Universu/. născută la 18 decembrie 1933. Arhiducele Ştefan s-a născut la 15 august 1932. pentru o zi. De la Mi. nu a putut salva o căsnicie greu încercată de dificultăţile prin care au trecut cei doi soţi în timpul celui de al doilea război mondial. · B1blioteca Academ1e1 Romane. 59.. 1272. :. op. '" Ibidem. 18 septembrie 1932. După ce guvernul austriac le acordă permisiunea de a se întoarce în Austria.100 Ileana şi Anton au mai avut încă cinci copii: Maria-Ileana (Mino/a). Frumuseţea familiei sale. 13 august 1931.. 132-133.ro / www. S 7 (41 )/CCLIV: vezi ş1 Raoul Bossy. cit. la Modling. 118 http://tara-barsei. Cia=eta Transilvaniei. 94. Mai mult. tinerii au aterizat pe aerodromul din Linz şi. îşi aduce nepoţelul de la Viena la Bran. pe 99 15 septembrie 1932. '" Narcis Dorin Ion. 9. Manuscrtse. cil. p.o 94 casă închiriată de la sora Reginei Maria. 13 august 1931.. consecvent planurilor sale politice. însoţită de Ileana şi Anton. pe un pat sub care Regina Maria a presărat pământ adus din România. 391. născut la 4 iulie 1937. Principesa Ileana nu a respectat legământul făcut în faţa altarului la 26 iulie 1931. p. p. 27 septembrie 1931. legându-i mâinile acuma când copilul ei are nevoie de ea( . Ileana şi Anton se întorc la Bran. Alexandra (Sandi). p. Regina Maria. op. unde aveau stabilită reşedinţa permanentă . la numai o lună de zile după naşterea lui Ştefan. pe I Oaugust. iar în perioada 15-20 august s-au dus la Londra 96 . născută la 2 octombrie 1939 şi Elisabeta (Herzi)..

passim: nr. nici un 5 amănunt din timpul zborului. 22). Lockheed cu 1O locuri şi Douglas cu 21 locuri (Istoria . a existat lângă Ghimbav un aeroport civil de pe care decolau şi 1 aterizau două avioane zilnic. în 1941. România avea numeroase aeroporturi .. de la agenţia de voiaj. Craiol'a. iar pentru un zbor extern formalitălile de l'amă. ln acelaşi an îşi începe activitatea celebra companie olandeză KLM. însă în 1939 a fost amenajat un teren şi la Ghimbav. • . 239). în completarea curselor externe. Au fost construite primele aeroporturi la Băneasa şi Arad. p. ln plus. Peste numai un deceniu. control şi îmbarcare durau 20 de minute (România aeriană. avioanele româneşti LARES zboară pline··. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Acest fapt se petrece la mai puţin de un sfert de secol de anul 1919. 2002. 119 http://tara-barsei. 2003. Cu toate acestea . Băneasa. iar un an mai târziu se constituie compania franco-română. Cluj şi Constanţa. Chişinău. „Oficialitatea noastră cât şi publicul au î11ceput să preţuiască TIMPUL ca factor economic"".. iunie 1942. nici un sentiment.ro / www. şi patru legături cu Interval. Se ajungea din centrul Capitalei la aeroport în 15 minute. 243 ). Braşovul avea din 1925 o fabrică de avioane cu un aerodrom. Cernăuţi. Călăraşi. 2003. Puţini ştiu că. în România s-au folosit 15 tipuri de avioane. Noua societate avea capital mixt: 2/3 ca_pital de stat şi 1/3 capital privat (Istoria„ . publicate în acelaşi ziar. iar înainte de plecare culege informaţii de la Lares. Constanţa. 18). . Braşov. Dispar în 1940 două curse . p. Turnu Severin). nascut langa Codlea. Braşovul este racordat devreme la reţeaua aeriană. În aprilie 1939 Mihail Sebastian călătoreşte cu avionul la Balcic. Satu Marc. p. passim. . p. 44). Târgu-Mureş.pud Ioana Pârvulescu. 1984. . accentuate şi de evenimentele din Balcani.cimec.externe (Bucureşti-Praga si. Cetatea Albă. iar . Galaţi. Cluj. devenind astfel principalul aeroport al Braşovului. stafii aeriene (Bazargic.ro . 17 decembrie 1965. secundare (Balcic. chiar dacă Ia început avioanele erau deservite de piloţi militari şi exista un singur loc pentru pasager. Cum remarcă Ioana Pârvulescu. Existau aeroporturi pnm:ipale (Arad. 6 Declanşarea celui de-al doilea război a avut la început efecte negative pentru aviaţia civilă din România . 17-18 (25-26). 20-21 (28-29). iar primul dintre ele se afla la 7 kilometri de Bucureşti (istoria aviaţiei române. Turnu-Măgurele. ziarele anunţă8 că 7 navigaţia aeriană este reluată. Braşov. . Bucureşti: Varşovia). în „Volkszeilung·'.materialul de zbor al LARES-ului are serioase ascendente calitatil'e asupra celui al celorlalte companii străine pe care războiul le-a surprins cu avioane vechi··. 232. Editura Transilvania Expres. aprilie 1938. laşi-Cernăuţi. 240. precum şi numeroase aeroporturi private (România aeriană. 190. Comparatil' cu anii anteriori. o reprezintă construcţia unui aeroport internaţional în apropierea oraşului de sub Tâmpa. Timişoara).. Bucureşti. asigurându-se.. în 1938.. Humanitas. care a fost reorganizată din 20 iulie 1937 şi a „clădit spiritul aviatic al publicului nostru" 3 .•p. aşa cum rezultă dintr-o recentă anchetă sociologică. Drumul la ducere . nr. p..încetarea ostilităţilor pe frontul iugoslav asigură o bună legătură'". Contribuţii româneşti în domeniul aviaţiei.. un rol important jucând compania LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul). . Braşov. care marchează debutul curselor regulate interne în Europa. Însă. 2003.. dintre care cele mai mari erau Junkers cu 12 locuri. ln ziarul Curentul dm 5 mai 1941 se anunţă că . Ein Zeidner Pionier des Flug11•esens. îşi cumpără bilet dus-întors. iar în jurnal notează: „M-am întors ieri dim ineaţă cu avionul. lsmail. Bucureşti.duminică dimineaţa tot cu avionul îl tăcusem" . Horia Salcă. lncă dm 1913 Albert Ziegler. Ţara Bârsei Daniel NAZARE UNAEROPORTLABRAŞOVÎNl~l Una dintre obsesiile elitei braşovene de astăzi. a zburat lânga Ghimbav (Gemat Nussbăcher. argumentul fiind că ··războiul a ajuns şi la graniţele noastre"". A. pentru că doar din 1925 putem vorbi de trafic intern şi în România. mult îmbunătăţit şi cu o infrastructură corespunzătoare.începerea curselor aviatice pentru public a trecut aproape neobservată". loc de relaxare pentru artişti. p. sfârşitul perioadei interbelice marcând 4 banalizarea mitului lui Icar. laşi). 2 Din 1928 s-a zburat din Bucureşti către Galaţi-Chişinău. 234-236). fapt atestai şi de fotografiile făcute pe aeroportul Băneasa. fntoarcere în_ Bucureştiul il1lerbelic. Până în 1940. în primăvara anului 1941.redeschiderea nav1gaţ1e1 aeriene dm Romama nu s-a mai făcut în acest an ca în trecut cu solemnitate la Băneasa"'.

_4).30 plecarea). 5. 3. nu sunt amintite decât oraşele Sibiu şi Arad (Istoria . p. se putea ajunge de la Braşov la Bucureşti.. 17. informa\ia fiind incorectă (Curentul.20). iar din 8 10 mai.35.20)". zborul până în apropierea Clujului cedat Ungariei reprezentând „pentru marele public românesc ( .. Sibiu (8. 20 mai 1941. '' Universul. neaglomerat„ (Ibidem. 11 La deschiderea acesteia a contribuit şi inaugurarea. " Ibidem. în tratatul de Istoria aviaţiei române. Presa a încercat să explice contextul în care a fost inaugurată această cursă.. Direcţia Comercială şi Serviciul Propagandă ale companiei aviatice anunţă că Braşovul este legat pe calea aerului cu oraşele Bucureşti şi Sibiu în 30 de minute. cursele se „reiau·' din 7 mai. pentru care s-au folosit „avioanele româneşti (!). în primul rând. Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda şi Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad 9 • Acestea au fost programate după meticuloase studii. Bucureşti ( 18.oferă poezia pitorescului carpatin într-o măsură necunoscută încă decât celor puţini. Braşov ( 17. 6) "11 Curentul. având 21 de locuri . adaptate ş1 pentru zborul pe timp de ploaie ş1 ceaţă (7 ribuna. 5 mai _1941.ro . care au ţinut cont. 8.50). Din 5 mai este inaugurată şi cursa nr.45). punctual şi . Sibiu ( 17. 18). Braşov (sosirea 8. Daniel Nazare Ardealul: Bucureşti-Arad-Budapesta. iar de la Arad (16).45). complet ocupate" (Ibidem.45). care funcţionează după următorul orar zilnic în ambele sensuri exceptând duminicile: Turda (plecare ora 8). nr. 17 . iar cu Turda în 45 de minute.. Cursa inaugurală din 19 mai 1941 a fost făcută cu un avion Douglas. „E bine să ne gândim la orele lungi pe care le necesită aceste legături între Capitală şi oraşele transilvănene făcute cu trenul chiar când acesta ar fi un rapid cum se cade. plecare 8. p.30). 249). Sibiu ( 17 . I O. 21 mai 1941. plecare 9. 15). a liniei aeriene Budapesta-Satu Mare-Oradea-Târgu-Mureş. Bucureşti (sosire 9. Arad (9. p. Numărul din aprilie-mai 1941 al revistei România aeriană anunţa că „o linie aeriană nouă 10 ( ••• )s-a dat în exploatarea Societăţii Lares pe ziua de 7 mai 1941.cimec. ) o veste în care sunt reunite elemente de mare însemnătate economică şi patriotică". 10). 5 mai 1941. Aşadar. după următorul program: Bucureşti (la ora 7. 7). 1941. 2113 Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad. Traversarea munţilor constituie pentru mulţi o noutate. Deşi există numeroase articole în care este menţionată escala de la Braşov. I O).20. de către Ungaria. Braşov (sosire 9. 2120. Arad sau Turda atât dimineaţa. i. 11 Pe relaţia amintită. iar „sborul . iar dinspre Bucureşti ( 16.30). 17 .50. existând un „mare interes economic şi naţionalist" 13 . I O). plecarea 8. care au avut norocul să zboare în curse speciale sau prin mijloace private" 14 • „Rezultatele acestei linii [Bucureşti-Turda] întrecând cu mult aşteptările au determinat" Direcţia Aeronauticii Comerciale şi Societatea Lares să o dubleze de la 19mai 15 cu o nouă linie (nr.afară de atracţia sa . p. 18 mai 1941. 120 http://tara-barsei. Braşov ( 17 . p. editat în 1 " 1984. cursa Bucureşti-Turda fiind considerată „un viguros răspuns organizării maghiarilor" 12 .. rapidele Lockheed". 7).35.ro / www. Sibiu. Nu lipsesc însă nici accentele retorice. prin cele două curse. cu excepţia duminicilor. cursa nr. p. Bucureşti-Braşov-Sibiu-Arad. p. Turda ( 18. cât şi după- • 16 amiaza. Zborurile se efectuau tot zilnic. linia ardeleană Bucureşti-Turda nr. 31. de interesele oraşelor şi apoi de condiţiile tehnice şi de navigaţie... 2116 pe ruta Bucureşti-Galaţi. Ibidem. 2117) până la Sibiu şi de aici să o prelungească până la Arad. Sibiu (sosire 8. Suni lăudate avioanele Sockheed (I) cu IOlocuri.

cât şi cu cele ale societăţii Deutsche Lufthansa. iar în situaţia în care se venea de la Berlin. Berlin ( 1O). 1941.05). miercuri şi vineri. Pilotul era un tânăr de 28 de ani. Plecarea din Bucureşti era la ora 8. p. pentru că ei puteau ajunge la Budapesta.ro . escala pe aeroportul arădean se scurta la doar 35 de minute. 22 O explicaţie ar fi că ziarul nu avea prea mulţi corespondenţi şi redactori care să acopere toate problemele. iar la întoarcere. costa 84 de mărci la începutul lunii mai 1941 ). Praga. iar din Bucureşti marţi. După cedarea nordului Ardealului ziarul nu a mai apărut la Cluj. Sibiu.35. Faptul este foarte important pentru călătorii care plecau din Braşov.Braşov''). o alta că LARES nu şi-a fllcut publicitate în această publicaţie cu un pronunţat profil cultural.40: 12. Din păcate.40). 10. pe linia Berlin-Bagdad. cu 45 de minute înainte de decolarea avionului. însă despre istoria aviaţiei. 49. cu prilejul primei curse tehnice experimentale Bucureşti-Turda (cu aterizare la Braşov şi Sibiu). ziarul fiind mai mult preocupat de trecut. telefon 32-60 (Ibidem. p. 32. 1O.bolidul s-a aşternut pe aerodromul înverzit de la Ghimbav. 9 mai 1941.1 O: 11. spre deosebire de cea centrală. chiar dacă nu putem asocia această dorinţă cu deschiderea unor linii aeriene cu escală şi la Braşov. 18 Legătura din Arad spre Berlin era rapidă. nu a fost anunţat de aceleaşi publicaţii. chiar pe aeroportul din Ghimbav. Strada Regele Carol nr. joi şi sâmbătă. strada Regele Carol. Aeroportul aflat la Ghimbav avea un număr de telefon ( 14-85). că „braşovenii vor putea călători la Bucureşti cu avionul". cu excepţia ziarului Tribuna. dar nu poate fi complet ignorată. miercuri şi vineri. care. iar sosirile şi plecările din celelalte oraşe aveau loc după următorul orar: Arad ( 10. Totuşi. 15. 13. 6). Pe lângă repetate anunţuri despre deschiderea celor două trasee.35). 1 ' " Nici un articol nu consemnează corect numele avionului. 7. '" Tribuna. Berlin doar schimbând avionul la Arad.ro / www. Arad (15. 12. '" Ibidem. Mutând discuţia pe un alt plan. Viena ( 12. cu escale la 17 Arad. avea sub control un motor de o mie cai-putere. p. La Braşov pasagerii erau transportaţi gratuit la aeroport cu autobuzele LARES. 14. telefon 32-55. aparatul fiind folosit în special de „omul de afaceri" şi de cel „ce-şi preţuieşte timpul". directorul societăţii LARES.50). p. 121 http://tara-barsei. aproape că nu pomeneşte de acest eveniment. Agenţia de Voiaj „Wagon-Lits". nr. Editura Hora. 2001. ziarul Tribuna. Conlribuţii la rnnoaş1erea iscoriei saşilor 1ransilvăneni 1918-194. Se putea merge şi cu trenul (un bilet la clasa I pentru vagoane de dormit. Pentru a oferi doar un singur exemplu. Viena şi Praga. Doar un singur număr din ziarul Ardealul anunţă. observăm că propaganda vremii considera România ultimul punct al Europei în drumul spre Indii. tara fiind îndreptăţită să se alăture şi la Axa aeriană Berlin-Roma. iar din Bucureşti.. Budapesta. în colţul din stânga sus. pe ruta Bucureşti-Berlin. acestea plecând spre Ghimbav din faţa hotelului Corona. 15. Praga ( 15. trei zile mai târziu având loc şi inaugurarea oficială. iar întreaga distanţă era parcursă în 8 ore. presa locală din Braşov.25). întrucât spaţiul tipografic era suprasaturat de articole consacrate zilei de I Omai.45). apărut din aprilie 1941 la Braşov 23 . luni. aprilie-mai 1941.cimec. p. Viena ( 13. Budapesta ( 11. iar locurile puteau fi reţinute de la agenţii 19 cu două sau trei zile înaintea călătoriei2°. prima cursă fiind anunţată eronat pentru ziua de I mai. Ipoteza este puţin probabilă. ziarul publica până şi numărul de înmatriculare înscris pe birjele autorizate să circule noaptea. apărând chiar şi denumiri ca Sockheed sau Lockhead. 6. p. însoţit de un radiotelegrafist. Praga. Dialogul s-a purtat în ziua de 5 mai 1941. Compania Lares pleca din Berlin în zilele de luni. Un aeroport la Braşov în 1941 Din 5 mai 1941 se inaugurează o legătură aeriană între Bucureşti şi Berlin . publică şi un interviu cu inginerul aviator Ion Cociaşu. 5). 21 În G~eta de Transilvania apar articole ample.55). 4.35. cu începere din 19 mai.20. de pe ultima pagină. 29 mai 1941. La Braşov îşi avea sediul Grupul Etnic German şi consulul german. 15. Avioanele societăţii germane decolau din Berlin marţi. Se zbura atât cu avioanele companiei. Ziaristul descrie avionul Lockheed I 07 (!) „de 24 peste ocean" (.25). Berlin ( 16. 238) Oraşul avea o importantă comunitate săsească tentată să călătorească la Beri in. Drumul până la Bucureşti este comparat cu unul prin Braşov („cât îi este necesar omului să meargă pe jos " România aeriană. Însă nici zborul spre Arad. după numai 55 de minute. Deschiderea acestei linii aeriene trebuie judecată într-un context mai larg. în cuprinsul ei nu erau complet ignorate chestiunile legate de transport. Viena sau Budapesta. 4 mai 1941. " Ardealul. Praga ( 11./. Budapesta ( 13. Viena. fiind cantonaţi şi militari germani (Vasile Ciobanu. joi şi sâmbătă. 15). ''' Biroul de Voiaj Româma. dar călătoria dura 45 de ore (Porunca Vremii. 22 Probabil că inaugurarea cursei Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda nu a putut fi reflectată în presa locală. Bucureşti ( 18).

De la modelul A s-a ajuns până la 111odelul E. pe care nici avioanele Boeing nu le ofereau. sare 5 lei kg: lapte 9 lei litrul: 30 de lei kg de paste făinoase. Avea lungm1ea de 16. p. benzină 17. în timp ce aparatele Lockheed 14 Sur. Cam tot atât cât îţi trebuie să ajungi în Gara de Est sau gonind automobilul să ajungi Snagovul. 26 Comandantul aeroportului civil din Ghimbav. 19_ o înalţime normală de 1525 111 şi 111aximă de 7315 111. Ci1ba. · /s1oria . instalaţie de pilot automat şi post de radio (emisie şi receptic)._ comandant. „ceva mai mult decât costul unui bilet clasa I cu trenul pe aceeaşi distanţă" 27 . iar plin 4763 kg. una de 20% asupra biletului de înapoiere. un drum dus-întors din Braşov până la Bucureşti şi Sibiu costa 1260 lei. cele maxime fiind următoarele: profesor de liceu 31 de 111ii lei. . unele dintre produse având cele mai mari preturi din tară. Intre facilităţi: pornire automată. Anglia şi Polonia. ţigarete Plugar 0. U. 122 http://tara-barsei. Daniel Nazare din centrul oraşului până la gara mare" 25 ). 24). O constatare similară făcea şi ziarul bucureştean Curentul din 21 mai 1941: „socotim nimerit să arătăm că legătura dintre Bucureşti şi Braşov este întâia ce se face la noi şi că ea se va realiza în numai o jumătate de oră. acordându-se şi reduceri: la bilete dus-întors. p. făcea 12 ore . In Ro111ânia au sosit în 1937 primele trei Lockheed Electra IOA (dintr-o comandă de 7). colonel 33 111ii lei: contabil 13 111ii Ici: prefect 36 mii lei. avionul fiind vândut în 13 ţări. ofiţerilor şi funcţionarilor statului. 32.: Un bilet de tren clasa I pe ruta Bucureşti-Constan\a costa 145 lei. . In 1942 flota cuprindea 12 avioane Lockheed IOşi 3 Lockheed 14. Canada. 6. Călătoria cu acest tip de avion aducea un confort fată de modelele anterioare. spre deosebire de tren. 20 de lei sticla de 650 ml de bere: 42 lei kg de zahăr. asigurare împotriva descărcărilor electrice. precum şi cu salariile oamenilor care îşi puteau permite atunci o călătorie cu ° avionul. Întreaga distanţă între Bucureşti şi Turda era parcursă în mai puţin de 100 de minute de zbor efectiv. trenul fiind mult mai ieftin 28 . ". Brazilia. După intrarea României în război cursul leului s-a depreciat. In Europa este achiziţionat de Ro111ânia. 5. Venezuela. 19 mai 1941. iunie 1938. nr. iar dolarul devine de două ori mai scump.erelectra au fost livrate în iulie 1938. tren de aterizare escamotabil. precum şi 4 Lockheed 14 (din care au mai ră111as 3 până în 1949). între car_e: S. 111uşchi 70 lei kg: carne porc 80 lei kg.cimec. un litru de ulei 11 Olei. medic primar 32 mii lei. Chiar dacă informaţia nu era una corectă. 9). inginer în aeronautică 39 mii lei. 1941. pe aceeaşi rută. iar în 1946 mai avea IO aparate Lockheed IO (scoase din circulaţie în 1947). p. consilier 11 economic 36 mii lei. Australia şi Chile (ţară care a cu111părat ulti111ul avion în iulie 1941 ). toate avioanele costând 560 mii de dolari (România aeriană. iar avionul reprezintă o soluţie mai convenabilă. 3 Cât despre aparatele de zbor Lockheed Electra IO A.ro / www.de aeroport 2_1 mii lei (Curenwl. ln primăvara anului 1941 existau următoarele preţuri: pâine de 800 g 12 lei. iar până în 1965 a fost folosit la Boston. fiind al dotlea model al finne1.60 Ici un litru. toaletă. 31 " Tribuna. 111ai ales pentru djstanţele lungi. profesor universitar 61 mii lei: arhitect 42111ii lei.2 111.A . mergându-se până la 50% pentru ofiţerii aviatori decoraţi cu ordinul Mihai Viteazul şi Virtutea Aeronautică 29 . menţionăm că aveau dotări deosebite pentru acea vreme.. lăti111ea de 11. Ibidem.._13 octombrie 1941. tot atât cât se plătea şi pentru ziarul „Tribuna".. carne vită 62 lei kg. 5 şi_urm. care. A\'1onul a fost fabricat m California (d111 1934). . p.).. Cu un Lockheed 14 S11pcrelectra a călătorit Chamberlain la înt<îlnirea cu Hitler din septembrie 1938. Din I iunie 1941 se scu111pesc şi trenurile cu 25% (deşi 111ergeau tot mai greul). „domnul Moţica". dar pentru trei lmii. Putea zbura I 072 k111 cu viteza maximă de 323 km/h. din cele aproximativ 150 câte s-au fabricat în total. preot 15111ii lei: învăţător 18 mii lei. precum şi în ulti111a sa misiune de către scriitorul Saint-Exupery. Mexic. Pentru a ne face o imagine despre aceste preţuri. una de 30% asupra tarifului.50 lei bucata: 200 Ici costa abonamentul pe un an la „Gazeta de Transilvania". cântărea gol 3221 kg. Aparatul a avut şi o versiune militară. 76 m. Un alt 111odcl Lightning P 38 (model 1938) a fqst folosit la bombarda111entul din 1943 asupra României. 1 " Din 12 aprilie 1941 Braşovul trece la categoria I de salari~are (pe care doar oraşele Bucureşti şi Constan\a o mai aveau). p. de la Mlinchen. Din 111odelul A au fost vândute I07 bucăţi. iar înălţimea de 3. In aceste condiţii salariile cresc.76 m. deşi piloţii care descriu călătoria cu acest tip de avion povestesc că unii pasageri se mai loveau la cap. anunţă că până la Bucureşti un bilet la „bolidul alb" are valoarea de 900 de lei. Deşi co111plet 111etalic. le-am comparat cu cele ale produselor de primă necesitate..ro .

o hartă a reţelei aeriene LARES (cu toate traseele interne şi externe 35 ) pe care Braşovul nu mai este reprezentat. ca şi acum. p. Total km parcurşi: I 05675 şi total pasageri 2347 (România aeriană. Bucureşti-Galati ( 184 km). m 20 august 1942 a fost eliminată em1smnea biletelor de pasageri ş1 a excedentului de bagaje cu plata ulterioară la aeroportu. până astăzi 36 • " Au fost comparate următoarele trasee: Bucureşti-Viena (894 km). 482.ro / www.lă la Braşov. Bucureşti-Sofia (313 km). 34 În plus. Bucureşti-Braşov-Arad (472 km). 2706. 19). Revista România aeriană publică. Jl.ele LARES fac esca. o ramură în care încasările nu acoperă decât cu mare greutate investiţiile. 3078. o parte din personalul şi avioanele companiei LARES au intrat în compunerea grupului autotransport militar. 432: călători cu reducere: 18. însă fără oprire şi la Braşov. 28). Avem nevoie de un aeroport la Braşov. din care se desprinde o concluzie interesantă: cursele care treceau prin Braşov aveau un randament general mai bun decât cea externă spre Sofia. 6.I de ~estinaţie (România aeriană. lângă titlul ziarului Curentul. 819. 54. 3. la 4 mai 1942. aşa rămânând. chiar pe copertă. "' Daniel Nazare. " Din 21 mai 1941. Numărul de pasageri plătitori: 500. 2. Bucureşt1-Belgrad-Agram (Zagreb)-Veneţ1a-MI1ano. 2. . Numărul curselor (în ordinea mentionată mai sus): 27.70 %. publicaţia ajungea la Braşov cu avionul. 549: ziare transportate: IO19. p. Bucureşti-Braşov-Turda (335 km).a fi.66%. cu oprire la Braşov). 2. 42 (inaugurată la 8 mai. Dispar ş1 unele fac11Ităt1. apoi şi spre Chişinău. iar ultimul număr în care apare această precizare este din 9 iulie 1941.84%. 264.. Gazeta de Transilvania''. 14 Probabil. 54. Un aeroport la Braşov în 1941 În revista România aeriană au fost publicate o serie de statistici pentru luna mai 1941. 35. 51.cimec.Ediţie de Capitală. 53.JO %. p. 6.70%. 3. .70%. Cetatea Albă (unde trenul ajungea după 21 de ore!) şi Ismail. 83. 123 http://tara-barsei. cu escală la Braşov). 3: 29 mai 2004. 254. 39. 8. superior legăturii către Galaţi şi doar la I O procente de rentabilitatea traseului spre Viena. A doua conflagraţie mondială amplifică discuţiile 33 despre rentabilitatea aviaţiei. 3. Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Timişoara. 108: călători transportati gratis: 4. Bucureşti-Arad (524 km). 389. 259. 43. I. 32 Intrarea României în război şi rapida eliberare a Basarabiei şi Bucovinei determină compania LARES să îşi reorienteze traseele şi să deschidă curse aeriene spre Cernăuţi (21 iulie 1941). 25 mai 2004. 24 (inaugurată la 19 mai. 51. O. Bucureşti-laşi-Cernăuti.data ar pute. apare şi precizarea „Sosită cu avionul LARES". septembrie 1942. consider?tă ca ultima în care avioan. 275. din păcate. În anul următor. Bucureşti-Budapesta­ Viena-Berlin şi patru interne: Bucureşti-Sibiu-Arad. se redeschide linia Bucureşti-Sibiu-Arad. 2. 50. 15 Existau trei legături externe: Bucureşt1-Sot1a. iunie-iulie. Bucureşti-Galati-Chişinău-Tiraspol. 4004. Astfel. Aşadar. pasageri în interes de serviciu: I. 42. 228. total pasageri: 523. renunţându-se la cele care treceau prin Braşov . 208.ro . 551: randament general: 63. în numărul din aprilie 1942. aceasta fiind atunci. în .

cimec. Biserica greco-catolică şi pLllerea politică. deoarece o încercare de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. încercările de supunere a Bisericii Catolice de către autorităţile comuniste s-au lovit de o rezistenţă considerabil sporită. 34 de canonici. economice. titularii acestor scaune episcopale erau: Ioan Suciu (Alba-Iulia şi Făgăraş). Valeriu Traian Frenţiu (Oradea). comuniştii români au ales să nu imite soluţia adoptată de „tovarăşii" lor sovietici. cu 1725 de biserici. care au interzis şi distrus Biserica rusă tradiţională. fusese numit Episcop auxiliar de Alba-Iulia şi Făgăraş.ro / www. iar în anii unnători a devenit limpede că greco-catolicii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. înainte de interzicerea cultului existau aproximativ 1. sociale. acceptarea unui compromis tacit cu regimul comunist i-a asigurat în cele din urmă supravieţuirea cu preţul pierderii unei anumite autorităţi morale. În cazul credincioşilor romano-catolici. Premisele desfiinţării bisericii române unite. care. în marea lor majoritate de etnie maghiară. cu implicaţii profunde asupra vieţii politice. Bisericii Greco-Catolice nu i s-a mai permis să revină la statutul şi starea de drept şi de fapt din perioada interbelică.5 milioane de greco-catolici. a avut drept consecinţă subordonarea treptată şi totală faţă de puterea comunistă a tuturor instituţiilor statului şi. Editura Muzeului Sătmarului. atât episcopii şi preoţii. ceea ce ar fi fost în contradicţie cu principiile „internaţionalismului proletar" promovate în acea perioadă. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc (1948-1965). Ţara Bârsei Andrea DOBEŞ BISERICA GRECO-CATOLICĂ ÎN ATENŢIA SERVICIILOR DE INFORMAŢII (1945--1950) La sfârşitul celui de al doilea război mondial. 1 În România. 2 Dennis Deletant.ro . În 1948. în persoana lui Vasile Aftenie. laşi. la 6 martie 1945. p. 1594 de preoţi. 82. Satu Mare. instaurarea guvernului Groza. Polirom. în 1940. 2 1 Marcel Ştirban. conferite prin Constituţia din 1923.declarată confesiune dominantă prin Constituţia din 1923 -. În România. regimul a unnărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti. Teroarea comunistă în România. Biserica nu putea să rămână în afara acestei acţiuni de impunere a controlului statului comunist. Cu toate acestea. cât şi credincioşii au dat dovadă de o remarcabilă demnitate. a întregii societăţi în ansamblul ei. Încă din anul 1945 au apărut primele măsuri cu caracter anticatolic. culturale şi spirituale. dar rămăsese în capitală. p. curaj şi fidelitate pentru crezul lor. 2001. Ioan Bălan (Lugoj). în Sovieti=area nord-ves/t/lui României (1944-1950). În privinţa religiei. În aceste condiţii. 1996. în cele din urmă. În cazul Bisericii Ortodoxe . Iuliu Hossu (Cluj). În schimb. 124 http://tara-barsei. Însă fidelitatea prelaţilor şi credincioşilor greco-catolici a generat o campanie brutală din partea regimului cu scopul de a o distruge. 75 de prelaţi împărţiţi în cinci dioceze. 77. Alexandru Rusu (Maramureş). situaţia geopolitică din Europa Central-Răsăriteană a generat în ţările aflate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond. Concordatul cu Vaticanul din 1927 sau legea cultelor din 1928. La Bucureşti era un vicar general. În România „rezolvarea" acestei probleme a avut mai multe variante.

Regelui şi numai cu mare greutate a putut fi convins de către prefectul şi Comandantul Garnizoanei să renunţe la acest tablou pentru a evita un conflict pe această temă. ceea ce va duce la arestări în rândurile lor sub acuzaţia de sabotaj sau de reacţionarism. deşi încadrat în PSD a tăcut propagandă opoziţionistă. Până la crearea Securităţii. Preotul Pop Iuliu din Sânmihaiul de Pădure a fost candidat de deputat PNŢ-ist şi mai la fiecare secţie de votare s-a găsit câte un preot în rândurile delegaţilor sau propagandiştilor opoziţiei" 4 • Un alt caz era semnalat în judeţul Satu Mare. dosar 14581. ci numai politice. f. prefaţă la: Cristian Vasile. Fond P. din comuna Berghia.ro / www. au întocmit sute de note informative. Arh.cimec. Investigaţiile. Protopopii greco-catolici Pop Iosif din Târgu-Mureş şi Todea Alexandru din Reghin au activat în tot cursul acestui an pe acest tărâm. dar mai ales defecte.ro . au fost cei implicaţi în evenimentele politice ale satelor şi comunelor. În ziua de 2 martie 194 7. Toate manifestările publice ale ierarhilor. de cele mai multe ori. în orice ocazie publică şi mai ales în predicile ţinute manifestă o atitudine antisovietică şi antiguvernamentală. În mod frecvent acest preot s-a folosit de situaţia sa şi a făcut din biserică o oficină politică reacţionar-manistă. 8. Preotul Husar Roman din Roteni. 2003. „ Problema 131 ": Biserica Română Unită în atenţia Securilăţii. când autorităţile au început să intimideze preoţii. Într-un raport din 7 ianuarie 1947. iar rapoartele vremii nu omit aceste lucruri. subordonate puterii comuniste. însă nu pentru motive religioase. promovată mai mult de la om la om. în ziua de I O Mai a apărut în fruntea comunei care venea la serbare cu portretul lui Iuliu Maniu. se menţionau următoarele: „Activitatea lor în general a fost şi a rămas potrivnică Guvernului şi regimului. p. 3 De-a lungul anilor. 5 Serviciul Secret de Informaţii şi Securitatea au depus eforturi considerabile pentru a percepe starea de spirit a clerului unit. întrucât Dumnezeu va aduce la cârma ţării un alt guvern şi va fi curăţat gunoiul care este astăzi la conducere. S. în special ierarhilor. provocând diversiune în rândurile credincioşilor" . Polirom. SRI). datorită mai ales statutului şi pregătirii lor. în august 1948. 125 http://tara-barsei. voi. Arhiva Serviciul Roman de Informaţii (în continuare Arh. f. şi Secţiei de contrainformaţii a Serviciului Special de Informaţii (SSI). 104. laşi. din cadrul Direcţiei Generale a Siguranţei. aceste măsuri de supraveghere reveneau Biroului li Contrainformaţii. Fond D. Isc oria Bisericii Greco-Catolice sub resinwl comunist 1945-1989. 31. care surprindeau o serie de calităţi. Documente şi mărturii. aceste servicii secrete. unde „protopopul Dragomir Ioan conducătorul spiritual al reacţiunii din oraş. Preotul Diaconescu Nicolae. supravegherea şi denunţul n-au fost acţiuni izolate. Aceste fişe individuale scoteau în evidenţă. după slujba religioasă. SRI. vini personale Marius Oprea. alături cu portretul M. secundul a tăcut propagandă electorală pentru opoziţie chiar şi din amvon. în predica ţinută a sfătuit pe credincioşii să ţină post de Paşti. Celor mai importanţi. 4. dosar 9779. erau îndeaproape supravegheate şi înregistrate prin reţeaua de informatori creată în jurul acestora. şi îndeosebi pe cei care au tăcut politică de partid. Primul a ţinut în acest scop câteva conferinţe cu preoţii din protopopiatul său şi apoi a asigurat în mod solemn pe conducătorii PNŢ . catalogate ca „manifestări ostile la adresa regimului de democraţie populară". fiind purtătorii cei mai convinşi şi convingători ai acţiunei de propagandă reacţionară. fişe personale şi rapoarte. Trebuie precizat faptul că preoţii. privind starea de spirit a preoţilor în anul 1946. li s-au întocmit fişe speciale. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii Anii 1945-1948 au reprezentat perioada marilor frământări.Maniu de tot sprijinul şi concursul clerului greco-catolic din judeţ pentru PNŢ.

iar în Senatul ţării. Mihai Popovici. Adversar al regimului. iar conţinutul lor reflectă foarte clar această stare de fapt. Aşteaptă izbucnirea războiului şi sosirea americanilor în România.actuala formă de guvernământ preconizând alta mai bună'' 7 . Cu ocazia cuvântărilor pe care le iniţiază. cu precizarea că ele sunt emanaţia unor instituţii aflate în slujba puterii comuniste. Aprig duşman al regimului democrat. care. când extrem de sever în tonalitatea sa şi astfel stăpâneşte auditoriul. a făcut totdeauna o figură bună. ştie să fie când duios. În Eparhia de la Baia Mare acest fenomen nu s-a petrecut niciodată. Dr. în momentul potrivit. şi deşi nu este membru înscris în partidul manist. bunurile pe care le posedau: case. Este în strânsă legătură cu fruntaşii Partidului Naţional Ţărănesc şi în special cu Maniu. este văzut ca „un bun conducător al bisericii. orbit. cel mai târziu în vara acestui an [ 1948 . Prezintă problemele cele mai abstracte sub forme care sunt accesibile minţilor cele mai simple. ldem. Aşa va cădea şi Stalin sub ruinele dărâmăturilor sale. călătoreşte la clasa a 3-a. în continuare. este considerat „un aprig militant catolic venit în Maramureş cu intenţia de a încorpora pe toţi românii în cadrele bisericii greco-catolice. pe tampoane.cimec. Este adversar al regimului actual. vile. ' Ibidem. italiană. Are un mare talent oratoric. Ostil guvernului democrat prezidat de dl. f 80. Iuliu Hossu. Vom reda. spunând printre altele că Stalin se aseamănă cu Samson din Biblie. r. pierind şi el împreună cu cei aflaţi în templu. Este cunoscător al limbilor moderne: germană. sfătuindu-i să nu facă politica regimului. Episcop de Lugoj. Este beţiv şi lăudăros'' 9 . Nu se bucură de simpatia clerului şi a populaţiei. Groza.Făgăraş. A dus o luptă continuă împotriva ortodoxiei şi a dat neîncetat dovadă de intoleranţă religioasă. Simpatizant al democraţiei anglo-americane. Episcop de Cluj. Ghiţă Pop şi alţi fruntaşi manişti. „la alegerile din 1946 a votat cu PNŢ. 126 http://tara-barsei. a voit să lovească pe adversarii săi şi a dărâmat stâlpii templului. caută pe cât posibil să torpileze regimul şi să învenineze spiritele contra acestuia. pe care reuşeşte să-l farmece. P.177-182. prezidat de Dr. A făcut mai multe aluzii răutăcioase la adresa URSS-ului. al PMR şi URSS. totuşi este ataşat trup şi suflet acestui partid. Prieten foarte bun cu Maniu. În alte regiuni s-au mai văzut preoţi ortodocşi slujind la zile mari împreună cu cei greco-catolici. franceză şi engleză. A aprobat războiul contra URSS-ului din anul 1941. fragmente din fişele celor 6 episcopi greco-catolici. unde era membru de drept.ro . au fost folosite împotriva lor. Episcopul de Alba-Iulia. n. Petru Groza. Critică public prin predici . fiind exponentul partidului condus de Iuliu Maniu. hoteluri) care. Andrea Dobeş (atitudinea contra regimului. fiind cel mai proeminent ierarh greco-catolic din România. Este imposibil să conceapă curentul realei democraţii şi să sprijine acest curent.n. legăturile cu partidele istorice. a fost caracterizat ca fiind „foarte modest. f 27. Vorbea bine şi prin accentele patriotice şi naţionale era de obicei pe placul auditoriului. dispreţuind confortul. Este foarte respectat de toată lumea.f. Episcop al Maramureşului.dosar2322. Este foarte bine văzut în cercurile anglo-americane din Bucureşti" 6 • Alexandru Rusu. Ioan Suciu.cum a fost cazul de la 23 august 1945 în Baia Mare şi la 8 septembrie 1945 în comuna Şişeşti .FondD. " Ibidem.ro / www. ]. Este iubit de clerul său. Îndeamnă preoţii greco-catolici la rezistenţă. Posedă un timbru plăcut. îndeamnă credincioşii să aleagă între Hristos şi Comunism" 8 • Ioan Bălan. f 159. 7 Ibidem.

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

Valeriu Traian Frenţiu, Episcop de Oradea, este ,,pennanent preocupat de organizarea
economică a bisericii, organizare care să fie cât mai profitabilă pentru el şi pentru un cerc restrâns de
amici şi de rude. A dispus întotdeauna de cele mai mari resurse financiare în biserica greco-catolică,
în calitatea de episcop al Oradiei Mari, cea mai bogată dintre episcopiile greco-catolice. Această
episcopie singură are mai multă avere decât toate episcopiile greco-catolice laolaltă, inclusiv
Mitropolia Blajului. Şi-a făcut cu banii eparhiei o vilă frumoasă la Hold şi o mare pivniţă cu vinuri
unde petrecea vara înconjurat de femei. El avea plăcerea de a vedea femeile goale. După ce le îmbăta
le cerea această favoare modestă. În somptuoasele vile şi hoteluri de lux de la Stâna de Vale scoate
vara sume grele, fără nici o contabilizare. Preoţii catolici îi spun ironic Ludovic al XIV-lea" 10 •
Vasile Aftenie, Vicar al Mitopoliei Blajului în Bucureşti, considerat „un înfocat adept al
PNŢ şi prieten intim al lui Maniu, în ziua de I I sau 12 iulie [ 1947 - n.n.] a declarat unui prieten al său
că ei, catolicii, nu fac nici o tranzacţiune cu guvernul democratic al României, ci îşi continuă drumul
trasat de Vatican, drum comun pentru toţi catolicii din lume. În consecinţăi vor duce lupta categorică
contra guvernului român şi contra comunismului, cu mijloacele şi tactul, indicate de împrejurări.
Regimul batjocoreşte biserica şi religia noastră, sugrumă libertatea individuală, a scrisului şi a
cuvântului. Martirii bisericii noastre sunt schingiuiţi, ameninţaţi şi nedreptăţiţi cu brutalitate. Cu altă
ocazie a spus că temniţele şi lagărele guvernului comunist nu-i sperie ci îi antrenează în lupta contra
regimului, întrucât războiul bate la uşă şi se va termina cu regimul comunist de la noi" 11 •
Momentul exploziv al raporturilor dintre puterea comunistă şi Biserica Catolică din
România a fost înregistrat în anul I948, când au fost decretate o serie de măsuri care loveau în
substanţa organizatorică a acestei biserici. Martirajul episcopilor şi preoţilor catolici se încadrează în
contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în acela dintre regimul
comunist de la putere şi o biserică făţiş anticomunistă. Evoluţia acestui conflict a fost marcată şi de
interesele Bisericii Ortodoxe Române în etapa istorică respectivă. 12
După abdicarea forţată a Regelui şi proclamarea Republicii, în decembrie 1947, raporturile
Bisericii Greco-Catolice cu statul au ajuns într-o situaţie delicată datorită mai ales campaniei pornite
împotriva Bisericii Catolice, în general, şi a Papei, în particular. Presa vremii era plină cu pamflete şi
caricaturi în care Suveranul Pontif era prezentat ca un agent al americanilor şi imperialiştilor.
O notă a Siguranţei din 12 ianuarie 1948, bazată pe un raport al Inspectoratului Regional de
Siguranţă Oradea, cu referire la conferinţa comună a tuturor episcopilor greco- şi romano-catolici
ţinută la Bucureşti în 30 noiembrie 1947, sublinia atitudinea celor două biserici faţă de comunism:
„O'Hara [Nunţiul Apostolic din România - n.n.] a recomandat episcopilor români să urmeze
exemplul episcopilor Mărton Ăron din Alba-Julia şi Pacha Augustin din Timişoara care au interzis
printr-o circulară preoţilor din subordinea lor să se încadreze în UPM. Regentul Nunţiaturii a
accentuat că măsura este lăudabilă, fiindcă UPM [Uniunea Populară Maghiară - n.n.] reprezintă
anticamera comunismului sau mai bine zis Partidul Comunist Maghiar din România. În continuare
s-a hotărât că, dacă biserica va fi cumva expropriată iar preoţii şterşi din bugetul statului, lupta
împotriva comunismului va fi totuşi continuată cu ajutorul Vaticanului. Cu privire la arestările de

"' Ibidem, f. 58-68.
11
Idem, Fond D, dosar 7754, voi. 3, f. 297-302.
" Cicerone loniţoiu, Le marryre de /'Eglise en Rownanie. Editura Resiac, Paris. 1986; George Cipăianu. Tlre Romaniar1
Greek-Catholic Church under Communism, în Etlmicity and Religion in Central and Eastern Europe, Cluj University
Press, 1995; Ioan Bota, Cicerone loniţoiu, i\1artiri şi mărturisitori ai bisericii din România (I 948-1989), Editura Patmos,
Cluj-Napoca, 1998.

127

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Andrea Dobeş

preoţi, subiect supus deasemenea discuţiei, Regentul Nunţiaturii a arătat că a intervenit pentru
eliberarea lor, la Dl. Prim ministru Dr. Petru Groza, la Dl. Ministru al Afacerilor Interne Teohari
Georgescu şi la Dna. Ministru al Afacerilor Străine Ana Pauker, predând copii de pe cele două adrese
trimise de Episcopia Oradea Inspectoratului Regional de Siguranţă Oradea şi primind promisiunea că
cei în cauză vor fi eliberaţi. Ca urmare a cerut episcopilor lista celor arestaţi, pentru a o prezenta
forurilor în drept. Episcopul Hossu din Blaj a exclamat că nu crede în aceste promisiuni, fiindcă
guvernul actual este o ceată de mincinoşi" 13 •
La 15 mai 1948, cu ocazia aniversării centenarului Revoluţiei de la 1848, mitropolitul
ortodox al Ardealului, Nicolae Bălan, ţinea un discurs prin care invita Biserica Greco-Catolică să
„revină la legea strămoşească". Episcopul Ioan Suciu, în calitate de gazdă a manifestărilor, a încercat
să dea o replică, dar „autorităţile civile, Gheorghiu-Dej şi Petru Groza, i-au interzis să ia cuvântul" 14 •
În luna iunie 1948 s-a desfăşurat, la Oradea, întrunirea Sinodului episcopal al Bisericii
Greco-Catolice. Cu această ocazie, Direcţia Generală a Siguranţei Statului a întocmit o notă
informativă în care e descrisă şi reacţia ierarhiei unite în legătură cu serbările de la Blaj: „Ultimul a
vorbit Ioan Suciu, care a arătat amănunţit întâmplările în legătură cu serbările centenarului Revoluţiei
de la 1848. A menţionat că personal a întocmit încă din iarna anului 1948 programul serbărilor pe
care l-a înaintat Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, de unde a fost trimis la Ministerul Informaţiilor,
care nu a dat nici un răspuns propunerilor sale. A narat ascultătorilor întâlnirea cu dl. Dr. Petru Groza
şi cu mitropolitul ortodox dr. Nicolae Bălan ale căror cuvântări le-a ascultat. A menţionat că a fost
aşezat la stânga d-lui prim preşedinte al Consiliului de Miniştri şi că în timpul discursului
mitropolitului Bălan a fost prins de mână de către dl. Dr. Petru Groza care, la un moment dat, i-a
comunicat că va urma o parte foarte neplăcută pentru uniţi. Era vorba de unirea Bisericii Unite cu cea
Ortodoxă. De asemenea, a arătat că la festivalul care a avut loc după serbare, dl. Dr. Petru Groza i-ar fi
spus: Nu ştiu ce jonglerie politică aş putea.face ca să vă salvez, la care Suciu a răspuns: Ne vom salva
noi, cel mult să opreşti amestecul politicii în Biserică" 15 •
O altă notă informativă, din 21 iunie 1948, face referire la o întrunire a episcopilor
greco-catolici la Oradea, în care era dezbătută poziţia pe care trebuiau să o urmeze ierarhii uniţi. Cu
această ocazie episcopul Iuliu Hossu a ţinut o cuvântare „în Duminica Rusaliilor, în catedrala ticsită
de credincioşi. Cuvântarea a avut o deosebită semnificaţie şi prin faptul că a fost pronunţată cu vocea
ridicată, astfel încât la sfârşitul ei, episcopul răguşise complet. Gesturile extrem de abundente,
exagerate, vocea ţipătoare şi încruntările feţei dădeau impresia omului care şi-a pierdut cu
desăvârşire echilibrul sufletesc". Din predica episcopului, sursa serviciului de informaţii a reţinut că
„biserica unită nu a servit niciodată nici unui imperialism, ci a servit poporul chinuit şi batjocorit şi
credincioşii să nu aibă frică deoarece nimeni nu va îndrăzni să facă ceva rău cuiva pentru credinţa în
catolicism. Nu va exista nici unul care-şi va părăsi credinţa pentru că acum a sunat ceasul pentru a
demonstra prin fapte, chiar cu preţul vieţii, sprijinul pentru credinţa catolică''. Informatorul îşi
încheia nota precizând că „în timpul predicii a fost o tăcere totală, iar la sfârşit femeile existente în
biserică, au început să plângă" •
16

1.i Arh. SRI, Fond D, dosar 68, f. 15 l.
" Ioan Ploscaru, Desfiinţarea bisericii greco-catolice, în .. Anale Sigher' 6, Anul 19./8- /nstituţionafi=area comunismului,
. Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 1998, p. 680.
'' Cristian Vasile, op. cit .. p. 71.
'" Arh. SRI, Fond D, dosar 2330, f. 450-452.

128

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

La 17 iulie 1948 a fost denunţat Concordatul cu Vaticanul 17 , fapt care a însemnat izolarea
întregii comunităţi catolice din România. A urmat apoi, la 4 august 1948, adoptarea „Legii pentru
regimul general al cultelor". Toate cultele trebuiau să prezinte ministerului un regulament în
conformitate cu legile în vigoare, ceea ce va permite statului să le controleze, iar preoţii deveneau
salariaţi de stat. Această lege pretindea să asigure libertatea de conştiinţă, egalitatea şi autonomia
cultelor din România, ceea ce evident era mult prea departe de realităţile acelor vremuri. 18
Dintr-un material informativ privind activitatea episcopului Iuliu Hossu rezultă că, în cursul
lunii august 1948, a avut loc la Oradea o întrunire „a episcopilor catolici pentru stabilirea unui plan de
rezistenţă bazat pe strângerea de materiale împotriva abuzurilor şi înaintarea acestui material la
Nunţiatură pentru a obţine sprijinul apusean, intensificarea la maximum a fanatismului populaţiei,
prin vizite canonice, turneuri de miruire şi program special de rugăciuni, sabotarea naţionalizării
şcolilor prin interzicerea rămânerii în învăţământ a preoţilor şi călugărilor şi prin convingerea
părinţilor să ceară reintroducerea religiei în şcoli; pregătirea unei rezistenţ~ greco-catolice împotriva
încercărilor de revenire la ortodoxie prin agitaţii, hirotonisiri de preoţi clandestini, pregătirea trecerii
eventuale a cultului în ilegalitate prin crearea de locţiitori de episcopi, de protopopi şi parohi, prin
autorizarea clerului de a renunţa la costumul clerical; instruirea unor curieri pentru a asigura în orice
condiţii legătura dintre diversele eparhii şi Nunţiatură etc.'.i •
9

Solidari cu ierarhii lor, preoţii greco-catolici nu vedeau „favorabil tendinţa unirii bisericii
greco-catolice cu biserica ortodoxă română. Din contră, datorită faptului că Papa este pomenit pe mai
departe în bisericile greco-catolice, precum şi împrejurarea că preoţimea în comentariile ei
recunoaşte primatul papal - aceste aspecte sunt de natură să confinne tendinţa de rezistenţă a bisericii
greco-catolice faţă de aceea a contopirii bisericilor româneşti într-o singură biserică", după cum
rezultă dintr-un raport al Serviciului de Securitate al Judeţului Mureş trimis Direcţiei Regionale Cluj
a Securităţii Poporului la 2 septembrie 1948. 20
Prin decret guvernamental, la 4 septembrie 1948, Episcopul Ioan Suciu a fost depus din
funcţie. O delaţiune din 24 septembrie 1948, provenind de la „Sursa Matei" aflată în anturajul
21

Nunţiaturii, surprinde punctul de vedere al Sfântului Scaun în problema demiterii Episcopului Suciu.
Vaticanul considera că „gradul de episcop al unei biserici catolice este acordat numai de către
Vatican şi astfel statul Român nu poate retrage ceea ce altă instituţie a acordat, statul român nu are
decât dreptul de a lua act şi eventual, situaţia nu-i convine, să nu salarizeze persoana în cauză. O'Hara
ar mai fi comunicat ierarhilor catolici să nu întreprindă pentru moment nici o acţiune contra statului,
care îi persecută peste orice lege şi să se mărginească de a oţeli forţa de rezistenţă a credincioşilor
contra propagandei sau eventualelor silnicii pentru trecerea la ortodoxie" 22 •
La începutul lunii octombrie 1948 autorităţile comuniste au declanşat acţiunile menite a
duce la „revenirea la biserica mamă" a parohiilor greco-catolice. În întreaga Transilvanie au fost
răspândite formulare de împuternicire în alb, care trebuiau să fie semnate de preoţii uniţi. Unnau să
fie desemnaţi câte doi preoţi din fiecare district, pentru a participa, la I octombrie, la un „sinod" ţinut

1
1
; Decretul 151din12 iulie 1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 164.
Cronologia Europei Centrale (!8-18-1989), Editura Polirom, 2001, p. 267.
"' Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (în continuare A.C.N.S.A.S.), Fond l, dosar 736, voi. I,
f. 20.
2
" Idem, Fond f, dosar I, voi. I, f. 39.
" Ovidiu Bozgan. Nunţia/l/ra Apostolică din România în anii 19-18-1950. în Biserică. Pl//ere. Societate. S111dii şi
, Documente, Editura Unil'ersităţii din Bucureşti, 200 I, p. 138
· 2 A.C.N.S.A.S., Fond l, dosar 716, f. 5.

129

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

imediat ce presiunea şi ameninţarea au încetat" . Astfel. fără nici un just motiv. După o lungă campanie de false promisiuni. mitropolitul şi episcopii greco-catolici sunt gata să sufere martiriul pentru cauza religiei catolice. Cei mai mulţi din preoţii greco-catolici şi chiar cantorii lor s-au abţinut să semneze adeziunea invocând tot felul de motive: bătrâneţe. Episcopul Vasile Aftenie era de părere că „Guvernul Groza şi-a pierdut capul. 7. fiind o problemă de conştiinţă. În ceea ce priveşte mirenii. întrucât în foarte scurtă vreme va veni salvarea pentru ei şi unificarea va cădea. 24 Tentativa autorităţilor comuniste de a realiza unificarea celor două biserici prin utilizarea intimidării şi a forţei nu a avut rezultatele dorite în rândul credincioşilor. op. considerând-o un „act de provocare împotriva statului şi poporului român" 23 . încercând în mod zadarnic să zdrobească catolicismul. întrucât acesta nu poate fi distrus. vrând să demonstreze populaţiei ce înseamnă lipsa de preot. au făcut acest lucru numai sub presiunea fizică a întemniţărilor. f.A.ro . dosar 716. Se pare că în . Mai sunt informat că parte din preoţii greco-catolici nu au făcut serviciul religios în duminica dela I Ooctomvrie a. care să proclame reîntoarcerea greco-catolicilor la ortodoxie. Lucrând însă din constrângere hotărârea lor este nulă din punct de vedere canonic". mai ales după ce preoţii fuseseră puşi în curent de către Nunţiatura Papală cu luni înainte de intenţia Guvernului". cit„ p. vrând să pozeze în martiri şi să simuleze vremea catacombelor. 84.CN. sau în cazul cel mai rău stau închişi în casă ca şi dispăruţi. de frică să nu fie ridicaţi. Episcopul Vasile Aftenie era convins că „chiar şi dacă Guvernul ar încerca să intensifice prigoana împotriva greco-catolicilor. boală. 130 http://tara-barsei. O notă informativă din 5 octombrie 1948 surprinde reacţia ierarhilor greco-catolici faţă de încercările autorităţilor de revenire la cultul ortodox. Episcopul Tit Liviu Chinezu afirma că „nu s-ar fi aşteptat să găsească în masa preoţilor atâţia laşi.S. fostul episcop Suciu. Două zile mai târziu. 423 de preoţi au semnat cu acest prilej un act ce confirma trecerea la ortodoxie. Deasemeni se constată că Blajul influenţează în mod necontestat îndârjirea populaţiei în ce priveşte unificarea. Numeroase rapoarte ale Securităţii privind starea de spirit a populaţiei subliniază o îngrijorare generală. Protopopii şi preoţii. c. guvernul român a respins cu vehemenţă nota de protest a Nunţiului Papal. personal. etc. prin diverse mijloace de violenţă şi prin teroare. Mai sunt informat că. În imediata apropiere a Blajului populaţia s-a manifestat cu atâta îndârjire încât a afinnat că mai curând vor trece la secţia baptistă decât la ortodoxism. Ceea ce este mai regretabil este faptul că pe lângă preoţii greco-catolici. Fond/. Parte din preoţii care s-au declarat net împotriva unificării au dispărut de acasă. la 2 octombrie patriarhul emitea un act sinodal prin care-i accepta pe noi convertiţi. Dennis Deletant. Cu toate că ierarhia greco-catolică i-a excomunicat. revenind la religia lor originară la sute de ani de clandestinitate. iar parte din ei cazuri izolate. Andrea Dobeş la Cluj.. ajungând până la foc şi sabie. Iar în ceea ce priveşte pe cei trecuţi de nevoie la ortodoxie ei vor proceda ca evreii din Spania. siliţi să treacă la catolicism sub ameninţări. justificând că în acest mod va dispare ura dintre români. · A.ro / www. cea mai mare parte stau în aşteptare şi nedumerire.cimec. s-ar fi apucat să facă serviciul religios după ora 12 noaptea. chiar membrii şi şefii organizaţiilor democratice. Cu toate acestea. iar o parte mai mică din ei se declară oarecum satisfăcuţi.S. înfometării şi ameninţării distrugerei lor fizice şi morale. au o atitudine potrivnică unificării. să reziste şi să dea instrucţiuni preoţilor în această privinţă. În timp ce fostul episcop Suciu a fost în vizită în regiunea Vichis a primit o împuternicire dela Papa. „oamenii fiind neliniştiţi şi privind rău acţiunea de unificare. a dat dispoziţiuni să se facă predici tip şablon în care să se facă aluzie la persecuţiile ce au venit asupra bisericii greco-catolice. care au declarat că revin în sânul bisericii ortodoxe.

într-un raport din 5 martie 1949 al Direcţiei Regionale Timişoara a Securităţii Poporului se preciza că „mirenii greco-catolici. 29 Existenţa. Credincioşii uniţi erau îngrijoraţi şi de soarta lăcaşurilor de cult. 281 din 2 decembrie 1948. 325. Ioan Cherteş la Cluj-Gherla.CN. op. 11 A.ro / www. dosar 716. Astfel la înmormântări se trag clopotele cu jumătăţile de oră" 25 . Ion Dragomir în Maramureş. orice gest în legătură cu serviciul religios se face în mod ostentativ şi alarmist. Fo11d I. În nopţile de 27 şi 28 octombrie 1948 s-au făcut razii prin care a. În parohiile unde nu există biserici de rit latin. din I decembrie 1948. unde au fost vizitaţi la 4 decembrie chiar de Patriarhul Justinian. Arhiva de istorie oralll a Memorialului Victimelor Comunismului şi al '" Rezistenţei Sighet. f.. Alexandru Todea la Alba-Iulia-Făgăraş. prin care îi cerea să aducă la cunoştinţa preoţilor uniţi că „în parohiile în care bisericile noastre au fost confiscate. o scrisoare Protopopului greco-catolic de la Dumbrăveni. Astfel. de care autorii săi vor deveni curând conştienţi. întrucât „circulă un zvon că din bisericile foste greco-catolice se vor face magazii şi săli de teatru". 2. din Blaj. care a încercat să-i convingă să renunţe la credinţa lor. cit„ p. întrucât puterea anglo-americanilor şi diplomaţia Papei îi vor salva până la urmă" 31 • În anul 1949 rapoartele întocmite de direcţiile regionale ale Securităţii privind „problema catolică" descriu modul în care o mare parte din credincioşii greco-catolici continuau să-şi menţină credinţa fie prin slujbe ţinute în mod clandestin. " Interviu cu preotul greco-catolic Eugen Popa. prin care se desfiinţau toate diocezele şi instituţiile. f. în calitate de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş. Iuliu Hirţea la Oradea şi Tit Liviu Chinezu la Bucureşti. 26 La 21 octombrie 1948. iar în locul prelaţilor 28 arestaţi au fost numiţi alţii. Ibidem. SO. vrând să dea impresia vremurilor de bejenie. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii ultima vreme în Blaj la catedrală. O notă informativă din 8 decembrie 1948 consemna discuţiile purtate în clădirea Protopopiatului greco-catolic din Bucureşti. urmare a unui plan conceput la vârful piramidei politico-represive. Biserica a funcţionat în clandestinitate. dar care. Dacă.u fost arestaţi toţi cei şase episcopi greco-catolici şi un număr foarte mare de preoţi. voi. dispariţia sa nu era decât o iluzie. " Monitorul Oficial nr. Episcopii greco-catolici au fost duşi la reşedinţa de vară a Patriarhiei Ortodoxe de la Dragoslavele. "' 27 Ibidem. din 14 octombrie 1948. din punctul de vedere legal. 131 http://tara-barsei.SAS .ro . dosar I. de comun acord cu preotul de rit latin. după cum rezultă dintr-o notă informativă. 358 al Marii Adunări Naţionale. f 9. care nu au trecut la ortodoxie frecventează biserica 25 Idem. unde Luca Bălteanu. in pectore.cimec. treptat. secretarul Episcopului Vasile Aftenie. serviciile divine se vor putea săvârşi în bisericile romano-catolice. fie prin frecventarea bisericilor romano-catolice. a Bisericii Greco-Catolice a fost definitiv încheiată prin Decretul nr. 6. Episcopul Ioan Suciu a trimis. a afirmat că „nici unul din episcopii greco-catolici arestaţi nu vor ceda cu nici un chip şi că au transmis credincioşilor lor îndemnul de a rezista până la capăt în credinţa lor. acolo unde există. Biserica 30 Greco-Catolică încetase să mai existe. fonnal. 84. 1 Dennis Deletant. au fost şi ei arestaţi: Ioan Ploscaru la dioceza Lugoj. se poate ţine liturghia şi în case private" 27 . iar bisericile se acordau cultului ortodox. Se poate remarca caracterul sistematic după care a avut loc arestarea ierarhilor şi preoţilor uniţi. a Legiunii de Jandarmi Târnava Mică. f.

frigul şi foamea. Bucureşti. frecventează slujbele catolice. Cluj-Napoca. 200 I. Ioan Ciupea. fapt care s-a şi întâmplat. cât şi preoţii greco-catolici au dat dovadă de o remarcabilă demnitate. Bucureşti. SRI. Prin martiriul lor în temniţele comuniste. autorităţile au urmărit descoperirea modului în care Biserica Greco-Catolică s-a organizat după desfiinţarea ei prin Decretul din decembrie 1948. 36 Episcopul Ioan Suciu obişnuia să le spună credincioşilor: „Bisericii greco-catolice îi lipsesc martirii. atât episcopii. Biserica furată. dosar 9376. f. f. identificat şi verificat de noi" 33 . 34. însă. " Idem. Andrea Dobeş romano-catolică. să nu colaboreze cu biserica ortodoxă. îndeamnă credincioşii să frecventeze biserica romano-catolică.ro / www. Fond P. dosar 15563. " Arh. la data de 15 iunie 1950. 3. de fapt. avea trei caracteristici principale: izolarea. La fel au fost făcute botezurile şi căsătoriile greco-catolicilor în biserica romano-catolică. renumită pentru metodele folosite în a-i dezumaniza. 3. însă după cum am amintit mai sus. Îi lipsesc încă rănile Mântuitorului. 209. Fac slujbe religioase în mod clandestin la locuinţele lor. 58. f. S-a stabilit că circa 70-80% a mirenilor greco-catolici au rămas în sate fideli Vaticanului. În cazul ierarhilor şi preoţilor greco-catolici arestaţi. Direcţia Regională de Securitate Oradea că: „foştii episcopi greco-catolici ridicaţi pentru manifestări duşmănoase cu ocazia unificării se află internaţi în Penitenciarul Sighet. voi. păstrându-şi nezdruncinată credinţa. De la Direcţia Regională Oradea a Securităţii se raporta că „elementele greco-catolice au desfăşurat o largă activitate pentru a obţine retractări din partea preoţilor trecuţi la ortodoxie. 4. voi. Astfel. Editura Univers Enciclopedic. La fel s-a constatat că aceşti mireni nu au fost influenţaţi de preotul local catolic ci din iniţiativa proprie. Din informaţiile obţinute din partea credincioşilor catolici. CerC11ri C11lturale disidente. Fundatia Academia Civică. 292-293. Au dat instrucţiuni precise de a nu colabora cu biserica ortodoxă. Supravegherea informativă a ierarhilor şi preoţilor greco-catolici a continuat şi după internarea lor în penitenciarul din Sighet. Decapirarea elitelor. voi. iar în caz că nu poate obţine alt serviciu să rămână ca preot. După Episcopul Vasile Aftenie. Erau căutaţi preoţii care fuseseră consacraţi clandestin ca episcopi şi care urmau să-i înlocuiască pe cei arestaţi. p. Editura Argus. toate acestea având. Numai persecuţia ne va putea oferi coroana martiriului şi va putea arăta lumii întregi ce suntem noi de fapt: fiii şi apostolii adevăratei Biserici" 37 . " Arh. Vă rugăm a dispune măsuri infonnative pentru a stabili dacă se încearcă de către elemente interesate luarea de contact din afară cu internaţii" 34 • Închisoarea de la Sighet. mod de acţnme. prin care i-au afurisit şi le-au arătat care sunt posibilităţile de retractare. umili şi batjocori pe deţinuţi. acelaşi scop: exterminarea celor închişi aici. colonelul de securitate Gavril Birtaş din cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Poporului anunţa.ro . 1990. 20. p.cimec. ucis pe 6 mai 1950. şi a credincioşilor pentru care primesc bani. curaj şi fidelitate faţă de crezul lor. adică cultului catolic. "' Andrea Dobeş. SRI. Ioan Suciu (27 iunie 1953) şi Tit Liviu Chinezu ( 15 ianuarie 1955). 2003. 17 Alexandru Raţiu. în beciurile Ministerului de Interne din Bucureşti 35 . Fond D. dosar 7754. sunt ajutaţi în bani de către Nunţiatura Papală din Bucureşti. Merode. care au murit în urma regimului de la Sighet. mijloace. au urmat Valeriu Traian Frenţiu (12 iulie 1952). '' Ioan Opriş. 132 http://tara-barsei. p. fără a trece de la greco-catolicism la rit latin" 32 . în Memoria închisorii Sighet. 236. sau dacă se poate să renunţe la post şi să intre în servicii în Aparatul de Stat. reiese că circa 90% a greco-catolicilor au aderat tăcut ritului latin. fapt ceea ce s-a şi împlinit au scris diferite scrisori anonime la diferiţi preoţi reveniţi.

Gir6szăsz Ioan. insulta şi orice alt act făcut cu intenţia de a tulbura „liniştea şi armonia" în fabrică. Prin urmare Comisia nu trebuie să pedepsească.ate. ca secretară.desemnaţi de adunarea tuturor salariaţilor din categoria respectivă.ro / www. Putea fi membru al Comisiei de Disciplină oricare salariat. bătaia. cât şi prin ingerinţa tot mai vizibilă a factorului politic comunist aflat în ascensiune. Comisiile de disciplină apar în toate întreprinderile în baza contractului colectiv de muncă. Nesupunere şi neexecutare de ordin. Activitatea Comisiei de Disciplină de la „Fabrica de postav şi ţesături de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S. ele se înmulţesc atât din cauza problemelor socio-economice postbelice. doi din partea Direcţiunii întreprinderii şi un secretar. Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului. Sarcina Comisiei este aceea de a judeca şi stabili sancţiuni pentru toţi salariaţii fabricii care se fac vinovaţi de abateri în timpul lucrului şi pe teritoriul fabricii.cimec. ea ia în dezbatere doar cazurile de o anumită importanţă. Astfel de comisii de disciplină aparţin însă unui model mai general. Acte de sabotaj. starea de ebrietate. normele şi obligaţiile pe care trebuie să şi le asume. 5. Mai mult. Scopul declarat al pedepselor este îndreptarea acelora care nici după „observaţii binevoitoare" nu respectă legile. A. 133 http://tara-barsei. La Scherg. la Fabrica Scherg componenţa Comisiei de Disciplină la I aprilie 1948 îi cuprindea pe: dr. Hobeanu Constanţa. şeful secţiei sau delegatul sindical are datoria şi autoritatea de a aplana conflictul în cadrul restrâns al secţiei sau atelierului. Danciu Ioan şi. Comisia este formată din cinci membri: doi din partea salariaţilor. ameninţarea. „Indisciplina" însemna una din următoarele abateri: cearta. Furturi. cele uşoare neintrând în competenţele ei. Manifestări potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale.ro . Spiritul în care îşi propune să lucreze Comisia de Disciplină pleacă de la intenţia ca hotărârile să fie luate având la bază „în primul rând legile omeniei şi în al doilea rând Regulamentul de disciplină". inginer Salamon Imre. Indisciplină. Pentru greşelile mai mici. 1. Articolul de faţă este consacrat analizei situaţiei de la o fabrică de ţesături aflată încă în proprietate privată. ci să readucă „pe calea cea bună" pe cei care greşesc. membru al sindicatului. Reprezentanţii salariaţilor sunt. importantă atât datorită numărului de angajaţi. De exemplu. 7. Instituţia care are ca misiune rezolvarea acestor probleme este Comisia de Disciplină a întreprinderii. 2. Tipurile de abateri pe care Comisia de Disciplină este chemată să le rezolve sunt: 1. cât şi a volumului producţiei. 6. Seiwerd Wilhem. Neglijenţă provocatoare de pagubă." este analizată din punctul de vedere al reglementărilor şi al tipurilor de cazuri rezolv. În acelaşi timp. Ţara Bârsei Liviu BACIU SISTEMUL DISCIPLINAR LA FABRICA SCHERG BRAŞOV ( 1946--1948) În perioada instaurării comunismului în România problemele disciplinare din întreprinderi nu dispar. 4. 3.

De asemenea. Moses fură o pâine din bucătărie prin fereastra deschisă şie pedepsit cu oprirea salariului pe două zile. Elisabeta şi D. În data de 29 aprilie 1947 lucrătoarea T. 2 2. fila 230. „Furtul" este o abatere gravă şi este înţeleasă ca o luare de bunuri materiale (scule. cât şi pentru sustragerea a două kilograme de lână din fabrică. 73. K. fila 91. alte obiecte care aparţin altor persoane din întreprindere. lipsa mijloacelor de transport. într-o altă situaţie. aducând prejudicii întreprinderii şi unei părţi a angajaţilor. iar Comisia le dă preaviz în scris şi reţinerea salariului pe o zi.).ro . Paraschiva i se reţin zece zile din salariu pentru insultarea şi defăimarea maistrului N. dos. ''7 Ibidem. la pagube materiale pentru întreprindere sau salariaţi. haine. „Neglijenţa provocatoare de pagubă" este definită ca o faptă comisă din superficialitate sau neatenţie. 1 Într-un alt caz. 41 L dosar 55. dos. Liviu Baciu La 11 octombrie 1946 conflictul din sala de mese dintre R. respectarea demnităţii şi drepturilor muncitorilor „fără ură şi părtinire". este concediat pentru neglijenţa cu care a gestionat problema cărnii de porc şi a lemnelor de foc. ' Ibidem.). prima fiind eliminată o săptămână din serviciu. 73.ţa absenţa sau când dovedeşte că lipsa se datorează unor cauze de forţă majoră (boală. 56. aparate. file 91. 18 I. fără aprobare prealabilă şi fără anunţarea conducerii întreprinderii. file 218-219. La 21 septembrie 1946 Sever Decian. Ecaterina este concediată atât pentru absenţa îndelungată. va fi transferat disciplinar pentru două luni la secţia de vânzare. 5 4. moarte în familie. Ilona e reclamată de C. „Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului" înseamnă considerarea ca absent nemotivat a celui care. în cadrul nesupunerii şi neexecutării de ordin este inclusă şi defăimarea şi lovirea şefilor ierarhici. fila 192. sfat sau îndemn. în 1947. file 163-166. 56. administrator la Economatul „Viaţa''. 110.) din atelier sau de pe teritoriul fabricii fără aprobarea scrisă a Direcţiunii. dos.ro / www. la 11 februarie 1947.A . dos. Ibidem. Întotdeauna ordinul de executare a unei lucrări trebuie emis de un organ superior. Furtul de materie primă este însă pedepsit mai 7 ' Arhivele Naţionale. scule. gestionarul Oberth de la Magazia de stofe eliberează material fără dispoziţie şi apoi îl insultă pe inspectorul de control Nistor. inv. 3 În acelaşi an. însă. dos. 5. 107. 56. iar pentru cea de a doua. 4 3.cimec. La data de 23 august 1946 lucrătorul C. lipseşte de Ia serviciu sau părăseşte lucrul încredinţat spre executare. unelte etc. Direcţia Judeţeană Braşov. 73. s Ibidem. „Nesupunere şi neexecutare de ordin" este o abatere care afectează în primul rând randamentul muncii pentru că „în instituţiile industriale rezultatul muncii depinde de râvna tuturor de a îndeplini cât mai bine sarcinile primite". împiedicarea sa de către autorităţile statului etc. De asemenea. care poate conduce la stricarea utilajelor fabricii (maşini. Ibidem. dos. Bela. lucrătoarei Ş. file 163.. Pentru prima abatere va fi pedepsit cu morală în faţa secţiei. tot ca furt se sancţionează orice însuşire de bani. forma de acţiune trebuind să fie aceea de îndrumare. la accidente sau incendii. aparate etc. Aceasta însemna în esenţă respectarea programului şi executarea însărcinărilor primite în cadrul normelor de lucru ale întreprinderii. Aceste ordine implică. '1 Ibidem. Ilona pentru insultă şi „cuvinte murdare". 134 http://tara-barsei. Fondul Fabrica de postav şi ţesălllri de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S. 6 Sunt însă şi situaţii în care absenţa nu mai este considerată nemotivată: când muncitorul nu a avut posibilitatea de a anun. Elena degenerează în pălmuiri reciproce. De exemplu. la risipa de material.

dos.la Direcţiune. 22. Bela sustrage două bobine de fire 8. '111 Ibidem. dacă fapta a fost comisă împreună sau dacă au împărţit profitul. •un exemplar . care aduce acuzaţii neîntemeiate la adresa ei sau a unui membru al conducerii sindicale cu scopul vădit de a compromite mişcarea sindicală. T. Pentru tăinuirea faptei tăinuitorul va suferi o pedeapsă cu grad mai mic. sau din luna octombrie a aceluiaşi an. pentru „insulte neîntemeiate aduse Comitetului de Fabrică şi mişcării sindicale" 12 • Complicitatea la toate aceste abateri e penalizată cu o pedeapsă egală cu a vinovatului principal. funcţionarea normală a maşinilor. împiedică bunul mers al lucrului în fabrică. 56. Cei care anchetează cazul sunt şefii ierarhici. când C. ca în cazul din iulie 194 7. •un exemplar . pentru informare. care sunt trimise apoi în mai multe direcţii: • două exemplare rămân la Comisia de Disciplină. 65. Intră sub incidenţa acestui tip de acuzaţie oricare salariat care încearcă defăimarea organizaţiei sindicale. este acuzat că ar fi sabotat producţia prin introducerea de corpuri străine în lâna din depozit pentru a strica maşinile. de „spargere a unităţii sindicale" sau care împiedică pe cineva să se înscrie în sindicat. dos. 66. 73. dos. 12 Ibidem. dos. pentru aprobare. Sesizarea Comisiei de Disciplină se face de către organul care a constatat abaterea. organul de control sau comisia de anchetă. 1 ~ Hotărârea luată de Comisie trebuie consemnată într-un proces-verbal semnat de toţi membrii Comisiei.la Serviciul de Aprovizionare. un om care să-l cunoască. fila 49. pentru informare. • două exemplare . a căror numire se face de către Comisia de Disciplină.la Comitetul de Fabrică. pentru executare. 31 Ibidem. dos. " Ibidem. fila 167. În această situaţie se află M. 73. Georgeta este surprinsă cu două gheme de lână în servietă. file 39.la Biroul Muncii. fila 213.ca şi în cazul sabotajului . Procesele-verbale ale Comisiei de Disciplină se încheie în opt exemplare. mai ales datorită uşurinţei prin care . file 17. dos. Ion care. •un exemplar . formată dintr-un delegat sindical şi unul al Direcţiunii. „Sabotaj" este orice acţiune care.ro . " Ibidem. când B. 55. 11 De pildă. care să fie din aceeaşi secţie. " Ibidem. Comisia trebuie să lucreze cu obiectivitate. în mod intenţionat. dar şi de întărire a disciplinei în întreprindere şi de eliminare din rândul salariaţilor a elementelor incorigibile care „tulbură prin faptele lor annonia şi producţia" 13 • Întotdeauna comisia trebuie să cheme în faţa sa şi pe reclamat. putând uza de circumstanţe atenuante şi propune pedepsele cu intenţia de reeducare. •un exemplar . „Manifestările potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale" intră în categoria acuzaţiilor deosebit de grave. la 31 iulie 1947. Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov aspru. 73.la Biroul de Salarii. individuale sau colective. dar şi reaua-credinţă în îndeplinirea serviciului care poate conduce la diminuarea producţiei. Toţi cei audiaţi de Comisie vor semna toate declaraţiile pe care le vor da. la 31 ianuarie 1947. 9 6. iar acesta are dreptul să se apere. pentru executare. 56. 75. 135 http://tara-barsei.ro / www. fila 215. ' Ibidem. Pentru susţinerea poziţiei celui învinuit este necesară numirea unui apărător din oficiu (numit de Comisia de Disciplină).cimec. fila 55. dos. Ana e pedepsită cu mutare disciplinară la secţia Şură. 10 7.se pot asocia acuzaţii de tip politic. cu concedierea. cu salariul de la Şură.

X. ca şi acţiuni similare comise de şefii . III.ro / www. dar ea este trecută şi în fişa personală şi este tăcută publică pe tabela de afişaj a secţiei în cauză.insulta sau lovirea şefilor ierarhici. Eliminarea din fabrică fără dovadă de liberă angajare în altă întreprindere. Direcţiunea întreprinderii dă dispoziţie de executare a sancţiunii cu autoritatea de care dispune. VI. Nesupum:n:a la ordin li. VIII. Morală în faţa tuturor salariaţilor din secţia vinovatului. IV. care este distribuit de către Direcţiune la propunerea Comitetului de Sindicat sau a Comitetului de Fabrică. VII. VIII. Acte de sabotaj VI. Neglijenţa provocatoare de pagubă I. li. VIII. Pedeapsa. V.ro . Pierderea salariului pe o zi.V. Sistemul de pedepse este completat şi cu un alt gen de sancţiuni. III 2. Liviu Baciu După ce a primit dosarul anchetei. IV. IX * ierarhici asupra subordo. IX. Prevenirea verbală şi în scris. li. pot exista şi greşeli mai mici. Desigur. Dacă este în cauză o pedeapsă în bani. Pedeapsa prin amendare pentru maximum cinci zile (prin reţinerea salariului). X 7. V. VII. aceştia se depun într-un fond special de prime pentru merite deosebite. Furturi VII. VII. IX 5. corespondenţa între abatere şi pedeapsă este următoarea: ABATEREA PEDEAPSA I. Pentru cazuri de recidivă urmează să se aplice maximum-ul gradului de sancţiune din categoria respectivă. IX. IX. II. III. iar atunci şeful secţiei sau delegatul sindical are datoria şi autoritatea de a aplana conflictul în cadrul restrâns al secţiei sau atelierului. precum şi afişarea greşelii comise în jurnalul de perete al fabric ii. Pedepsele pe care Comisia de Disciplină le poate aplica implică zece grade: I. Retrogradarea în funcţie. urmează să-i fie comunicată în scris vinovatului din secţia respectivă. specifice perioadei de atunci. Eliminarea din fabrică cu drept de angajare în altă întreprindere.cimec. Manifestări potrivnice III. Morală în faţa tuturor salariaţilor întreprinderii.naţilor 3. VIII. III . V 4. V. Condiţionarea primirii alimentelor de prezenţa la serviciu vizează doar regimul 136 http://tara-barsei. Indisciplină I. În felul acesta. X *gravitatea pedepselor aplicate se face în raport cu gradul ierahic al celui insultat sau lovit. o dată acordată. VI. VII. X 6. Transferarea disciplinară la altă secţie. IX. Pierderea dreptului la avansare pe un timp limitat. Absenţe nemotivate IV.

dos. la 23 ianuarie 1947. două zile absentate nemotivat aduceau o reţinere de 14 zile a alimentelor. sancţiunile cele mai grave (gradele IX şi X) se referă la concedierile cu şi fără drept de angajare.). Dacă culpa salariatului nu este foarte clară şi necesită verificări amănunţite şi administrări suplimentare de probe. care va lua decizia finală. Cererile de concediere pot fi soluţionate de Inspectoratul teritorial doar dacă decizia (deci aplicarea sancţiunilor IX şi X) a fost luată de Comisia de Disciplină în condiţii de unanimitate. o zi absentată nemotivat echivalează cu reţinerea alimentelor pe timp de o săptămână. iar pentru că absenteismul continuă la cote alarmante.ro . Intrarea ei în aplicare implica şi aprobarea altor instanţe. exterioare fabricii. La nivelul său. consecutiv şi nemotivat. Cererile. 16 După cum se observă. purtarea ~nterioară. dacă pentru sancţiunile de gradele 1-VHI era suficientă doar decizia organelor interne ale întreprinderii (Comisia de Disciplină. De la această dată. unde se hotărăşte ca angajaţii care. doi delegaţi desemnaţi de Comisia Locală a Sindicatelor şi doi delegaţi ai Camerei de Comerţ. în luna următoare. 55. fila IO 137 http://tara-barsei. vor fi concediaţi din serviciu fără preaviz. care constă într-o aprobare principală de concediere. având fiecare şi supleanţi. Inspectoratul de muncă funcţioneză prin comisii. ca preşedinte. iar rezolvarea va fi dată de Ministerul Muncii. împreună cu toate dovezile. În caz contrar.ro / www. Dacă probele prezentate nu sunt suficiente. care puteau merge până la Ministerul Muncii. aflată însă sub rezerva ca instanţele judecătoreşti 15 Ibidem. nu respectă programul de lucm şi lipsesc nemotivat două zile vor pierde dreptul la alimentele de la Economat pe timp de şapte zile. compuse din: inspectorul şef sau un inspector delegat de acesta. 15 Efectele acestei reglementări sunt practic nule. Cei care circulă prin fabrică în afara interesului de serviciu sunt pedepsiţi cu suspendarea drepturilor de la Economat pe timp de şase zile. votul preşedintelui (deci al delegatului ministerului) este hotărâtor. în speranţa că numărul acestora va fi redus. dosarul urmează să fie înaintat Ministerului Muncii. dos. Ministerul Muncii poate emite un tip special de concediere. cererile de concediere pot fi făcute şi de sindicatele profesionale şi de autorităţi. Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov absenţelor (abaterea 4. pentru ca pedeapsa să se decidă şi în funcţie de alte circumstanţe: vechimea în fabrică.cimec. un delegat al Confederaţiei Generale a Muncii şi un delegat al Uniunii Generale a Industriaşilor din România. 55. iar la 5 zile nemotivate se producea concedierea. O primă variantă este introdusă la 5 decembrie 1946. dar pot fi făcute şi de către sindicatele profesionale. fila 11. Direcţiunea). "' Ibidem. De aceea. Cererile de aprobare în exterior a concedierilor din serviciu ale salariaţilor sunt formulate de întreprinderile sau instituţiile în cauză (prin patronat). Comisia ministerului este compusă din unul din secretarii generali ai Ministerului Muncii. din rea-voinţă. alte chemări Ia Comisia de Disciplină. Cum s-a arătat mai sus. Pentru agitatori întotdeauna urma să se dea maximum de pedeapsă. în şedinţa reunită a Comisiei de Disciplină şi a Comitetului de Fabrică. Angajaţii care vor lipsi peste 15 zile. sunt adresate Inspectoratului regional sau local de muncă. pentru concediere decizia luată în interior este doar o etapă necesară. Biroul Muncii. dar nu şi suficientă. cuantumul pedepselor creşte. Cercetările se vor face cu asistenţa unui delegat al sindicatului. În caz de paritate. şeful Inspectoratului dispune începerea unor cercetări. fiecare având câte un supleant. Analiza cazului presupunea şi prezenţa unor martori.

Acţiuni premergătoare 11a/io11ali=ării la Fabrica Sclrerg-Braşov. cazul inginerului V. de pildă. să introducă toate cauzele în registrul de judecată. Este. cere în mod special să se ia toate măsurile pentru ca nici o concediere să nu se facă în afara acestor reglementări. iar cel în cauză este concediat. care părăseşte echipa pentru că a fost prea mult timp plecat din Braşov. sau dintre cei din Comisie şi funcţionari din alte structuri. Zoltan. Comitetul de Fabrică. să nu se comită nici un abuz. iar în cazul pedepselor pecuniare. deoarece Comisia de Disciplină susţinea tot mai deschis puterea comunistă pe cale de instaurare deplină. 61-69. Tara Bârsei". a înregistrat şi momente de tensiune. pentru a 0 se economisi timp şi pentru a nu se produce „prea multă vâlvă printre muncitori". 18 În decursul activităţii sale.ro / www. 2. 20 Dar tensiunile cele mai mari se înregistrează între Comisia de Disciplină şi Comitetul de Fabrică. se opune numirii într-o comisie de anchetă a două persoane propuse de Comisia de Disciplină. dos. 57. S. '" fbidem.ro . nr. pag. fila 13 l. să comunice procesele-verbale către Comisia Locală. el era eliminat din Comisie. fila 131. necesar pentru cazurile de recidivă. şedinţele puteau fi convocate în următoarele 24 de ore. Într-o adresă. 17 Pentru buna desfăşurare a lucrărilor Comisiei. dos. 57. când şeful Serviciului Personal. 56. Absenţa unui răspuns în acest interval de timp echivalează cu o aprobare. Dar pentru chestiunile urgente şi majore care ar agrava situaţia vreunei secţii sau a întregii fabrici. 57. În caz de infirmare. O altă situaţie în care concedierea hotărâtă de Comisia de Disciplină din întreprindere nu poate fi considerată valabilă este lipsa preavizului de concediere. aceasta trebuie să facă înregistrarea sistematică a fiecărei cereri. colaborarea dintre membrii Comisiei. Lothar Rădăceanu. 21 Pentru detalii. 19 Un exemplu de conflict din a doua categorie este cel din 13 noiembrie 1946.. lunea la ora 7° . dos. dos. 138 http://tara-barsei. fila 130. vezi Liviu Baciu. salariatul va fi reintegrat cu plata tuturor drepturilor. 21 17 fbidem. ''' fbidem. Direcţiune. Fondul acestor divergenţe era însă unul politic. problemă discutată pe larg într-un articol anterior. Şedinţele Comisiei sunt programate o dată pe săptămână. fila 216. în . '" fbidem. Biroului de Salarizare.cimec. Termenul în care instanţele superioare trebuie să acorde aprobarea sau respingerea cererilor de concediere este de 30 de zile. ministrul muncii de atunci. Într-o ultimă etapă se redacta un index alfabetic. Moldovan. Liviu Baciu competente să confinne sau să infinne realitatea faptelor invocate. 2003. Dacă vreunul dintre membrii Comisiei de Disciplină nu-şi face datoria sau lipsea mult.

Au fost apoi toţi nepoţii. A fost lume multă. cred potrivit să menţionez în primul rând familia.fiica compozitorului Iacob Mureşianu. În ce priveşte restul asistenţei. unul. decedat in 1956. aş putea spune. Mircea Gherman urma să conducă noua instituţie. şi în peisajul cultural braşovean. Era o frumoasă zi de mai. după cum am mai spus -. luptător în războiul de independenţă din 1877 şi corespondent de pe front al „Gazetei Transilvaniei". nici Dr. Sevastia Gherman şi Florica Pârvulescu. strânse cu multă osârdie şi competenţă şi salvate din mâna Securităţii atotdevastatoare. instituţie de cultură cu totul specială. preşedinte la un moment dat al Tribunalului de la Haga şi celălalt. Ţara Bârsei Lucia BUNACIU INAUGURAREA MUZEULUI MEMORIAL „CASA MUREŞENILOR" DIN BRAŞOV În primăvara anului 1968 a avut loc deschiderea festivă a „Casei Mureşenilor". cu lumină strălucitoare şi pomi înfloriţi. originar din Bistriţa. Din păcate. personalităţi de seamă ale timpului. cei care. Acesta a ajutat 139 http://tara-barsei. cea de-a doua cu soţul său. precum: . conform dorinţei înaintaşilor ca un membru din familie să fie numit în acest post. soţia lui Iuliu Mureşianu. Singurul cunoscut de mine a fost profesorul Petre Istrate. Au mai participat alţi membri ai familiei.compozitorul. urmaşii direcţi ai Mureşenilor. bun prieten şi azi. dar mulţumirea că se participa la un asemenea eveniment. leagănul Mureşenilor. jurist şi el. pe care nu le cunoşteam. care parcă întâmpina şi ea sărbătoarea. nu mai era printre noi pentru a-şi putea vedea idealul împlinit: „Casa Mureşenilor". fost comandant al Flotilei de vânătoare şi luptător în ultimul război mondial pe frontul de Est. decana de vârstă a familiei. ca istoric. venită din America pentru a lua parte în numele mamei ei. Livia Groza. care făcea parte din conducătorii culturii braşovene de atunci. prietena Sevastiei Mureşianu Gherman. el fiind singurul cu specializare în materie. ziarul socrului său. ca profesor la Liceul „Andrei Şaguna'' şi redactor la „Glasul Ardealului". Joe Gherman. cu soţii şi soţiile lor. Scurtu . în calitate de proprietari. pentru a înmâna Memoriul Braşovenilor şi a cere Partidului Naţional Român de acolo desprinderea Ardealului de Ungaria" (Al. comuna Rebrişoara. Sevastia Mureşianu.Dr. familia Dima fiind şi ea înrudită cu Mureşenii prin strămoşi comuni.ro . entuziasmul unora. Mărioara Mureşianu.profesoara de pian Dumitriţa Gabriela Dima. a fost „trimisul la Budapesta al protopopului Vasile Saftu.ro / www. compozitorul de la Cluj. Lucreţia Alexandrescu. Dintre cei prezenţi atunci. nefiind în nici un fel în legătură cu tot ceea ce reprezenta Partidul Comunist. fiii şi fiicele celor de mai sus. în genul ei.cimec. Astfel. pilot cu grad de comandor.profesorii jurişti Traian şi Aurelian Ionaşcu. au donat spaţiul respectiv şi s-au despărţit de obiectele necesare mobilării lui. cel care a depus o muncă neprecupeţită timp de 17 ani. decanul Facultăţii de Drept din Cluj. . Dintre aceştia. Dante Gherman.„Şcheii Braşovului"). aceasta a cuprins autorităţile locale. soţul Sevastiei Mureşianu . . a făcut să treacă nebăgat în seamă acest minor neajuns. în 1918. au fost de faţă cele două fiice ale lui Iacob Mureşianu . cel care. fiica Elenei Mureşianu şi a Generalului Groza. precum şi de documentele istorice. chiar prea multă pentru spaţiul muzeului.

Joe Gherman. în 1950. şi am primit-o de la avocatul braşovean Bujor Teculescu. ne întreţineam părinţii. În primul rând aş menţiona familia Brediceanu . cel care s-a îngrijit de o ediţie a compoziţiilor lui Iacob Mureşianu. de organizarea acestei acţiuni: profesorii Corin Grosu.cimec. precum şi preocupările lui de culegător de folclor şi studiile sale publicate în prima revistă muzicală din Ardeal (pe care o redacta). soţia marelui muzicolog şi folclorist George Breazul. iată cum au decurs lucrurile între anii de pornire 1950 şi inaugurarea din 1968: „Lăsământul" spiritual şi material al Mureşenilor din Braşov a fonnat o preocupare permanentă a membrilor acestei familii. bună prietenă a fiicelor lui Iacob Mureşianu. Doamna Eugenia Brediceanu. Joe Gherman a apelat la mine. trecut şi el prin închisoare. Şi acum. Înainte însă. Dr. mai am unele însemnări cu numere de adrese şi memorii înaintate diverselor autorităţi. Pe acestea mă bazez azi. Pentru această stufoasă activitate. Lucia Mureşianu. chiar dacă uneori a găsit împotriviri care implicau şi riscuri în acele timpuri. fie din cei nu de mult ieşiţi din puşcăriile comuniste. pentru că ştiam bate la maşină.Tiberiu Brediceanu fusese elevul lui Iacob Mureşianu la Blaj. ·compozitor şi el. s-au ocupat. evacuare şi deportare. fusese arestat şi bineînţeles dat afară din slujbă. Dr. Şi pentru că am ajuns aici. cât şi la Muzeul Regional al oraşului. au fost muzicieni. Lucia Bunaciu din toate puterile sale. a salvat importanta arhivă a Mureşenilor. compozitor înaintaş. mătuşile . prieteni ai familiei noastre. care. să trec acum la motivul şi împrejurările care au dus pe drumul spinos şi lung de I 7 ani la realizarea acestui deziderat: „Casa Mureşenilor". cercetări diverse. Căliman. A venit Doamna Breazul. cei tineri. Boeriu. mai ales. „Muza Română". Panaitescu Perpessicius. cel ce. mi se pare potrivit să aduc unele amănunte lămuritoare în întreprinderea acestei acţiuni. cu studii şi dragoste pentru această artă. Mureşenii. în acei ani. Aşa că au luat parte la inaugurare şi muzicieni de seamă ai timpului. Nu trebuie să-l uit pe profesorul Ion Colan. şi plecase şi el din această lume în acel an I 968-care a fost reprezentată de soţie. Au mai fost de faţă oameni de seamă ai perioadei interbelice. legături cu notarii. precum şi compozitorul Norbert Petri şi soţia sa. Dionisie Pippidi şi reprezentanţi ai Societăţii de Studii Istorice şi Filosofice din Bucureşti. fiind angajaţi. scrieri de tot felul de memorii. toate acţiunile care au dus la înfiinţarea muzeului. Fiind aşadar. cei care urmau să susţină cele 12 conferinţe în speţă. a participat la eveniment. din partea Muzeului Literaturii Române. de bine de rău. în calitate de specialişti. aprobate de organele Partidului Muncitoresc Român. dactilografiere etc. în mijlocul tuturor demersurilor în cauză.anul morţii lui Iacob 140 http://tara-barsei. Ne-a trebuit o maşină de scris. îmi aduc aminte şi.şi bunica. pianistă. Această însărcinare necesita călătorii. fie din cei marginalizaţi. dirijorul Mihai Brediceanu. care a studiat compoziţiile pe motive populare ale lui Iacob Mureşianu. daţi afară din posturi şi din case. Urmaşii lor direcţi au fost: Iacob Mureşianu. cel împuternicit de urmaşii Mureşenilor în scopul amintit. aveam salarii din care. prietenul nostru. atât la Comitetul Regional de Cultură şi Artă din Braşov. Iuliu Mureşianu. când povestesc parcursul acestui demers. căci deşi au existat dosare complete cu privire la înfiinţarea acestui aşezământ. Au mai fost de faţă cei care.ro / www. Amintesc astfel familiile Teculescu. din casă. Radeş şi mulţi alţii. unchii.ro . noi acasă nu aveam aşa ceva. dacă ar fi să pornim doar de la Iacob şi Andrei. Ghiţă Pop. trăind de azi pe mâine. Cred că şi Nicolae Parocescu. în primul rând datorită faptului că aveam o pregătire economică şi juridică şi. toţi. era o persoană ostracizată de regim. mi se spune că astăzi sunt de negăsit. ajutat doar de noi. care încă din anul 1887 . apoi. al celor care reprezentam ultima generaţie. şi de fiul acesteia.

cu păstrarea şi organizarea lui.000 de volume. Actul Notarial public. spre a fi trimise la topit la Fabrica de Hârtie din Zărneşti.Iacob Mureşianu. busturi reprezentând membri ai familiei . Acest „Lăsământ" cuprinde: biblioteca cu 12. apoi au urmat alţii. deleagă un alt membru al familiei . directorul acestei instituţii. a mutat întregul stoc de tipărituri vizat de Securitate la Biblioteca orăşenească.ro . luna septembrie. constituind un fond al Mureşenilor. să mă întorc la prevederile Actului Notarial în care se spune expres că tot ceea ce a fost transmis Bibliotecii unna să fie păstrat sub oblăduirea Comitetului de Cultură şi Artă al Regiunii Braşov spre „păstrare. Mureşianu: s-au prezentat trimişii Securităţii pentru a ridica tot ce era tipăritură. Reprezentantul juridic al Fondului. inimă şi literatură". conform dorinţei înaintaşilor noştri. exprimată încă la 1887. Această prevedere expresă a fost extrem de importantă.Aurel A. căci în 1950 profesorul Ioan Colan a fost scos din funcţia de director al Bibliotecii. BIBLIOTECĂ. la strămutarea patrimoniului la Bibliotecă. în Actul 141 http://tara-barsei. INSTITUŢIE DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE".000. stipulându-se din nou. s-a prevăzut constituirea unui depozit separat. iar Gheorghe Bariţ a fost director timp de 20 de ani! În faţa unui asemenea pericol. decedat în 1950. prin actul său din 29 august 1950. trebuie să amintesc cele ce s-au întâmplat imediat după decesul lui A. colecţia întreagă a „Gazetei Transilvaniei". „Foaia pentru minte. Mureşianu. Aici a intervenit importantul rol jucat de profesorul Ioan Colan. Şi acum. cum se prevede în Adeverinţa dată de prof. asumându-şi riscul ce-l reprezenta o asemenea acţiune. acte. luând următoarele măsuri: Încheie. care şi-a asumat această sarcină. Andrei Mureşanu. de returnarea bunurilor în totalitate Muzeului memorial şi de păstrare a lor într-un tot „indiviz". documente istorice peste 16. 111/1950. pe care o îndeplinea din anii '30. şi mobila utilizată încă din timpul lui Iacob Mureşianu tatăl. Ion Lupu. în scopul înfiinţării: „FUNDAŢIUNEA CASA MUREŞENILOR. A. la 26 septembrie 1950. conform delegaţiei nr.au primit sarcina de a-l păstra „intact şi indiviz" pentru a fonna o „Fundaţie" a Mureşenilor care să fie pusă la dispoziţia poporului şi a cercetătorilor istorici. Apoi tablouri în ulei. Ce ironie a sorţii! Tocmai la fabrica unde Iacob Mureşianu a fost acţionar. câteva sute de fotografii de însemnătate istorică.cimec. precum şi colecţiile tuturor revistelor timpului în întregime. Ultimul posesor al acestui „Lăsământ" . Ioan Colan la depunerea patrimoniului. cu proces-verbal de autentificare nr. organizare şi punerea ei în functiune în bune conditiuni ştiintifice la dispozitia publicului cercetător şi astfel să-şi îndeplinească destinatia dată de membrii familiei morti sivii".Dr. sub cheie. care a funcţionat până în 1952.ro / www. la care mai târziu s-au adăugat o serie de obiecte. 7. MUZEU. economist de profesie.cu preluarea acestui „Lăsământ". şi înlocuit cu un om al regimului comunist. Joe Gherman . toate cu specificaţia „spre păstrare". asigurându-şi astfel hârtia necesară la tipărirea Gazetei. 18 -. una din chei fiind păstrată de directorul Bibliotecii şi cealaltă de către reprezentantul familiei. Joe Gherman. în calitatea de împuternicit pe care o avea. Sevastia Mureşianu. Ar mai fi de spus că. picturi ale membrilor familiei. care nu au mai ţinut seama de „Lăsământul" Mureşenilor. ajutat de membrii mai tineri ai familiei. Iuliu Mureşianu -.00 I din 29 august 1950. procedează la îndeplinirea realizării dorinţei înaintaşilor. Dr. . Înainte însă de a analiza acest act. tocmai pentru a se evita orice înstrăinare. şi prin revenirea făcută în 1961 de acelaşi onest om de cultură braşovean. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor" Mureşianu tatăl .

după cum am spus şi mai înainte. la întoarcerea acasă. următoarele: „Având în vedere importanţa istorică excepţională a materialului păstrat în arhiva şi biblioteca Mureşenilor. făcută la Sfatul Popular.cimec. dar. 25). din Cluj. cu rafturile ei cu tot. Joe Ghemian. casa de zestre a Sevastiei Mureşianu. destul de numeroşi încă în 1950. arhiva a fost trimisă într-o parte. a înaintat un Memoriu Filialei Academiei R. nu numai ca membru al familiei. din Cluj. Întreg complexul de reviste vechi a fost depozitat impropriu. Preşedinta Filialei Academiei Române din Cluj era la acea vreme prof. din partea Filialei Academiei R. univ. arătând situaţia „Lăsământului" Mureşenilor.ro / www. azi.R. 25 (azi Piaţa Sfatului nr. urmând ca la momentul potrivit să revină în imobilul din Piaţa 23 August nr. univ. În anul 1957 a apărut decretul prin care Bibliotecile nu mai erau autorizate de a adăposti arhive. strălucind. Referatul a fost depus la Filiala Academiei (o copie se afla şi în dosarul de la Comitetul de Cultură şi Artă al Regiunii Braşov. Începând abia de acum s-au luat primele măsuri pentru realizarea „Casei Memoriale a Mureşenilor". să cuprindă obiectele de mobilier. 7. În anul 1954. cu nr. că este depus „spre păstrare". 9. A fost delegat. tot ceea ce reprezenta arhiva (colecţiile Gazetei şi ale celorlalte publicaţii). stabilindu-se astfel fondul de donat. Tablourile familiei au fost depozitate la Muzeul Regional. biblioteca în altă parte şi colecţia Gazetei Transilvaniei în alta etc. cât şi posibilităţile Oraşului Stalin de a organiza o astfel de casă memorială 142 http://tara-barsei. Prin adresa nr. Lucia Bunaciu Notarial. camera care cuprindea Fondul Mureşenilor a fost desfiinţată pur şi simplu. au fost de acord cu măsurile luate.475 din 19 februarie 1962. din 5 februarie 1959. în vederea păstrării unităţii lui. nu altceva.R. printre altele. care. şi mort de oboseală după alergături în tot felul de audienţe pe la autorităţi. biblioteca şi colecţia Gazetei. care-l recunoştea pe Dr. când ne putea comunica un succes în recuperarea patrimoniului. tablouri. Joe Gherman ca însărcinatul legal pentru a se ocupa de acest valoros patrimoniu. de unde s-a cerut restituirea lor prin reclamaţia. Timp de aproape 4 ani această dispoziţie nu s-a pus în aplicare.000 de volume.să studieze la faţa locului arhiva. şi pregătirea înfiinţării Casei Memoriale a luat un curs normal. Raluca Ripan.P. în garajul Bibliotecii Regionale. cu descrierea cuprinsului arhivei. acest dosar nu mai este de găsit). în înţelegere cu Secţia de Învăţământ şi Cultură. vestit om de cultură. ca jurist. făcându-l cunoscut Sfatului Popular Regional. precum şi biblioteca cu cele 12. în afară de apartamentul ce urma să reprezinte spaţiul muzeal. unchiul meu. În baza delegaţiei nr. Numai că au intervenit unele acţiuni care au împiedicat acest plan.P. Alexandru Husar- mai apoi profesor la Universitatea din laşi . prof. bibliotecii etc. În primul rând era necesar un act de donaţie. 858. Îmi amintesc cât de fericit era în toţi acei ani.001/1950 emise de Regiunea Braşov. acesta urma să procedeze la inventariere. a luat cunoştinţă de acest decret şi. Dr. comunica Ministerului Culturii. Toţi urmaşii. Reprezentantul familiei a stăruit timp destul de îndelungat pentru ca tot patrimoniul Mureşenilor de la Bibliotecă să fie aranjat într-o cameră de la etaj.ro . Între anii 1957 şi 1958 şi apoi până în 1960 s-au luat unele măsuri de îndreptare a greşelilor făcute de cei ce au condus destinele culturii braşovene de până atunci. locuinţa familiei din 1838.

de către Dr. director acad. din fondul nescriptic. S-au executat copii de pe fotografiile ce urmau a fi expuse. erau necesare reparaţii. aprobate de Secţia de Cultură a P.ro .M. Corin Grosu. de a achiziţiona întreg patrimoniul. S-au angajat cu plată. S-au executat două plăci comemorative. conservarea şi popularizarea documentelor referitoare la viaţa şi osârdia culturală a glorioasei familii a Mureşenilor. 25. Ripan. cu adresa nr. ale lui Iacob Mureşianu tatăl şi Dr. care. care s-a depus la Muzeul Regional.. ss. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor·' necesară din punct de vedere ştiinţific şi cultural. precum şi urmaşii familiei. avizăm favorabil iniţiativa tov. În spaţiul apartamentului eliberat.355 din septembrie 1960. un 143 http://tara-barsei.M. regional Braşov. Eleonora Nilca. În rezoluţia pusă se arăta: „acordul să ia fiinţă Casa Mureşenilor în oraşul Braşov'' şi „măsurile de înfiinţare se vor lua împreună cu Sfatul oraş Braşov".arhiva şi biblioteca" şi. În unna acestei aprobări s-a început acţiunea preparatorie în vederea deschiderii Casei Memoriale. vicepreşedinte al Sfatului Popular al Regiunii Braşov. în care se arăta Sfatului Popular al Regiunii Stalin „importanţa istorică a colecţiei familiei Mureşianu . în acest fel. ci s-a insistat să rămână conform destinaţiei sale originale pentru înfiinţarea Casei Memoriale a Mureşenilor. Societatea de Studii Istorice şi Filologice a pregătit 12 conferinţe ce urmau a fi susţinute de conferenţiari." Arhivele Statului au insistat. s-a reparat mobilierul şi s-au restaurat picturi. propunând studierea problemei şi luarea măsurilor cuvenite. ss. care au întocmit şapte schiţe biografice ale Mureşenilor. Preş. S-au făcut fişe extrase din fondul Mureşenilor pentru tematica Casei Memoriale. secţiei academiei Iorgu Iordan''. în care urma să ia fiinţă Casa Memorială..P. cu a cărei întocmire a fost însărcinat muzeograful Corin Grosu. A fost prezentat tov. Din nou intervine Academia R. pentru a putea fi funcţional în noua destinaţie. acest bogat material să poată fi pus la ~ndemâna cercetătorilor şi valorificat. Joe Gherman a făcut o nouă cerere autorităţilor locale în vederea înfiinţării Casei Memoriale. La I O noiembrie 1960 Dr. a studiat arhiva Mureşenilor şi a întocmit un referat acceptat de conducerea Muzeului Literaturii pe care 1-a trimis Sfatului Popular al Regiunii Braşov. Secţia de Învăţământ şi Cultură. continuă: „considerăm că înfiinţarea unei case memoriale a Mureşenilor este foarte indicată pentru ca. La 15 septembrie 1960 Muzeul Literaturii din Bucureşti trimite adresa cu nr.ro / www. nu au fost de acord cu propunerea făcută. prin care arată unnătoarele: „ . R. Preş. timp de două săptămâni. s-a pus rezoluţia de aprobare pe referatul Secţiei de Învăţământ şi Cultură de către Comitetul Executiv al Sfatului Popular. 250. Joe Gherman.R. S-a executat tabloul genealogic al familiei (120/80 cm). Joe Ghennan şi a Secţiei Culturale a Sfatului Popular. Lucrările au stagnat însă din cauza urgentelor probleme agricole ale timpului şi astfel. D. de care vă preocupaţi. regional Braşov. Aurel Mureşianu. Suntem aşadar întru totul de acord cu propunerea creării Casei Memoriale a Mureşenilor.R. după cum urmează: S-a prezentat la Braşov delegatul Muzeului Literaturii Române.. Acad. oferind un post reprezentantului familiei. Dr. ss. abia la data de 4 mai 1962. colaboratori externi.cimec. Panaitescu Perpessicius". într-un centru de veche tradiţie şi cultură românească va constitui un titlu de onoare pentru municipalitatea oraşului.R. cu textul aprobat de către secţia culturală a P. amenajări şi adaptări.

Sunt de asemenea multe alte condiţii. Tiberiu Brediceanu etc. lucrurile nu se desfăşurau chiar aşa de uşor. Joe Gherman. distruse prin lipsă de grijă în depozitarea lor. la 28 mai.de unde au plecat din cauza vitregiei vremurilor de tristă amintire. a obţinut restituirea unei părti din tablourile de la Muzeul Regional. au fost mulţumiţi cu toţii că dezideratul care părea. supravegherea lucrărilor de la Muzeu. aproape imposibil de atins. 11. în afară de enumerarea expresă a tuturor obiectelor donate precum şi a apartamentului.ro / www. nu au respectat înţelegerea avută. Nici colecţia Gazetei Transilvaniei. nu şi cele ale Elenei Mureşianu. de unde se găsesc. nu s-au mai întors niciodată acolo unde le era locul . căci ziua era prea ocupat cu diverse alergături pentru aprobări. Dr. pomenită de prof. ziua 21. toate fiind acceptate de către autorităţi în momentul primirii acestei donaţii. Dr. Oferta familiei de a dona apartamentul şi toate celelalte bunuri necesare unei Case Memoriale s-a tergiversat cu diferite obiecţii. La începutul acestor amintiri am povestit inaugurarea şi am spus cât de nedrept a fost faptul că cel care a muncit pe rupte. semnat în numele tuturor urmaşilor de către împuternicitul lor. Lucia Bunaciu referat cuprinzând un deviz al cheltuielilor de care era nevoie pentru aceste lucrări.cimec. marele muzicolog. Din nou a trecut un timp de câţiva ani până. motiv pentru care planul nu a putut fi respectat până la data prevăzută. prevăzându-se terminarea tematicii pe data de I mai 1963. sau primirea diverşilor specialişti şi punerea lor la curent cu problemele de rezolvat ale „Lăsământului''. Joe Gherman. Academicianul Ştefan Nicolau. nici biblioteca Mureşenilor cu mobilierul şi cele 12. după cum am mai spus. ai cărei conducători. Nici alţii dintre cei care s-au implicat şi şi-au pus la dispoziţie tot sprijinul necesar nu mai erau printre noi la acea dată: George Breazul. dacă ar fi să amintesc. numai Iliada editată la Viena. A fost primită cuvenita aprobare. Cred însă că de acolo. în anul de graţie 1968.203. De asemenea. dacă-mi amintesc bine. s-a înregistrat acest plan la Muzeul Regional sub nr. Reprezentantul familiei obţinuse de la Academia Română din Bucureşti restituirea arhivei trimise acolo de Biblioteca Braşov. Acest act de donaţie. s-a putut efectua donaţia prin Act Notarial. Joe Gherman a procedat la inventarierea ei. discuţii interminabile şi abia în anul 1965. A fost o muncă migăloasă. pentru care fusese însărcinat atât de autorităţi. în sfârşit. 234. Celelalte colecţii de reviste şi ziare.. Sextil Puşcariu în lucrarea sa „Spiţa unui neam din Ardeal". cele care reprezentau membrii familiei. cum ar fi păstrarea . refuzuri. În ianuarie. părăsise această lume la 7 iulie 1967. Dr. cuprinde. luna decembrie.ro . de multe ori executată de-a lungul nopţilor. cu multe ediţii de valoare. a luat totuşi fiinţă. aşa cum a lăsat cu limbă de moarte Iacob Mureşianu. cât şi de familie. o serie de clauze. „Casa Mureşenilor" a fost inaugurată ca instituţie de cultură importantă a Braşovului.000 de volume ale sale. 144 http://tara-barsei. prima pictoriţă româncă din Ardeal.Lăsământului intact si indiviz'' sau revenirea întregului patrimoniu în proprietatea familiei în caz căi s-ar da o altă destinaţie sau s-ar strămuta în altă parte decât în „Casa Mureşenilor". pentru care s-a deplasat la Bucureşti. nepotul Sevastiei Nicolau Mureşianu. Desigur. cu pricepere şi entuziasm pentru realizarea acestui scop. cel care considera că pentru instruirea şi ridicarea neamului său numai cultura e suverană.„Casa Mureşenilor" . cu Încheierea de autentificare nr. între care. Imediat după obţinerea arhivei. la un moment dat. Trec acum la o altă problemă capitală: Donaţia. Trebuie să spun că inginer Eleonora Nilca l-a susţinut pe reprezentantul familiei neprecupeţit în toate propunerile pentru realizarea acestui aşezământ de cultură.

Cercetători din diferite domenii aveau la dispoziţie diverse subiecte care interesau. După deschiderea Casei Memoriale. După revoluţia din 1989. A pornit o serie de iniţiative şi pentru realizarea celorlalte puncte prevăzute. A îndeplinit această funcţie până la decesul său.ro / www. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor„ Printre prevederile actului de donaţie figura şi dorinţa familiei ca de Muzeul lor memorial să se ocupe în pem1anenţă un urmaş direct al Mureşenilor. statutul şi activitatea Casei Memoriale a Mureşenilor reliefează necesitatea ca această prestigioasă instituţie de cultură să-şi recâştige autonomia şi dreptul de a edita publicaţii de specialitate. Andrei Pleşu.. a adresat un memoriu ministrului culturii. În decursul acestor douăzeci de ani. expoziţii de înscrisuri sau artă plastică. Şi mai departe: „Suntem pe deplin de acord cu recuperarea patrimoniului care aparţine prin donaţie Muzeului Memorial al Mureşenilor. Fiind o problemă majoră. a început o febrilă şi susţinută activitate spre a duce la îndeplinire planul prevăzut în actul de donaţie. înfiinţarea unui nucleu de cercetare ştiinţifică cu personal de specialitate şi posibilitatea utilizării de colaboratori externi. Dan Petrescu. astfel putând valorifica marele său patrimoniu. expunând pe larg toate aceste doleanţe. dispoziţie cu cunoştinţele şi vasta lui cultură. de interes naţional. aşa cum Mureşenii l-au avut în trecut. Astfel. Mircea Gherman a lucrat un timp ca reprezentant însărcinat de familie şi apoi. Fiind istoric. vă asigurăm că va fi soluţionată după constituirea Comisiei Muzeelor şi Colecţiilor. Mircea Gherman. dreptul de editură.ro . Acesta urma să fie Dr. Joe Gherman. Se desfăşurau în acest cadru conferinţe. concerte. important periodic interbelic braşovean. care funcţiona ca secţie a Muzeului Judeţean Braşov. Un interes deosebit a arătat Mircea Gherman pentru educarea elevilor din diversele unităţi şcolare braşovene care vizitau acest for cultural. Pentru aceasta. 138/DI. recitaluri sau alte audiţii muzicale. Răspunsul Ministerului Culturii a venit prompt. Aş menţiona câteva: autonomia instituţiei. reuşeşte înfiinţarea secţiei muzicale „Gheorghe Dima" în cadrul „Casei Mureşenilor". urmaş direct ca nepot al compozitorului Iacob Mureşianu şi fiu al Sevastiei Gherman . Mircea Gherman a încercat în primul rând să obţină toate condiţiile prevăzute în actul de donaţie care încă rămăseseră nerealizate. chiar în condiţiile vitrege pentru românii din Transilvania dinaintea Unirii. după primirea acestui încurajator răspuns. cu nr. dar şi cu studii de drept şi economice. Mircea Gherman. Şi pentru celelalte probleme semnalate de Mircea Gherman Ministerul Culturii asigura sprijinul în realizarea lor. cunoscută în întreaga ţară. comemorări. adică îndeplinirea celebrului „Lăsământ". iar custodele muzeului le stătea oricând la. precum şi editarea primului număr al revistei „Ţara Bârsei". Citez din acest răspuns: „ . Se mai cerea în acest memoriu restituirea întregului patrimoniu astăzi dispersat în mod arbitrar la alte instituţii.. la „Casa Mureşenilor" s-a desfăşurat o intensă şi susţinută activitate culturală.fiica acestuia. patrimoniu dispersat în urma unor decizii injuste şi abuzive". ca angajat în calitate de custode. În urma decesului său. în concordanţă cu legea care va reglementa domeniul de activitate". cel desemnat de familie a fost fiul acestuia. în 9 ianuarie 1990. era cel mai în măsură să reprezinte familia Mureşenilor şi „Lăsământul". la data de 27 ianuarie 1990. semnat de adjunctul ministrului. survenit în anul 1991. din 1971.cimec. 145 http://tara-barsei. dar se stinge din viaţă de o boală necruţătoare în anul 1991.

Sanda-Maria Buta. azi directoarea acestui Muzeu Memorial. deoarece nu mai exista un asemenea om. comemorări. Sanda-Maria Buta. şi multe altele.2004 146 http://tara-barsei. ca ultim urmaş care a fost oarecum implicat în tot ceea ce priveşte istoricul acestei Case Memoriale a Mureşenilor.03. nu voi mai fi. Astfel. leronim Buta. nu mai putea fi respectată. a cărei activitate cerea în continuare sacrificii şi dăruire totală. ci şi un excepţional manager. a reuşit să câştige stima Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Braşov şi sprijinul acesteia în tot ceea ce a întreprins. ca un unnaş al familiei să fie la conducerea aşezământului. A făcut această alegere pentru că prevederea din actul de donaţie. expoziţii aduse din alte oraşe şi altele organizate cu diferite ocazii din patrimoniul muzeului. O astfel de persoană era necesară pentru „Casa Mureşenilor". Prin felul cum a înţeles să se dedice Mureşenilor. şi-a ales o colaboratoare de o înaltă calitate spirituală şi profesională care să-i urmeze la conducerea Casei Memoriale după ce el nu va mai fi. a pornit la drum după 1991.cimec. Reuşitele au fost importante: autonomie. încât şcoala comunistă pe care inevitabil a urmat-o. respectând „Lăsământul". s-au pus bazele şi apoi s-a îndeplinit dorinţa lui Iacob Mureşianu: „CASA MUREŞENILOR". se vor cunoaşte şi cele petrecute atunci când. editarea revistei instituţiei. dovedindu-se nu numai un profesionist de prima mână. în persoana istoricului Sanda-Maria Buta. conform vârstei. Providenţială a fost într-adevăr această alegere. Ie-am scris tot la sugestia şi îndemnul Sandei-Maria Buta. a fost educată în familie cu dragoste şi respect pentru neam şi ţară atât de temeinic. fiica unui jurist ardelean de valoare. cunoştinţe în domeniu etc. concursuri de poezie care poartă numele lui Andrei Mureşanu pentru şcoli. În mod curajos şi cu dorinţa nestrămutată de a ridica nivelul aşezământului la cotele cele mai înalte. nu a putut-o îndepărta de această credinţă. 25. Lucia Bunaciu Cunoscându-şi sfârşitul apropiat. Amintirile mele. nu mai exista nici un urmaş al Mureşenilor care să îndeplinească cerinţele postului (vârstă. acţiuni culturale variate. pregătire de specialitate. după puterile mele.). Îi mulţumesc Sandei-Maria Butaşi sper ca. Braşov. aşternute acum pe hârtie pentru ca atunci când eu.ro / www.ro . să-i fi fost de folos.

cetăţi.. în varianta latină. din Europa şi chiar Asia. Heidelberg. Vedwe europene. completate de obicei cu schiţe. sau Weltchronik. XI. 4 Faptul că aceeaşi imagine este folosită pentru a înfăţişa oraşe diferite. 5. apar şi o serie de descrieri geografice şi istorice ale unor anumite zone. cel care o priveşte vede în ea ceea ce doreşte. 7 continuând mai ales în secolul al XVII-iea. 2 Albert Flocon. Pentru a reuşi acest demers. care a rămas până astăzi una dintre cele mai bogat ilustrate cărţi care au existat vreodată. '5 Ibidem. vezi Victor H. 1996. 1974. uneori chiar şi cele geografice. Dacă la începutul secolului caracteristice erau reprezentările simbolice. În secolul al XV-iea începe tipărirea cărţilor ilustrate în diferite ţări europene. ' Cu titlul ei întreg. p. descrierile cosmografice. în 1493 fiind publicată. Sebastian Mi. Editura Meridiane. p. dintre real şi imaginar. altceva. 185.cimec. ne duce la concluzia că nici editorul şi nici publicul nu erau preocupaţi dacă legendele spun sau nu adevărul. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. reprezentând şi cele mai importante oraşe. Pentru informaţii amănuntite vezi Siebenbiirgen auf a/ten Karten. l 973.şi policrome (indiferent de suportul pe care au fost realizate). cit . reprezentările oraşelor au început să fie utilizate pentru a ilustra cărţile ştiinţifice. Adrian. Clujul medieval în gravuri. Bucureşti. 1982. de fiecare dată. de multe ori trebuie stabilite graniţele cronologice. gravuri mono. Tot ce se aştepta de la aceste imagini era să atragă cititorului atenţia că ele înfăţişau nişte oraşe. desene. întotdeauna elastice. gravuri. '' Magdalena Bun ta. p. Imaginea lasă frâu liber interpretării. începând din a doua jumătate a secolului al XVI-iea. legendele care le însoţesc spunând. planuri. Ţara Bârsei Anda-Lucia SPÂNU REPREZ~NT ĂRI GRAFICE ALE ORAŞELOR INTRE REAL ŞI IMAGINAR Ce este real şi ce este imaginar în reprezentările grafice 1 ale oraşelor? În paginile următoare încercăm o variantă de răspuns la această întrebare. cu legende diferite. în varianta sa 3 germană. Astfel. Regiscrum lwjus operis libri cronicarum cum figuris el imaginibus ab initio mundi.inster( 1544). 1976.ro . 6 schematice ale oraşelor transilvane . E. p.irnberg. aceleaşi gravuri se pot găsi de la o pagină la alta. Şi mai ales este necesar un răspuns la două întrebări ce apar în mod firesc: „de ce o anumită imagine este conformă realităţii?" şi „de ce autorul ei s-a mulţumit să-şi imagineze ceea ce a reprezentat?". a lui Hartmann Schedel. 147 http://tara-barsei. Fiecare dintre xilogravurile acestei cărţi a fost însă folosită de câte 8-9 ori. în „Acta Musei Napocensis'". Swdiu istoric de la origini până la sfârşitul secolului al XVl/1-lea. bearbeitet \'on Hans Meschcndorfer und Otto Mittelstrass. /). Artă şi ilu:ie. sau Wolfgang Lazius ( 1556) -. 185. Meridiane. Arbeirskreis fiir Siebenbiirgischc Landeskunde. de la un tipograf la altut2.ca cele din hărţile lui Johannes Honterus ( 1532). Bucureşti. de la un text la altul. întocmite cu scopul de a prezenta lumea cunoscută până atunci. l 59. p. acuarele sau alte genuri ale picturii. ' Magdalena Bunta. la Ni. Aceasta include desene. Gombrich. I02. tipărită de Antonius Koberger. Universul cărţilor. Delimitarea realului de ceea ce este produs al imaginaţiei este una dintre cele mai mari probleme ale celor care se ocupă de imaginile istorice ce înfăţişează oraşe.ro / www. liber Chronicarum . lucru valabil şi pentru vederile oraşelor (Fig. 5 În prima jumătate a secolului al XVI-iea. Prin reprezentări grafice ale oraşelor întelegem grafica documentară (sau izvoarele istorice \'izuale) care înflltişeaza imagini totale sau par\iale ale unor oraşe. H. op. fortificaţii 8 .

Mai mult. nr. 9 Fără a exclude posibilele excepţii. de către călători veniţi din Occident (sau de anumiţi artişti. încă din secolul al XVI-iea. În secolul al XVIII-iea lucrurile nu se schimbă prea mult în privinţa reprezentărilor grafice ale oraşelor româneşti. realizate în acel secol. majoritatea autorilor acestor imagini rămânând însă. Editura Sport-Turism. România şi civili=aţia Occidemală. p. artistul nu se deplasa „la faţa locului". călătorii străini care ne-au vizitat au fost însoţiţi de către artişti. începând cu sfârşitul secolului al XVIII-iea sunt înfăţişate doar unele aspecte ale acestora.Yf'llI-XIX. Chiar şi puţinele vederi generale realizate în acel secol dau o atenţie '' Florenţa lvaniuc. 83. care ar trebui să certifice autenticitatea imaginii reprezentate. H. 2001. Bucureşti. în marea lor majoritate. op. necunoscuţi. Acesta este motivul pentru care oraşele din spaţiul actualei Românii. şi o serie de informaţii reale. 38. 74. 1977. 12 11 E. 104. ci că autorul lor. Din secolul al XVII-iea avem mai multe documente grafice. 1-2. sau ale altor oraşe din spaţiul lor. din punctul de vedere al aspectului. alături de exagerările specifice epocii. pe lângă faptul că a dispus de date concrete. desenatori şi gravori. aceste imagini erau destinate celor rămaşi acasă. bazându-se doar pe descrieri şi pe imaginaţie atunci când înfăţişau anumite locuri. laşi. la cererea acestora). 1997. IX. au fost realizate. uneori. 12 Modalitatea de a face acest lucru era aceea de a adapta o schemă tipică de oraş. Prezenţa legendei la unele dintre aceste imagini a fost considerată o garanţie că nu poate fi vorba de un peisaj imaginar. S-a considerat că multe dintre gravurile acelui secol (Fig. ele nu fac altceva decât să furnizeze date asupra unor evenimente.ro / www. aceşti artişti trebuiau mai întâi să îl înţeleagă. 14 Andrei Cornea. Acest lucru este valabil şi pentru vederi ale oraşelor Transilvaniei. '" Ibidem. 11 Reprezentările grafice ale oraşelor noastre. în cadrul stereotipurilor mentale proprii. să îl încadreze între nişte limite cunoscute. a ţinut să le redea cât mai exact. p. Repre=entări grafice ale oraşelor din România. 3-4) includ. Pentru a putea desena un loc necunoscut lor (pe care îl aveau în faţa ochilor sau pe care şi-l imaginau). pentru noi. în Romania and Western Civili=acion. De cele mai multe ori însă. Peisajul românesc în gravuro universală din secolele Xf"l-XV/11: Î/l/re realitate şi convenţie. Anda-Lucia Spânu Deşi în cazul României nu există documente care să ne ofere certitudini. realităţii occidentale. reprezentate de artiştii acelor secole. de altfel. p. 11 Anda-Lucia Spânu. 14 Dacă majoritatea imaginilor din secolele XV-XVIII erau vederi generale. dar care nu s-au desfăşurat neapărat pe fundalul respectiv sau care arăta în realitate diferit de modul în care a fost reprezentat. de cele mai multe ori reale. Din acest motiv imaginile capitalelor Ţărilor Române. care au imortalizat pe hârtie locurile străbătute (Fig. 10 Deşi legendele foarte amănunţite dau multor gravuri de atunci impresia unor adevărate cronici. nu aveau să vadă niciodată locurile respective. care nu au văzut şi. 148 http://tara-barsei. Secolele XV-XVIII Caracteristici. se poate presupune că. cunoscută deja.ro . Ilustratori străini şi realităţi româneşti în secolele . 2). în „Historia Urbana". probabil. De la portulan la vederea turistică. 5-6). cit„ p. dar recunoşteau în ele ceea ce ei defineau prin termenul de „oraş". beneficiem doar de un număr mai mare de imagini (Fig. reprezentând oraşele româneşti ca un ansamblu. nu sunt decât adaptări ale unor oraşe medievale apusene. Ibidem. considerăm că reprezentările oraşelor noastre. Gombrich. suficiente pentru ca oraşul astfel rezultat să poată fi acceptat (sau chiar recunoscut) de către eventualii privitori ai 13 imaginii. din secolele XV-XVIII. sunt rezultatul folosirii imaginaţiei pentru înfăţişarea unui anumit loc. ca şi cele anterioare. căreia i se adăugau un număr de trăsături distinctive. arătau ca cele occidentale. care însă corespund.cimec.

artiştii înfăţişau construcţiile în cele mai mărunte amănunte (chiar dacă acestea nu corespundeau întocmai celor reale). /oc. ne ajută să ne imaginăm. Din secolul al XV-iea oraşele sunt consemnate pictorial în desene. Editura Univers. la mijlocul secolului al XIX-iea accentul se punea pe alegerea acelor detalii care se pretau cel mai bine reprezentării picturale 22 . op. 136. în legătură cu artiştii-autori ai acestor reprezentări.. printuri).. nici în acest caz nefiind uitate amănuntele legate de arhitectura specifică a locului (Fig 7-10). încă din secolul al XVIIJ-lea. social sau cultural. 149 http://tara-barsei. pe care-l poate executa el însuşi sau un pictor angajat în acest scop'· deoarece romantismul dă „posibilitatea de a 20 porni în ilustrare de la un text dat. Bucureşti. se mulţumeau să copieze reprezentări mai vechi 15 . Ibidem. 19 Datorită dezvoltării tehnicii gravurii şi a posibilităţilor de multiplicare tipografică. c11. sau cel puţin artişti amatori 16 • Secolul al XIX-iea. coordonatori Jean Carpentier şi Fran~ois Lebrun. cei din secolul al XIX-iea sunt mai toţi pictori de profesie. Dacă autorii imaginilor de oraşe din secolele anterioare erau majoritatea anonimi şi. . atunci „când călătorul nu crede în posibilităţile cuvântului în fixarea peisajului. Majoritatea reprezentărilor grafice ale oraşelor din secolul al XIX-iea au această caracteristică. 83-89. În acest secol. 17 Acum stampa este considerată arta oamenilor modeşti. o dată întorşi acasă. p. Pentru că. în mai puţinele reprezentări parţiale de oraşe ale secolelor anterioare. Arhitec/llra în vi=iunea picrori/or. Aanan. :. cit. . iar arta. Bucureşti.ro . sau invers. Reprezentări grafice ale oraşelor deosebită detaliilor. reprezentările grafice ale oraşelor. descriind fenomene ce puteau fi prea efemere pentru a fi păstrate în alte surse documentare. Arta „coboară în stradă" datorită creşterii nivelului de instruire al publicului. pline de viaţă. Andrei Cornea. 2 " Marian Popa. artiştii nu mai produc exclusiv pentru elite.ro / www. Victor H. de cele mai multe ori. Peisajul renaşte acum şi o dată cu el şi imaginile urbane. călătorii epocii romantice. 20. a ţăranilor şi a proletarilor... gravuri. Imaginile redau doar părţi de oraş. op. picturi şi imprimate (stampe. ci încerca să surprindă „valenţele picturale ale arhitecturii" 21 • Dacă. iar negustorii de artă îşi extind considerabil piaţa. prin stampele vândute în număr din ce în ce mai mare. Artistul nu mai era interesat să reprezinte cât mai fidel şi mai detaliat scenele urbane. Acestea sunt surse foarte utile pentru istoria socială şi culturală. 6 . ţinându-se cont. cum ar fi: înfăţişarea populaţiei diferitelor clase sociale. p. :. a micilor burghezi. cir . de respectarea realităţii. Ibidem. Bucureşti. să reconstituim viaţa urbană. 1997. de a ilustra un desen printr-un text" . 1990. devine o marfă. ce prezintă unele particularităţi interesante. nu mai este vorba de o operă de artă unică 1 natura raporturilor dintre artist şi public fiind din ce în ce mai personală. Călcitorii/e epocii romantice. la un preţ relativ modest. Stampele sunt primele produse populare ale artei figurative. îşi vor publica impresiile apelând din plin (pe lângă text) şi la imagini.. unele înfăţişând monumente reprezentative din punct de vedere politic. Imaginile-document.cimec. el recurge la desen. '" Istoria Europei. de cele mai multe ori.ne spune cel mai bine Marian Popa-. 137. Editura Albatros. ce purtau f" '' Anda-Lucia Spânu. unul deosebit de complex. ca în secolele anterioare. p. altele prezentându-ne locuri anonime ale oraşelor. p. importanţa detaliilor arhitecturale fiind în acest caz evidentă. p. Dan Păcuram1. în diferitele etape ale istoriei. Apare şi un alt element nou. p. 335-336. Humanitas. a însumat evenimente şi fenomene politice şi economice care au modificat radical aspectele sociale şi mai ales cele ce ţin de viaţa culturală. 349. 18 Datorită reproducerii mecanice. 1972.

Editura Meridiane. cum spunea Henri Focillon. înregistrând un anumit punct de vedere..ro / www. acest fel de reprezentări. cit. 23 Imaginile au fost un instrument excelent de informare şi documentare. op. au pentru cei care le studiază o semnificaţie mult mai profundă. Ntirnberg. I'iaţaforme/or. Anda-Lucia Spânu aceştia la biserică sau la piaţă.. în lrish Towns: A Guide to Sources. 26. Bucureşti. p. p. Adrian. 1493). formele de amuzament din diferite perioade. şi că anumite elemente pot fi omise sau exagerate. Ele ilustrau evenimentele politice.ro . aspectul localităţilor apropiate sau depărtate. " Henri Focillon. Geography Publications. de către artist. Scara diferitelor elemente ale unei imagini este adesea incorectă: mărimea relativă a unui subiect poate fi datorată mai mult importanţei acestuia decât mărimii reale. Ele au secondat ştiinţa şi tehnica în cazurile atât de frecvente când desenul spune mai mult decât cuvântul. 41 " Victor H. edited by William Noian and Anngret Simms. p. 21. Pagini din istoria cărţii româneşti. " Riounach Ni Neill. consacrau celebritatea personajelor. Prints. cit. Bucureşti. care constituie o curiozitate pentru amatori. 1995. viaţa vie şi colorată a străzii. "' Riounach Ni Neil!. 1: Wa/achia (în Liber Chronicarum. în funcţie de impactul dorit. Licenţa artistică este. 26 Ilustraţii Fig. ediţia a 11-a.cimec. [ 1998). 1981. p 41 150 http://tara-barsei. 24 Şi. de asemenea. o realitate. Drml'ings and Plratographs. ca în cazul castelelor şi bisericilor din desenele timpurii. op. 25 Atunci când se utilizează astfel de imagini trebuie să se ţină însă seama de faptul că ilustraţiile sunt subiective. 74. p. Editura Ion Creangă. după Dan Simonescu. Paintings. Gheorghe Buluţă. De aceea trebuie luate precauţii în evaluarea detaliilor tuturor stampelor şi desenelor.

după Călători străini . 45. Catalog de Expoziţie. 4: Temeswar (Gaspar Bouttats. Reprezentări grafice ale oraşelor Fig. secolul al XVI-iea). Fig. după Ţările române văzute de artişti străini.cimec. 3: Groswardein (Gaspar Bouttats. Fig. secolul al XVII-iea). 96. după Călători străini despre ţările române.ro / www. Muzeul Toma Stelian. Corbu şi Dr. ii. 151 http://tara-barsei... Bucureşti. 1935. VII. VI. secolul al XVII-iea).ro . ii. Stampe din colecţiile Dd. Bucureşti. . 1976. Mircea Petrescu. 50. ii. Editura Enciclopedică. 2: Clavdiopolis (Georg Hoefnagel. după p. Adrian C.

Atelierele Cartea Românească.. planşa 27. 7: Nuntă la Orşova (William Henry Bartlett. Bucureşti.ro / www.. [ 1936].ro . Vederi - Scene Pitoreşti . Artă şi document. XIX). 152 http://tara-barsei. Horia Oprescu. 5: Intrarea mareşalului principe de Saxa-Coburg în Bucureşti .cimec. 6: Mănăstirea Mihai-Vodă la 1794 (Luigi Mayer). 1848). Bucureşti. planşa 2. cit. Fig. Arta documentaristă în România secolului al XIX-iea. Bucureştii vechi. după Adrian-Silvan Ionescu. Anda-Lucia Spânu Fig. 1990. Corbu. op. Corbu. XVII/. . Fig. la 11 noiembrie 1789 (Paulus Petrisch).Tipuri şi Costume -Scene Istorice (secolele XVII.. Horia Oprescu. după Adrian C. planşa I I. Documente iconogrqfice. după Adrian C. Editura Meridiane.

. 1841 ). după Adrian-Silvan Ionescu. Reprezentări grafice ale oraşelor Fig. Rey. 10: Zi de târg la Bucureşti (Michel Bouquet. cit. Editura Cultura Naţională. Corbu. Fig. 153 http://tara-barsei. Ţările Române văzute de artişti francezi (sec.. 1845). 9: Vederea Mitropoliei din Iaşi(J.ro . op. planşa XXl/2. op. Horia Oprescu. 1848) după George Oprescu. Fig. XVIII şi XIX).ro / www. cit. planşa 51. 1926. după Adrian C. planşa XVIII.cimec. 8: Biserica şi hanul Sf Gheorghe-Nou din Bucureşti (Michel Bouquet.

TEMĂ ICONOGRAFICĂ RARĂ ÎN PICTURA ŢĂRĂNEASCĂ PE STICLĂ Considerând că viaţa religioasă fără icoană „încetează. atotprezenţa şi atotputernicia. p. prin creaţiile unor iconari care vor avea un renume în epocă: Nicolae Caţavei. 69. Razele de lumină care izvorăsc din Ochiul lui Dumnezeu simbolizează lumina cunoştinţei divine. în tradiţia biblică şi în spiritualitatea creştină. Meridiane. ţăranii din satele Ţării Făgăraşului (şi nu numai) şi-au împodobit interioarele cu icoane pe sticlă viu colorate. creştinii ortodocşi i-au acordat acesteia 1 importanţa cuvenită. 1975. a cunoscut în 2 zona Făgăraş o dezvoltare deosebită. Dancu. În colecţia de icoane pe sticlă a muzeului nostru se păstrează o piesă pictată la 1863 de Ioan Pop cu un subiect iconografic rar . Acestea. în care sunt integrate 1 L.Oglinda omului celui din lăuntru. stare la care ajunge prin asceză. Anastasia. Uspensky. a căror succesiune trebuie urmărită de la dreapta la stânga. Pop a mai pictat catapeteasma bisericii din Mândra la 1854 şi uşa sudică a altarului bisericii Sfânta Treime din Făgăraş. Ed. p. precum atotştiinţa. Bucureşti. cu valoare de simbol. 28. sugerează trinitatea dumnezeirii şi amintesc de atribute ale divinităţii. pierde din substanţă şi este ameninţată în înseşi adevărurile sale fundamentale" . Ioan Pop a pictat la Făgăraş.omul şi păcatele sale. Mesajele scrise în dreptul acestor simboluri au rolul de a întări exprimarea plastică a temei iconografice: „Ochiul vede". Dancu. Substratul acestor texte are legătură cu judecata eshatologică.Împărăţia lui Dumnezeu şi registrul inferior .un spaţiu destinat prin excelenţă sacrului -. Teologia icoanei. J. ce înfăţişează lumea spirituală . ci şi un mod prin care Dumnezeu se arată oamenilor. „Urechea aude" şi „Mâna scrie fărădelegi le lor". 3 Pe lângă icoane pe sticlă. urechea. În registrul superior. mâna. iar norul care desparte lumina de fondul icoanei sugerează misterul şi taina dumnezeirii. omul tainic al inimii în trei ipostaze: omul păcătos care se depărtează de Dumnezeu şi dă prilej păcatelor şi diavolului să sălăşluiască într-însul. D. p. omul care realizează care este condiţia sa (căzută în păcat) şi prin căinţă acceptă pocăinţa (metanoia) şi omul împăcat cu sine însuşi şi cu Dumnezeu. Ibidem.ro / www. apărut în Transilvania în secolul al XVIII-lea . Se pare că se trage din familia Popp-Moldovan. Pictura ţărănească pe sticlă.ro . În aceste subregistre este înfăţişat omul lăuntric. 25. Ioan Pop zugrăveşte trei elemente antropomorfe . 154 http://tara-barsei. Ioan Pop.ochiul. în plenitudinea Sa. Registrul inferior este împărţit în trei subregistre. Ed. Icoana este structurată pe două registre: registrul superior . Dumnezeu cunoaşte toate faptele noastre. Ţara Bârsei Elena BĂJENARU OGLINDA CELUI DIN LĂUNTRU . Omul lăuntric este reprezentat sub fonna unei inimi deoarece. venită din nordul Transilvaniei şi stabilită în Galaţi la începutul secolului al XIX-lea. inima este considerată centrul cel mai adânc al omului. cu valoare artistică deosebită. Bucureşti. imposibilitatea existenţelor umane de a-l cunoaşte pe Dumnezeu în fiinţa Sa. Meşteşugul picturii pe sticlă.cimec. Trecerea de la registrul superior la cel inferior este realizată de Pop printr-un text care explică tema iconografică: „Această icoană este oglinda omului celui din lăuntru". Savu Moga etc. 1994. la mijlocul secolului al XIX-iea. Văzând în icoană nu numai o imagine religioasă menită să trezească emoţii. chiar şi cele mai ascunse gânduri ale fiinţei umane.

partea irascibilă luptă pentru dobândirea ei. însuşire pe care o împrumută de la animalele sălbatice îndată după cădere. 17. Potrivit dogmei creştine. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al 8.denaturează adevărata cunoaştere.R . Bunge.Î[n]chipuirea din lăuntru a omului care slujeşte păcatului şi lasă vieţii diavolului într-însul". păcatul este definit ca o „călcare cu deplină ştiinţă şi voie liberă. Oglinda celui din lăuntru . Întreaga istorie a Bisericii creştine înregistrează o continuă meditaţie creştină asupra păcatului. 1996. p. Ed.cimec. el este perceput ca lipsă a binelui. Aldo. 4 În interiorul inimii sunt reprezentate cele şapte păcate capitale şi diavolul. creatorul său. irascibilă şi concupiscentă (poftitoare). 1995. 1996. Sufletul raţional lucrează potrivit firii atunci când partea sa poftitoare doreşte virtutea. ca un exil. a pornirilor care îl conduc pe om spre o atitudine păcătoasă. ' lnvăţălllră de credinţă creştină ortodoxă. Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă. p. Răul nu are substrat ontologic. Evagrie Ponticul (+399) preia această idee şi alcătuieşte lista celor opt duhuri ale răutăţii.ro . iar în partea ei superioară ochiul şi steaua. lsroria Bisericii Ortodoxe. despre existenţa celor opt gânduri de răutăţi care izvorăsc din inimă şi îl duc pe om la păcat. Ochiul reprezentat în partea superioară a inimii simbolizează ochiul minţii. ca sustragere de la realizarea virtuţii. acordând o atenţie deosebită ordinii şi clasificării. temă iconografică toate facultăţile sufletului omenesc. Deisis. prin gând. Aşa cum trupul nostru se foloseşte de simţuri pentru a percepe în mod sensibil realităţile înconjurătoare. p. au puterea de a induce. pe care omul îl primeşte la botez. ca o excludere sau mai binezis ca o autoexcludere" 5. în lucrarea Trupul morţii şi al slavei.0. Atunci când omul păcătuieşte. 1998. nemaifiind percepută de către ochiul inimii. pentru prima dată. Inima este un centru al comuniunii interpersonale. al înţelepciunii şi al raţiunii umane.. Sibiu. Bucureşti. adică de la gândurile.deoarece izvorăsc din firea omenească slăbită de păcatul strămoşesc" • Păcatul porneşte din inima omului. Acţionând cu precădere asupra părţii iraţionale a sufletului. 155 http://tara-barsei. 375. ''7 T1111othy Ware. Omul înlocuieşte astfel „haina de lumină" a ' Referitor la acest subiect a se vedea studiul lui Oli1·er Clement. cuvânt sau faptă a voiei lui Dumnezeu.ro / www. iar păcatul. Demonii. Ed. p. impulsuri şi senzaţii care . 128. a cărui putere de înţelegere este întunecată de vălul patimilor (steaua este pictată în negru). 31-43 ~i P Evdokimov Ortodoxia. 1'v!ânia şi terapia ei după avva Evagrie Pomicul. Omul tainic al inimii. un Ioc al întâlnirii omului cu Dumnezeu şi de aceea nu încetează să aspire către transcendent. iar partea raţională se avântă spre contemplarea tăpturilor. îl fac pe om să cadă din raţionalitate în instinctivitate. Steaua pictată în vecinătatea ochiului este lumina necreată a harului Duhului Sfânt. Partea raţională a sufletului este specifică numai persoanelor umane. este o caracteristică pe care omul o are în comun cu celelalte vieţuitoare. Păcatele din lăuntrul omului sunt considerate capitale. care au rolul de a-l apropia pe om de Dumnezeu. pe 7 când partea iraţională. Ed. El vorbeşte despre existenţa a trei puteri ale sufletului: raţională. Această încălcare poate veni din afara sau din lăuntrul omului. sugestiile şi impulsurile care 6 se înfiripă în mintea noastră. în mintea omului.dacă acesta le acceptă . Bucureşti. 1952. Origene (+252) vorbeşte. 72-74. păcat şi virtute. Inima este astfel înţeleasă ca un spaţiu al confruntării dintre lumină şi întuneric. lumina harului îşi pierde din strălucirea originară. G. Textul explică: . adică irascibilitatea şi concupiscenţa. fiinţe spirituale. Christiana.. tot aşa şi sufletul se foloseşte de simţurile duhovniceşti ale minţii pentru a vedea şi cunoaşte raţiunile dumnezeieşti necreate care stau la baza existenţei tuturor făpturilor. p. .

plictisul). fiind socotită o rădăcină a tuturor relelor. p. Papa Grigore cel Mare (+404) este autorul celebrei liste a celor şapte păcate capitale. invidia. al desăvârşirii. prin prisma acestui fapt. iconarul Ioan Pop a folosit lista elaborată de Mitropolitul Petru Movilă(+ 1646) în „Mărturisirea Ortodoxă" 11 . scopul combaterii lor fiind mai degrabă unul social decât cel spiritual. cifra şapte fiind un simbol al omului. 88 si urm. deoarece şi viciile. în vederea rugăciunii şi a contemplaţiei. următoarele: slava deşartă. sunt tot în număr de şapte. !111rod11cere la o câlâwrie pe marginea mfem11/111 singurâtâţii noastre. pricină a căderii îngerilor răi. cu a sa Divina Comedia . aer. tristeţea (în care este inclusă şi lenea spirituală). de dobândire a liniştii interioare. 9 Diferenţa majoră pe care Grigore cel Mare o introduce constă în faptul că gândurile sunt înlocuite cu viciile. Cele şapte păcate sunt. avariţia. Însuşi Mântuitorul a fost ispitit spre acest păcat de diavol la începutul lucrării Sale în lume. Sibiu.0·m). 011111/ ·-animal înd11nme=ei1. deoarece ea este privită ca început al păcatului. lăcomia şi desfrâul. mânia. 1999. Sibiu. mânia. acedia (lenea. Gândurile pe care aceştia încearcă să ni le insufle sunt lăcomia. Deisis. lcă JL. Ea este păcatul prin care cad în special cei desăvârşiţi. Ordinea în care păcatele au fost aşezate în inima omului nu este întâmplătoare.care este în întregime fondată pe păcat.ro . Bunge. Avariţia este a doua în registrul celor şapte păcate.cimec. simbolizând cele trei puteri ale acestuia: raţională. Numărul păcatelor nu este întâmplător. Prin intermediul Sfântului Ioan Cassian învăţătura despre cele opt gânduri ale răutăţii a fost transpusă şi în mediul religios occidental. ea prezentându-se astfel: scumpetea mândria (avariţia) irascibilitatea zavistia desfrânarea (invidia) concupiscenţa lăcomia lenea Mândria a fost aşezată în partea dreaptă. care se opun virtuţilor şi celor şapte daruri ale Duhului Sfânt. literatura medievală. iar trei e cifra sufletului. voi. ' Panayotis Ne li as. simbol al instinctivităţii animalice. Pâcatttl şi frica. iar până în 1932 a cunoscut 17 ediţii 156 http://tara-barsei. după Papa Grigore cel Mare.ro / www. dar şi al primilor oameni. ci şi lumea laică. În reprezentarea păcatelor capitale. Acolo. Papa Grigore defineşte păcatele ca fiind „capitale" pentru că fiecare din aceste şapte păcate este rădăcina şi capul de serie al altora. li. ''1 Jean Delumeau. asemenea unor animale. 10 Nu numai lumea ecleziastică a fost preocupată de păcat.remarcabilă operă a Evului Mediu . tristeţea. studiu introductiv la cartea lui G. De aceea. " Ioan l. Ed. înlănţuind puterea raţională a sufletului. sus. foc. pe acelaşi nivel cu mândria. apă. Înşişi demonii sunt 8 percepuţi. Amintim aici numai pe Dante. slava deşartă şi trufia. avariţia. patru este cifra trupului în componenţa căruia intră cele patru elemente primordiale ale universului: pământ. Elena Băjenaru harului dumnezeiesc cu „hainele de piele". Plictisea/a şi lerapia ei după avva Evagrie Pomicttl. Akedia. 229. JJ. p. preacurvia. Cttlpabilitalea în occidenl (secolele X!ff-. iraţională şi concupiscentă (poftitoare). 11 Mârturisirea de credinţă ortodoxă a fost tradusă pentru prima oară în româneşte de Radu Greceam1 în 1691. a căror mânie nestăpânită tulbură armonia fiinţei umane. Numărul şapte este şi simbol al plenitudinii. Deisis. Ed. 5-9. 1998.

trădează sentimentele de dispreţ pe care acestea le manifestă faţă de fiinţa umană (de exemplu. Ed.şarpele. constituind un instrument important al pedagogiei morale. ca păcate ale tinereţii sau păcate trupeşti. îngâmfarea de a fi contribuit la căderea şi rătăcirea unui nou suflet. temă iconografică Desfrânarea şi lăcomia sunt reprezentate în partea dreaptă a inimii. Mânia şi invidia sunt socotite păcate ale bătrâneţii sau sufleteşti. considera că lacrimile sunt pâinea sufletului aflat în pocăinţă. În cărţile populare. op.porcul. mândria. Cine se dedă însă desfrânării păcătuieşte în însuşi trupul său" (I Cor. " Ibidem. Elementele pictate în exteriorul spaţiului destinat inimii sunt prezentate în antiteză cu cele legate de păcat. zavistia. Lenea este la baza inimii. Cărţile populare în literatura româneascâ. fiecare păcat are un corespondent în lumea animală: mândria - păunul. " J.cimec.ro / www. care îşi au originea în partea irascibilă a sufletului. de dansul pe care pare să-l interpreteze. mânia. Această atitudine este sugerată de ţopăiala.ro . 12 Acest sistem iconografic. curvia. deoarece ea afectează întreaga fiinţă umană. pe jumătate animal. deoarece ea produce slăbirea tuturor puterilor omului (atât a celor trupeşti. 283-284. acest lucru fiind sugerat de lacrimile de culoare roşie. 18). p. a fost răspândit în Apus începând cu secolul al XIV-iea. cil. episcop de Chartres. gravitând spre centrul ei. În însuşi adâncul inimii. într-un loc care nici pe departe nu i se cuvine. Sfântul Grigore din Nyssa (+ 354) le 1 considera sângele ce curge din rănile sufletului. În secolul al XII-iea. afectând. concupiscenţa şi irascibilitatea). trufia. Pierre de Celle. nu poate fi perceput de omul păcătos. cât şi a celor sufleteşti. este pictat diavolul. Desfrânarea este pictată prima. învăluit de nor. înţeleasă ca trup şi suflet: „Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care îl va săvârşi omul este în afară de trup. depăşind chiar şi limitele grotescului. cu circulaţie în mediul românesc. scumpetea . deosebit de sugestivă.. În icoana pictată de Pop. lenea - broasca. deoarece determină căderea celor care deja au dobândit o anumită experienţă duhovnicească.cârtiţa. are rolul de a sădi în inima omului gândurile bune. lăcomia.ţapul. precum „Fiziologul" sau „Floarea darurilor". trupul său este creat pentru a fi templul Duhului Stănt. sunt tratate pe larg obiceiuri ale animalelor care sunt folosite ca simboluri ale păcatelor. Omul nu-şi deschide sufletul pentru a primi în inima sa binecuvântarea dumnezeirii. Omul este o fiinţă vizitată. constând în a asocia animalele păcatelor. Exprimarea plastică. 13 Trebuie remarcată atenţia deosebită pe care autorul o acordă detaliilor. 157 http://tara-barsei. Bucureşti. ca trimis al lui Dumnezeu. Prezenţa sa trădează bucuria mârşavă. în special. p.leul. Enciclopedică. Darurile sale sunt ca roua şi picăturile de ploaie care sunt absorbite de pământul însetat. fiind păcate care ţin de partea poftitoare a sufletului. în unele clasificări. 6. Aici apare Îngerul bun. 236 şi urm. În partea stângă sunt aşezate mânia şi invidia. în special în mediul rural religios. 12 Nicolae Cartojan. pe cei începători în viaţa duhovnicească. Oglinda celui din lăuntru . Animalele care simbolizează păcatele ce parazitează fiinţa umană sunt reprezentate în spaţiul din interiorul inimii. adică de sufletul doritor de Dumnezeu. care. Biserica vede în lacrimi una din manifestările „pozitive şi dătătoare de viaţă" ~ ale pocăinţei. „ele sting focul pasiunilor. Porumbelul reprezintă Duhul Sfânt. Delumeau. care. respectiv. şarpele. 1974. are coada veninoasă şi scuipă foc). Raţiunea acestei aşezări a ultimelor patru păcate amintite poate consta şi în faptul că desfrânarea şi lăcomia apar. mai degrabă balaurul.

Luna este simbolul morţii. prin acceptarea lui Dumnezeu în inima sa. moartea în perspectiva Învierii.. în mintea omului.ro / www. poartă în mâna stângă o sabie.. Sabia este un simbol al judecăţii. Ea aminteşte de sabia de foc pe care o purta Îngerul care păzea intrarea în Eden.Î[n]chipuirea cea din lăuntru a păcătosului care se căieşte şi începe a se depărta de păcate". Asemeni limbilor de foc care s-au pogorât peste apostoli la Cincizecime.Î[n]chipuirea cea din lăuntru a ascezii omului care prin a[ . Pictarea acestor elemente în afara inimii are rolul de a scoate în evidenţă libertatea omului. 158 http://tara-barsei. implicit. care sunt trezite din amorţeala păcatului de către harul lui Dumnezeu. care primeşte suflarea de viaţă a Duhului Sfânt. Scopul ascezei este dumnezeirea. iar omul nu o poate dobândi decât prin participarea la sfinţenia divină. liberul arbitru. Dar omul suferă patimile şi. animalele şi diavolul părăsesc inima omului. Pop a pictat sugestiv acest lucru. se înnoieşte.. al purificării). îşi uneşte mintea cu inima. lacrimile Duhului Sfânt invadează inima omului. precum şi îndemnul de a ne cerceta gândurile noastre pentru a nu da nici un prilej păcatului să sălăşluiască în inima noastră. Stâlpul din partea dreaptă poate fi considerat un simbol al Templului din Ierusalim. după ce primii oameni au fost alungaţi din paradis. prin pocăinţă. Îngerul bun care insuflă. al dreptăţii lui Dumnezeu. Ea reprezintă o înnoire a omului. ca o „schimbare a minţii". înmoaie inima. gândurile bune. lipsa oricărei constrângeri din partea lui Dumnezeu. ea reprezintă moartea omului vechi şi schimbarea firii umane care.ro . Învierea lui Hristos nu este altceva decât arvuna învierii noastre. roua. starea de veghe pe care trebuie să o dobândească cel care practică asceza. palma. adică dobândirea sfinţeniei şi a asemănării noastre cu Dumnezeu. şterg păcatele. Începutul pocăinţei îl reprezintă conştientizarea greşelii. dar şi al schimbării. în icoana celor şapte păcate le corespund elemente ce amintesc de patimile lui Hristos: cămaşa. însoţesc vorbele bune. Pocăinţa este văzută ca o „metanoia". în inima noastră. catalizând puterile sufletului până atunci amorţite de păcat (culoarea albă a lacrimilor-simbol al curăţirii. În cel de-al treilea subregistru este pictată . Cocoşul reprezintă trezvia. adică o schimbare a modului şi a atitudinii noastre de a percepe lucrurile şi persoanele din jurul nostru. după chipul Căruia am fost creaţi. Scara din partea stângă reprezintă asceza omului care tinde către Dumnezeu. Omul răspunde chemării tainice a lui Dumnezeu şi îşi deschide inima sa. coborât în adâncurile fiinţei sale. care simbolizează ridicarea firii umane la Dumnezeu. Elena Băjenaru sufocă viciile. Păcatele sunt înlăturate din inima omului prin aducerea-aminte a patimilor şi a morţii lui Hristos. Acest subregistru poate fi socotit o icoană a Cincizecimii Duhului Sfânt în inima omului. iar acest lucm se întâmplă când este dobândită smerenia. Mesajul Îngerului de pe rotulus-ul ce-l poartă în mână este: „Cel ce va răbda până la capăt se va mântui". încât ochiul raţiunii şi al conştiinţei să vadă răul care există înlăuntrul său. când omul. Sugestiv. lanţurile. Sfinţenia este o calitate prin excelenţă a lui Dumnezeu. în care era propovăduită legea mozaică a Vechiului Testament. care este sintetizată şi cuprinsă în cele IO porunci.cimec. În cel de-al doilea subregistru este reprezentată .. atrag îndurarea şi bunăvoinţa lui Dumnezeu". presupune acceptarea patimilor şi a morţii Sale. De aceea. ]s ascultare de Dumnezeu sau împăcat în inimi ca altă numire fără numai pre Iisus cel Răstignit". o revigorare a puterilor sale de cunoaştere. iar în cea dreaptă luna. Acceptarea lui Hristos în fiinţa noastră. Ea ne aduce aminte de scara lui Iacov.

2409 213/81 S fila 49. la acea dată. Colecţia de acte cumulate. din mai multe motive. ofer IOOO de florini în hârtie. dane I 'ambre pendant man sejur ici plusieurs Jais m 'a rejouis.ro / www. combienje Ies estime j 'offre 1.N. mapa 92/nr. care atestă prezenţa beiului Manuc la Braşov şi existenţa relaţiilor sale cu negustorii braşoveni. pe care Manuc bey o 1 face „Magistratului oraşului Liber şi Regal Cronstadt". În primul rând. pentru că este un document inedit.J. que jene cesseraijamais avec tout I 'estime Votre Serviteur tres obeissant Manuk bey m. OOO. Considerăm că nu este lipsit de interes să prezentăm această scrisoare. pentru ca publicul să se poată refugia aici pe timp de ploaie sau de căldură extremă: vă rog deci domnilor să binevoiţi a accepta această sumă din mâinile domnului Czervonvodali.ro . olograf. Mai observăm menţionarea unei fântâni şi a publicului care frecventează această alee. pentru a înfrumuseţa aleea publică a acestui oraş.A.florins en pap ier. Conseiller & Chevalier de I 'Ordre du S. Vladimir Cronstadt de le /Seme d'Aout 815 Dupăcum rezultă din acest înscris. este datat 15 august 1815 şi este scris în limba franceză. je vous prie dane Messieurs de vouloir accepter celte some des ma ins de Monsieur le Juge de la Compagnie greque Czervonvodali et d 'etre assurer. Braşov. en vendrant. Braşov. singura fântână din Braşov amplasată pe un loc de plimbare era fântâna arteziană de pe Promenada de D. avem de a face cu o alee publică. pentru că documentul reflectă întâlnirea a două tipuri de mentalitate: cea orientală şi cea occidentală.172a. şi pentru a da locuitorilor acestui oraş o dovadă a măsurii stimei mele. în vânzare. Nu în ultimul rând. Se ştie că. jude al Companiei greceşti. cu toata stima. p„ Consilier şi Cavaler al Ordinului Sfântului Vladimir.„ 159 http://tara-barsei. Fond Primăria oraşului Braşov. Manuk bey m. 2 „Domnilor. Documentul. pentru ridicarea cu această sumă a două pavilioane sau chioşcuri în stil oriental de o parte şi de alta a fântânii. În al doilea rând. Textul scrisorii este unnătorul: Messieurs2 Pour embellir I 'alee publique de celte viile. Ţara Bârsei Anca-Maria ZAMFIR O DONAŢIE A LUI MANUC BEY PENTRU LOISIRUL BRAŞOVEAN Documentul pe care îl aducem în discuţie a fost descoperit de noi în cursul unor cercetări la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Braşov. a cărei umbră m-a bucurat de mai multe ori în timpul sejurului meu aici. cu filigranul „Cronstadt 1815". et pour doner aux habitants de celte viile une marque. Este vorba de o ofertă în bani. p. servitorul dumneavoastră prea supus. pe hârtie verge. 15 august [I ]815.cimec. qu 'an erige avec celte some azcc dezcc cotcs de la fontaine deux pavillons ou kiosk dans le style orientale. afin que le public dans le tems de pluye ou d 'une extreme chaleur s y puisse refug ier. a cărei umbră binefăcătoare ne îndreptăţeşte să considerăm că pe ea fuseseră plantaţi pomi. pentru că donaţia sa a contribuit la preocupările pe care le aveau braşovenii pentru înfrumuseţarea oraşului la începutul secolului al XIX-iea. El este însoţit de o traducere în limba germană. şi de a fi siguri că nu voi înceta niciodată să fiu.

Propunerea pentru amenajarea aici a Promenadei datează din anul 1804 şi a venit din partea lui Jakob Resnovan. lângă Holzgraben. toţi se plimbau pe acolo unii pe lângă alţii în cea mai frumoasă înţelegere . Apariţia aleilor publice ca locuri de plimbare în cadrul urbanismului european a fost stimulată. p. înspre glacis. Această nouă alee.cu bazin rotund de piatră. care era alimentată cu apă din pârâiaşul Promenadei de Sus (de sub Tâmpa). „ Încă de la înfiinţare. în anul 1806. Buchdruckerei von Adolf Albrecht. 26. în anul 1818. a devenit loc de plimbare pentru locuitorii oraşului. Din calculul prezentat de Wenzel. Kronstadt. existenţa unui şanţ cu apă şi a unui val de pământ.ro / www. o dată cu înălţarea cafenelei promenadei. aflată la capătul de nord al Străzii Mănăstirii (astăzi Strada Mureşenilor). care a oferit pentru aceasta şi primii tei. 26-27. inspectorul silvic Wenzel a venit cu propunerea lărgirii ei prin plantarea unui al treilea rând de pomi. în anul 1816. pe lângă motivaţii de ordin estetic. a solicitat amplasarea a două santinele permanente. a reieşit că acest chioşc a costat 2496 florini şi 36 creiţari. În anul 1838. amenajată în anul 1812. aflată la capătul de nord al Străzii Porţii (astăzi Strada Republicii) şi Poarta Străzii Mănăstirii. favorizat de creşterea timpului liber.ro . de sus şi de jos. când Manuc se bucura de binefacerile ei. care nu erau apărate de forme de reliefadecvate. Totodată. Aceasta a fost amenajată de-a lungul zidului de nord-est al Cetăţii Braşovului. la propunerea lui Wenzel -. p. care se va accentua pe parcursul celui din urmă: ritualul plimbării. cu stâlpi de stejar. foarte probabil pe valul de pământ. Sistemul defensiv al vechii cetăţi a Braşovului implica odinioară. încât. În anul 1805 s-au plantat primele două rânduri de tei (299 buc. de-a lungul şi în exteriorul zidurilor de pe laturile de sud-vest şi de nord-est. Anca-Maria Zamfir Jos.• Pe alee. astfel că suma care fusese dăruită de Manuc nu a fost suficientă. de data aceasta acacii. chioşcul a fost mutat lângă fântâna arteziană. a primit un aspect interior şi exterior nou. ' Ibidem. din banii donaţi de Manuc s-a ridicat. Loisirul braşovean va plăti şi el acest tribut. Aici domnea o forfotă internaţională: civili şi militari. numită adesea numai „Aleea" sau „Marea Promenadă". zona din exteriorul zidurilor. aproximativ pe traseul actualului Bulevard al Eroilor. lângă Poarta Mănăstirii (Klosterthor). de o nouă modalitate de petrecere a timpului în lumea burgheză de la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi începutul secolului al XIX-iea. De-a lungul aleii. Das Sanitătswessen in Kronstadt im Jahre 1890. diferenţa de bani fiind acoperită prin colectă voluntară şi din „Fondul Promenadei". care se afla în exteriorul zidurilor de pe latura nordică a Cetăţii Braşovului. 1891. fiind aşezat pe 1 · Eduard Gusbeth. 160 http://tara-barsei. un chioşc rotund din lemn. La început. conducerea oraşului a avut atât de puţină încredere în comportarea populaţiei. maghiari şi evrei „„ localnici şi străini. dintre care ne interesează acum Promenada de Jos.) de-a lungul zidului oraşului. prin amenajarea mai multor promenade în afara zidurilor oraşului. astfel că. Rezultă de aici că Manuc se referă la această alee publică în oferta sa. pentru prevenirea stricăciunilor în interiorul acestei amenajări. În anul 1815. săraci şi bogaţi.cimec. promenada a fost locul cel mai iubit şi mai căutat de plimbare al braşovenilor.4„ . de dorinţa de a participa la parada vestimentară şi de plăcerea de a privi şi de a fi privit. saşi şi români. au fost amplasate bănci simple de lemn. mărginită înspre glacis cu un gard de scânduri. Promenada avea în 3 mijloc o fântână arteziană . pentru lucrările de pământ fiind folosiţi deţinuţi. Deoarece latura de nord-est a Cetăţii era însorită pe durata întregii zile. s-a dovedit curând prea îngustă. între Poarta Străzii Porţii.

acest chioşc a putrezit în final şi. plantarea de flori şi pomi.cimec. 75. concretizându-se. în virtutea visului suprem al locuitori/or deşertului. chioşcului i s-a făcut un acoperiş cu şindrilă. inovând în acelaşi timp şi aspectul acesteia prin crearea de grădini deschise. care a fost vopsit cu vopsea de ulei. grupaţi câte patru la fiecare colţ. declanşând. tradiţia «paradisurilor persane». musulmanii. bănci. în tradiţia Coranului. ample lucrări de remodelare urbană.ă existenţa vegetaţiei şi a fântânii. O istorie a Paradisului. p. în anul 1838. 161 http://tara-barsei. în parcuri publice şi promenade destinate ceremoniei şi deliciului plimbării. se pare că nici nu s-a simţit nevoia unui al doilea chioşc de refugiu. care implic. inginerul oraşului. deoarece paradisul a fost imaginat mai întâi în ţările unde apa era o raritate şi peisajul aproape deşertic. Bucureşti. amplasarea de fântâni arteziene. Al doilea dintre chioşcurile de refugiu pe care le dorise Manuc nu a fost făcut niciodată. prin apa sa curată. probabil deoarece primul chioşc a necesitat de-a lungul existenţei sale cheltuieli destul de mari. la 17 mai 1876. Pe de altă parte. s-a luat decizia de a fi lichidat. Asociată în continuare paradisului terestru. având în mijloc o fântână care. Peter Bartesch. promovând ideea de grădină a desfătărilor („hortus deliciarum"). traducere Horaţiu Pepine. care au implicat mari eforturi financiare. „ Orientul apropiat a fost acela care a aşezat primul grădina în centrul însuşi al visărilor paradisiace şi abia apoi occidentul. în acelaşi timp. i s-a schimbat şi destinaţia. Ed. O dona\ie a lui Manuc Bey pentru loisirul braşovean şaisprezece stâlpi. 5 Grădinile şi palatele Islamului au recuperat. Grădina desfătărilor. 10 Tbidem. canale şi fântâni arteziene.. Jean Delumeau.. Ibidem. p. care va deveni o temă clasică a iconografiei şi a literaturii. Sfârşitul Evului Mediu va promova ideea grădinii izolate a iubirii. „crângul tinereţii". Humanitas. el devenind pavilion de muzică menit să adăpostească orchestra oraşului. după mutarea sa. au imaginat tărâmul de dincolo ca pe o livadă . spre sfârşitul secolului al XVIII-iea şi în secolul următor. şi anume: grădina ca imagine a paradisului terestru. gustul pentru grădini s-a răspândit în Europa medievală. care implică spaţiul verde remodelat de arhitect şi exploatarea efectelor acvatice prin cascade.ro . prin intermediul civilizaţiei greco-latine. simboliza puritatea credinţei. la 18 martie 1878. al etalării de sine. iar comunitatea braşoveană a continuat pe tot parcursul secolului al XIX-iea amenajarea promenadei. încărcată de flori şi pomi. de dulciuri şi de răcoritoare. grădina devine astfel un spaţiu teatral şi cadrul unor fastuoase ceremonii. 1997. 112. chioşcuri de muzică. Cu toate căi s-a acordat toată grija. De altfel. Acestea închideau în incintele lor toate speciile de animale . Originea parcului şi a promenadei din urbanismul european se află într-un concept venit din Orient. cuprinzând fântâni şi pomi încărcaţi defructe şi unde se aude muzica instrumente/or şi cântecul melodios al fetelor pe care le adăposteşte. În anul 1859. Renaşterea va asocia grădina cu delectarea.ro / www.. a raportat că acesta a fost demolat. S-a dovedit că nici primul nu era neapărat necesar în acest scop deoarece. "6 Prin intermediul musulmanilor şi al cruciaţilor. Ea va implica o modelare artificială a naturii prin trasarea de alei. grădina 7 deschisă va cuceri urbanismul european al secolelor următoare. dând naştere grădinii închise („hortus conclusus") ca imagine a paradisului terestru..

în sunetul muzicii orchestrei oraşului. chioşcul este un element esenţial. În ea. Promenada este un loc public în care lumea vine nu să se ascundă. mai practică. Promenada. Ea îl va folosi nu pentru desfătarea reveriei.nu îşi găsesc utilitatea în mentalitatea occidentală a braşovenilor. mişcării. este un cadru frumos.cimec. Fântâna. ci să se arate. indispensabil loc de refugiu pentru reverie.ro / www. Loisirul contemplativ al Orientului este înlocuit în Occident de loisirul activ. iubire. ci pentru aceea de a fi admiraţi. care a adaptat influenţele orientale la propria mentalitate. Mentalitatea germană. Ea este închisă între zidurile locuinţei şi este destinată deliciului în intimitate. poezie. implică orientarea spre exterior. concretizat în dorinţa de a vedea şi de a fi văzut. mai puţin aplecată spre contemplare. etalării propriei persoane. în care loisirul constă mai mult decât în plăcerea plimbării în contactul cu ceilalţi. construcţie utilitară.ro . În acest context. Chioşcul nu este perceput ca loc de refugiu şi încântări interioare. 162 http://tara-barsei. care va cânta aici duminica. Anca-Maria Zamfir Promenada braşoveană va fi amenajată după un tipar occidental. Grădina occidentală. grădina implică o orientare spre interior. dar şi simbolică. el este o sursă a deliciilor exterioare. chioşcurile destinate refugiului pe care Manuc le doreşte cu foarte bune intenţii - elemente specifice mentalităţii orientale . îi dă o utilitate concretă. destinat trecerii. variantă a acesteia. revendicată din ce în ce mai mult de urbanismul european al secolelor al XVIII-iea şi al XIX-iea ca serviciu public destinat folosinţei întregii comunităţi. centrul Paradisului. este însuşi nucleul ei. În lumea orientală. Din acest motiv se şi schimbă destinaţia chioşcului.

Înainte de a prezenta cele două scrisori ale celor doi preoţi. lll. ansamblul rural se remarcă prin scene de proporţii mari. lucru menţionat în textul de pe cruce. Ibidem. hirotonit în 1755 în Ţara Românească. zid de împrejmuire. dată înscrisă pe frumosul pristol sculptat în piatră. Complexul de construcţii din Turcheş. continuată până la absida altarului. în Fondul Parohiei Greco-Catolice Hunedoara. un plan treflat. format din biserică. dominat de zvelte turnuri ale bisericilor româneşti situate în cartierele Cematu. Turtheş şi Satulung. fapt care a constituit una din dovezile de întărire economică atinsă de aşezările săcelene în acea etapă. Baciu. decorat cu protile şi motive florale.ro / www. 163 http://tara-barsei. după Şchei. Traveea încadrată de absidele laterale este subliniată prin două perechi de arce-dublouri. Lupta braşovenilor. în dosarul nr. În interior. păstrează o suită de medalioane frumos pictate şi cele patru icoane împărăteşti. 1969. sculptat în lemn şi ulterior aurit. Biserica veche a fost atestată documentar într-o cerere din 1793 a preotului Constantin Star. biserica de lemn. în care declară că slujeşte la biserica din Turcheş de 50 de ani. 3 Lăcaşul de cult a fost pictat în interior şi exterior în a doua jumătate a secolului al XVIII-iea. 77. 1 În Turcheş. 4 din anul 1940. în „Magazin Istoric·'. Se presupune că pictura murală aparţine aceluiaşi ' Ioana Cristache-Panait. Pe latura de sud a bisericii se înalţă o cruce ridicată în 1799 de acest preot. a înlocuit. 1 Ibidem. Pridvorul este acoperit cu calote plate pe pandantivi. Iconostasul. Săcelenii au menţionat în permanenţă legăturile cu românii de peste munţi. Bisericile româneşti din Săcele. iar în centru se ridică o turlă.ro . BRAŞOV) În urma unui studiu efectuat în Arhivele Naţionale. am descoperit corespondenţa între părintele Protopop Virgil Pop al parohiei greco-catolice Hunedoara şi părintele paroh Danii I Purcăroi de la Oficiul Parohial Ortodox din Turcheş referitoare la restaurarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului". p. executate în anul 1786 de zugravul Constantin Boghină. 75-93. Într-un piesaj pitoresc subcarpatin se situează oraşul Săcele. în 1783. având pe faţada de vest un pridvor cu arcade cu turn-clopotniţă. facem o scurtă prezentare a bisericii din Turcheş. Turcheşul şi Baciu ocupau primele locuri între cele 24 de localităţi transilvănene înscrise în registru ca participante la comerţul braşovean din acel an. În 1542. turn de intrare şi clădirea vechii şcoli româneşti. unită cu cea a locuitorilor din Săcele şi alte sate din Ţara Bârsei. vechea biserică din lemn de la 1650 a fost înlocuită în 1783 cu o construcţie din zidărie de cărămidă. ample compoziţii cu multe personaje de o deosebită expresivitate. Ţara Bârsei Doina IONESCU DESPRE REST AURAREA BISERICII-MONUMENT ISTORIC „ADORMIREA MAICII DOMNULUI" DIN TURCHEŞ (JUD. 2 Biserica ce poartă hramul „Adom1irea Maicii Domnului" prezintă. În ultimul sfert al veacului al XVIII-iea şi în primul sfert al celui următor vechile biserici de lemn din Săcele au fost înlocuite cu clădiri din cărămidă. legături care s-au reflectat cu pregnanţă în cultura lor materială şi spirituală. Nava are o boltă semicilindrică cu penetraţii. p. din Braşov. păstrarea ortodoxiei lărgind cadrul luptei naţionale şi întărind unul din firele care uneau poporul român din cele trei ţări. în locul bisericii de lemn din 1650. a făcut din această zonă singurul ţinut în care unirea cu Roma nu a putut pătrunde. în stil baroc. deasupra flancat de două timpane uşor decroşate. din punctul de vedere arhitectural. 75-76. Filiala Deva. p.cimec.

asistat de preoţii Tancu Bărbat. au luat cuvântul domnii Voicu Niţescu. După slujba făcută de părintele Protopop Nicolae Stinghie. Ibidem. dr. la 1786. fumul de la lumânări şi candele acoperind această frumoasă frescă. Doina Ionescu talentat pictor braşovean. în 1877. Voicu Niţescu. respectiv.cimec. Nicolae Bunescu. primăria şi o parte din credincioşii parohiei. Au participat. Renovarea picturii şi sfinţirea bisericii din comuna Turc/1eş.Uni\'ersuJ··. au contribuit prin mijloace proprii Ia strângerea sumei necesare pentru restaurarea picturii. cerându-i unele lămuriri asupra demersurilor ce trebuie făcute pentru restaurarea picturii. Victor Marin. părintele Purcăroi şi Nicolae Bunescu despre „săvârşirea acestei frumoase fapte" 6 . părintelui Danii! Purcăroi de Ia Oficiul Parohial Ortodox Român din Turcheş. în . originari din comuna Turcheş.ro . Comitetul parohial şi preotul Pascu au adunat fondurile necesare pentru a scoate la lumină vechea pictură. nr. cunoscut cu activitate bogată. în special în Transilvania. printre alţii: dl. pictura din interior a fost acoperită cu un strat de var. Menţionămun fragment din scrisoare: „Pictorul Ton Mihail a fost trimis oficial de Comisiunea Monumentelor Istorice.s. presa vremii.. şi Moise Popa.ro / www. la care au luat parte oficialităţile locale şi parohienii. care era în căutarea unui bun restaurator pentru restaurarea picturii bisericii Sf. Un document de la sfârşitul secolului al XVIII-iea menţionează că. fost ministru. biserica era zugrăvită „şi înăuntru şi în afară". stratul de var a fost înlăturat şi pictura restaurată prin grija Comisiei Monumentelor Tstorice. S-a apelat la talentul pictorului Ton Mihail de la Comisia Monumentelor Istorice. Cu timpul însă. 4 Despre restaurarea acestei picturi. iar prin valoarea picturii. în 1939. punându-i totodată o serie de întrebări ce-l interesau în legătură cu suprafaţa de pictură restaurată. I/ I ianuarie 1940. subprefect. remarcându-se cu precădere ca pictor de icoane şi iconostase. Bârsan şi Purcăroi. În articol se consemnează că biserica din Turcheş a fost zidită şi pictată între anii 1781 şi 1783. În urma acestui articol părintele scrie. 78. paroh al Epitropiei greco-catolice din Hunedoara. Ştefan Comănescu. face parte dintre monumentele istorice. p. După nouă decenii.judeţttl Braşov. au fost nevoiţi a o vopsi în alb. comercianţi. Acest articol a fost citit Ia acea vreme de părintele Protopop Virgil Pop. ziarul „Universul". vechii înaintaşi. va scrie în numărul I din I ianuarie 1940 un articol intitulat „Renovarea picturii şi sfinţirea bisericii din comuna Turcheş. din lipsă de fonduri. care a realizat restaurarea picturii „astfel că vechea pictură în toată frumuseţea ei istorică a văzut iarăşi lumina zilei'. În 1939. ' Ibidem. la care au contribuit financiar şi Rezidenţa Regală. ori doară D-voastră l'aţi angajat cu aprobarea ulterioară a Comisiunii? Câtă vreme a lucrat şi pe cât onorar? Care este adresa pictorului Mihail? Sunteţi mulţumiţi deplin de fel iul cum a executat lucrarea? Fiind şi noi în căutarea unui pictor expert cu deosebire că la noi pictura nu a fost văruită ca Ia Dvs. O dată cu restaurarea picturii s-au făcut şi alte reparaţii.". la 8 februarie 1940. În ziua de 26 decembrie 1939 s-a făcut sfinţirea bisericii. După alte şase decenii. Această pictură a fost descoperită întâmplător de pictorul Paul Popescu Molda. mărimea bisericii şi o serie de date despre pictor. 164 http://tara-barsei. fraţii Bucur şi Nicolae Bunescu. Nicolae din Hunedoara. deputat. judeţul Braşov". însă nu au reuşit să adune suma. care a făcut o reparaţie a tâmplei.

.<-) J... --'"=h-.. ~-.. ca..._----.....-'.._. Lucrarea a durat şase luni.../'. ~-f·....• .---~---..1:.•...:...---.. _____-:..._-s.... -~·-::·c. "'""'1.... mulţumind anticipat... ·.... părintele Danii! Purcăroi răspunde scrisorii şi întrebărilor puse de părintele Protopop Virgil Pop..... ~.._..4 .::.....·.... dar în decursul timpului a fost spoită cu var „peste întreaga pictură de la strane de jos.„ ... .t.• ~ Y---1. c:r... cc..__...:-~. f"...-~ „:-.i...t. ./(.-....:A::r...d..„ -~ .....·-<Z~··......f_..... ·......L -~/6jJ'~..... .....( „..... paroh protopop "T"'o·.1._..... _ ..:(.•• "":>_._ .. .. ....... menţionând că biserica are în interior cam 700 m 2 ...--l-'. În ceeace priveşte execuţia suntem foarte mulţumiţi.._.. .. . Hunedoara la 8 februarie 1940.. Documentele... ~. ..../......_ .... păstrând „discreţia cuvenită".~:-.. În baza acestor informaţii primite. _ ... „~-~.'.._ .../..c...-.ţ ...... pe 13 martie 1940.. ..~.._ <....... iar noi l'am rugat să ne execute d-sa lucrarea. ___ ..........) 'f...f-.-~...• .:. prezintă toate intervenţiile făcute de vrednicul părinte Protopop încă din anul 1934 pentru obţinerea de fonduri.--·'--'----~·..ro .:__. .z...c..•.-.__.l? 4'..cimec...._„r··. Semnează: Virgil Pop. ..r.-.._A~ ţ..·t.. -:J-..... ~ 4.<. aprobări şi 165 http://tara-barsei. pereţi laterali.000..... . ...-...4--.....L.. părintele Protopop Virgil Pop va face toate demersurile în vederea obţinerii aprobărilor necesare pentru începerea lucrărilor de restaurare a picturii păstrate în biserica Sf..1_„-~.6-.l. Comisiunea Monumentelor Istorice Bucureşti (Ministerul Cultelor şi Artelor) sau la locuinţă: Strada Ştirbei Vodă 65.......... întreaga boltă şi turla. L .·~..._.. fiind în întregime pictată..... Noi înainte cu doi ani am cerut Comisiunii Monumentelor Istorice din Bucureşti să ne trimită un expert pentru întocmirea devizului de restaurare a lucrărilor.f r.--..f-._' .. _ţ... Preotul paroh încheie scrisoarea menţionând că pictorul Mihail va veni cu siguranţă la faţa locului... _.ro / www.r:::.. . Comisiunea l'a trimis oficial numai să ne întocmească devizul pentru a nu fi speculaţi de alţi pictori... iar restaurarea picturii va fi mai uşor de realizat având în vedere faptul că „pictura este numai afumată".?: . • ..... ·_z:.. La scurtă vreme. ._z"'-.__)'-... . ~ .:--!. .:-. . Nicolae din Hunedoara. .. .... ~ c.. .._~„~ .__._......... :• lămuririle cerute..._-r·./. Comisiunea a trimis pe pictorul Mihail specialist în astfel de lucrări şi am avut norocul de a angaja personal pe pictor să scoată la iveală pictura şi s'o cureţe pentru suma de 250...·...-..V. ·. .·~""~ . Adresa pictorului Mihail este: Ion Mihail pictor.. -.":/!.. ..f.. să i se dea S---.--·:. fiind foarte migăloasă...-·._.r--._ roman-unit. .. Bucureşti...-......-.-~. Biserica Sfinţiei Voastre fiind atât de veche trebuie să fie declarată monument istoric şi'n acest caz trebuie să Vă adresaţi Comisiunii Monumentelor Istorice care singură are dreptul a executa astfel de lucrări şi a designa pictorul". ~ :1: r·-t-. : .... . •. --i-·'-~..-„._. .. . Despre restaurarea bisericii-monument istoric Scrisoarea se încheie cu rugămintea c.._ . existente la Arhivele Naţionale Filiala Deva...l.. • l ----.... „· -~._.('c„""'..l.t~ ~....("~:.._.„--... ..~-~-...L~i.__.... ...(.:.

cimec.ro . realizate de talentaţi şi valoroşi pictori români.ro / www. 166 http://tara-barsei. Doina Ionescu devize. pentru a putea repara biserica atât la exterior. peregrini prin ţinuturile hunedorene începând cu ultimul sfert de secol XV şi continuate în secolul al XVII-iea şi prima jumătate a veacului al XVIII-iea. cât şi în interior. conştient fiind de calitatea excepţională a ansamblului mural şi a icoanelor adăpostite aici.

primele statute cunoscute fiind cele din Cluj ( 1525) şi Mediaş ( 1539).„Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt'' . O înflorire a acestei meserii se cunoaşte începând din secolul al XV-iea. aproape sigur. de către consiliul orăşenesc. Ideea cuprinsă în propoziţiunea din titlu aparţine secolului al XVI-iea şi se regăseşte în textul Statutului breslei zidarilor din Braşov.al cărei prim volum a apărut în anul 1885.. iar cel de faţă. el (calfa) trebuie să plătească drept amendă ?florini. în anul 1999. Dacă meşterii îl vor găsi o lipsă. al IX-iea. Tara Bârsei Oliver VELESCU „EXECUT BOLTĂ CILINDRICĂ ÎN VEDEREA CĂSĂTORIEI" Titlul de mai sus nu este cuprinsul vreunui anunţ matrimonial din ziarele noastre. sub îngrijirea eruditului arhivist dl.în perspectiva istoriei . şi castelul de la Hunedoara. fonnat dintr-un jude. pârcălabul cetăţii Bran.facă drept lucrare de meşter o boltă cilindrică în cadrul unei lucrări de zidărie. unde. despre care se presupune că a construit. La intrarea în breaslă să dea breslei 4_florini şi 4funţi de ceară cât şi un ospăţ pentru meşteri şi prin aceasta să obţină şi să aibă toate drepturile de breaslă şi privilegiile ei . deşi. bine cunoscută în lumea specialiştilor . Mulţi din meşterii zidari-pietrari s-au tăcut cunoscuţi prin operele ridicate..nu poate fi ignorată. se pot citi uneori cele mai năstruşnice cereri în căsătorie. Gernot Nussbăcher şi a doamnei Elisabeta Marin. senatorii bătrâni şi toţi ceilalţi senatori ai Braşovului. pietrarul din Braşov. „Documente privind istoria oraşului Braşov". Acest ultim volum -ediţia este bilingvă-. între altele. în Ţara Românească şi Moldova. Articolul 3 din Statutul breslei zidarilor braşoveni are următorul text: „ Dacă o calfă care a învăţat aici sau în Ţara Bârsei vrea să se căsătorească. iar vechile biserici se fortifică şi ele şi se construiesc cetăţi şi castele. formau Magistratul Oraşului. atunci.cimec. în ziua de 15 martie a anului 1570. să recunoaştem. Această uriaşă campanie de construcţii presupune existenţa unui puternic şi bine calificat corp de zidari. " Dincolo de gluma pe care ne-am permis-o prin titlul dat acestor rânduri. cuprinde documente de 167 http://tara-barsei. La Braşov. a cărui utilitate socială . Mai amintim că zidarii ardeleni erau solicitaţi şi lucrau la ridicarea de biserici şi mănăstiri dincolo de munţi. aşa cum a fost el aprobat. ei trebuie să fi avut o organizare mai veche. Numărul mare de meseriaşi şi concurenţa pe care şi-o tăceau a determinat organizarea lor în bresle. îndeosebi în marile ei oraşe. mai întâi să. Meşteşugul zidăriei şi al pietrăritului are vechi tradiţii pe întreg teritoriul ţării şi mai ales în Transilvania. între care amintim capodopera secolului. * * * Statutul breslei zidarilor pe care l-am amintit a fost recent publicat într-o foarte prestigioasă colecţie de documente istorice. textul citat îndeamnă la reflecţii din cele serioase cu privire la poziţia socială a zidarilor braşoveni din secolul al XVI-iea şi la viaţa cotidiană din aceeaşi epocă. instanţa supremă a urbei. toţi laolaltă. dar despre care nu se cunoaşte vreo ştire.ro / www. reamintim că breasla zidarilor îşi primeşte statutul în anul 1570. cum ar fi Conradus. când oraşele se înconjoară cu ziduri de cetate. care.Castelul de la Hunedoara. când se construiesc marile catedrale în stil gotic.ro .

iar pretextele „oficiale'· pentru libaţiuni sunt numeroase în statutele fiecărei bresle. Dacă o fată era „bună de măritat" la 15 ani. Alexis de Tocqueville . spaţiu în care intuim nu de puţine ori că se desfăşurau „dramele amoroase" nefinalizate.ro / www. a „relaţiilor de producţie'· şi a „luptei de clasă . Breslele formau în fapt o comunitate a valorilor şi a modelelor de comportament. Conţinutul statutelor de breaslă nu confirmă însă acest tablou al vieţii severe împărţite între ore de muncă.cimec. mai grav. stabilesc adevărate standarde pentru produsele confecţionate. să fi străbătut o ierarhie precisă de la ucenicie la calfă. * * * De multă vreme. breslele fixează programul de lucru. încă de la începutul secolului al XIX-iea. şi. confecţionarea produselor de către meşteşugari şi desfacerea mărfurilor. în ansamblul lor. fiii şi fiicele lui.folosească. Oricare ar. Faptul este dovedit prin „ Regulamentul pentru ca(fele necăsătorite".motor al istoriei" (volumul fusese pregătit pentru tipar încă din 1981 ). Breslele. unde trăiau în aceeaşi gospodărie soţia. Băutura presupune de la sine buna dispoziţie. care fusese ridicată la rangul de instituţie socială prin condiţiile care au fost impuse în vederea realizării ei. dar şi studierea acestor documente. Această interferenţă între formarea unui cuplu şi recunoaşterea deprinderii unei meserii a avut în oraşele medievale consecinţe din cele mai diverse. Este adevărat. Pentru cele ce interesează aici. a cărui cunoaştere face posibilă înţelegerea multor fapte şi evenimente din istoria oraşului şi a Transilvaniei. au impus un anumit standard de viaţă . ele fiind condiţionate social. Simpla lectură.ro . dezvăluie o fascinantă lumină asupra vieţii cotidiene în Braşovul medieval. la cantităţile de vin ce trebuiau aduse şi sancţiuni pentru beţie sau băutura vărsată pe masă.„Mittelstandpolitik" -.scria. Mai trebuie amintit că nucleul social îl constituia atelierul şi casa meşterului. eliberată de falsele rigori impuse de prioritatea „forţelor de producţie". reguli privitoare la vânzarea produselor şi măsuri pentru îndepărtarea concurenţei. demnă de reţinut este atitudinea faţă de căsătorie. familie şi biserică. din epoca în care breslele şi-au încheiat ciclul lor istoric. Se poate citi în acest document că: „pentru o mai bună susţinere a breslelor de acum înainte nici o ca(fă necăsătorită să nu practice meşteşugul pentru ea însăşi. şi pe care istoria nu le înregistrează. să nu-l practice şi să nu-I. iar depăşirea statutului de calfă depindea de însuşirea meseriei după un număr de ani de lucru. în veacul al XIX-iea. 168 http://tara-barsei. ci să se căsătorească sau să lucre=e pentru 1111 meşter al meşteş11g11/11i ". aprobat de Magistratul Braşovului şi Seniorii Ţării Bârsei în luna octombrie a anului 1545. cele ale diferitelor confrerii etc. Dar „o comunitate bazată pe interese comune şi de frăţietate . persistă imaginea unui cadru auster al vieţii cotidiene într-un oraş medieval impus de disciplina de breaslă. şi vomismentele erau amendate. semnalăm şi copertele reuşite semnate de Kristina Szigethy). iar pentru a se căsători era obligatorie obţinerea calificării de meşter. bărbatul era obligat să aibă o poziţie în societate.fi meşteşugu/. Banchetele desfăşurate cu asemenea ocazii erau adevărate pretexte de etalare socială. Oliver Velescu breaslă din anii 1420-1580 (cartea a apărut la editura „Aldus" din Braşov. Dar în aceleaşi statute sunt fixate şi reguli privitoare la mesele care se organizau. cu concursul „Societăţii de studii transilvane" din Heidelberg. Documentele dovedesc existenţa unor relaţii strânse între regulile de comportament social.nu trebuia să fie o societate în care oamenii să se comporte ca îngerii". La acestea se adăugau manifestările colective prilejuite de calendarul religios. Ucenicia începea la vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani.

reamintim. Calfa de olar care se va logodi sau se va căsători . * * * Secolul al XVI-iea . restaurată între anii 1957 şi 1961 (proiect de restaurare D. similare cu cele din Europa. terminată în anul 1545. iar „bolţile cilindrice" ale epocii.se spune în statutul breslei respective. departe de a fi numai realizări materiale. Dinu Moraru. dar şi văduvi cu copii. din 13 septembrie 1550 . „Execut boltă cilindrică în vederea căsătoriei'' deşi se pot lesne intui.explică diferenţele de vârstă între soţ şi soţie existente în branşele medievale.consta din „o tăblie de masă cu un chenar şi care masă să aibă 6 sau 12 sertare. o secure şi o tigaie „24 aprilie 1569" şi.I. istoric Oliver Velescu. Nicolae Voiculescu). datat 17 mai 1549 . zidarii.ca să devină meşter urma să execute un vas cu capac.ro / www. lucrarea de meşter a calfei de tâmplar.ro . Capodopera zidarilor braşoveni ai epocii rămâne însă „Hala de comerţ'' (Kaufhaus). cel puţin de zece ani şi care generează interesante fenomene demografice. exprimă spiritualitatea epocii şi. explică modalitatea curentă de construire a locurilor de desfacere. „Bărbierul care va lua o soţie . o boltă cilindrică („Kuffen Gewelb").potrivit statutului Uniunii breslei pictorilor şi tâmplarilor din Transilvania. o boltă cilindrică presupune o bună stăpânire şi aplicare a geometriei. cunoscută şi sub numele de „Casa Hirscher" (azi localul restaurantului „Cerbul Carpatin"). o sapă. având capacitatea de patru găleţi. mama murind la vreo naştere. nu de puţine ori.a fost o perioadă de înflorire a meşteşugului construcţiilor. Această costisitoare operaţie s-a tăcut numai în condiţiile unui oraş cu o economie puternică. astfel ca prin galeriile create să se poată circula în voie şi admira mărfurile expuse spre vânzare. 169 http://tara-barsei. o perfectă stăpânire a tehnicii. Însuşi numele de „boltă". aşadar. sinonim cu prăvălie.aflăm din st<)tutul respectiv. iar comanditarii cer să li se facă case „moderne". Oraşul se reconstruieşte. Era dator să ştie să-şi ascută aceste instrumente.: arh. Eugenia Greceanu. în fine. aşa. În centrul oraşului casele sunt prevăzute cu portice boltite sprijinite pe pilaştri.trebuie să aibă un foarfece nou şi brice duble noi şi trei instrumente din fier pentru a face o venesecţie". între mortar şi cărămizi se află înzidită şi o poveste de dragoste. în medie. toate acestea presupunând o maturitate în gândire şi în comportament. înţelegem că exigenţele pretinse în statutul de breaslă au fost pe deplin justificate. mai trebuie să confecţioneze şi o tăblie pentru jocuri". ing. o tânără calfă trebuie să-şi dovedească îndemânarea înainte de a se căsători. cum ar fi numărul mare de văduve. Dezvoltarea artileriei a făcut necesară transfom1area radicală a fortificaţiilor. Revenind. de pildă. În afară de acestea. Decalajul între vârsta fetelor şi etatea la care se obţine calificarea de meşter - definită în unele tratate ca „vârsta socială" . realizate prin retragerea încăperilor de la frontul străzii. proprietare de ateliere meşteşugăreşti. care şi-a pennis a reface cetatea în paralel cu alte zidiri care se executau în vechea urbe medievală. În perspectiva secolelor care au trecut şi admirând operele zidarilor anonimi ai Braşovului.cimec.arhitectura oraşului vechi o confinnă . Astfel.M. Exemplele s-ar putea înmulţi. şef de şantier arh. fierarii din Rupea pretindeau calfei ce voia să se căsătorească şi să devină meşter să facă o coasă. Aşadar. o strictă respectare a disciplinei în execuţie. din 1 mai 1564 .

cenuşa i-a fost răspândită pe Marea Egee. nu am pregetat să-l vizitez. cât nişte capele. Criptele sunt numeroase. ca Jacques Duclos. cel mai mare din oraş (peste 43 ha). de câte ori am avut timp liber. în dreapta. al alcoolului. e crematoriul şi. el adăposteşte azi peste I .ro / www. Este dotat cu multă verdeaţă şi arbori mari. Unele sunt foarte mari. Peste tot flori şi bănci şi. care adăposteşte peste 50.ro . La Chopin sunt totdeauna flori proaspete şi lumânări aprinse. un rondou în mijlocul căruia se află statuia lui Casimir Perier (fiu al unuia dintre fondatorii Băncii Franţei şi bunicul unui preşedinte din timpul celei de-a III-a Republici). La Paris. multe sunt adevărate opere de artă. la est. Aşezat pe o culme. pe locul fostei „case de la ţară" (dăruite chiar de monarh) a iezuitului Pere Lachaise. Paul Eluard. în canicula din vară. la 20 de ani de la moartea lui. În partea de nord. Pe aleea centrală. lucru rar aici.000 de urne. La Jim Morisson. având un apartament lângă vestitul cimitir Pere-Lachaise. e foarte plăcut să te odihneşti aici la răcoare şi să meditezi asupra vieţii viitoare. Poate pentru faptul că în frumosul cimitir din Cluj mi-am pregătit multe din examenele de medicină. de multe ori. Maurice Thorez şi alţii. prin profesia mea de medic. adică al răsculaţilor de la Revoluţia din 1871. se aduc numai flori. este străbătut de alei de la est la vest şi de la sud la nord. de a fost necesară intervenţia poliţiei. căci la francezi nu se aprind lumânări la morţi. cu monumente de zeci de metri. Dar aici majoritatea vizitatorilor sunt polonezi şi ei îşi menţin tradiţia. Înfiinţat în 1803/ 1804 de Napoleon. au fost aliniaţi la zid şi împuşcaţi. dintre care 200 de mari personalităţi. adulat de tineri. am fost cu moartea alături. căci. cu o latură la sud şi alta la nord. 170 http://tara-barsei. Cele mai vizitate morminte sunt cel a lui Frederic Chopin şi cel al lui Jim Morisson. Ţara Bârsei Marcel-Valeriu BENE ROMÂNI DIN DIASPORĂ ŞI MONUMENTELE LOR FUNERARE UIT ATE Nu ştiu de ce. drogurilor şi sexului. chiar la cripta părinţilor mei. cam la mijloc. Crearea lui a fost necesară din lipsă de spaţiu. pentru mine cimitirele au reprezentat totdeauna o atracţie deosebită. E şi la suprafaţă şi la subsol. rămaşi în istorie pentru faptele sau descoperirile lor. prinşi de annată. Jos. În extrema stângă. aici fiind şi cavoul familiei Rothschild. lângă el. Colombarium. cântăreţul dragostei. Intrând pe poarta :d1mumcnl :lll ). mai jos. este un sector mic al evreilor.OOO. Tot aici este şi zidul federaţilor. unii depăşind I 00 de ani.OOO de dispăruţi. ci oameni de vază. aici fiind înmormântaţi şi comunişti importanţi. confesorul lui Ludovic al XIV-iea. sau poate pentru că. căci cei ce rămăseseră în viaţă s-au refugiat aici şi. chiar în mijloc. nu mai puţin de 3000 de tineri au invadat cimitirul. la dorinţa ei. La I mai e plin de flori aici. Aici repauzează pentru vecie nu capete încoronate sau marea nobilime. este spaţiul rezervat Holocaustului. în faţă se află un monument închinat f S culplur~ B arthol1Jmc) tuturor morţilor. sunt două adevărate biserici şi.cimec. !I lort s principală. dar placa comemorativă s-a păstrat. unde am găsit numai locul unde a fost urna vestitei cântăreţe Maria Callas.

când se întunecă. q). Edith Piaf. Poate că şi alţi românaşi îşi donn aici somnul de veci.ro / www. francezii vin la lumină (căci am precizat că ei nu pun lumânări) şi întreabă curioşi: „Cine este?". Gioacchino Rossini. Jean de La Fontaine. către seară. decedat în unna unei scrisori explozive trimise de Securitate (no. mort în 1985). Frarn. un splendid cavou în marmură albă adăposteşte pentru vecie pe marea actriţă Elvira Popescu (no. mă întreb: oare şi eu mă voi odihni întru veci aici?!! 171 http://tara-barsei. (Jean-Baptiste Poquelin. nu mică mi-a fost uimirea când am descoperit o serie de români. muzician român (no. dar au fost persoane ce mi-au confinnat acest lucru. la no. aşa că numele celor decedaţi nu se mai vedeau. Alfred de Musset. având în vedere că familia ginerelui meu are aici un cavou. Alfred Cortot.medic veterinar. Maria Callas. Şi. iar pe aleea din nord . el nu mai figurează. Antoine-Augustin Parmentier.cimec. Probabil că l-au confundat cu Nicolae Titulescu (no. 3). este înmormântat recent sculptorul şi pictorul George Apostu (no. Oscar Wilde. părintele homeopatiei. chiar la ieşire. În extrema dreaptă am găsit pe generalul Pietraru (no. unde totdeauna e lume. se împlineşte.faţă de ieşirea de aici. pe ultimul plan al cimitirului. l-am găsit plin de muşchi. zis) Moliere. Am reuşit să-l curăţ împreună cu un amic (doctorul Cavaliotti din Bucureşti) şi m-am îngrijit să fie curat şi să aibă flori. 9). lângă el. Vincenzo Bellini. 5). din cauza fostelor sale convingeri politice). din păcate. În porţiunea din extrema estică zace Nicolae Penescu. I) .ro . mormintele alăturate ale lui Moliere şi La Fontaine). ca să închei. De ziua morţilor îi aprind o lumânare ce rezistă la vânt şi atunci. fostul secretar al Partidului Naţional Ţărănesc. pe o alee lăturalnică. La poziţia 68 este cavoul lui George Enescu. am găsit pe senatorul Mărgăritescu. mormântul fiind acoperit de flori. 2). Edouard Laio. Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais. Eu nu am avut norocul ăsta. O menţiune aparte aş face pentru Samuel Hahnemann. În Colombarium am găsit pe arhitectul Ştefan Gane. Se spune că dacă pui mâna pe statuia lui şi îţi doreşti ceva. şi pentru creatorul spiritismului. cu Anna de Noailles (de origine română. Simone Signoret şi Yves Montant. pe Dumitru Milcoveanu. Camille Pissarro. Adresându-mă administraţiei. Români din diasporă şi monumentele lor funerare uitate În peregrinările mele prin vestitul cimitir. 8. decedat în 1860. Marcel Proust. aş menţiona pe: Guillaume Apollinaire.:ois Champollion (epigrafistul ce a decriptat hieroglifele egiptene). Jos. mi s-a spus că va fi dus în ţară. 4) şi. Jean-Frarn. d'Omano). mort la Bruxelles şi adus în ţară târziu. însă decedaţi la Paris. Maria Walewska (doar inima contesei se află în cavoul familiei celui de-al doilea soţ al ei. Aceia care au murit înainte de înfiinţarea cimitirului au fost transferaţi aici spre a fi alături de fraţii lor întru ale geniului (vezi. Sidonie Gabrielle Colette. Jean Dubuffet (pictor. lângă el. Louis David (pictorul oficial al lui Bonaparte. cavoul familiei Lionel Manolescu ( 1916-1944). Puţini ştiu de el. Alphonse Daudet. Pe aleea de jos este cavoul familiei Feţeanu (no. Am fost revoltat că. Dintre francezi. exilat ca regicid. dar încă nu i-am găsit. 119). Făcut din mannură albă. care a făcut o mare avere la Paris. Xavier Bichat (anatomist şi fiziolog). belgianul Allan Kardec. „Mort pour la France". de pildă. Max Ernst. dar şi dintre cei de altă naţie. Theodore Gericault. În porţiunea de nord-est este cavoul Bibescu (no. din neamul Brâncovenilor) şi Martha Bibescu. apărătorul monumentelor istorice române (no. 7) şi. Honore de Balzac.:ois-Joseph Talma (actorul preferat al lui Napoleon). Georges Bizet. în sud.

suferind modificări doar la substanţele chimice folosite în procesul tehnologic (în urma descoperirii a noi substanţe). care serveşte ca înveliş protector în exterior. Sistemul tegumentar este format din trei straturi: .I buc.derma. epiderma şi hipoderma fiind înlăturate.tăbăcirea. în atmosfera umedă sau în contact cu apa. E.ro . pielea se usucă sau se tratează cu sare de bucătărie. piatră acră sau formol. . pielea revine la forma iniţială. pielea este supusă mai multor procese chimice însoţite de o serie de prelucrări mecanice . Ţara Bârsei Cătălina DUMITRESCU PREZENTAREA OBIECTELOR DIN PIELE ETALATE ÎN EXPOZITIILE DE LA CASA SFATULUI ŞI BASTIONUL ŢESĂTORILOR . 8. care a rămas acelaşi de-a lungul timpului. coperte de carte. Pielea reprezintă învelişul exterior al animalelor.5 buc. Pentru a se păstra. Obiecte de uz personal . În pielea tăbăcită rămâne numai derma.epiderma. Mobilier .5 buc. . unele dintre ele fiind susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naţional (exemple: obiecte de îmbrăcăminte. I. fiind asemănătoare cu pielea proaspăt jupuită. de cravaşă.ro / www. Importanţa şi caracteristicile pielii Din cele mai vechi timpuri pielea a fost folosită de către om în diferite scopuri şi sub diverse forme. porthărţi. tocuri de am1e. Îmbrăcăminte . 172 http://tara-barsei. mai ales atunci când ele au aparţinut unor mari personalităţi istorice sau când reprezintă mărturii ale dezvoltării civilizaţiei umane în diferite momente ale evoluţiei societăţii. Rezistenţa pielii astfel preparate este foarte redusă. care vine în contact cu musculatura. Tăbăcirea constituie mijlocul principal de preparare a pielii. întâlnim următoarele obiecte: A. numită piele crudă. intrând într-o descompunere imediată sub influenţa bacteriilor proteolitice. harnaşamente. formată dintr-un ţesut conjunctiv din fibre de colagen elastice şi reticulare. Ea este un proces complex. deoarece. aceste săruri se dizolvă. După categoriile funcţionale. Documente .cimec.hipoderma. muzeul expune un bogat patrimoniu atât din punctul de vedere al tipologiilor de piese. cutii. de pipă. Obiectele din piele ocupă azi în muzee locuri mai mult sau mai puţin importante. Pentru a căpăta o mai bună rezistenţă faţă de agenţii biodeterioratori. diplome. D. are caracteristici mecanice reduse şi prezintă tendinţe de degradare. coroborată cu preocuparea edililor oraşului pentru păstrarea vestigiilor acestuia de-a lungul timpului. cu piciu. După jupuire. Având în vedere istoria bogată a oraşului şi a zonei. Prezentarea 'patrimoniului etalat în expoziţiile din Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor Înseşi clădirile Casei Sfatului şi Bastionului Ţesătorilor în care sunt etalate bunurile culturale sunt obiective de patrimoniu. tocuri de ochelari. 2. C. Arme şi anexe arme . hărţi etc.6 buc.). încălţăminte.3 buc. pielea obţinută. cât şi din punctul de vedere al materialelor din care sunt alcătuite piesele.

mai ales în perioada în care instalaţia de încălzire centrală este pornită (toamnă - iarnă).) 3. umiditatea. Uscăciunea duce la fragilizarea obiectelor. obiectele au fost lăsate aşa. acesta nemaiputând fi recuperat. Aşadar. o parte dintre cărţi. cum ar fi cureaua simbolică. G. acestea prezentând o serie de degradări mecanice şi biologice (stopate). cufărul de călătorie şi unele cărţi.23 buc. dar în urma acţiunii diverşilor factori externi. obiectele sunt desprăfuite şi curăţate de către conservator.o parte dintre obiecte. în general. se observă îmbătrânirea lor. pene (exemplu: căciulă) . iar în timp. iar în alte cazuri.piele tăbăcită policromă (exemplu: manta. 2.piele cu decoraţii din mărgele. 4. prin mijloacele existente (de exemplu. pungile de bani. atacul biologic. prezintă o stare mai avansată de uscăciune a pielii în comparaţie cu celelalte obiecte. de la caz la caz.obiectele au fost curăţate când au fost scoase din depozite şi pregătite din punctul de vedere al conservării pentru expunere. I. Starea de conservare. deci nu prezintă acest tip de degradare. aşa cum am menţionat. periodic. atât în urma acţiunilor mecanice exercitate asupra obiectelor. lumina.piele întoarsă cu decor din fir textil (exemplu: pungi de bani) -piele cu alte materiale (exemplu: cufăr călătorie. Uscăciune. obiectele expuse au în general o stare bună de conservare. ploscă. cu ajutorul umidificatoarelor). Deşi. ele aflându-se într-o stare bună din acest punct de vedere. (vezi anexa nr. Alte obiecte . dacă nu se intervine la moment pentru stoparea efectelor negative ale acestor factori.obiectele expuse nu prezintă deformări. obiectele devin mai fragile. scaun jude etc. o bună stare de conservare. fragilizare . chipiu. Deformarea.ro / www. pentru a conferi obiectelor microclimatul optim şi a nu le fi afectată elasticitatea.o parte din obiectele expuse prezintă pierderi de material. stopându-se doar cauza pierderii de material (exemplu: carii la cărţi). Dintre obiectele expuse care prezintă acest tip de degradare amintim: sabia judelui. Prezentarea obiectelor din piele F. pe care le vom prezenta în funcţie de tipurile de degradări întâlnite: I. cum ar fi: temperatura. se ajunge chiar la distrugerea obiectului. foalele.piele tăbăcită cu păr (exemplu: căciulă) . Pierderea de material . cât şi în urma atacului biologic (exemplu: carii la carte).6 buc. foale.piele cu decoraţii din fir textil (exemplu: şerpar.cimec. întâlnim: . detaliată) Tehnicile de lucru folosite la confecţionarea acestor obiecte din piele sunt foarte diferite. în funcţie de utilitatea fiecărui obiect în parte şi de perioada în care a fost făcut. pe tipuri de degradări.piele cu decor presat (exemplu: sabia judelui. totuşi. carte) . geantă poştalion) . cărţi. Când apare acest fenomen.piele tăbăcită vopsită (majoritatea exponatelor) . cărţi) . În perioada expunerii. paiete. 3. În unele cazuri pierderea de material a fost înlocuită (exemplu: scaun jude).ro . cureaua simbolică etc. 173 http://tara-barsei. corectarea umidităţii din încăperi. Murdărie ancrasată . a obiectelor de piele din expoziţie şi propuneri pentru restaurare Obiectele din piele expuse au. Cărţi . se caută.

evitându-se orice fel de tensionare. de echilibru. în poziţie cât mai relaxată. b) protejare printr-un perete de sticlă (unde s-au încercat reconstituiri).în vitrine. sau pe suporturi metalice protejate din punctul de vedere chimic (chipiu). În vitrine din sticlă. Cătălina Dumitrescu 5.în expunere liberă.expuse în vitrine. după cum urmează: Arme si anexe arme . 2. netensionate. obiectele vor fi restaurate. La etalare s-au ales cele mai bune poziţii pentru fiecare obiect în parte.ro .vezi anexa 2. 4. crăpături. unele înclinate la 20-30°. Cărţile au fost tratate împotriva carilor şi evoluţia stopată. Cărti . Sibiu. 6. Obiecte de uz personal . intrând în contact direct numai cu materiale neutre din punctul de vedere chimic. pe manechine sau pe umeraşe îmbrăcate pentru a evita tensionările şi pentru a difuza masa obiectului pe o unitate de suprafaţă cât mai mare (manta) .în expunere liberă. foale. în poziţie cât mai relaxată. am considerat că următoarele obiecte ar trebui restaurate. deoarece restaurarea unui bun cultural înseamnă în acelaşi timp şi conservarea lui. în poziţie relaxată. fig. în funcţie de gradul de degradare pe care îl prezintă.ro / www. în poziţie relaxată. iar dintre cărţi: Ceaslov. la unul din capete rulat pe un sul de carton îmbrăcat în hârtie neutră din punctul de vedere chimic. În funcţie de priorităţi. Documente pergament . să fie trimise la restaurare. Degradări biologice apar doar la cărţi. după cum orice intervenţie de conservare preventivă încetineşte rata proceselor de deteriorare care fac necesară intervenţia restauratorului. în poziţie „închis'· sau „deschis". Unele dintre acestea prezintă perforaţii ale copertelor din piele în unna atacului de cari. 3. pungi de bani. netensionată. Bassel. Fisuri. Modul de etalare a obiectelor din piele Sistemele de etalare folosite sunt: I. Propuneri pentru restaurare: Conservarea şi restaurarea sunt activităţi de ocrotire a patrimoniului. Ele sunt complementare. fixat şi protejat cu ajutorul unei lamele din sticlă . În cadrul expoziţiei obiectele sunt etalate în ambele sisteme. în urma unei analize atente a obiectelor din piele expuse. Aşadar. fig. deoarece se află într-o stare mai avansată de deteriorare: scaun jude. Mobilier . 174 http://tara-barsei. 2. direct pe poliţa din sticlă sau pe plăci din sticlă susţinute de suporturi metalice. 1827. fig.în vitrine. 1564. În expunere liberă: a) pe postamente îmbrăcate în material textil. pe poliţe din sticlă sau pe suporturi din sticlă sau inox. celălalt capăt fiind sprijinit pe poliţa din sticlă. netensionate. pe poliţe din sticlă şi în expunere liberă protejată prin pereţi din sticlă (reconstituire fierărie).cimec. I.vezi anexa 2. direct pe poliţa de sticlă.în vitrine. astfel încât să nu li se imprime nici un fel de tensionare şi să aibă o bună stabilitate. unnând ca. netensionată. pe postamente îmbrăcate în material textil şi în vitrine. Îmbrăcăminte . în unna folosirii acestora şi a acţiunilor mecanice exercitate în timp asupra lor. în poziţie stabilă. puţin înclinat.se întâlnesc la o mare parte dintre obiecte.vezi anexa 2. pe postamente îmbrăcate în material textil (stofă de lână de culoare vişinie). rupturi . 1562 şi Biblia. curea simbolică. Biblia.

cât şi anorganice. între 18° şi 23°C. iar iarna între 52% şi 65%. 4. de anotimp şi de perioada în care în clădire funcţionează instalaţia de încălzire centrală. dar numai până la stabilizarea microclimatului. duce la modificarea stării de conservare a bunurilor culturale. adăposteşte în două săli expoziţia permanentă „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei". Încălzirea pe timpul iernii este asigurată cu ajutorul convectoarelor. În perioadele de trecere de la toamnă la iarnă şi de la iarnă la primăvară (lunile octombrie şi aprilie). şi U. fluctuaţiile U. la propunerea subsemnatei.R.vezi anexa 2. Sălile sunt orientate în partea nordică a clădirii. cu variaţii diurne foarte mici. Condiţii de microclimat Factorii de microclimat au o importanţă majoră în conservarea bunurilor de patrimoniu. până la stabilizarea microclimatului în incinta sălilor. care asigură simultan şi o bună izolare termică. nesemnificative. dispunem de termohigrografe (care înregistrează valorile T. între ferestre au fost aplicate folii de polistiren expandat. această situare în ambient asigurându-i expunerea tuturor pereţilor exteriori la factorii de mediu. când aceasta este foarte scăzută).R. iar filele unde carţile sunt deschise sunt protejate cu folie poliesterică transparentă pentru a preveni tensionarea şi înfoierea lor. Lumina . Acţiunea lor. Astfel. în expunere liberă. Umiditatea relativă a aerului variază în timpul anului între 52% şi 75% în funcţie de condiţiile climatice. fig. dar în ceea ce priveşte cotorul cărţii. netensionată. Temperatura aerului este cuprinsă între 20° şi 25°C vara şi între 16° şi 20°C iarna. când. situat la poalele muntelui Tâmpa. sălile cu exponate dominant din materiale organice sunt situate pe laturile de vest şi nord. 175 http://tara-barsei. cu variaţii diurne foarte mici. este cuprinsă între 65% şi 75%. În general. acesta este oarecum tensionat. cât şi pentru corectarea valorilor acestora la parametrii optimi. Toate sunt etalate în poziţie relaxată. Bastionul Ţesătorilor. cu excepţia perioadei de trecere de la toamnă la iarnă şi de la iarnă la primăvară. între 16° şi 20°C. iar gradul de iluminare naturală fiind mai mare pe latura sudică în comparaţie cu latura nordică. Prezentarea obiectelor din piele Cărţile etalate deschise au blocul protejat.iluminatul este natural (prin ferestre care reprezintă circa 35% din suprafaţa pereţilor) şi artificial (iluminare incandescentă). fluctuaţiile sunt mai mari. Alte obiecte.ro / www. Între încăperile situate în diversele puncte cardinale există o diferenţă de circa 2-3°C temperatură. în care se află expuse majoritatea obiectelor. protejată printr-un perete din stică (exemplu: foale).ro . De aceea.R. În expoziţie sunt etalate obiecte confecţionate atât din materiale organice. sunt lente.în expunere liberă. în cazul în care nu sunt controlaţi. Temperatura aerului este cuprinsă.). Ţinând seama de aceste particularităţi. iar iama. pe perioada unei săptămâni) şi umidificatoare (pentru corectarea valorilor U. vara.R. vara U.cimec. în vitrină. porthart etc. pe postament îmbrăcat în material textil (exemplu: geantă poştalion) . Pentru a evita pătrunderea luminii naturale în exces. este amplasată în centrul Pieţei Sfatului. pe postament îmbrăcat în material textil (exemplu: tolbă) şi direct pe poliţele din sticlă (exemplu: curea. când se porneşte şi se opreşte sistemul de încălzire centrală. Clădirea Casei Sfatului. încăperile din latura nordică fiind mai răcoroase. Pentru supravegherea temperaturii şi a umidităţii. menţinerea constantă a parametrilor microclimatici la valori cât mai apropiate de cele optime este foarte impqrtantă. 5. care de cele mai multe ori este ireversibilă. în clădire apar variaţii ale temperaturii mai semnificative faţă de restul perioadelor.

nu prezintă nici un fel de probleme din punctul de vedere al tensionării. iar. când porneşte sistemul de încălzire centrală. Am observat acest lucru mai ales la cotorul cărţilor. Din punctul de vedere al conservării. Obiectele din piele care sunt expuse au suferit şi ele. deoarece ferestrele dau în curtea interioară. obiectele menţinându-se într-o bună stare de conservare.ro / www. Modul de expunere a obiectelor. Cătălina Dumitrescu Umiditatea relativă a aerului variază în timpul anului între 50% şi 75%. Aproape toate obiectele din piele din expoziţie prezintă uscăciune. în general. acesta asigurând totodată şi o mai bună izolare termică. lumină). Majoritatea acestora prezintă o îmbătrânire a pielii. oricât de mult am căuta evitarea tensionării acestora. pielea fiind mai tensionată atâta timp cât cartea este etalată în poziţie deschisă. variaţiile întâlnite fiind nesemnificative. în timp. În concluzie. material organic. Gradul de iluminare naturală este mai scăzut.. Temeinica cunoaştere a cauzelor este esenţială în îndepărtarea efectelor. Obiectele care sunt aşezate direct pe poliţa de sticlă sunt relaxate.cimec. la un interval de timp. microclimatul din Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor este în parametri optimi. este mai sensibilă şi se degradează mult mai uşor în urma acţiunii asupra ei a factorilor de microclimat (T. am propus şi aici aplicarea de plăci de polistiren expandat între ferestre. duce la degradarea lor.. de-a lungul timpului. În perioada de toamnă .iluminatul este natural (prin ferestre) şi artificial (iluminat incandescent şi fluorescent). Vara. În general.R. Concluzii Pielea. umiditatea este mai ridicată decât iarna. în funcţie de anotimp şi de condiţiile climatice. cauzele acestui fenomen fiind expunerea la lumină şi schimbarea de mediu. iar dacă se acţionează la timp asupra cauzelor ce pot duce la degradarea acestora.iarnă.ro . Lumina . Pentru o mai bună conservare a obiectelor expuse. toată greutatea ei fiind susţinută de această parte a obiectului. Ar trebui căutat un sistem de etalare care să solicite cât mai puţin cotorul cărţilor. aceasta devenind uşor casantă. şi renunţarea la iluminatul fluorescent. o serie de transformări. ceea ce duce la rigidizarea pielii. Pentru o mai bună conservare a acesteia ar trebui procurat un manechin pe care să fie expusă. 6. iar umiditatea este mai scăzută. U. cărţile expuse să fie înlocuite cu alte cărţi. Mantaua din piele care este etalată pe umeraş îmbrăcat prezintă pe suprafaţa de contact o tensionare mai accentuată. Pentru evitarea îmbătrânirii pielii se încearcă expunerea limitată la lumină şi menţinerea unui microclimat cât mai stabil. Pentru supravegherea temperaturii şi umidităţii relative dispunem de un termohigrograf care înregistrează valorile acestora pe timpul unei săptămâni. folosim umidificatoarele pentru a aduce umiditatea în încăperi la valorile optime prevăzute. încercăm să înlăturăm uscăciunea pielii prin tratamente cu emulsii care să o hidrateze şi să-i confere elasticitate. 176 http://tara-barsei. toate obiectele din piele expuse se află într-o stare bună de conservare. le asigurăm o protecţie cât mai îndelungată.

1796 13607 bună vitrină sticlă oolită sticlă 23 Psaltire David. bună exounere liberă protejată 177 http://tara-barsei. et Trans. 1704 bună vitrină sticlă. polită sticlă DOCUMENTE 17 Diplomă peraam. suport sticlă 26 Biblia Wiena 1734 15615 bună vilrină sticlă. oolită sticlă 19 Diplomil oeraam.ro . suoort înclinat sticlă ALTE OBIECTE 42 Porthart 423m bună vilrină sticlă. suport sticlă 30 Biblia. bună vitrină sticla. oolită sticlă 24 Ceaslov. oolită sticlă 29 Biblia Germană. manechin 6 ISeroar 6239ff bună vitrină sticlă. Poliţă sticlă 35 Historia de rebus Transylvanicis. 1756 9613 bună vitrină sticlă. 1624 bună vitrină sticlă. Prezentarea obiectelor din piele Anexa I Nr. Sibiu 19444 bună vitrină sticlă poliţă sticlă 21 Liturahier Bucuresti. poliţă sticlă 44 Geantă ooslalion 760 bună expunere liberă podium 45 Curea simbolică 20m bună vitrină sticlă polită sticlă 46 Tolbă oiele 1120 bună vitrină sticlă oe oostament 47 Foale f. Stere de conservare Mod de etalare ARME ŞI ANEXE ARME 1 Corn praf puşcă 1265 bună vitrină sticla. Sibiu 1657 19361 bună vilrină sticlă. umeraş OBIECTE UZ PERSONAL 11 Etui pince-nez f. 1670 5390 bună vitrină sticla.n. manechin 9 Chipiu lcozorocl 336m bună vitrină sticlă. oe oodium 13 Ploscă 1272 bună vitrină sticlă. oolită sticlă 33 Choral Buch. oolită sticlă MOBILIER 5 Scaun iude 1214 necesită restaurare expunere liberă. oolită sticlă 32 Biblia Stut\aart. bună vitrină sticlă. 1715 14176 bună vitrină sticlă. oolită sticlă 2 Spada cu mâner piele 1561 bună expunere libera.n. colită sticlă 10 Manta oiele 1112 bună vitrină sticla. crt. cu siailiu part. suoort sticlă 37 Biblia 1564 Germania 9614 necesită restaurare vitrină sticlă oolită sticlă 36 Gesana-Buch. 1664 5471 bună vitrină sticlă. bună vitrina sticlă. oolită sticlă 16 Diplomă perQam. oolită sticlă 22 Liturahier. bună expunere liberă Protejată 4 Teacă sabie iude 2033 bună vitrină sticlă. 1633 bună vitrină sticlă. Braşov. poliţă sticlă CARTE 20 Molitvelnic. Sibiu. lnv. Sibiu 1763 15612 bună vitrină sticlă. Sibiu. polită sticlă 25 Psaltire boaată Sibiu.n. bună vitrină sticlă. polită sticlă 26 Dumnezeiestile liturahii. Sibiu. polită sticlă 14 Ploscă 1276 bună vitrina sticlă colita sticlă 15 Punoă bani 1554 bună vitrină sticlă colită sticlă 16 Punaă bani 1555 buna vitrină sticlă. cu siQiliu cart. 1777 14316 buna vitrină sticlă oolită sticlă 39 Gesana-Buch. Blai 19516 bună vitrină sticlă oolită sticlă 27 Psaltirea lui David. Bassel. 1779 5394 bună vitrină sticlă suoort înclinat sticlă 34 Caiet însemnări. Wittenbera. poliţă sticlă 43 Suoort areutăti cântar 1262 bună vitrină sticlă. suoort înclinat sticlă 41 Historia rerum Hungar. polită sticlă 12 Cufăr călatorie 2353 bună expunere libera. bună vitrină sticlă. oe Podium IMBRACAMINTE 6 Cizme 6502/T bună vitrină sticlă manechin 7 Căciula iune 6235ff bună vitrină sticlă. Brasov 1751 15617 bună vitrină sticla suport sticlă 40 Kalender. proteiată 3 Spadă cu mâner piele l. 1741 12159 bună vitrină sticlă. 1660 bună vitrină sticlă. cu siailiu cart. 1600 f.ro / www. 1562 5533 necesită restaurare vitrină sticlă poliţă sticlă 31 Biblia Sacră. Obiectul Nr.n. suport sticlă 36 Biblia Sacră. Sibiu.cimec. 1627 19176 necesită restaurare vitrină sticlă.

Cătălina Dumitrescu Anexa 2 Fig. 2 Fig. I Fig. 3 Fig. 4 178 http://tara-barsei.ro .cimec.ro / www.

Cu alte cuvinte. de apă). pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre natură. fundamentate ştiinţific. tipul aflorimente de roci şi tipul monticuli calcaroşi (klippe calcaroase). pentru a fi cât mai cuprinzătoare. emisiunile de radio şi televiziune. O schemă de clasificare concepută în acest mod comportă trei domenii diferenţiate în opt categorii. gabrouri) şi de curgerile noi de lave bazaltice puse în loc la finele neogenului . Tipul defineşte identitatea unui monument al naturii. Munţii Perşani . Tara Bârsei Ioan ŞONERIU MONUMENTE ALE NATURII ÎN DEFILEUL OLTULUI DIN MUNŢII PERŞANI Un mare număr de obiective naturale. o educaţie ecologică. Deşi sustragerea lor de la presiunea fluxului turistic le-ar putea asigura o mai bună conservare. prin interesul ştiinţific deosebit. plantarea unor panouri avertizoare la faţa locului etc. Regimul de ocrotire vizează în special impactul cu fluxul turistic.litosfera (învelişul solid. presa scrisă (reviste.parte integrantă din grupa munţilor scunzi de la curbura internă a Carpaţilor Orientali-. utilă în operaţiunile practice de gestionare a lor. ca urmare. Dar accesul turiştilor la monumentele naturii este condiţionat de un comportament corect. este necesară o clasificare tipologică a monumentelor naturii. Petrografie.începutul cuaternarului. serpentinite. desfăşuraţi pe o distanţă de circa 60 km. ziare). conferinţele pentru publicul larg. ei prezintă o surprinzătoare masivitate (o culme continuă. hidrosfera (învelişul lichid. monumentele naturii din perimetrul defileului Oltului din Munţii Perşani. prin raritatea şi spectaculozitatea lor. se încadrează în domeniul litosferei. neîntreruptă decât de defileul Oltului) şi o alcătuire geologică foarte complexă. În această schemă. evident. rezultată din interferenţa a două zone structurale din Carpaţii Orientali: zona cristalino-mezozoică (reprezentată prin şisturi epimetamorfice în partea sud-vestică şi prin calcare triasice în sud-vest şi în defileul Oltului) şi flişul cretacic conglomeratic-grezos (pe latura estică). Categoria se referă la grupul de monumente ale naturii corespunzătoare unei discipline ştiinţifice de studiu: Mineralogie. cu presiunea turistică tot mai intensă. specificul lui bine individualizat. Botanică.cimec. de a beneficia de un regim de ocrotire oficializat prin punerea sub protecţia legii.ro .ro / www. O posibilă schemă de clasificare. categoria şi tipul de monumente ale naturii. însumând peste 20 de tipuri de monumente ale naturii. care să nu ducă la degradarea lor. totuşi renunţarea la ele în circulaţia turistică ar fi dezavantajoasă pentru satisfacerea curiozităţii turiştilor. cu o mare diversitate de roci. ca atare 179 http://tara-barsei. Comportamentul corect presupune. Zoologie. Paleontologie. În ciuda înfăţişării lor modeste (altitudinea maximă 1104 m în Vârful Cetăţii). în sensul ocrotirii monumentelor naturii. între înşeuarea de la Vlădeni şi munţii vulcanici ai Harghitei. despre care va fi vorba în cele ce urmează. diabaze. Există mai multe modalităţi de realizare a acestei educaţii: instituţiile de învăţământ de toate gradele. operează cu criterii de trei ranguri: domeniul. în delimitarea competenţelor în aceste operaţiuni. se încadrează mai mult de jumătate în judeţul Braşov. Marea diversitate a monumentelor naturii reclamă ordonarea lor sistematică după criterii precise. de piatră). categoriile petrografică. Geomorfologie. Geologie (dinamică şi stratigrafică). Domeniul se referă la învelişul natural al pământului la care aparţin monumentele naturii . complicaţii în plus sunt introduse de magmatitele mezozoice (porfire. geologică şi geomorfologică. Hidrologie. sunt susceptibile de a avea calitatea de monumente ale naturii şi. biosfera (învelişul organismelor vegetale şi animale).

Ioan Şoneriu

fiind considerate ca ultimele manifestări vulcanice din ţara noastră. Complexitatea constituţiei
geologice din Perşani iese cel mai bine în evidenţă în defileul Oltului, situat la limita dintre sectoarele
de nord şi de centru ale acestor munţi.
Defileul Oltului reprezintă o vale transversală, antecedentă, tăiată de râu de la est
la vest, începând din dreptul intersecţiei lui cu calea ferată (Braşov-Sighişoara), la 4 km aval de satul
Augustin, şi până la extremitatea vestică a vetrei localităţii Racoş (Racoşul de Jos), la 0,5 km aval de
confluenţa Pârâului Sărat; între aceste limite defileul are o lungime de 9 km, din care primii 5 km
defileu tipic, foarte îngust, lipsit de terasa de luncă, iar ultimii 4 km cu profil mai evazat prin câteva
nivele de terase.
În perimetrul defileului (considerat pe o lăţime de câte 3 km în dreapta şi stânga
Oltului) este cuprins un mozaic de roci grupate în trei zone, cu caractere stratigrafice, petrografice şi
tectonice distincte şi care se succed dinspre amonte spre aval în modul următor:
I. Zona formaţiunilor sedimentare de fliş cretacic, extinsă pe primii 2 km de o parte şi de alta
a Oltului;
2. Zona klippelor calcaroase triasic-jurasice. extinsă pe următorii 4 km, de asemenea pe
ambele laturi ale defileului;
3. Zona formaţiunilor neogene-sedimentare şi neovulcanice - ocupând ultimii 3 km din
lungimea defileului, atât în dreapta (nordul), cât şi în stânga (sudul lui). Zona flişului cretacic e
reprezentată în principal prin depozite sedimentare din apţianul superior (cretacic inferior),
constituite esenţialmente din conglomerate, gresii şi marne. Zona klippelor calcaroase
triasic-jurasice prezintă constituţia geologică cea mai complicată, în care se întrepătrund trei tipuri
de formaţiuni, cu totul diferite, chiar dacă toate aparţin mezozoicului:
a) klippe calcaroase predominant triasice - cele mai reprezentative formaţiuni pentru
această zonă - reprezentând resturi (martori de eroziune) din cuvertura sedimentară triasic-jurasică
(„pânză de Transilvania") a fundamentului cristalin din zona cristalino-mezozoică a Carpaţilor
Orientali (fundamentul cristalin, alcătuit din şisturi epimetamorfice, nu iese la lumină în perimetrul
defileului, aflorând numai spre capătul sudic al Perşanilor); klippele se profilează proeminent în
liniile reliefului prin înălţimea lor (Dealu Negru 823 m, Tipia Racoşului 820 m ş.a., în dreapta
Oltului, iar Tipia Ormenişului 819 m, în stânga râului) şi prin forma lor originală de „căpăţână de
zahăr" sau clăi;
b) magmatite mezozoice cu caracter bazic (gabrouri, diabaze, serpentine, peridotite) sau
alcalin (porfire), cu extensiune mai mare în stânga Oltului;
c) depozite sedimentare de fliş (berremian - apţian inferior) compuse din argile, divers
colorate (negricioase, cenuşii, verzui, violacee, roşietice) şi parţial şistoase, gresii cuarţitice extrem
de dure. Zona formaţiunilor neogene (sedimentare şi neovulcanice) poartă amprenta geologică a
bordurii Bazinului Transilvaniei, genetic fiind legată de acest bazin. Formaţiunile sedimentare
aparţin în principal tortonianului şi, într-o măsură mai redusă, sam1aţianului care, în unna erodării,
apare doar ca petece pe tortonian. Tortonianului îi revine un complex de roci detritice în care intră
argile, marne, nisipuri, gresii, pietrişuri şi conglomerate; argilele au pe alocuri eflorescenţe saline şi
izvoare sărate, dovedind afinitatea cu un facies lagunar. Între rocile tortoniene se intercalează un tuf
dacitic gros de I 00-150 m, dispus în straturi de I O cm sau mai mult. Depozitele sarmaţiene sunt
alcătuite dintr-o alternanţă de marne, argile şi nisipuri, uneori cu intercalaţii subţiri de tuf dacitic.
Neovulcanismul de la Racoş reprezintă sectorul cel mai nordic al revărsărilor de lave bazaltice de pe

180
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Monumente ale naturii în defileul Oltului

latura vestică a Perşanilor, desfăşurate pe o distanţă de 20 km, între localităţile Racoş şi Comăna de
Sus; după cum s-a mai arătat, aceste curgeri de lave marchează cele mai tinere manifestări din
Carpaţii Orientali (finele neogenului- începutul cuaternarului). La Racoş bazaltul aflorează în două
cariere mari, în dreapta Oltului şi într-o carieră mai mică, din stânga râului. În deschidere se disting
trei nivele caracteristice: în baza pânzei de lavă. având o grosime de 15 m. se găseşte o separaţie de
coloane prismatice, peste care urmează un strat compact de 2-3 m grosime, iar la partea superioară, o
pătură groasă de 2-3 m, formată dintr-o lavă bazaltică scoriacee (cu textură vacuolară).
Pe fondul geologic schiţat mai sus se înscriu o serie de iviri de roci care, prin
spectaculozitatea lor şi prin interesul ştiinţific special pe care îl suscită, au calitatea de monumente ale
naturii, uneori cu statut oficial, puse deci sub protecţia legii. În prezenta comunicare semnalăm: un
ansamblu de coloane de bazalt. un vulcan de piroclastite, un afloriment de tuf dacitic şi două klippe
calcaroase.
În perimetrul carierei mari de bazalt, situată la câteva sute de metri spre nord de
vatra localităţii Racoş, un front de 25 m de coloane prismatice este declarat oficial monument al
naturii. fiind pus sub regim de ocrotire; o tablă avertizoare cu indicaţii corespunzătoare este plantată
în acest loc. Bazaltul este o rocă magmatică neovulcanică, din familia gabroului (corespondentul
plutonic, de adâncime). având în compoziţie, ca minerale esenţiale, feldspaţi plagioclazi - silicaţi de
sodiu şi calciu, formând o serie izomorfă de 6 specii minerale, în care termenii extremi, albitul Na
(Al Sb0 8) şi anortitul Ca (A'2Si 20 8 ), se află în diferite proporţii - reprezentaţi prin labrador sau
bytownit, termeni cu chimism mai bazic: de asemenea, prin augit, un silicat complex de calciu, fier,
magneziu şi aluminiu, de culoare neagră. Din amestecul intim al cristalelor microscopice de feldspaţi
de culoare albă (leucocrată) şi de augit negru (melanocrat) rezultă coloraţia cenuşie închisă a
bazaltului. În bazaltul de la Racoş apare frecvent, ca mineral secundar, olivina, un silicat de magneziu
şi fier- (MgFe) 2 Si0 4 - de culoare verde-oliv (de unde şi denumirea); acest mineral apare în agregate
granulare, sub fom1ă de cuiburi, în masa bazaltului; când prezintă cristale mari şi transparente
contează ca piatră preţioasă utilizabilă la bijuterii. De regulă, bazaltul are o structură microlitică
(cristale microscopice) holocristalină (întreaga masă a rocii e cristalizată) şi o textură compactă
(masivă); pe alocuri, la partea superioară a curgerilor de lavă, textura e vacuolară (scoriacee).
Bazaltul este o rocă dură, cu mare rezistenţă la şoc, compresiune sau uzură, ceea ce îi conferă bune
aptitudini pentru construcţii care reclamă astfel de proprietăţi (poduri, baraje, ziduri de sprijin,
postamente de clădiri. pavaje etc.). O particularitate care face bazaltul deosebit de original - de fapt,
unic - între roci este aceea de a prezenta separaţii sub formă de coloane prismatice pentagonale sau
hexagonale; în cariera de la Racoş - inclusiv în frontalul ocrotit ca monument al naturii - coloanele
au înălţimi de 12-15 m (vizibile în afloriment). Feţele de separaţie iau naştere în timpul răcirii lavei,
când în jurul nucleilor de cristalizare, la distanţe de circa 2 decimetri, se formează zone de
distensiune, cu slabă coeziune. Proprietatea bazaltului de a prezenta separaţii prismatice, pe lângă
interesul ştiinţific special pe care îl suscită fenomenul în sine, conferă acestei roci înfăţişarea
spectaculară, implicit calitatea de monument al naturii; totodată, existenţa suprafeţelor de separaţie
uşurează mult extracţia rocii în carieră şi fasonarea ei sub formă de stâlpi, borduri. calupuri, pavele
etc. În afară de Racoş. tot în Munţii Perşani, în perimetrul rezervaţiei peisagistice Pădurea Bogăţii, se
întâlnesc câteva aflorimente de coloane bazaltice, deocamdată exploatate în cariere, dar susceptibile
de a fi - măcar parţial - trecute în regim de ocrotire ca monumente ale naturii. De asemenea, este de
menţionat şi faptul că nu departe de Racoş, la Rupea, un edificiu bazaltic ce apare insular în

181

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Ioan Şoneriu

depozitele sedimentare tortoniene suportă ruinele cetăţii medievale ţărăneşti; aici avem de a face,
deci, cu o interesantă asociere între un monument geologic al naturii cu un monument istoric de
arhitectură.
La câteva sute de metri spre nord de cariera de bazalt de la Racoş, care include frontul de
coloane rezervat, se află situat un alt obiectiv cu valenţe de monument al naturii, dar încă nedeclarat
oficial cu acest statut şi, în consecinţă, nebeneficiind de un regim de ocrotire. Este vorba de un vulcan
de piroclastite, produse solide ale erupţiei unei lave mai vâscoase, care eliberează mai greu gazele. Ele
sunt de dimensiuni şi forme diferite: bombe fuziforme sau rotunde, „în coajă de pâine'·, lapili de forma
şi mărimea mingilor, material mărunt agregat etc. Culoarea produselor e predominant brun-roşiatică
datorită fenomenului de oxidare, pe alocuri apărând şi unele nuanţe albăstrui. Conul vulcanic aparent
are diametrul bazal de ordinul sutelor de metri, iar înălţimea, de ordinul zecilor de metri. Conul este
obiectul unei exploatări, în carieră extrăgându-se agregate mărunte denumite scorii, printre care sunt
intercalate bombe şi lapili care, dacă sunt de dimensiuni mai mari, se separă de restul materialului;
uneori bombele fuziforme au lungimi în jur de un metru, reprezentând prin ele însele veritabile
monumente ale naturii. În acest fel, distrugerea conului vulcanic prin exploatare în carieră, în mod
paradoxal, are şi un efect pozitiv prin faptul că scoate la lumina zilei, în schimb, alte monumente ale
naturii, precum şi stratificaţia oblică a vulcanului; desigur, însă, exploatarea nu trebuie să avanseze
până la distrugerea totală a conului vulcanic; de dorit ar fi încetarea imediată a acţiunii de exploatare,
înainte de pierderea completă a acestui rar monument al naturii.
La I km spre est de Racoş, sub nivelul pânzei de bazalt, în perimetrul unei vechi cariere, se
găseşte un afloriment de tuf dacitic, rocă sedimentară piroclastică (vulcanogen-sedimentară), de
vârstă tortoniană (neogen inferior), formată prin depunerea în apa mării a cenuşii rezultate din
pulverizarea lavei dacitice (în timpul ascensiunii prin coşul vulcanic al lavei dacitice, acide şi mai
vâscoase, sub presiunea gazelor care se eliberează mai greu, se produc explozii care pulverizează
lava; pulberile incandescente aruncate în atmosferă se răcesc, transformându-se în cenuşă care,
purtată de curenţii aerieni la o distanţă oarecare de vulcan, se depune, stratificându-se şi
cimentându-se sub formă de tuf dacitic; în mod analog se formează tuf andezitic, bazaltic, porfiric
etc.). Tuful dacitic de la Racoş este de culoare verzuie şi se desface în plăci subţiri. de ordinul
centimetrilor. Este o rocă la modă în arhitectura modernă, însă cu anumite restricţii impuse de relativa
friabilitate a lui (în zidărie. trebuie pus la adăpost de acţiunea erozivă a precipitaţilor, în pavaje are o
rezistenţă redusă la uzură).
La 312 km spre nord-est şi, respectiv, la sud-est de vatra localităţii Racoş, în liniile
reliefului se detaşează proeminent Tipia Racoşului (820 m) şi Tipia Ormenişului (819 m), situate
simetric în raport cu talvegul Oltului, la câte un kilometru de râu. Aceşti monticuli reprezintă klippe
calcaroase (calcar triasic) sau martori de eroziune, resturi din cuvertura sedimentară mezozoică a
fundamentului cristalin (metamorfic) din marea zonă cristalino-mezozoică a Carpaţilor Orientali.
Alături de înălţime, silueta originală în formă de „căpăţână de zahăr" sau de „clăi de fân" accentuează
monumentalitatea acestor monticuli. Un interes în plus, din punctul de vedere ştiinţific, îl conferă
haina lor vegetală - pădure de fag pe versanţii mai umbriţi, cu expunere nordică (N, N-E, N-V),
pajişti cu ierburi xerofile sau mezoxerofile pe versanţii mai însoriţi cu expunere sudică (S, S-E, S-V),
aceste diferenţieri geobotanice reflectând pregnante nuanţări topoclimatice condiţionate de
expunere. Pe expuneri bine însorite, bilanţul termic este amplificat de declivitate (unghiul de pantă de
peste 45° favorizează realizarea mai prelungită a incidenţei apropiate de 90° a razelor solare,

182
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

1968. cu expunere sudică. Bucureşti. foile 20 şi 28. *** Harta geologică. şi colab„ Judeţul Braşov. Editura Academiei. ***Judeţul Braşov. 1958. 1. 1971. 5. 3. Bucureşti. Tipia Ormenişului prezintă şi un interes arheologic prin urmele de habitat uman (dacic) de pe culmea uşor aplatizată (unghi de pantă de circa 15°). Băncilă I„ Geologia Carpaţilor Orientali. Edit. Oncescu N„ Geologia României.ro . 3. Bucureşti. Institutul Geologic. 4. Editura Academiei. 1983. Pârvu G„ Carierele din România. în revista „Ţara Bârsei". Editura Tehnică. Comitetul de Stat al Geologiei. 6. 1981. Bucureşti.cimec. 1987. III Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei. 1:200. Bibliografie: 1. 1965. *** Geografia României (tratat). voi. Iancu M. o putere mai mare de respingere a radiaţiei solare. Bucureşti. Monumente ale naturii în defileul Oltului intensitatea insolaţiei fiind direct proporţională cu valoarea unghiului de incidenţă) şi de substratul litologic calcaros (culoarea albă a calcarului are şi o valoare ridicată a albedoului. 7. Bucureşti. 2. ceea ce creează un microclimat mai călduros şi mai uscat în pătura de aer de deasupra solului).ro / www. cu alte cuvinte.000.defileul de la Racoşul de Jos. Sport-Turism. Editura Tehnică. voi. Orghidan N„ Observaţii mo1/ologice în regiunea Braşovului . 8. 1964. 183 http://tara-barsei. Editura Ştiinţifică. 1929. I Geografia fizică. adică a raportului dintre radiaţia reflectată şi cea incidentă.

În acest sens. candidând 52 de copii de la 14 şcoli generale şi 8 licee din judeţul Braşov. Ţara Bârsei Laura MOLNAR. Pentru ca şi cei mici să aibă şanse egale cu colegii lor mai mari. membri ai Uniunii Scriitorilor.Sînziana-Maria Stoie . nr. Din juriu au făcut parte domnul profesor Doru Munteanu. mai există încă în rândul tinerilor noştri entuziasm şi sensibilitate pentru poezie.ci.Ştefana Văduva . în lumea internetului şi a diferitelor preocupări. să demonstreze că astăzi.Şc. a organizatorilor. care să se confirme în timp. În final. doamna Lucia Bunaciu. iar acest moment să reprezinte un reper în viitoarea lor biografie.ci. ediţia a II-a. a VII-a 184 http://tara-barsei. iar Alma Iuliano. şi prezentul zilelor noastre.Colegiul Naţional „Dr. a IV-a Premiul llI . Cu speranţa că festivalul-concurs de poezie îşi va dobândi faima pe care credem că o merită. directorul onorific al muzeului şi urmaşa Mureşenilor. Meşotă" . s-a bucurat de o largă participare în rândul elevilor. Gen. este de a descoperi cu acest prilej reale talente. a evocat imaginea poetului naţional. Festivalul se doreşte a fi o punte de legătură între trecutul poporului român. competiţia a fost organizată de această dată în două secţiuni: gimnaziu şi liceu. actorul Silvian Duică a recitat poeziile laureate.Sonia Grigore .cimec. elevă a Liceului de Artă. Iosif'. cât_şi doamna profesoară Mara Eliza Trofin. I. Eugen Axinte. Librăria „Şt. Ovidiu SA VU CONCURSUL-FESTIV AL DE POEZIE „ANDREI MUREŞANU" Anul acesta Concursul de poezie „Andrei Mureşanu". Gen. Cu ocazia festivităţii decernării premiilor. concursul încearcă. a Vili-a Premiul II . poetul Eugen Axinte. nr. 25 . Andrei Mureşanu. POEZIILE PREMIATE LA CONCURSUL DE POEZIE „ANDREI MUREŞANU" EDIŢIA A II-A. 11 IUNIE 2004 Secţiunea I (Clasele I-VIII) Premiul I .ro / www. 31 .Şc.ci. Dorim să mulţumim şi pe această cale sponsorilor care au făcut acest eveniment posibil: MedArtCafe. a susţinut un concert la pian. reprezentat de autorul versurilor imnului naţional. şi sperăm noi să reuşească. Editura Foton. Dorinţa noastră.ro . O. oferim publicului poeziile câştigătorilor.

Copil şi tânăr plin de vise Chiar prea curând maturizat. Stătea Luceafăr blând de pază Lângă a sa Luna ce o iubea. Dar n-au ajuns să-şi stingă dorul Căci sănătatea îl trăda. Ştefana Văduva. Aduce lumii-ntregi aminte De un talent inegalat. În tristă zi de cireşar.ro / www. 185 http://tara-barsei. N-a fost şi n-o să fie. m-au inspirat apoi să scriu o poezie ce nu am terminat-o acum zace într-un plic. Şi stă să-şi doarmă somnul veşnic Sub teiul mare parfumat.. Şi a plecat şi nu mai vine. Acolo e viaţa mea prea fragedă uitată pe-o hârtie fără-nceput. fără sfârşit. Aşa apus-a într-o noapte Când cerul s-a întunecat. Sonia GRIGORE Geniul Eminescu El a venit pe-această lume În zi senină de gerar.ro .cimec.. Sonia Grigore Ştefana VĂDUV A Fără noimă Am înşiruit cuvinte fără noimă pe o foaie de hârtie Şi am realizat ceea ce simt .

a XII-a Premiul III . Secţiunea li (Clasele 'IX-XII) Premiul I . am zis. a XII-a Premiul li .ci.ro . Sânziana-Maria Stoie Sânziana-Maria STOIE Metamorfozele viermelui Viermele îşi prelucrează caninii cu pila de ceară neagră furată din păstaie mai toarnă un pahar de ură dar crusta nu-i mai surâde şi nici nu se-nmoaie Viermele îşi prăjeşte aripile îngrozit crede că altele îi pot creşte în loc îi iese otrava pe gură îi alunecă visul în groapă viem1ele îl culege şi-l îngroapă la loc Viermele ştielucruri cumplite şi viziunea i se îngraşă şi-aude soneria Sfârşitului Lumii tace şi urlă şi plânge şi urlă şi fotografiază o insectă decadentă de pe cocoaşa burlanului verde Viermele îşi prelucrează caninii atât de trist atât de simplu nu mai are nici un rost. i-au crescut aripile la loc gândurile i-au năpârlit în prag de vară şi nu mai ştie aproape nimic.Colegiul Naţional „Andrei Şaguna" .Daniela Poenaru .Andreea Uruc .Colegiul Naţional „Unirea" .ro / www.ci.cimec. a XII-a 186 http://tara-barsei.Vlad Turcu .ci.Colegiul Naţional „Unirea" .

cimec. Suflarea ta mă ajută să trăiesc. Îmi varsă scânteie. Sărutul tău deschide poarta sacramentală. Daniela Poenaru. Armonizăm în doi o lume siderală. Demonica viaţă cu angelica moarte Şi spaţiul divin Cu-acela lumesc. Vlad TURCU * * * automobile cu picioare cerul de cretă umedă acoperă blocurile îmi acoperă mie patul.ro / www. austeritate sacră. Miroase a floare de crin. se frîng aştrii.ro . Sărutul serafic Uneşte în toate Lutul proaspăt Cu albastrul celest. În doliul teluric. Vlad Turcu Daniela POENARU Axis Mundi În doliul nopţii. Corpusul lumesc. tardiv în crâmpeie. îmi acoperă farfuria cu vise dacă scot limba afară simt cum îmi explodează papilele gustative pentru că cerul este dulce atât de dulce încât aş putea să iau o linguriţă din el pentru cafea. În mugure acră. din inimă. Fiorii. 187 http://tara-barsei.

şi mă întreb nebun: cerul este gri. e ceva ce n-am ştiut niciodată şi de care îmi aduc aminte doar cînd plouă sau ninge. trăiesc încă şi n-am curajul să vin. numerele din manualul de română. nu plâng vreau doar să fiu un cal. dar nu te-ntreb şi nu râd. cerul eşti tu.ro / www.cimec. ochii sunt gri? cerul este asfaltul pe care circulă automobile cu picioare păşesc şi lasă unne de nori. să te întreb despre credinţă sau răni s-au terminat iubirile? Doar caii sunt fericiţi. mi-ai trimis un cui pentru ochii plecaţi.ro . Andreea Uruc mă oglindesc în cer îmi văd ochii mari şi gri. Andreea URUC * * * când merg îmi amintesc de tine. când subliniez pronumele relativ când singur încercuiesc substantivul colectiv. cum s-a înnegrit pământul. aici e bine. aici demult n-a mai plouat mi-e dor de-o pasăre să se arunce-n gol. nu ştiu unde merg sau de unde vin. 188 http://tara-barsei.

a activat în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti Măriuca Radu . şef de departament la Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu" Braşov 189 http://tara-barsei. a activat 4 Laura Molnar .. şef de secţie în cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Cătălina Dumitrescu .doctorand.doctorand.doctorand.licentiat în istorie.licenţiat în geografie.muzeograf la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva Valer Rus . ştiinţific la Institutul de Cercetări Socio-Umane cercetător în cadrul Universităţii „ I Decembrie Sibiu 1918" Alba-Julia Elena Băjenaru .muzeograf la Muzeul Ţării Cristinei-Ioan Roman-Negoi .muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Aurelian Armăşelu . Facultatea de Istorie şi Filosofie Anda-Lucia Spânu . profesor la Ioan-George Andron -doctorand.conservator la Muzeul Deva Judeţean de Istorie Braşov Ovidiu Savu . doctorand. urmaşă Iosif Marin Balog .licenţiat în medicină. urmaş al familiei Mureşenilor.licenţiat în istorie.ro / www. Andrea Dobeş .şef de secţie la Muzeul ani la Muzeul Castelul Bran Memorial „Ştefan Baciu" Daniel Nazare .doctorand.licenţiat în istorie. fost Mureşenilor" Braşov profesor de geografie Nicolae Pepene .licenţiată în economie. muzeograf în Colegiul Naţional „Unirea" Braşov cadrul Muzeului de Etnografie Braşov Lucia Bunaciu . muzeograf la muzeograf la secţia de relaţii publice din cadrul Memorialul Sighet Muzeului Judeţean de Istorie Braşov Liviu Baciu . şef de secţie în cadrul Muzeului „Casa Mureşenilor'· Braşov Oliver Velescu .doctor în istorie.doctorand.ro . cercetător Ana-Maria Roman-Negoi doctorand. asistent a familie Mureşenilor şi director onorific al universitar în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Muzeului „Casa Mureşenilor" Braşov Cluj. Ţara Bârsei Autorii din acest număr: Alexandru Stănescu .doctorand.consilier-asistent în cadrul Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale Doina Ionescu .muzeograf la Muzeul „Casa Ioan Şoneriu .cimec. Făgăraşului profesor de istorie la Liceul „Axente Sever" Mediaş Anca-Maria Zamfir .muzeograf în cadrul secţiei istorie din Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Marcel-Valeriu Bene . rezident la Paris Gherghina Boda .

ro / www.ro .http://tara-barsei.cimec.