http://tara-barsei.ro / www.cimec.

ro

CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV
MUZEUL „CASA MUREŞENILOR" BRAŞOV

A

TARABARSEI
,
revistă de cultură

BRAŞOV
2004

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929)
Revistă de cultură editată de
Muzeul „Casa Mureşenilor" Braşov
Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025
Tel./fax: 0268-477864
e-mail: casa_muresenilor@yahoo.com
http://www.muzeulmuresenilor.ro

Colegiul de redacţie: Valer Rus - redactor responsabil
Ovidiu Savu
Cristina Seitz
Laura Molnar

Tipărit la:
S.C. GRAPHICA PRINT S.R.L.
Braşov, 500015 - str. Cerbului 26
Tel.: 0744 300505, 0722 210146
Tel./Fax: 0268 410146
www .graphicaprint.ro

Lector şi corector: Carmen Andrei

ISSN 1583-3119
Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor.

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

....... ... . ... . . . . .. .. ..... . .familiei Nicolau întocmită de Aurel A. ..feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană .. ... . . .. . .. . .. ... . ..prima bancă din Braşov şi din Transilvania . . .. . .... . .. . ... . ....... .......... ... 93 Ovidiu SAVU Publicistica lui Aurel A.. . 139 http://tara-barsei. . ... .. . .. . . .. ... .. .... ... . . ... . ..... .. .. . .. 45 Aurelian ARMĂŞELU Genealogia. . . . .. .. . 35 Ana-Maria ROMAN-NEGOI. . ... . .... . . .. ... .. ..... ..cimec.. .. 5 Ioan-George ANDRON Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în secolele al XVIII-iea şi al XIX-iea . ..... . . .. . . ...... ... 133 Lucia BUNACIU Inaugurarea muzeului memorial „ Casa Mureşenilor" din Braşov .. ... 119 Andrea DOBEŞ Biserica Greco-Catolică în atenţia serviciilor de informaţii (1945-1950) . .... . .. .... . ... .. . . ....... ..... . .. . ... . ..... .... 99 Nicolae PEPENE Din istoria.... . ... Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI Radu Tempea ... ..... .. . .. 15 Iosif Marin BA LOG „Arii de atracţie"' şi reţele de relaţii economice între sat şi oraş în modernizarea economică a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-LEA (1850-1875) . .... . Opţiuni de analiză a textului . ....... ... . . . . .... . . ... .. .. .. 59 Măriuca RADU „ Kronstădter A llgemeine Sparkasse ·· . ... . ...... . .. ...... .. 87 Gherghina SODA Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov (1862) .. . . .. ............. . . 107 Daniel NAZARE Un aeroport la Braşov în 1941 . . ... ... .. . ... . . . . . . . . . CUPRINS ISTORIE Alexandru STĂNESCU Idealul stoic. ... . . .. . . . .... . ... . . Anii de început: 1864-1877 (/) . 49 Valer RUS Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu...... .. .. .Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului... . ..... .. . . . . .. . Mureşianu (/) .. . .. . ....... .. . . ..familia sa păstrată în arhiva Mureşenilor. Mureşianu la 27 noiembrie 1935 ....ro .... . . . ... . . . .ro / www. ... .. . . . . . .. .. .. .... . . .. . . . ... . .. . . . .. ... . .. . 124 Liviu BACIU Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov (1946-1948) ..... . Căsătoria Principesei Ileana de România .familiei regale române... . . .. . .. ... .... ... .

....... .. . .. .. 184 Lista autorilor ... ......... . ...MONUMENTE Anda-Lucia SPÂNU Reprezentări grafice ale oraşelor între real şi imaginar „ ... 147 Elena BĂJENARU Oglinda celui din lăuntru ......temă iconografică rară în pictura ţărănească pe sticlă .... ...... ... .... .... 170 \"ARIA Cătălina DUMITRESCU Prezentarea obiectelor din piele etalate în expoziţiile de la Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor .. 189 http://tara-barsei.... ARTĂ. .. ... ............ . ............ ....... .. ..... .. .. ..... .... ... . .... . ..... .. . .....ro ... ..... ........ . .. 154 Anca-Maria ZAMFIR O donaţie a lui Manuc Bey pentru loisirul braşovean ..... . ....... ... ....... . . ... . „. . ..... .. . . ..... .. Braşov) . Ovidiu SA VU Concursul~festival de poezie... ..... . ... .. . ........... ...............cimec....... .... . ............. 163 Oliver VELESCU „ Execut boltă cilindrică în vederea căsătoriei".......... . .......ro / www...... . 179 Laura MOLNAR.. . .. .. ... 159 Doina IONESCU Despre restaurarea bisericii-monument istoric „Adormirea Maicii Domnului" din Turcheş (Jud. .funerare uitate . ...... ... .... .... .. ...... ............ .... . . . ... Andrei Mureşanu" . .. 167 Marcel-Valeriu BENE Români din diasporă şi monumentele lor..... „ . ....... ...... . ..... . 172 Ioan ŞONERIU Monumente ale naturii în Defileul Oltului din Munţii Perşani .....

Emanciparea femeii romane a avut consecinţe nefaste. unele femei din ordinul senatorial se unesc în mariaje inegale cu sclavi. a căsătoriilor din interes şi escrocarea în plan sentimental a bărbaţilor. Do1111e e politica negii ultimi am1i def/a Roma repirbblicana. Uniunile conjugale stabile devin rarisime şi.faimoasa în destrăbălări cetate a lui Lagos. C1ccott1. ca: amploarea nemaiîntâlnită a divorţurilor. VI. nam tingit nobis ut. 3 Refuzându-şi condiţia de inferioritate faţă de bărbaţi. Educaţia aleasă a unora dintre femeile romane a condus la apariţia unei tendinţe feministe. 1957. X\XYI. deplâng lipsa oricăror valori morale la femeile acelor timpuri. până când moartea i-a despărţit. p. anum. sine (Jffensa perd11cereti11". Analizarea valorilor morale şi sociale esenţializate în epitete pretinde decelarea idealului uman căruia îi corespund şi pe care aceste figuri de stil îl difuzează în secolele 1-lll p. Această măsură luată de Senat nu le-a împiedicat pe femeile romane să aibă în continuare relaţii cu sclavi. homosexualitatea. Qmntilrnnus. p. Chr.ro / www. Laudatio Turiae. Juvenalis relatează despre fuga soţiei unui senator roman cu un gladiator: „ Eppia - soţia unui senator -fără ruşine întovărăşi o şcoală de gladiatori. p.1· consultwn. criza demografică (mai ales în Italia) etc. Bucureşti. demne de consemnat pentru posteritate. care reprezintă de fapt o sumă de virtuţi şi de valori promovate de societatea romană în epoca Principatului. Ticăloasa! Si copiii i-a părăsii. 220-221. X. E.ro . Belles Lettrcs. surioara.1. Eloge fimebre pendam le ff-e111e tn11111virar. Satire (trad. timp de 41 de ani. 4. non divertio interrupta. Paris. 6-7. 35 şi 38. Una 111aglie. Milano. Şi uitându-şi casa. desfi·ânată care ajunse chiar şi ea să blesteme monstruoasele moravuri ale Romei. în anul 42 a. Pans. Paris. /nstitlllio Oratorw. Hortensia. I. adică apaţinând unui alt stăpân. Nu întâmplător unii scriitori latini. departe. generată de mai mulţi factori: emanciparea femeii. ad. 1967.satisfacţia de a fi trăit în bună înţelegere cu soţia sa. Chr„ a ţinut un discurs în faţa triumvirilor . iar pentru a stopa acest fenomen este nevoie ca Senatul să emită senatu. 80. în secolul I a. Chr. astfel.cimec. anumite femei exercitând profesii specifice bărbaţilor: Afrania. la Canopos. ha! Auzi minunăţie necre::ută! părăsit-a până şi jocurile-n circuri şi pe Paris histrionul! „. 5 http://tara-barsei. până la.). Hortensius Ortalus. soţul. scria poezii despre iubire~. 5 Michel Durry. Roma. Lascăr Sebastian). Chr„ un soţ îşi exprima . Juvenalis. o oarecare Sulpicia. Societatea romană de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului se caracteriza printr-o criză socială şi morală acută. 27-29: Lidia Storoni-Mazzolani. Chr. fiica lui Q. şi aceasta într-o vreme când „ rara sunt tam diuturna matrimonia finita morte. Epigrammes. 1997. care aducea în starea de sclavie pe femeia care era surprinsă în timp ce avea relaţii sexuale cu un sclav străin. prin urmare. ca Propertius (în secolul I a.) şi Juvenalis (secolele 1-11 p. 1914. până la Nil. 1979. " . soţia unui senator. până la insuliţa Pharos. o altă femeie. contemporană cu Martialis. Martialis.1. 27-29. era avocat2 . nici de pairie nu-i pasă. Tara Bârsei Alexandru STĂNESCU IDEALUL STOIC FEMININ REFLECT AT ÎN INSCRIPŢIILE DIN DACIA ROMANĂ În epigrafele din Dacia romană numeroase femei sunt onorate cu diverse epitete. 1985. în lacrimi.într-un elogiu funebru .

Alexandru Stănescu

Uniunile conjugale ale femeilor din ordinul senatorial cu sclavi şi cu liberţi îl determină pe
Hadrian să dea o dispoziţie care permitea relaţiile nedemne cu sclavii, sub condiţia ca stăpânii
acestora să fie de acord.
Marcus Aurelius a încercat să stăvilească numărul mare de matrimonii ale acelor nobile
femei cu liberţi printr-un edict care dispunea că acest tip de legătură era lipsit de conubium 6
(legitimitate).
Căsătoriile femeilor bogate cu sclavii sunt condamnate şi de scriitorul creştin Tertullianus,
care, în epistolele sale către soţie, vedea acest tip de uniune liberă ca fiind expresia dorinţei de desfrâu
a respectivelor femei 7 ; papa Callistus (secolul al Iii-lea p. Chr., un fost sclav) autorizează femeile din
ordinul senatorial care voiau să-şi păstreze privilegiile să trăiască în concubinaj cu humiliores şi
liberţi 8 .
Unele izvoare epigrafice din secolul al III-iea atestă faptul că unele femei, ca Hydria
Tertulla şi Cassia Faretria - din acelaşi ordin, şi-au păstrat rangul chiar dacă s-au căsătorit cu
humiliores 9 •
Numărul femeilor „emancipate" creşte continuu în primele secole ale Principatului, fapt
atestat de diverse izvoare ce ne oferă informaţii despre femei care se dedică unor activităţi tipic
masculine, ca: sportul, luptele, oratoria, comerţul.
Juvenalis ne relatează în Satira a VI-a
despre o femeie care tăcea exerciţii la palestră cu
greutăţi, ca bărbaţii; preocuparea pentru exerciţii
şi gimnastică a femeilor este atestată şi de
mozaicurile descoperite în vila din Piazza
Armerina (Fig. /).

Fig. I. femei romane făcând exerciţii la pa/es1ră.
mo=aic din Piaţa Armerina.
([010 Alexandru Stănescu)

O inscripţie din Ostia atestă existenţa
unor femei-gladiatori care au participat la lupte şi

'' Eva Cantarella, Tacita el mula, Roma, 1985, p. 192.
Tertullianus. A son epouse (trad Ch. Munier). Paris. 1980, li. 2-3: .,2. Les reglements de la terre passeront-ils pour plus
sevi:res que Ies commandements du ciel au point quc Ies parennes unies ii des esclaves etrangers perdront leur liberte tandis
que nos chretiennes prendraient pour mari des esclaves du diable et conserveront leur etat'1 Sans doute elles nieront que Ie
Seigneur leur ait fait parvenir snn injoction par l"i111crmediaire de son ap6tre. Quel motifretenir pour celte folie. sinon Ia
faiblessc d'une foi toujours enclinee auxjnuissanccs du siecle» 3. Assurement c'est bien ce que I'on a pu saisir sur Ie vif,
surtout chez Ies plus riches. Car plus une femme csl riche et s'enlle de son titre de „matrone·', plus spacieuse est Ia maison
qu'elle recherche pour ses depenses (titre d'honneur''). domaine ou son ambition se donne li bre cours. Pour Ies femmes de
celle sorte, les egliscs sont sans attrait. Cest qu'il est dillicile de trouver un homme riche dans la maison de Dieu et s'il s'en
trouve un, ii est difficile qu"il soit celibataire. Que faire donc» A qui, sinon au Diable. demander un mari susceptible de Ieur
procurer chaize ii porteurs, moules, coifteurs cxotiques ataille de geant» Cela. un chretien, meme riche. rcfuserait peut-etre
de Ies procurer'.
Eva Cantarella. O[!. cit.
S. Mazarino. Laj111e de/ mo11do Olllico. Milano. 1959, p. 133-134.

6

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Idealul stoic feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană

jocuri oferite de duumvirul Hostilianus şi soţia acestuia, Sabina, în a doua jumătate a secolului al
II-iea 10 •
Criza morală de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului a condus la reflecţia
filosofică asupra societăţii şi la o revoluţie în planul moravurilor, care a constat în impunerea unui
nou ideal feminin, de sorginte stoică.
Modelul colectiv propus de stoici îşi avea originea în arhetipul reprezentat de femeia
romană din perioada arhaică: austeră, devotată, cumpătată, modestă, harnică, inteligentă şi dreaptă,
care-şi îndeplineşte datoriile de fiică, soţie şi mamă în mod exemplar.
Probabil că un prim model şi etalon a fost Lucretia, soţia lui Tarquinius Collatinus, care,
dezonorată de Sextus Tarquinius, s-a sinucis.
Lucretiei i se adaugă, de-a lungul timpului, o întreagă galerie de figuri feminine cu caractere
puternice, pregnante, femei inteligente, culte, modeste şi devotate, a căror feminitate apare încercuită de
aureola onestităţii şi bW1ătăţii, femei care au înflorit în umbra discretă a familii!or din aristocraţia romană.
Este de ajuns să le amintim pe cele două Cornelii , pe cele trei eroine care apar în opera lui
11

Tacitus: Arria, Paulina, Pollita , toate trei victime ale furiei ucigaşe a lui Nero, dar şi exemple de
12

fidelitate conjugală, care le-a împins la a-şi dori moartea o dată cu soţii lor. Pentm aceste femei
iubirea faţă de soţi s-a transformat în camaraderie, astfel ele sunt gata să moară alături de aceştia în
numele unui ideal feminin stoic şi nu doar pentru a-şi dovedi devotamentul conjugal.
În opera lui Seneca apar numele unor femei ca: Marcia, Helvia şi Livia, aceste personaje
feminine din rândul aristocraţiei senatoriale fiind dotate cu cele mai nobile însuşiri în perfectă
concordanţă cu idealul stoic al femeii din epoca Principatului.
O soţie-model pare să fi fost şi Calpurnia, soţia lui Plinius cel Tânăr, căreia el, într-una din
epistolele salen, îi conturează portretul după spiritul feminin stoic.
Izvoarele epigrafice şi literare atestă preluarea pe scară largă a modelului stoic de către
femeile romane, care dintr-o dată demonstrează că au aceleaşi calităţi şi virtuţi ca şi matroanele din
epoca arhaică şi republicană.
Diferenţa dintre femeile secolelor 1-111 p. Chr., care se dedică cu pasiune treburilor
domestice, creşterii şi educării copiilor, şi vechile matroane romane constă în aceea că femeile din
epoca Principatului îşi aleg în mod deliberat acest mod de viaţă şi urmăresc cu consecvenţă împlinirea
idealului stoic.

"' Fausto Zevi, Mircillc Cebeillac-Gervasoni, Revisions et 11011vea111es pour trois inscriptions d'Ostie, Melanges de l'ecole
rrarwaisc ii Rome, antiquitc (MEFRA). 88, 1976, p. 612: inscrip)ia menţiona ca un fapt inedit la Ostia jocurile la care au
participat şi femei-gladiatori, Hostilianus adăugând că el este primul care a pus în practică această idee: „ qui primus
omnium ab urbe condita ludus cum/[ ... ] or et mulieres (al dferrum dedit [ ... )"".
" Prima era soţia lui Aemilius Paulus Lepiâus şi liica lui P. Cornelius Scipio, cea de a doua a fost soţia lui Pompei, care şi-a
însoţit soţul la Pharsalos (n. n.).
" Tacitus, Annales (text latin editat şi comentat de A. I. Bujor şi F. Chiriac), Bucureşti, 1942, XV, 10-11: XV, 62-63: XVI,
34: Plinius cel Tânăr, Opere complete (trad. Liana Manolache), Bucureşti, 1977, Epistola 111, 16. Arria era solia lui Caecina
Paetus. ca se sinucide o dată cu so\ ul său, care a fost condamnat la moarte pentru vina de a li participat la un complot; vezi şi
Juvenalis, Satira a VI-a. Bellcs Lettres, Paris, 1923.
'' Plinius cel Tânăr, op. cit .. Ep. IV. 19 ... [ ... ]este de o rară fineţe şi de o rară sobrietate, mă iubeşte, ceea ce este o dovadă de
virtute. La aceasta se adaugă predilecţia pentru literatură, pe care i-a insuflat-o dragostea pentru mine. Cunoaşte toate
lucrările mele. le citeşte mereu. le învaţă chiar pe de rost. Ce nelinişte o cuprinde când mă pregătesc să pledez şi câtă
bucurie după ce am pledat! Stabileşte cine să-i dea de ştire când am fost în asentimentul tuturor, când am fost aplaudat, când
am câştigat procesul. Când fac o lectură publică, ea şade în apropriere, ascunsă de o draperie şi soarbe cu urechi nesăţioase
elogiile care mi se aduc. Ba şi cântă versurile melc. compunând şi acompaniamentul la chitară, fără să o fi învăţat nici un
artist, decât doar dragostea care este cel mai bun dascăl [ ... r.

7

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Alexandru Stănescu

Cauza adoptării acestui model colectiv este de natură psihologică şi rezidă în faptul că
femeile emancipate de la sfârşitul Republicii, care se bucurau de o mare libertate în planul familial şi
social, nu se bucurau de dreptul de a participa la viaţa politică şi de stima elitei intelectuale, pentru că
exemplele rare de moralitate feminină din epocă întăreau convingerea că femeile nu-şi pot conduce
singure destinul.
Primele care au adoptat modelul feminin stoic au fost femeile din ordinul senatorial, pentru
că acestea erau crescute şi educate în mediul aristocratic şi îşi însuşiseră cel puţin din secolul I a. Chr.
valorile morale ale filosofiei Porticului. Aceste femei au căutat să fie moderate în dorinţe şi ambiţii,
devotate soţilor şi copiilor, bune gospodine, dar şi femei de lume, care să-şi reprezinte soţul cu toată
cinstea cuvenită în viaţa socială.
Modelul colectiv stoic a fost răspândit în Imperiu de propaganda oficială şi de soţiile
guvernatorilor, care dădeau tonul în provincii.
Nu întâmplător Gavidia Torquata, soţia legatului legiunii a XIII-a Gemina din Dacia,
Lucius Annius Italicus Honoratus, apare în izvoarele epigrafice alături de cei trei copii 14 ai săi, ea
fiind pentru femeile din Dacia un model şi un formator de opinie. Stimată şi imitată de către femeile
de frunte şi din poporul de rând, Gavidia Torquata reprezintă în provincie, tipul femeii stoice din elită,
mereu alături de soţ în toate momentele importante din cariera lui. Gavidia Torquata apare, ca şi alte
soţii ale unor legaţi, ca o întruchipare a idealului feminin stoic, fiind înainte de toate o soţie devotată,
care-şi unnează soţul în provinciile de graniţă ale Imperiului, în regiuni cu climă aspră şi supuse
atacurilor populaţiilor barbare. Soţia lui Lucius Annius Jtalicus Honoratus este de asemenea o mamă
iubitoare, care îşi aduce cu ea copiii dincolo de zidurile Romei, spre a fi aproape de ei şi a se ocupa de
educaţia lor. Jar copiii legatului participă la diverse acte cu caracter privat ale părinţilor, ca de
exemplu aducerea de ofrande Triadei Capitoline, această implicare a copiilor într-un act cu caracter
religios făcând probabil parte din programul de educaţie a acestora. Un argument în plus în favoarea
acestei ipoteze ar fi faptul că divinităţile care primesc ofrandă sunt cele mai importante din panteonul
roman, prin urmare copiii erau crescuţi de mici în respectul faţă de divinităţile oficiale, pentru ca mai
târziu actele lor de devoţiune faţă de acestea să nu pară pline de falsitate.
Adoptarea în masă a modelului feminin stoic se datorează faptului că el răspundea, pe de o
parte, necesităţii de afirmare a femeilor romane, dintre care multe erau educate şi conştiente de propria
lor valoare , iar pe de altă parte, menţinerea îngrădirii posibilităţilor de manifestare publică a femeilor
15

şi de implicare a acestora în viaţa politică şi socială nu permitea afinnarea lor în alt plan decât în cel
privat.
Excepţie făceau marile centre urbane, în frunte cu Roma, unde femeile se puteau afirma în
cele mai variate domenii de activitate. Se pare că la Roma existase încă din epoca arhaică o asociaţie a
matroanelor (conventus malronarum); iniţial, acest conventus avea numai rolul de a organiza acele
sărbători religioase la care participau numai matroanele 16 •

"1 Vezi I.n.scriptiones Daciae Romanae (IDR), III 5. 195 (APVL VM).
; Qumt1I ianus, op. cir„ li: „ [ ... ] ni s-a rransrms doar car de mulr a conlribuir la elocinţa Gracchilor mama lor, C ornelic.. , I
căreilimbaj foarre ales s-a păsrrar şi penrru posrerirare daroriră scrisonlor ei: de asemenea se spune că Lelia. fiica lw
Caius. a redar ii1 vorbirea e1 eleganţa rar<ilui său. iar c111•d111area Horrensiei. ţinură în/aţa 1ri11mvirilor.face cinsre sexului
femeiesc f„ .] "(trad. n.).
"' Mihaela Paraschiv, Femeia în Roma Amicei, Ed. Junimea, laşi, 1999, p. 129; sărbătorile dedicate matroanelor erau
Matronalia, Carmcntalia, sărbătoarea Bonei Dea.

8

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

cumpătată şi castă . care a întreprins o analiză de ordin cantitativ şi semantic asupra epitetelor care apar în inscripţiile din Italia. modestia . chiar şi în Dacia sunt inscripţii funerare ale căror texte conţin epitete care exprimă virtuţi şi calităţi feminine 17 Ibidem. discreţia şi modestia. -. fidelitatea -fidelis. iscusinţa la tors . nelăsâ11d in urmă 11ici măcar 1111 singur copil în locuinţa părinţilor. blândeţea .ro / www. . a dus o viaţă plină de înţelepciune şi vir/l/te în toate privinţele şi a 11111rit în vârstă de -15 ani[ . castitatis magistra. practicarea îndeletnicirilor femeieşti.Apud Catherme Dob1as-Lalou. 1982. Astfel de femei sunt elogiate în inscripţiile funerare şi onorifice de către soţi. unde viaţa culturală era mai puţin înfloritoare decât în Italia. 67-68. 95.dulcissima. n. pro castitas femina. Un astfel de exemplu îl constituie epitaful Iuliei Prokla din Kyrene 22 .). cumpătarea. astfel. firea veselă. moderaţia gândurilor. care este cu siguran!ă un epitet convenţional. "' Ibidem. 1987. pientissima. Occident şi Orient. indulgentisssima. în •. " H. conventus matronarum este revalorizat sub influenţa împărăteselor siriene şi transformat de către Elagabal într-un mic senat (senaculum). Revue des Etudes grecques··.cimec.rarae pudicissima. " Bianca Comucci-Biscardi. inteligenţă.lanifica. voioşie. 9 http://tara-barsei.casta verecunda. obsequentissima. inteligenţa.innocentissima. prin care să câştige stima şi admiraţia contemporanilor. ]. respectul faţă de soţ .reverentissima. femeile au fost detem1inate să-şi găsească împlinirea în mediul familial printr-o conduită exemplară. Chr„ o dată cu relansarea ideii emancipării femeilor. Roma: „ Hic sita est Amymone Marei optima et pvlcherima lanifica pia pvdica frvgi et casta „ (Aici zace Amymone a lui Marcus. În izvoarele epigrafice din Roma21 şi din provincii apar adesea personaje feminine a căror prezentare în text lasă să se întrevadă impunerea idealului feminin stoic în rândul populaţiei din Imperiul Roman. care avea rolul unei instanţe morale care reglementa vestimentaţia şi protocolul „senatoarelor" 17 . în ordine. 8402.).trad.ro . a demonstrat că majoritatea epitetelor feminine nu sunt convenţionale 19 şi că adesea reprezintă calităţi şi virtuţi 20 reale : iubirea faţă de soţ . ascwr=â11d11-şi durerea.simplicitas. cea mai bună şi mai frumoasă. plmă de pudoare. chibzuinţa -frux. Dessau. carissima. naştere aleasă şi inţelepciune. lnscriptiones Latinae Selectae (ILS). în care sunt menţionate..pulchra.pia. p. Bianca Comucci-Biscardi. dar şi a artelor sub patronajul muzelor. Binecunoscută pentrufr11m11seţe.fiica lor lipsită de noroc pe care părinţii mei. pudoarea . Răspândirea idealului feminin stoic este atestată şi în provinciile de pe limes-ul dunărean. ''' Ibidem: excep!ie face benemerenti. p. castitatea . iubirea filială sau maternă . au aşe=at-o în acest mormânt" (trad. preocupată şi de lecţiile l11ate de la savantele A4u=e. meşteră la tors. În consecinţă. suii/ eu nefericita Prokla. pudica. Idealul stoic reminin reflectat în inscriptiile din Dacia romană În prima jumătate a secolului al III-iea p. devotată cop11lor. Une inscription funeraire de Cyrene. pulcherrima. drept calităţi feminine: frumuseţea. Le donne romane ne/le iscri=wni. puritatea . frumuseţea . pe11tru practicarea îndeletniciri/or femeieşti. discreţia vieţii mele.amatissima. în „Studi". n. copii şi rude cu epitete 18 care atestă difuzarea unor idealuri şi modele umane în rândurile clasei mijlocii din Imperiul Roman.. simplicissima. 38: „ Fiică a lui Mark os Petronios Melior şi a A iliei Armia lsidora. Firenze. provinciile învecinate şi Spania.

femina stolata (care este aluzie la faptul că femeia se purta 24 ireproşabil. • integra . 424 (SARMIZEGETUSA). "· IDRIIIS. hic situs est".erunt) ann(os) („. ea este sugerată de exprimarea grijii faţă de memoria sau odihna eternă a soţului defunct sau a copiilor decedaţi. 10 http://tara-barsei..o soţie extraordinară. Pietas mai înseamnă şi participarea femeii la cultul casnic şi oferirea ofrandelor periodice Larilor şi Manilor. Pietas desemnează ansamblul virtuţilor şi normelor care menţin armonia conjugală şi familială. . având numeroase sensuri figurate: devotament conjugal. Majoritatea epitetelor din inscripţiile din Dacia le onorează pe femei în calitate de mame şi de soţii: • mater carissima (karissima) • mater pientissima • conilL'< ob principium castitatis (castitas) • coniux pientissima. " IDR III 2. " IDR III 2.ro / www. ca de exemplu: conizcc dignissima 23 . creaţiile poetice. dar pe deplin lămuritoare: IDR III 4.) et Aur(el ius) Iul i (annus?fratr)es uix(it . de asemenea ridicarea unui monument funerar şi elogierea soţului sau copilului decedat reprezintă o manifestare exterioară a pietăţii. 216 [J}mmatura quidem iu- venes for[tu)na peremit sed [pi}e[t}as [m}atris con- (didit) ossua rogis (.. Unele dintre aceste epitete sunt mai curând epitete onorifice pentru defunctă. ele doresc să-şi prezinte soţul sau copiii într-un mod deosebit. dar şi conilL'< pia sau coniux piissimae • conÎlL'< carissima.cimec. 5 26 patrona optima .ro . Exemplele sunt relativ puţine. iubire şi respect.515./emina incomparabilis2 (femeie care nu se poate compara). Femeile care pun aceste epitafuri în versuri sunt prea educate pentru a accepta o formulă de genul „Dis Manes .. dragoste maternă (dacă defuncta era mamă) şi iubire filială. constituie într-o bună măsură expresia unor acte personale cu caracter subiectiv. ?Aurelia Proc)ulla mater. care înseamnă mai mult decât pietate.semnifica integritatea morală şi fizică a femeii. Lăsarea averii fiilor şi soţiei este o manifestare a pietăţii. originale sau copiate. În cazul epitafurilor în versuri nu există problema stereotipiei textului funerar. conitL'C carissima et pientissima et dignissima • coniux innocentissima • coniux pietate el castitate incomparabilis • coniux rarissima . cea mai mare frecvenţă în inscripţii au epitetele care fac aluzie la pietas. Alexandru Stănescu de sorginte stoică. După benemerenti. 141. i< IDR III 5. 646. ca o matroană onorabilă). Pietas este o virtute cardinală în aceste epitafuri. lncripţiile funerare în versuri sunt atestări edificatoare în privinţa influenţei filosofiei stoice asupra unora dintre femeile educate din Dacia romană.

2003. Qui legis hos uersus.ro / www. ed. 11 http://tara-barsei. cu epitaf în versuri.. " IDR II 357.. . 2. ilrlteologiafunerară a Daciei romane. Valeira Ge- me/lina marito b(ene)m(erenti) p(osuit): 5 Coniugi pro meritis quondam karissimo coniunx Hanc Iuliano domumfelndofabricaui parennem Frigida qua membra possint requiescere morti Quattuor hic denos uixit sine culpa per annos Et sua perfimctus uidit cum gloria honores.cimec. Aurel ia Proculla nu este doar o mamă iubitoare. şi Aurelius Iuli(anus? fraţi) a(u ?) trăit ani . lv!ormântul de la Romu/a. iubirea maternă având un caracter instinctiv. uiator. 172. IV. p. în Funeraria Dacoromana.ro . Cluj-Napoca.. De aceeaşi pietate este pătrunsă şi Valeria Gemellina din Romula.. apud Dumitru Tudor. pietas înseamnă mult mai mult şi prin această virtute vrea Aurelia Proculla să rămână în memoria posterităţii. (foto Dumitru Tudor) D(is) M(anibus) Ael(io) lul(io) Iuliano. este o femeie educată şi o mamă devotată copiilor ei şi memoriei acestora. Oltenia Romană. 17 Ana-Maria Sămărghiţan. Idealul stoic feminin renectat în inscrip!iile din Dacia romană Traducere 27 : Destinul pătimaş a răpit înainte de vreme pe tineri.. Fig. dar pietatea mamei a pus trupurile lor în morminte . Aelius Iulius lulianus. 1978. Traducerea Ştefan Bezdechi. Fără îndoială că Aurelia Proculla s-a îngrijit de depunerea rămăşiţelor pământeşti ale copiilor săi în morminte din iubire maternă. care îşi cinsteşte soţul. opta leue terra. 404. ? Aurel ia Proculla mamă. p. cu un epitaf funerar (fig. PUC.. 2) în versuri . Mama care pune epitaf pe mormântul copiilor săi corespunde modelului feminin stoic. dar faptul că femeia a ţinut să menţioneze că pietatea a fost cea care a determinat-o să facă acest lucru atestă influenţa filosofiei stoice asupra sa. Bucureşti. pe care îl reproducem în latină şi în 28 29 traducere . quaestoric(io) aedilic(io) col(oniae) Romul(ensis). dec(urioni). I O Ecce Geme/lina pietate duct a marito Struxi dolens digno sedem cum /iberis una Inter pampinea virgulta et gramina laeta Umbra super rami uirides ubi densa ministrant.

să-i fie ţărâna uşoară. Şi iată că eu. decurion. fiind decurion şi magistrat. sunt ofrandele pioase ale soţului. pentru a fi o uniuira. membră a elitei urbane din Romula. Textul funerar al Marcellinei este interesant pentru că atestă în mod clar dorinţa de a o prezenta pe Marcellina ca pe o soţie desăvârşită. Alexandru Stănescu Traducere: Zeilor Manes. cumpătarea. de pietate pătrunsă. fost edil al coloniei Romula. Într-o inscripţie în versuri din Sarmizegetusa30 soţia este onorată pentru devotamentul său conjugal şi pentru dragostea pe care i-a purtat-o soţului.. în amintirea dragostei chiar şi după moarte (îmi) închină (acest monument). Valeria Gemellina laudă. care şi-a îndeplinit datoria faţă de comunitate. i-a pus (epitaful) Valeria Gemellina. mai ales de către stoici. 430 (trad. în cinste deplină Şi datoria-împlinindu-şi. Gemellina se raportează la valorile filosofiei Porticului. şi vezi (trecătorule) pentru mine singurul meu soţ Aelius.ro . fost cvestor. Menţionarea ideii de datorie civică. Vezi B. dar se pot citi printre rândurile epitafului. drumeţ călător. 31 1 ·" IDR III 2. Chr. Astfel. Sămărohiţun). Traducere: Aceasta este cinstirea devotamentului conjugal. p. În încercarea de creionare a personalităţii defunctului său soţ. Aceste virtuţi sunt necesare unei soţii. Gemellina. Virtuţile Marcellinei sunt pietas. se dovedeşte a fi deplin ataşată valorilor morale şi sociale promovate de filosofia stoică. Trăit-a el ani patruzeci. op. Scumpului soţ Iulian. 11 · Uniuira este un epitet care apare rcÎativ rar în inscripţiile din Imperiu. pentru meritele mele. ele nu apar în text. virtuţile cultivate îndeosebi de către adepţii stoicismului: chibzuinţa. Recele-i trup spre-a-şi putea odihni după moarte într-însa. Soţului vrednic mâhnită-i durai cu copiii lăcaşul Între tufişuri de viţă şi desfătătoare verdeaţă. Casa aceasta de veci i-am ridicat-o cu lacrimi. cit. D(is) M(anibus) I Hic pietatis honos I haec sunt pia dona I mariti cui multum 151 dilectafui ego Mar-I ce/lina pro merita I cernisque mihil solus conizcc I Aelius coqus post I I Ol obitum memor I amoris dicat. soţului care a binemeritat. Lui Aelius Iulianus.ro / www. Urează-i. 4885. de slavă şi rang avu parte. Valeria Gemellina. 3351. 12 http://tara-barsei. M. eu soaţa. A. pietas este virtutea care a animat-o în acţiunea de edificare a monumentului funerar al soţului. de cinste cuvenită în urma unei vieţi puse în serviciul comunităţii atestă influenţa stoicismului pentru că ideea de a fi de folos comunităţii era promovată în secolele li -III p. astfel soţul este înainte de toate un bun cetăţean. X 3058. 69 şi trimiterile acesteia la Corpus fnscriptionum Latinarum (CIL). castitas şi indulgentia.cimec. căruia foarte dragă i-am fost eu Marcel lina. 5159. această matroană educată. prin portretul făcut soţului. Cornucci-Biscardi. onestitatea şi comportamentul responsabil. Unde stufoasele-i ramuri I-acopăr cu umbra lor deasă. pentru că ele sunt sugerate. pentru a lui vrednicie.

Valeriei Ursina. sau prea demnă. 174 quem Ni/atica ripa suu}m patriaque notauit ingenioque et Ale]xandria coniuge iunxit quacum ni/ questus trigint}a pertulit annos imaque /euis pereat uan]arumfabula rerum permaneat modo re c}ongestafama labarum Traducere 33 : . Într-o inscripţie în versuri din Tibiscum este menţionată o soţie al cărei nume nu s-a păstrat. prin acest epitet erau elogiate matroanele care nu au divorţat şi nici nu s-au recăsătorit după moartea soţului şi căruia i-au păstrat astfel o pioasă amintire. "11 IDR III 3. care s-a achitat cu sârg de toate datoriile impuse de tradiţie şi a dat dovadă de demnitate în calitate de matrona..ro . Traducerea îi apaf1ine lui I. 13 http://tara-barsei. pe care-nălţatu-I-a Nilului mal şi a sa patrie şi prin talentul lui(?). incomparabilă cu alte femei. care apare în două epigrafe ale unor locuitori din Dacia32 . Fuscinus. a împlinit în căsătorie 11 ani IO luni fără nici o ceartă. Marcellina. 5 zile. face aluzie la caracterul tolerant al soţiei şi la o căsătorie serenă. V Aur(elius) Aquila decurio Patavisse(n)sis neg(otiator) ex pro(vincia) Dacia b(ene)m(erenti) I p(osuit) et sibi cum qua I uixit an(nis) VII sine ul/a quere//a. este de fapt femeia care a dus o viaţă de familie exemplară. dar care este lăudată pentru faptul că a trăit într-o deplină armonie conjugală timp de treizeci de ani. de respect şi iubire conjugală şi de iubire maternă (ca materfamilias). D(is) M(anibus)I V(a/eriae?) Ursin(a)e T(iti)filiae con(iugi) in(comparabi/l) d(e)f(unctae) an(nis) I .. sclav imperial. dignissima. negustor din provincia Dacia a pus (acest monument) celei care a binemeritat şi sieşi. este prin urmare tot o uniuirafemina. Expresia sine ulla querella. VI. IDR III I. m. 364 şi CIL III 2086 (Salonac): traducerile noastre. rarrissima. D(is) M(anibus) I Sossia Sabina I vixit ann(is) XXVI I efecit in mal trimonio annis XI I m(ensibus) X sine ul/a q 151 uerella Fuse I inus verna ab ins I trumentis tabularii co(n)iugi I b(ene) m(erenti) I fecit. soţie de necomparat. Epitetele carissima.. Traducere: Zeilor Manes. fără conflict~. soţiei care a bine meritat i-a tăcut (acest monument). împreună cu cea cu care a trăit lară nici o ceartă timp de şapte ani.cimec. incomparabilis se înscriu în aceeaşi sferă semantică: femeia preaiubită.. Traducere: Zeilor Manes. iar (oraşul) Alexandria i-a dat o soţie cu care fără gâlcevi trăit-a ani treizeci iar de acum să piară frivola poveste a deşartelor lucruri şi să rămână doar faima fundată pe muncă şi fapte. Sossia Sabina a trăit 26 de ani..I.. fiica lui Titus.ro / www. Idealul stoic feminin renectat în inscrip\iile din Dacia romană Epitetul uniuira se poate traduce prin sintagma „femeia unui singur bărbat". d. Aurelius Aquila decurion în Potaissa. ani 6 luni. funcţionar la arhive. decedată (la) . Russu. menţinând în timp armonia din interiorul grupului familial. al cărei soţ menţionează în epitaf că a fost unicul ei bărbat.

care distruge armonia conjugală prin subiectivitate şi pretenţii exagerate 35 . Valeria Ursina şi anonima din Tibiscum. sunt lăudate pentru faptul că nu au avut nici o dispută cu soţul în timpul căsătoriei. din respect şi încredere (absequium). era probabil destul de rară în epocă. p. care se poartă în mod exemplar cu ginerele. care. 15 Vezi un pasaj din Juvenalis. o onorează prin punerea unei inscripţii în care o prezintă contemporanilor şi posterităţii ca pe o matrana şi sacra care se distinge prin calităţi morale şi demnitate.cimec. 14 http://tara-barsei. pătrunderea valorilor sale în sfere din ce în ce mai intime ale societăţii. prin urmare. fiind preţuită într-o inscripţie aşezată în for prin decret al decurionilor. reprezentat de femeile virtuoase şi devotate soţului.prin cercetarea textelor dedicate femeilor . centurion în legiunea a VI-a Victrix. fiind vehiculate de către funcţionari de rang înalt din administraţia imperială şi de armată. ca un personaj odios. Titus Aurelius. modestă şi devotată soţului şi familiei.. IDR 111/2. dar şi în alte culturi din alte spaţii şi timpuri.) emeri I tus (centuria) leg(ianis) VI [V}ictric(is) Severi I anae sacrui I digniss(im)ae/101 l(aco) d(ato) [ d(ecreto)d(ecurionum)}. cumpătată. n. cât şi femeile din Dacia acţionează în conformitate cu valorile etice ale filosofiei Porticului şi ţin să rămână în memoria colectivă ca adepţi şi practicanţi ai virtuţilor stoice. aplanează orice tensiune ivită. Atât bărbaţii. ea o învaţă să răspundă gemi/ şi cu abilitate la bileţelele amat1111/11i. ]'· (trad. VI. al care1 ginere. Alexandru Stănescu În inscripţiile de mai sus cele trei femei.ro . soacra apare în cultura romană. la rândul ei. ca Arria. Termenul stalata desemnează calitatea de femeie romană membră a ordinului ecvestru şi soţie (matrana). De toate aceste calităţi trebuie să fi dat dovadă şi Valeria Frontina. Cercetarea inscripţiilor latine din Dacia atestă faptul că mediul din această provincie nu era izolat.). Valeria Frontina este o femeie din elita urbană a Sannizegetusei. presupune un întreg convoi de virtuţi în perfectă concordanţă cu idealul feminin din epocă: castitas (castitate). Calpurnia şi altele.influenţa stoicismului în planul privat şi. pietas. Această imagine a soacrei.. deoarece curentele filosofice şi religioase din epocă îşi fac simţită prezenţa şi aici. 1923. care se distinge prin practicarea vechilor virtuţi şi tradiţii romane. Respectul conjugal atestă încă o virtute a acestor femei. ci în calitate de soacră 34 a unui militar. ia-ţi orice spera11ţă de înţelegere în casă. Absenţa unor conflicte conjugale se datorează calităţilor şi virtuţilor acestor femei. indulgent ia (blândeţe) etc.ro / www. Studiul de faţă a urmărit să descopere . Imaginea de soţii perfecte a acestor femei corespunde modelului colectiv de sorginte stoică. virtuoasă. care. Sossia Sabina. Ea-şi sfătuieşte fata să se bucure de jefuirea soţului rămas fără avere. Paulina. 77: „ Dacă-ţi trăieşte soacra. Paris. ea î11şealli pă=itorii sau îi îmblân=eşte cu bacşişuri[ . Satire. 127 [Vjaleriae/ L(uci) fil(iae) I Frontinae I stalatae 151 [T(itus) Ajur(eliu:. fiecare putând fi onorată cu titlul de obsequentissima sau reverentissima. care propunea un nou ideal uman: femeia educată. Imaginea relevată de monumentul Valeriei Frontina atestă influenţa filosofiei stoice. suferind aceleaşi procese şi fenomene economice. "' O altă inscriptie pusă unei soacre este !DR II 354. soacra lui Ulpius Pulchcr. dar nu în calitate de soţie. sociale şi spirituale ca şi restul Imperiului. pentru Plicia Var(ri) Capitonis. simplicitas (modestie).

ruperile de nori. Zăpezile abundente. expuşi frigului şi animalelor sălbatice. 29 de ani cu recolte slabe şi 9 ani cu foamete parţială şi pe plan local. Paul Bmder. 1986-1987. 4 Ploile torenţiale. vijeliile şi grindina. Ibidem. a lipsei apei din sol cu excesul de umiditate. 5 Seceta prelungită şi lipsa apei aveau ca urmare compromiterea recoltelor. loc. care începea în octombrie. Paul Ccrnovodeanu. Ibidem. secolul al XVIII-iea se situează la apogeul „micii ere glaciale". p. astfel slăbit. Bucureşti. Ţara Bârsei Ioan-George ANDRON CALAMITĂ'[I NATURALE ŞI EPIDEMII ÎN BRAŞOV ŞI ŢARA BÂRSEI IN SECOLELE AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA În Europa. umiditatea excesivă şi verile reci produceau pagube importante culturilor agricole. iar o iarnă târzie. 30 de ani cu recolte bune au alternat cu 20 de ani de recolte mediocre. (l. 15 http://tara-barsei. pomilor fructiferi şi viţei de vie şi adesea făceau victime în rândul oamenilor şi animalelor. scumpirea excesivă a cerealelor şi nutreţului.' În condiţiile în care economia ţărilor europene. aceleaşi efecte le resimţeau animalele domestice. adică dispariţia uneia din principalele resurse de hrană şi venituri ale ţăranilor. la un frig continuu. geroasă şi fără zăpadă avea efecte negative asupra recoltei următoare. iar din punctul de vedere al recoltelor înregistrate în 87 de ani. Studii şi comunicări".ro . cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. ca de altfel în toată emisfera nordică. asupra nivelului de trai şi chiar asupra existenţei unei părţi considerabile a locuitorilor. alternând cu perioade cu precipitaţii excesive şi cu perioade de secetă prelungită. încadrată de specialiştii climatologi în intervalul 1640-1850 şi caracterizată printr-un număr mare de ierni geroase şi prelungite. 1993. împiedica strânsul recoltei. Ibidem. p. factorii de climă au avut o mare influenţă asupra recoltelor. 46 ani ploioşi (din care 19 cu inundaţii şi 14 cu grindină) şi 37 ani cu călduri excesive (din care 17 secetoşi). 126.ro / www. cit„ p. cu mari căderi de zăpadă şi geruri excesive. 257-258. hrănindu-se cu înlocuitori de o valoare nutritivă scăzută. pe care mulţi nu îşi puteau permite să le cumpere. Aceleaşi efecte nefaste asupra semănăturilor şi nutreţurilor le avea şi alternanţa anilor secetoşi cu cei ploioşi. ' Toader Nicoară. 250. O iarnă prematură. p. Satu Mare. furtunile urmate de inundaţii. caracterizată printr-un echilibru fragil între producţie şi consum • se baza în proporţie covârşitoare pe cele două 2 ramuri ale agriculturii. 23. Cavaleni Apocal1psulw. În condiţiile unor ierni aspre şi lungi. Silex. Calamicăţile nawrale din trecutul României (până la 1899). inclusiv a Transilvaniei. r·ariaţii climaterice şi mentalicăţi coleccive Îll secolul al XVf/1-lea şi începutul secolului al XIX-iea (1700-1830). 3 Iernile grele şi prelungite. 1 Ed. consumarea nutreţului înaintea apariţiei vegetaţiei de primăvară avea ca efect slăbirea şi chiar moartea multor animale. reprezentau un factor de risc pentru sănătatea şi viaţa locuitorilor prin epuizarea prematură a rezervelor alimentare şi expunerea organismului. Vll-Vlll. fără resurse de hrană. prin întreruperea comunicaţiilor. 6 ' Toader Nicoară. în „Satu Mare. 257. 256. în condiţiile modeste de locuire ale celei mai mari părţi a populaţiei. p.cimec. puneau în pericol viaţa oamenilor rămaşi izolaţi. Transilvania a cunoscut în secolul al XVIII-iea 17 ani cu ierni grele.

Guvernul Transilvaniei cere Magistratului Braşovului să ia unele măsuri prin care să se evite aglomeraţiile de oameni. În anul 1709. Siudii. " Paul Cernovodeanu. omizilor. Creslomaţia educaţiei samtare în România. săracă în calorii şi vitamine. măsurile de carantină luate de conducerea Braşovului dovedindu-se eficiente. p. 1 " Sebastian Pauschner. Măsuri carantinale în epidemia de ciumă de la 1709-17/0 din sudul Transilvaniei. note şi documente. ultima sa manifestare de amploare producându-se în 1720 la Marsilia. ' Ca1us T. în anul 1717 nu a plouat aproape deloc. Nicolae din Şchei s-a găsit următoarea consemnare: ' Paul Cernovodeanu. 11 Paul Bmder. Între 4 şi 6 iulie 1699 au fost ploi abundente şi mari ruperi de nori. vărsatul. interzicându-se orice contact cu locuitorii altor ţinuturi. p. iar vegetaţia şi culturile agricole s-au uscat. Medicală. 24. Medicală.fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei. S-au luat măsuri foarte severe de control al 10 căilor de acces în district dinspre Sighişoara şi Făgăraş. până la Sibiu. simptomele. op. în care sunt tratate cauzele. 1985. apoi alţi doi de secetă cumplită. în Povăţuitorii sănătăţii. scarlatina. uliţele suburbane au fost barate. dar care a rămas de temut în Europa răsăriteană.. J1ga. 71. care devenea vulnerabil la boli. flagel care s-a atenuat în occident o dată cu secolul al XVIII-iea. l-ll. sfaturi de urmat pentru evitarea contagiunii. p. 11 Ţara Bârsei a fost ferită de acest val de epidemie. 175. Ioan-George Andron Dereglările climatice aveau adesea ca efect înmulţirea excesivă a şoarecilor. punându-se paznici de drum în pădurile Apaţei şi Codlei. din Ţara Românească şi Moldova. Paul Binder.1984. Medicală. Bucureşti. melcilor. tusea măgărească. I. Ep1dem1ile de cmmă dm Transi/vama în secolul al XI "III-iea (I 709-1795). ducea la slăbirea organismului. Structurile cotidianului: posibilul ş1 imposibilu/. au secat fântânile şi râurile. „cavaler al Apocalipsului". Johann Bohm a fost numit la Braşov „predicator de ciumă" şi totodată s-a reeditat cartea lui Sebastian Pauschner apărută la Sibiu în 1530 sub titlul „O mică îndrumare cum să se poarte fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei". Bucureşti. cit. p. nişte ţigani reîntorşi din Moldova .unde se refugiaseră din pricina războiului curuţilor . câbla de 12 grâu ajungând să se vândă la Braşov cu 5 florini. 21-29. iar anii 1705 şi 1706 au fost ploioşi. în I 704 a fost o secetă cumplită. a unor insecte precum lăcustele şi cărăbuşii. Pentru prevenirea extinderii epidemiei. inundaţiile alternând cu secetele. gripa. Paul Binder. Pe un Penticostar dăruit de Constantin Brâncoveanu bisericii Sf. în Retrospecuve medicale. accesul în oraş a fost permis numai pe Strada Lungă. Bucureşti. : Fernand Braudel. O mică îndrumare cum să se poarte. cu efecte dezastruoase asupra culturilor şi proliferarea epizootiilor care decimau animalele domestice. cit . op.ro . şobolanilor. anul 1700 a fost secetos. Ed. în Din istoria luplei antiepidemice i't1 România. Au urmat doi ani cu precipitaţii excesive. p. gălbenarea şi nu în ultimul rând ciuma. 7 O alimentaţie insuficientă. semnele prevestitoare. Ed. Încă din 1709 a fost interzisă vânzarea vinului.aduc ciuma la Gheorghieni. să interzică ţinerea târgurilor şi trecerea oamenilor din ţinuturile „infectate" spre cele „sănătoase" .ro / www. prin Sighişoara. În verile anilor I 709 şi I 7 I Oau avut loc invazii de lăcuste venite de peste munţi. Între 28 februarie şi 20 iunie 1714 nu au căzut deloc precipitaţii. 16 http://tara-barsei. p. iar de aici a ajuns. 9 La 23 octombrie 171 O. 87. urmarea fiind scumpirea cerealelor. ca difteria. I 702 a fost foarte ploios. iar în spatele barierelor s-au ridicat spânzurători ce avertizau asupra pedepsei pe care o putea atrage circulaţia pe căile nepermise. 1976. febra tifoidă. precum şi indicaţii şi reţete de tratament. Ed.cimec. În unnătorii ani capriciile climatice continuă.. descrierea bolii. Meridiane. 1972. 136. Bucureşti. Ed. frigurile. Swdii şi note. 8 La sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea în Ţara Bârsei alternează ani ploioşi şi secetoşi. voi.

că acolo crescu iarba toată iarna că n-au fost zăpadă. Muştea. 180:-181. 55. p. cuprinse în ordonanţele emise de către secretarul guberniului şi protomedicul Transilvaniei. de au ars mai toate satele Ţării Bârsei şi cetatea Braşovului în doao rânduri au ars tare şi rău. foamea se instalează. p. Inventarul acrelor neînregisrrate (în continuare AM-IAN). Ciuma se instalase în Ţara Românească şi în Moldova încă din 1716. cât cea mai multă parte a apelor şi a fântânilor de tot au pierit şi s-au secat..ro / www. D. 186. Bucureşti. S„ voi. Braşov. l-11. voi. mălaiu iar aşa. l. Fân nu fu.cimec. şi de au bătut vântu despre câmpu asupra cetăţii. grâul feadel [ferdela] I00 florinţi. 1943-1946. A. p. de fag şi tăia iarna pădurii[ e] şi trecură şi în Ţara Rum[â]nească cu marha de ernară. " Paul Binder. Şi aici n-au fost iarnă grea. Dacă însă sunt două. În vleat 1718 mai 28 fiind seceta mare foarte. I.. laşi. Şi sate la câmpie pentru apa să pustiiră şi bucate de primăvară nu fură mai nemic. întărindu-se seceta spre primăvară. ea deschide poarta epidemiilor". care să conducă treburile oraşului în lipsa Magistratului 17 . iar generalul Tiege anunţase deja despre pericolul pătrunderii acesteia în Transilvania pe Etienne de Steinville. din care făceau parte Michael Fronius. recolta de cereale fiind compromisă: „Cînd au înblat văleatu 1718. preţurile cresc. Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei . Şi ajunseră bucatele la mare scumpeate pân la seacere. spre primăvară foarte fiind secetă. a treia parte arzând au [trecut] focul la Blumăna împingându-l vântul din sus despre Şchei . doctorul Samuel Ktileseri 16 . Simon Cristof şi Andreas Tartler. iar a treia fără. lnsemnări de demult. cu toate măsurile de prevenire şi combatere a epidemiei. nici de toamnă. G. 1-Jl. loc cit„ [J. refugiat din oraş pe timpul epidemiei 18 • " Candid C. început-au foc. doc. ciuma izbucneşte şi în Transilvania. cit.. de aduseră în Ţara Rumânească" 14 • După cum scria Braudel 15 : „O recoltă proastă. fu seacetă foarte mare„făntâni secară pe multe locuri. 17 Arhiva Magistracului Oraşului Braşov. iar în Ţara Turciască au fost grâu destul. săcara de-al doil florinţi. nr.. ar fi ars toată cetatea şi Şcheii" 13 • Seceta a continuat şi în primăvara şi vara anului 1718. "' Fernand Braudel. şi niciodată singură: mai devreme sau mai târziu. p. 12 decembrie 1718 şi 30 august 1719. I. 1975. la 6 iulie 1717. Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului.Într-acest an [ 1717] despre toamnă foarte secetă mare s-au început. I 78. cit. 116. p. Pe fondul foametei generale datorate secetei cumplite. loc. Păduceale au măcinat şi lobodă de mâncare şi rădăcină de papură. La I octombrie 1718 Magistratul Braşovului constituie un comitet administrativ numit „Directorium". treacă-meargă. 274-275. iar foamete fu şi acol[o]. 17 http://tara-barsei. ci tăiară cracuri cu frunză de stejar. comandantul trupelor imperiale de la Sibiu. Paul Binder. şi la câmpie tiu[leu] de cucuruz zdrobiră în piio şi le măci[na]. iarna fiind şi aceea făr zăpadă. :: Ilie Corfus. 80. op. cât şi aici în oraş şi în cetate cele mai puţine fântâni erau cu apă. medicul Johannes Albrich. care n-au mai fost şi s-au întărit seceta foarte. 1959-1961.. la 21 decembrie 1717.ro . În Ţara Bârsi şi în Chizdovea Săcui. făcând mămă[ligă].

pân la iulie s-au suit găleata de grâu la trei florini. doauă. mai întâi în Cetate. cât primăvara era grâul cu doi florini găleata. chemaţi de vecini vigilenţi . dară nu ieşia nici întra nimini. iar de îngropat nu s-au îngropat la beserecă din ceas ce s-au priceput.sau mai degrabă temători . Într-un stil sobru. ] sărăcimea mânca turtă de in de la pi oa de ulei. turta la ghenarie 8 s-au dat cu opt bani. l-au închis să nu iasă. fost-au mers un sas din cetate măsari la scânduri într-acolo. mers-au rudele şi l-au îngrijit de s-au îngropat cum le era obiciaiu. au murit [ . de au mai eşit cine au vrut ca un ceas. îngrijindu-să domnii.. cronicarul relatează împrejurările în care ciuma a pătruns. până ce au ciumat şi o sască a cantorului în curtea beserecei saşilor. au dat veste şi trimiţând domnii. s-au vândut găleata cu şase florini şi bani 60. lară moarte prea mare n-au fost.. Dintr-această zi s-au oprit şi de-a merge saşii la beserecă şi de a trage clopotele după obiceai. iar la septemvrie s-au suit la cinci florini iar de la septemvrie. s-a răspândit şi s-a manifestat în Şchei. şi septemvrie 28. Aceste au fost în cetate. În continuare.. cu o aparentă detaşare. septemvrie 29. ].. şi într-acesta chip s-au întâmplat. lipsit de orice efect dramatic. ce i-au dus cioclii din jos despre Blumăna într-o başte şi acolo i-au îngropat. până nu s-au ostoit.. că murind în Săcui înlăuntru în vro doauă.ro . de unde s-a răspândit şi în suburbii: „ . îndată cum au priceput. iar alţii goală o mânca". Radu Tempea (1691-1742) relatează împrejurările în care molima a pătruns în Braşov. şi unii avea şi câte puţin mălai de mesteca. „Istoria sfintei besereci a Şcheilor Braşovului".ro / www.Într-această vară au fost multă secetă.. ei tot o acoperea şi să tăgăduia. Se pare că la proliferarea molimei a contribuit complicitatea familiei unui decedat (care manifestase semne suspecte de ciumă) cu bărbierii oraşului. şi tot aţâţându-să păn la septemvrie 27. Deci.cimec. iar deacă au văzut oamenii că nu e ploaie să să poată face bucatele de primăvară. în condiţiile scumpirii deosebite a cerealelor. de când şi cetatea s-au închis. şi când le ducea aşijdere făcea. Acela.să 18 http://tara-barsei. şi mălaiul tot ca grâul. Deci nesimţindu-să de acea boală. Iară porţile tot [nu] s-au deşchis. Radu Tempea scrie despre foametea care a afectat Braşovul şi Ţara Bârsei în vara anului 1718. şi de două sau trei ori în săptămână să deşchidea". ce vorovea de departe cine ce avea cu cineva. Într-această vreme de la noiemvrie păn la [ . luna Iulie 25 s-au început a muri de ciumă în Braşov. Ioan-George Andron În. duminecă. numai doi-trei de zi şi cinci-şase şi unu. şi viind acasă numaidecât au murit. pân la septemvrie 1. au ieşit. şi dintr-acela s-au umplut rudele şi au început a muri unul astăzi altul mâi11e şi deşi cunoştea ce boală e. că nemţii sta cu puşcile asupra unora şi altora să nu să amestece. aşijderea deci unde s-au mai priceput i-au închis. trei sate de ciumă. numai ce bătea de 3 ori clopotul cel mare. detem1inată de secetă: . s-au închis cetatea. de câte trei ori în zi. numai ce scotea sacii cu bucate şi-i punea înaintea porţii şi să da îndărăt şi aşa mergea morarii de lua bucatele şi le măcina. s-au sfătuit să iasă din cetate.. Deşchisu-s-au şi luni.

că zicea că de vor scoate vrun om mort de ciumă şi peste trei. trei şi să rânduise cu porunca sfatului patru ciocli de aici din Şchei de la octomvrie I. de multă supărare şi rugăminte au îngăduit domnii de au închis locul de la Slon în sus spre Ciocrac şi acolo să îngropa. le-au zis să afle o grădină în care să-i îngroape. cincisprăzece pe zi. pin postul Crăciunului s-au suit. şi aşa au zis.cimec. Apoi 19 http://tara-barsei. doi slujind. auzind vecinii aşa. Iară când au fost septemvrie 16. care. la fevruarie I. patru ani. a fost mai puternică pentru membrii familiei decedatului. s-au mai pus şi alţi doi şi cu scânduri şi cuie şi săpi ce au tribuit şi cu o sumă de bucate ce s-au împărţit săracilor pe ascuns. Pân s-au ostoit vor fi murit şasăsprăzece mii în tot Braşovul. care nu s-au ivit. i-au îngropat acolo pe unde au putut noaptea pe ascuns. iar alt nimini să nu să afle din rude acolo. doi slujind'": „Iară în Şchiai s-au început ciuma într-acesta chip: avgust 3 au murit în Ciocrac Mihai zet şahanului Radului. cu preoţi. să meargă numai ei să-l îngroape în curtea sau în grădina unde va muri. au ales să-i mituiască pe bărbierii care au declarat cazul ca nefiind suspect. ce tot ieşea. că le-au dat voie tuturor să meargă. ce au murit şi acolo. cum tot omul să auză şi să ştie. din care tocma la septemvrie I I au murit tot într-acea casă o tămeie streină. Şi într-această ciumă s-au cheltuit de la sfânta beserecă mai mult de florini o mie cu cioclii. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei constate dacă moartea acestuia se datorase sau nu ciumei. ]. de toţi au murit[ . care cum în urmă s-au spus. Şi pân la noiemvrie 1O. tăr vreo cincisprăzece de toţi. Şi murea în postul Crăciunului când şi când câte doi. cine încătrăo va putea până nu să închide vremea.ro . pân la ghenarie I pân la şapte. dat-au de la sfat poruncă. până la ghenarie I. Numai această poruncă nu o prea ţinea. ci unde vrea muri îi oprea să nu iasă din casă sau din curte cei rămaşi. că începuse în Braşovechi a muri şi în Blumâna. cu puţintei de pe Cacova. şase.ro / www. opt de zi. Deci. că cei mari mai mulţi s-au întors. în pofida pericolului la care se expuneau ei înşişi şi întreaga comunitate.. zicând că nici domnii nu pot îngădui să să îngroape la locurile lor şi pentru nemţi. pân la ghenarie. au intrat şi o au grijit şi s-au îngropat cum să cade cu preoţi. Deci dintr-aceia iar s-au umplut vro câţiva. 81. până după Bobotează. unde s-ar simţi că au murit. neştiind ei.. până ce au dat de ştire şi/au trimis domnii bărbieri să vază de e ciumată au ba. Iar septemvrie 1718 au murit pe Tocile vr-o trei-patru. n-au cutezat vecinii să untre. dară au murit copiii mai mulţi. socotind cine l-au scăldat că sânt nişte gâlci alte. Deci au poruncit aici la Şchiei cum să caute să puie oameni ciocli. carii lua de lună şapte florini unul. câte zece. de tot au murit unul de zi. aorea cinci. că deaca s-au mai înglotat moartea. tânjind oamenii căci nu lasă să-i îngroape la besearecă la locurile lor. carii temându-să. şi-ntr-aceia s-au încins colea. ce n-au prea murit într-acea parte de oraş. să zică că nu e de ciumă. şi simţind puţin. dintr-acela încă să vor ciuma şi alţii. colea. Deci. 1718. tot pe unde au putut i-au îngropat. carii. adânc înrădăcinate în mentalitatea vremii. dar noaptea mai cu samă să ducea cei ce putea unde avea treabă. să fie luat oarece bani. iar înmormântarea s-a tăcut „cum să cade. Apoi. Iar dinaintea Crăciunului s-au început pe Tocile omor foarte tare. Motivaţia păstrării şi respectării tradiţiilor creştineşti de înmormântare..

de-i ducea acolo cu sila dărăbanţii. Deci încingâ[n]du-se mai tare. Iar în postul Sânpietriului s-au încins a muri câte douăzecişicinci. foarte curând să umplea oamenii unii de la alţii. iară rudele neştiind pricina morţii lui. Şi cei morţi de această ciumă din Şchei s-au găsit.ro . până cătră Paşti. treizeci şi mai bine de zi. în cronica sa dedicată istoriei bisericii Sf. cât au venit acasă au murit. zet ego. 1719. s-au mai încetat moartea. După aceea. şi în postul cel mare mânca creştinii sânge de vită cu tărâţe şi mânca rânsă. şi atât să făcuse oamenii negri ca tăciunii şi mieuna ca pisicii. însă deşi cumva au cunoscut Saşii boala. în Braşovechi. şi mai în unnă au murit şi Staicu dascălul. 20 http://tara-barsei. numai oamenii murea pe la câmp. fără lovea clopotul cel mare de câte trei ori în zi. sin diaconul Tudor. şase pe zi. în Şchei. La începutul aceştii ciume. în Blumâna. de la iulie 25.ro / www. Într-acest an s-au făcut bucatele bune şi s-au ieftinit de au venit la trei florini după secere. aprilie 25. Fost-au foarte foamete pă această vreme. trei mii. pân când au început a să ostoi. 1719. au venit şi l-au îngropat după obiceiu. încât sărăcimea mânca turte de uleiu şi " Radu Tempea. atuncea au început a închide casele care să primejduia până la I-ma septemvrie. Şi la Crăciun s-au deşchis şi drumurile şi au început oamenii cei fugiţi a să aduna. preotul Nicolae Grid (?-1815) a consemnat următoarele: „ 1718. atunci şi în Cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi să întărise omorul. nici să tragă clopotele. dară tot au acoperit până ce au murit în curtea bisericii lor o Sască [săsoaică] a cantorului lor. care s-au început dintr-un măsariu [tâmplar] Sas. Bucureşti. Editura pentru literatură. şi au închis şi biserica ca să nu mai meargă Saşii la biserică. iunie 18. la fânuri şi la secere şi rin munţi.cimec. Şi deaca s-au ostoit ciuma au umblat cioclii prin toate casele de au scos paturi. care s-au ştiut. straie. Într-această ciumă poruncise domnii de osebise case în care strângea pe cei betegi. de murea cinci. cât să spărease oamenii că nu va mai rămânea nimini. iar în cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi patrusprăzece mii. în cetate. 1969. la 28 [indescifrabil] s-au închis cetatea. Nicolae din Şchei. Într-acest an au murit de ciumă în toate satele Ţărei Bârsei şi în toată Ţara Muntenească şi în Moldova şi mai în toată Evropa. pe la agust. 92-96. perini şi alte boarfe în care zăcuse ciumaţii şi le strângea la un loc şi le ardea" 19 • Despre această epidemie. 25. După Paşti iar s-au întărit ciuma de murea de zi zece. Ioan-George Andron s-au mai potolit. cincisprăzece pân la Rusalii. Şi prin postul cel mare începu şi foametea a să întări şi pe după Paşti. iar deaca au început a să ostoi. care ducându-se să aducă scânduri de la un sat din Haromseghiu [Trei Scaune] unde era ciumă. nu să umplea ca întâi. mălaiu tot aşa. Într-această ciumă au murit şi popa Ion Cărăuş. că era găleata de grâu florini opt. turta de ulei bani zece. că cine şi ciuma să întorcea şi pân la septemvrie IOs-au ostoit ciuma de aici. Au fost ciumă la Braşov. Iulie. p. Istoria sfintei besereci a Şclreilor Braşovului (ediţie îngrijită de Octavian Şchiau şi Livia Bot).

. s-au produs şi decesuri cauzate de alte boli. " Ibidem. „virusul contagios" îi atacă mai repede şi mai uşor pe copii şi pe tineri.ro . „carbunculi". iară găleata de grâu cu 8 florinţi. paralizie) şi „vărsat de vânt" (variolă). crampe stomacale. „peteşii roşii sau negre" etc. 21 Klaus Fabritius. deşi îi îngrijeau pe cei bolnavi. în Apărarea sănătăţii ieri şi a=i. „dropică" (hidropizie). p. p. virusul molipsea oameni feluriţi. deşi mamele lor au murit. în . suburbii şi Ţara Bârsei în anul 1718 şi 1719".şi aceştia au fost cei mai mulţi . astenie. ca „oftică" (tuberculoză pulmonară). Unii oameni . şi în Moldova şi mai în toată Evropa" 20 . 21 http://tara-barsei. vomă sau senzaţie de vomă. „Stadt-Physicus" al oraşului Braşov. membru al „Directorium-ului" instituit de Magistrat pe timpul epidemiei. A fbrich şi ciuma de la Braşov di111718-17 I 9. . spasme. an III. intitulată „Scurt raport istoric despre epidemia p~stilenţială care a bântuit în Braşov. şi în ţara rumânească. stare materială şi chiar temperament. Ciuma a atins punctul culminant în luna august a anului I 719. buboaie. anxietate. şi la 25 Dechemvrie s-au deschis bisericile şi drumurile. iar în Cetate. note şi documente. pe criterii de vârstă. Atunci când dobândea o virulenţă mai mare. somnolenţă permanentă sau dimpotrivă. El a constatat că. şi era turta de uleiu cu 8 bani.). 23 Surprinzătoare sunt aserţiunile doctorului Albrich despre efectele tratamentelor medicale asupra bolii. afirmând că „dacă-i pun în cumpănă pe cei care şi-au redobândit sănătatea lor de '" Apud Ion Muştea. frisoane. nr. au fost cazuri ale câtorva copii care au supt la sânul mamelor atinse de ciumă şi au rămas în viaţă. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei coji de pită. 345-346. Albrich îşi recunoaşte cu onestitate ignoranţa în ceea ce priveşte originea. Blumăna şi Braşovulvechi 14000. natura şi efectele „virusului". cât şi pe oamenii săraci. Într-această ciumă s-au cheltuit din Cassa Bisericii la ciocli. Însemnările „ popii Nicolae Grid despre Şeile ii de altădată şi biserica lor. în care boala s-a manifestat mai ales prin febre intermitente. bazat pe observaţiile sale directe asupra bolnavilor ca martor ocular. 66. Unii oameni nu au fost atacaţi de ciumă. 22 În sfârşit.cimec. La 1719. p. „dambla" (apoplexie. Una dintre ele. iar alţii de două şi chiar de trei ori. pe cei cu temperament sanguin sau flegmatic sau cu ambele aceste temperamente. Albrich face observaţii interesante privind vulnerabilitatea la ciumă a diferitelor categorii de subiecţi. 21 De la începutul raportului. fără deosebire de vârstă sau de persoană. Albrich notează că. Ba mai mult. Johann Albrich. în această perioadă ( 1718-1719). Ţara Bârsei·'. cât şi pe baza relatărilor pertinente ale chirurgilor. Într-acest an în toate satele ţării Bârsii au fost omor de ciumă. I OOO de florinţi. sex. 68. o stare continuă de veghe agitată.ro / www. " Ibidem. s-au ostoit ciuma. 10. 1931. Studii. doctor în medicină la Leyda şi ulterior membru al Academiei Imperiale Leopoldine a Naturaliştilor.J. Medicală. 1984.. în faza de început a molimei. Braşov. Ed. locuiau în aceeaşi casă sau petreceau un timp îndelungat în aceeaşi cameră cu bolnavii. sexul feminin. După o prezentare a simptomelor care se manifestau la cei mai mulţi infestaţi (febră. urmate la scurt timp de deces. Bucureşti. şi au început a se aduna oamenii de pe unde erau fugiţi. sete nepotolită. 4. Septemvrie. a fost întocmită la ordinul Guberniului Transilvaniei de la Sibiu. la scânduri şi cuie pentru coşciuge şi la bucate care s-au împărţit pă taină fără de a şti Saşii.au fost atinşi de boală o singură dată. p. după care a urmat perioada de regres. Însă din Şcheiu s-au găsit 3000 morţ. 63. ca director şi sanitar. a redactat trei lucrări referitoare la ciuma din Braşov. în afară de cei morţi de ciumă.

"' Paul Binder. p. " Apud Ion Muşlea. în intervalul octombrie 1718-decembrie 1719 în oraşul Braşov au murit de ciumă 4.A. Cronicarul Radu Tempea consemna 3. Aceste constatări îşi au explicaţia. 28. 178. la adulţi constatăm raportul de 39% morţi în cetate. I. În districtul Braşov. 1740). 69. seria Recensământul populatiei din Braşov şi Ţara Bârsei. Ioan-George Andron mai-nainte nerecurgând la nici un fel de medicament.N.250 în cetate şi 2. În descrierea ciumei din Braşov. iar pe de altă parte. iar în suburbii de 26% faţă de 74%. Or. în oraş şi district numărul morţilor a atins cifra de 15.610 4. p. cifre preluate şi de Nicolae Grid 28 • Pentru oraşul Braşov. tocmai în suburbii locuia în cea mai mare parte atât sărăcimea oraşului. pach. pe de o parte. Blumăna şi Braşovechi 27 . Comparând numărul morţilor din cetate cu cel din suburbii. grindină şi epizootie în 1737. în cetate proporţia decedaţilor aparţinând acestei categorii de vârstă. Braşov. printr-o izolare mai eficientă a populaţiei din cetate. cit. cit. iar la tineri şi copii raportul este de 29% tineri şi copii decedaţi în cetate faţă de 71 % tineri şi copii decedaţi în suburbii. 1735. 1730. 1733. Fond Primăria Braşov.. cât şi populaţia tânără. 783 în suburbii. cit. omizi şi recoltă proastă în 1735. din care 1. 1726. numărul morţilor se prezintă astfel2 : 9 capi de familie TOTAL bărbaţi femei tineri copii Cetate 228 260 400 485 1. experienţa arată că primii au fost mult mai 24 mulţi" • Despre numărul victimelor ciumei din 1718-1719 în Braşov şi Ţara Bârsei. 1736) şi ani cu foamete ( 1727.093 de persoane. cifrele variază între 17. secetă şi invazie de şoareci şi melci care au distrus recoltele în 1732. 177. lăcuste şi epizootie 24 Ibidem. sexe şi categorii de vârstă.000 de morţi în Şchei şi 14. acelaşi document înregistrează 5. p.979.373 Suburbii 303 388 1.ro .. 1734. Aşadar.000 în cetate. op.675 Stupini 28 23 17 98 166 Dârste 12 10 9 I 51 82 Oraş Braşov 571 681 1. 21 Paul Binder. 1728.088 de persoane. ploi torenţiale în 1734.296 Se constată că ciuma a afectat într-o măsură mai mică populaţia adultă decât cea juvenilă.340 de morţi în cele 13 aşezări libere şi 6. ci doar cu ajutorul naturii binevoitoare. doctorul Johann Albrich includea în categoria celor mai vulnerabili pe copii.. În Ţara Bârsei au fost inundaţii în 1730.434 1. fiind de 36% faţă de 64%. "' D. cit. cu cei care şi-au dat toată osteneala pentru a găsi un remediu. p. 1733) cu ani excesiv de ploioşi (1729. 1732.ro / www. p. loc..cimec. pe cartiere. 96. pe tineri şi pe oamenii săraci.008 976 2. 25 Potrivit unui document înaintat în ianuarie 1720 guvernului Transilvaniei26 . în Transilvania a continuat alternanţa anilor secetoşi (1721. secetă unnată de o toamnă cu ploi prelungite în 1733. 346. prin rezistenţa mai scăzută a populaţiei tinere şi a copiilor în faţa bolii. faţă de 61 % în suburbii. f. După ciuma din anii 1717-1719.546 de morţi în satele iobăgeşti. 22 http://tara-barsei. 27 Radu Tempea.439 şi 18. loc.J. op.

Când au îmblat văleatu 1740 au nins în septemvrie în 18 zile şi au stătut 2 zile zăpada. 141. După doi ani deosebit de ploioşi. Şi tot într-acest an. 87. În scrisoarea din 13 ianuarie 1738 adresată comişarului suprem de război. 3° Cronicarul Radu Tempea consemna la 6 ianuarie 173 I că „într-această zi au fost cald ca vara cât mulţi din copii era cu cămăşile" 31 .. p.lbrdem. 17. mai ales la scaunul Sebeşului. 251-252. p. doc. august 1. Să ştie că în leat 7248 [ 1740) fevr.. 11 1 AM-IAN. Magistratul arăta că „treapădul provocat de armată.ro / www. căci acolo s-au îngropat toamna. şi la multe locuri multă pagubă au tăcutu. scăzând în luna mai a anului 1741 la 3 florini. aici în Braşov în Şchei şi în cetate pe câteva case au ploat ploae roşie cum ar fi sânge. p.cimec. 1899. Aceasta socotim că iaste semn unii vărsări de sânge pre locurile aceste. iar la 17 aprilie a aceluiaşi an: „În Sâmbăta paştilor la 2 ceasuri după ce s-au tăcut zio. pe fondul unor veri secetoase. 'J6. toate acestea au distrus populaţia încât de abia va putea face faţă achitării quantum-ului de contribuţie împărătească" 33 . sărăcia şi mizeria în care zăceau supuşii împărăteşti al căror principal mijloc de trai era comerţul cu Ţara Românească.\fanuscnpr de la Radu Tempea. . care au provocat mari daune culturilor agricole. Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în 1739. Paul Binder.'. câbla de grâu ajungând în Ţara Bârsei în anul 1740 la 7-8 florini. lată ce consemna Dimitrie Eustatievici: „La anul 1746. care acum nu se mai putea face. cit. op. loc. Recoltele slabe au dus la scumpirea hranei. cit.. op. iară asemine. cit. anul 1740 cunoaşte şi o iarnă neobişnuit de grea: „Când au îmblat văleatu 1740 o au căzut zăpada în toate ţări foarte mare ş-au perit oi şi altă marhă şi holdele. pentru ale noastre păcate. şi de aici s-au dus la ţara Ardealului şi la Ţara Ungurească. p. p. . 695. I. de care milostivul Dumnezău cu mare mila sa să ne apere şi să ne păzescă" 32 . au fost un viscol prea mare" 3 ~. "' 15 Ilie Corfus. Istoria bisericii Şcheilor Braşovului. p. în luna lui maiu a treia zi au ninsu şi la dealuri s-au prinsu şi viile n-au fost înfrunzite. efectele acesteia s-au răsfrânt şi asupra Braşovului. 23 http://tara-barsei. Paul Cernovodeanu.ro . Şi a 2 zi de Sin Giorgi au nins şi au stătut zăpada pân a treia zi. 35 Deceniul al cincilea al secolului al XVIII-iea a fost marcat în toate cele trei ţări româneşti. 117. . nr. Deşi Ţara Bârsei nu a fost afectată direct de ciuma care s-a manifestat în Banat şi în Transilvania în timpul războiului austro-turc dintre anii 1737 şi 1740. S-au fost îngropat şi 1 " Toader Nicoară. de invazii succesive de lăcuste. numai cât n-au fost sânge. epidemia de ciumă care a bântuit. pentru ca în lunile iunie şi iulie preţul să crească din nou până la 5-6 florini. Sterie Stin~he. la aciastă zi au venitu lăcuste multe de la ţara Romănească şi ţara Moldovii aici la Ţara Bârsii. 152. şi strângându-o în păhară au fost roşie. Braşov.

1745. venite dinspre Trei Scaune în noaptea de 13-14 august. Dar. 1-11. Ciuma doclorului Adam Chenol. care au distrus culturile de vară. S1udii. 85. căci primăvara li sau străns oamenii cu merşteşug şi li-au omorăt" 36 . " Apud Ion Muşlea. s-a întâlnit cu ciobanul Stan Fulga şi cu ginerele acestuia. în urma veştilor . p. pe lângă aspecte privind epidemiologia. Ocolind carantina de la Timiş. Bucureşti. cil. iar satele săcelene Baciu. negustorul .care s-au dovedit ulterior eronate . Cernatu şi Satulung. Ioan-George Andron aici.4/1e und Neue Kronsrad1 (ediţia Oscar Metzel). s-a întors spre Sinaia unde. încât au întunecat soarele. 17 Georg Michael Gottlieb von 1-Ierrmann. 24 http://tara-barsei. unde şi-au pus ouăle. unde au murit subit. Anume. unde locuiau.. p. loc. Turcheş. cu toate că circulau ştiri despre " Apud Adolf Armbrusler. Unul dintre aceştia. "' Arnold Huttmann. înainte de a muri de ciumă. Nicoară. p. Sibiu. 1984. În 1747 Braşovul..care nu era grec. dar pagubă n-au făcut. Chenot relatează cu un plus de detalii împrejurările pătrunderii ciumei la Braşov. în Aplirarea sănăiăţii ieri şi a:i. ci un armean pe nume Martin Gregorius.. pe 5 februarie 1756 s-a permis populaţiei din Trei Scaune să intre în Braşov.ro . slăbindu-i rezistenţa în faţa unei noi epidemii de ciumă. apărută la Viena în 1766. p. Din nou. Servitorul acelui negustor s-a întors în Ţara Românească însoţit de un oficiant al carantinei de la Timiş. Ţara Bârsei a fost afectată câţiva ani la rând ( 1744. 252.cimec.a sosit la Timiş însoţit de alţi trei negustori. 347. de invaziile de lăcuste şi de epizootii au avut ca urmare o subnutrire a celei mai mari părţi a populaţiei. s-au adunat pe Valea Răcădăului şi pe hotarul oraşului dinspre Săcele. anii succesivi marcaţi de secetă. pasul Timişului fiind închis. unde a şi murit. 110/e şi documenle. 1746. iar în 20 şi 23 august alte roiuri. 396. ca şi împrejurimile sale. 1980. originar din părţile Mării Negre .ro / www. manifestările şi tratamentul bolii. unde s-au semnalat mai multe cazuri suspecte. şi iarăş la anul în zioa de Ispas sau deschis" 41 • Autorităţile iau măsuri de prevenire împotriva proliferării epidemiei în Ţara Bârsei. p. "1 Toader. fiind luat în căruţă de un băiat din Săcele. care erau cu tum1ele lor în drum spre Şcheii Braşovului. atât de dense. la Dărste. un negustor grec a adus ciuma la contumacia de la Timiş. În lucrarea sa „Tractus de peste". au fost izolate la 7 decembrie 1755 printr-un cordon militar. Potrivit descrierii lui Herrmann preluată de Binder39 . Popa Nicolae Grid consemna că la 26 octombrie 1755 „sau început ciuma la Braşov şi la Ispas adecă zioa de înălţarea lui Hristos sau închis Cetatea. Das . 'J Paul Bmder. împărăteasa Maria Terezia îl trimite în Principat pe Adam Chenot. După ce servitorul a murit pe drum şi a fost îngropat la Sinaia. Stan !naşul. în octombrie 1755. Stiinţifică şi Enciclopedică. 1748) de epizootii 38 care au redus numărul de animale. băiatul şi oficiantul i-au luat hainele şi caii şi s-au întors la familiile lor pe care le-au contaminat. proaspăt doctor în medicină la Viena. Ed. cit. a fost afectat de valuri succesive şi compacte de lăcuste. cei doi ciobani s-au întors pe cărări ascunse la casele lor din 40 Şchei. foc. Ed. Radu Andrei din Bucureşti. p 339. transmiţând ciuma prietenilor şi rudelor. Medicală. Dacoromano-Saxonica. 37 Tot în această perioadă. precum şi judeţul Trei Scaune. 185. cil. Bucureşti.că situaţia s-a ameliorat. loc. Deoarece în Transilvania se semnalaseră îmbolnăviri suspecte de ciumă. 1883-1887. Românii in cronica săsească. care bântuia deja în Ţara Românească din 1754. iar pe 27 februarie s-a ridicat cordonul din jurul celor patru sate săcelene. Cronicari români despre saşi.

probabil în~intea instituirii cordonului dintre Şchei şi cetate. 40 I. profitând de penuria de alimente. '" 51 AM-IAN. Paul Binder. se internau zilnic noi bolnavi. p. loc. La 20 septembrie 1756 comisarul carantinei din 49 Şchei. p. op. cil. care să patruleze de la 9 seara până dimineaţa. 42-43. iar al treilea separa districtul de restul Ţării Bârsei. p. loc. protopopul Eustatie Grid a angajat pentru două săptămâni 20 de puşcaşi pe care-i plătea cu câte I florin renan pe săptămână ca să facă de pază în păduri contra tâlharilor. iar la 26 aprilie toată valea unde se găseau aceste case este izolată. 261. 44 La 22 mai s-au format trei cordoane de izolare: unul separa cartierul Şchei de cetate. Calamilă\i naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei apariţia unor buboane de ciumă la câţiva locuitori din Şchei. loc. prinşi venind dinspre Dârste. Paul Binder. alta pentru suspecţi şi a treia pentru cei în curs de vindecare. op. II. 84.. Muşlea. casele închise pentru ciumă şi a mai angajat 8 paznici de noapte cu 50 de denari. care era prevăzut cu trei secţii: una pentru contaminaţi.ro . cit„ p. cil. 50 În lazaretul din Şchei. erau porecliţi „Peteschen" (petece) de la bubele ce apăreau pe indivizii contaminaţi. op.ro / www. casele acestora sunt puse sub paza soldaţilor. dar pe care senatul oraşului întârzia să îl asigure.. nr. însă situaţia financiară a oraşului era foarte precară. ţiganul Andrei. aceştia preluând la 19 mai conducerea acţiunilor sanitare în lazaretul din Şchei.cimec. I. raporta Magistratului situaţia „prevaricatorilor" (contravenienţilor) cordonului militar care se aflau în arest: Stana Lupului. 51 Cele solicitate de Chenot nu însemnau o cheltuială prea mare.. "41 Ibidem. iar chirurgul Klein a fost mutat în cartier pentru a vizita bolnavii şi morţii şi pentru a întocmi rapoarte regulate. Şi totuşi. 87. Adolf Armbrustcr. refugiindu-se în cetate şi chiar în Ţara Românească46 . . cir. În jurul a 18 case s-a delimitat un perimetru înconjurat de un gard păzit de soldaţi. Frantz. p. care a apărut apoi la Sânpetru. Printr-o scrisoare adresată la 23 iunie " Arnold Hultmann. 84-85. " Ibidem. Ioan Cinzoiul şi Dumitru Creţoiu!. cil. unde s-a înfiinţat un lazaret. '" Paul Cernovodeanu. iar la 28 iunie în cetatea Braşovului. împreună cu soldaţii. apoi mor Nicula şi cei trei copii. Preoţilor români din Şchei li s-a 42 interzis să facă vreo înmormântare înainte ca fizicul oraşului să examineze cadavrul. mai ales noaptea. măcelarul Teodor Catană şi tânărul Sandru Furnică. Ofl. Astfel. "' Adolf Armbruster. pentru care Chenot cerea insistent inventar (constând în paturi. un locuitor din Şchei a trecut clandestin cordoanele şi a dus la Prejmer molima. valahii Bucur Preda. al doilea separa cetatea de cartierele Braşovechi şi Blumăna şi de district. care a fost lărgit prin includerea a încă două case evacuate. doc. 40 I. p. 47 Probabil că hotărârea din 26 mai de a retrage compania de soldaţi din Şchei în cetate s-a luat considerându-se suficiente aceste măsuri de pază pentru suburbie. cit. fiind transformate într-un lazaret pus sub conducerea chirurgului Klein. unde erau internaţi toţi cei infestaţi. 43 În ziua de 17 aprilie 1756 moare în Şchei soţia lui Nicula Golgoman. 25 http://tara-barsei. Arnold Huttmann. 45 Românii de vază au părăsit cartierul. fân şi veselă). cil„ p. îşi asumau un asemenea risc.. 159... p. 185. 1338.. Acesta nu a fost singurul caz de încălcare a cordonului din 48 moment ce aceia ce-l treceau. p. " Candid C. printre ei numărându-se desigur contrabandiştii care. astfel încât molima a afectat îndeosebi populaţia de condiţie săracă. pe alţi 12 puşcaşi i-a angajat cu câte 50 de denari pe săptămână ca să păzească. Deoarece la câţiva vecini apar unele semne suspecte de ciumă. Guvernul şi Comisia sanitară de la Sibiu i-au trimis la Braşov pe doctorul Adam Chenot şi pe chirurgul Kurtz. Comunitatea românilor din Şchei se implică din proprie iniţiativă în această acţiune menită să limiteze proliferarea epidemiei.

care merg pe la alţii pe care-i infectează. cerându-se locuitorilor să nu nege existenţa ciumei. doc. 1368. 1336. Cei suspecţi de ciumă trebuiau să-şi evacueze casele într-un g· :: AM-IAN. a fost nevoie de un ordin imperial care să schimbe această atitudine. doc. deoarece în fiecare zi era hărţuit şi ocupat. 267. 3. /oc. cir.şi cere împărătesei să ajute din tezaurul ţării oraşul complet secătuit. Lucrătorii care cosesc şi strâng fânul pe livezile oraşului trebuie să prezinte la bariere atestatul eliberat de oficialităţi. pentru plata salariilor şi pentru executarea diferitelor dispoziţii. Persoanele infectate de ciumă care ocolesc să se denunţe. Cernatu. p. iar bolnavii să fie obligatoriu duşi în lazaretul din Şchei. primele simptome apărând în 23 iunie 1756. 260. „ lbbiddem. la 10 decembrie 1756. 13 73. 4. doctorul Chenot se îmbolnăveşte şi el. 5. Hainele şi obiectele casnice aparţinând bolnavilor erau arse. doc. doc. dând bolii tot felul de nume evazive. să meargă şi să se reîntoarcă în grup. cu pedeapsa cu moartea. fiind nevoit să-l întocmească noaptea. nr. următoarele : 56 I. „ Arnold Huttmann. Se aplică pedeapsa cu moartea tuturor celor care contravin şi negustoresc cu persoane suspecte. 2. :~ Ibidem. iar hainele suspecţilor erau tratate 42 de zile prin spălare şi afumare. 87. dar întâmpină mari greutăţi cu românii care „se împotriveau ordinelor" (nu mai era vorba de preţ. nr. p. atât în lazaret. ci de ordin!) de a coborî lemnele din pădure • 54 Locuitorii din Şchei se pare că au fost în cele din urmă ajutaţi. 57 Cum populaţia evita să recunoască evidenţa ciumei. 58 În luna noiembrie a scăzut numărul bolnavilor. Se interzic preumblările pe jos sau călare prin oraş şi nimeni nu are dreptul de a trece barierele în suburbiile oraşului. să oprească execuţiile forţate militare şi să se repartizeze din fondul cameral sume pentru întreţinerea oamenilor săraci. să fie împuşcaţi fără milă. confirmă că are lemnele necesare lazaretului. astfel încât au putut fi îngrijiţi cu toţii în lazaret. 26 http://tara-barsei. I. din înaltul ordin chesaro-crăiesc. la două zile după ce vizitase douăsprezece case situate în diferite locuri din Şchei. doc. p. nr. 90.cimec. cât şi în afara lui. p. contactul complet cu satele Satulung. în raportul acestuia către Magistrat din 6 noiembrie. p.cu toată situaţia disperată a locuitorilor din cauza lipsurilor şi a foametei care bântuiau . Ioan-George Andron Comisiei sanitare subdelegate. sau care încearcă să încalce hotarele. Magistratul Braşovului arăta execuţiile forţate făcute de militari pentru încasarea contribuţiei . 55 Ibidem. Aflat în contact permanent cu bolnavii. I i em. Se interzice. 52 Comisarul Frantz s-a îngrijit încă din septembrie de aprovizionarea lazaretului cu lemne din pădure şi. 2 9. 268. nr.ro . nr. Ibidem. deoarece acelaşi comisar al carantinei cerea Magistratului. prevăzut cu 60 de paturi. 1382. 13 71. o amânare de o săptămână pentru întocmirea conspectului cerut cu privire la împărţirea cerealelor în Şcheii Braşovului. Baciu şi Dârste.ro / www. cu toate că românii cereau pentru transportul lor un „preţ exagerat" 53 . 55 La 9 iulie 1756 Magistratul comunicase populaţiei oraşului.

Dar în Braşov mulţi fără samă tocma în Scheai. Calamităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei timp de 3 săptămâni.ro . Popa Stan din Holbav a făcut însemnări. pentru a fi curăţate şi dezinfectate. şi au fostu aşa din postul Sîntămării pân la Sânzeane.. apoi de acolo în sus până în vârful muntelui. fiindu-le interzis contactul cu alţi oameni. Apoi ne-au slobozitu în hotar numai. p.ro / www. ''" A1\1-!AN. lazaretul de la Codlea. 60 Despre bolnavii din satele Ţării Bârsei şi lazaretul de la Codlea înfiinţat pentru aceştia. „ca să nu să uite despre" stricteţea cordonului care înconjura Ţara Bârsei. ei nu trecea Bârsa. oraşul din cetate fiind deschis la I mai. apoi în Holbav. având în vedere că de 42 de zile nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă în oraş şi în cele două suburbii. Apoi ne-au slobozitu la Podul Bârsii la târgu. că au început a muri de ciumă la Zărneşti. Şcheii la 19 mai. şi au murit toţi fălcearii şi în Zărneşti şi în Poiana Mărului şi în Holbav. 62 Doctorul Chenot a consemnat în raportul său că în perioada epidemiei locuiau în Şchei aproximativ 900 de familii. nr. dar menţine cordonul în jurul oraşului.. 27 http://tara-barsei. la besearică de frica neamţilor şi mă găsea nemţii în besearecă şi nu-m zicea nimica. 172-173. ca să nu să uite" 61 • Epidemia a încetat în primăvara anului 1757. I. îl duce ~colo de îşi făcea lăzăretu în Cotlea. Şi au pus străjile din Măgura Cotii încoace pă Valea Lupului în jos şi tot pă vale în jos până la morişoară. Şi au trimis fălceari prin satele cele ciumate. op. 269. în Vîlcan. '" II ie Cor fus. lipsurile îndurate de oameni din cauza izolării satelor. Paul Binder. doc. Şi când muriia în Holbav de ciumă. op. 159. ajutorul primit de la „crăiasă şi domni'' şi morţii de ciumă din diferite sate: „Precum să ştie de când au fostu ciumă aicea în Ţara Bârsii. ordonă redeschiderea şcolilor. Pă cine îl prindea. ca vai de noi. Şi ţineam eu. iar numărul persoanelor infectate a fost de 2. p. Şi în Holbav au muritu vro 42 cu toţii şi în Poiana Mărului 800 I00 [?] făr unul şi în Zărneşti vreo 9 sute. popa Stan din Holbav. din care au ''' Ibidem. Şi era case multe la Podul Bârsii. cit. cit. Şi era un târgu ca Doamne fereşte. şi circa 200 de familii de saşi cu copii puţini. Apoi ş-au făcutu crăiasa şi cu domnii milă de au adus făină de cea împărătească foarte multă şi sare şi au avutu săracii mare noroc cu acealea. 59 Pe 20 noiembrie 1756. p. de nu ne lăsa să eşim din satu şi mai peream de lipsă. Şi era închise foarte tare satele ceaste ciumate. din care aproape 700 erau familii de români cu mulţi copii. Şi într-o vreame era totu străji împrejurul Holbavului. ''' Paul Cernovodeanu. Apoi după aceaia. Era lăzăret în Cotlea. iar cordonul din jurul Ţării Bârsei a fost ridicat la I septembrie. schimburile comerciale cu exteriorul urmând să se facă numai la bariera de la Bartolomeu. s-au şi mai întăritu.532. Şi am scris eu popa Stan din Holbav. ca să făcea tărgu acolo. apoi în Poiana Mărului. comisia sanitară subdelegată din Braşov.cimec. muriia şi vitele de boală. Şi era în anul dintâi la 1756. 1377. în zilele stabilite. în această perioadă ei locuind în alte case. noi de cătră Ghimbav şi cotleanii cu toate împrejurimile. la anul.

'' Paul Cernovodeanu. din Ţara Românească. p. Paul Binder. Din iunie 1770 şi până la începutul anului 1771. cil. În intervalul 1778-1782. Paul Bmder. Medicală. op.din care 789 de morţi au fost în 70 satele din hotarul Branului . fiind porunca de la domni..'. văzând ''' Arnold Huttmann. 128-129. 396. Sigma. unde a pătruns de peste munţi. Despre invazia de lăcuste asupra Braşovului din 1780. de unde vor aduce şi răspândi ciuma.considera1ii istorice. mai adunate. iar în întregul district numărul total al persoanelor infectate a fost de 6. OfJ.OOO de florini. iul. '' Titus N.. Ţara Bârsei a cunoscut din nou flagelul ciumei în anii 1770-1771. în speţă Ţara Bârsei. însuşită chiar de guvernatorul Transilvaniei. p. Satele colibaşilor au fost izolate printr-un cordon situat mai sus de cetatea Bran 67 (unde funcţiona carantina pentru străini). p. ~. aceasta afectând îndeosebi satele „colibaşilor" din hotarul Branului. la cămpul Braşovului. dar. p. în Din istoria luptei antiepidemice in România. 65 Deşi la 2 ianuarie 1770 împărăteasa Maria Terezia a emis o patentă ce reglementa noi măsuri privind condiţiile de trecere a frontierei la graniţa cu turcii.468 de morţi. '"'7 Bogdan-Florin Popovici. din care au decedat 51. au mersu oameni din Şchiai. p.051. Haşdeu. din Braşovul Vechi şi din Blumăna casă le izgonească şi. prevăzând că acei colibaşi nu-l vor accepta şi se vor duce în Ţara Românească. op. 401. 1972. fiind voia lui O-zeu.procentul de letalitate de 73% fiind deosebit de mare 69 . p. cit„ p. cit . au fost vr-o opt zile la cămpu..677. loc. Ed. Ed. pe lângă obişnuitele fenomene climatice extreme (secete. 129-130. fiind vremi ploioase. 711 români.cimec. '·: fbidem. 159. numai în primăvara anului 1756 au murit de ciumă în Şchei I. În restul oraşului au fost infectate 62 de persoane. 28 http://tara-barsei. unnătoarele epidemii având un efect mai atenuat datorită eficienţei măsurilor de carantină ce au fost luate la propunerea doctorului Adam Chenot. cit. Carantina Branului. p. 163. care s-au succedat în roiuri 71 .. 71 Titus N. s-a tăcut propunerea. unde-şi ţineau vitele nu numai iarna dar uneori şi vara. cit. la aciastă zi au venitu lăcuste multe foarte de la Ţara Rumănească aici. 2002. 130. unele din ele trecând din Ţara Românească şi Moldova peste Munţii Carpaţi. puindu-să la ogoară.645 de persoane .044. iar pentru numărul morţilor în Ţara Bârsei se avansează cifre contradictorii: 2. 4. iar pentru a preîntâmpina trecerea colibaşilor prin cordon. şi. 71 I. " Apud Adolf Armbruster. 64 Aceasta a fost ultima mare epidemie de ciumă care a afectat sudul Transilvaniei. Studii şi note. op. cit„ p. Paul Cernovodeanu. 68 În afara ţinutului Branului. Ciuma din 1770-1771 În lwrarul Branulw..ro . 48. grindine. 165. mânaţi de nevoia de a-şi procura cele necesare traiului. 63 Potrivit unor însemnări de cronică. 90. Ţările Române au cunoscut. şi câteva invazii pustiitoare de lăcuste.. din cetate. p. ierni grele. carantina pentru persoane. n-au făcut multă pagubă. ciuma s-a extins şi în ţinuturile secuieşti Trei Scaune şi Ciuc. şi. inundaţii). Bucureşti. Braşov. Deoarece aceste sate erau foarte răsfirate şi greu de inspectat.303. Ioan-George Andron decedat I. Emil Stoian. de a strămuta toţi aceşti locuitori în patru noi amplasamente. .144 sau 5. op. Dimitrie Eustatievici scria 72 : „La anul 1780. autorităţile i-au aprovizionat cu alimente în valoare de peste 1O. afectând şi Transilvania. cit. din care au decedat 4. Magistratul nu a acceptat proiectul.ro / www. alţi cronicari ştiu de 1. în districtul Braşov au murit 1. 13. neputând să zboare. loc. Paul Binder. vite 66 şi mărfuri fiind obligatorie pentru o perioadă cuprinsă între 21 şi 42 de zile . Paul Cernovodeanu. M 5 Adolf Armbruster. Haşdeu.

Paul Cernovod~anu. Au venit lăcuste multe în Braşov. Ca o măsură în 79 plus. şi împărţind haine şicolaci la pomană. După aceaia.cimec. loc. sau întins moartea şi pă la alte sate dimprejur. ·'" Ibidem. Apud Ion Muşlea. iar la I O octombrie 1795 71 74 Apud Ion Muşlea. 270-271. 1511. şi leau fiert oamenii ca pe racii. p. Au început la Râjnov a muri de ciumă. care toate îndată sau închis". Şi aşa s-au strânsu mai multu de trei mii de găleate. iar cei ce veneau din Moldova şi Ţara Românească trebuiau să posede. loc. 29 http://tara-barsei. p. p. Michael Brukenthal. 170. Paul Bmder. p. Pentru a preîntâmpina intrarea în Transilvania a ciumei care reizbucnise în Ţara Românească în 1795. 76 Neustădter a consemnat în raportul său că în cele trei localităţi au fost identificaţi 96 de 77 bolnavi.ro / www. şi tot au rămas multe. cit. 77 Paul Bmder. '' Ibidem. fiind adusă de un fecior de cioban din Râşnov ce se întorsese a~asă de peste Carpaţi. ciuma care bântuia de mai mulţi ani în Ţara Românească s-a infiltrat în Ţara Bârsei 74 . iar 22 erau pe cale de vindecare. fiind voia lui Dumnezeu. ordinele guvernamentale şi regulamentul întocmit de Magistrat au fost aduse la cunoştinţa întregii populaţii prin parohii şi prin afişarea lor în locuri publice. Nu ştim dacă însemnarea popii Nicolae Grid se referă la aceeaşi invazie de lăcuste sau la un alt roi ce s-a abătut o săptămână mai târziu : 73 „ 1780. În 1786. Astfel. stabilindu-se câteva locuri de trecere. în afară de paşaport.. p. au poruncit de la toate casele să strângă căte doao fiardele [ferdele] şi să le opărească. . la 26 septembrie în cele trei suburbii ale oraşului au fost blocate intrările şi ieşirile. 347. 2. Paul Binder. care a fost restrânsă la localităţile Codlea. au limitat efectele ciumei. doc.. şi leau dat pe vale". doc..ro . loc. 20 Iulie. şi o adeverinţă că au trecut prin carantină. Măsurile prompte şi drastice luate de Guberniu. p. din care au decedat 62. doc. p.. în calitate de comisar regal învestit cu puteri depline. Holbav şi Râşnov. 348.. op. 171. 1520. p. fiind multe ploi. op. nr.. 78 Magistratul Braşovului raporta la 18 septembrie Guberniului despre măsurile luate pentru a împiedica extinderea ciumei în district. 1515-1519. Septembrie. unde au fost construite 14 barăci spaţioase pentru internarea bolnavilor. Paul Cernovodeanu. la Rotbav şi chiar printre ţiganii cartierului Blumăna din Braşov. 269-270. 187. 1 AM-IAN. fapt consemnat astfel de Nicolae Grid 75 : „ 1786. 1524. cit. Calarnităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei că nimic nu poate folosi să le poată goni. 271. s-au întărit măsurile de supraveghere şi control la frontiera cu această ţară. cu. s-au dus de aici. cit. cit. care a trimis la faţa locului pe protomedicul Michael Gottlieb Neustădter şi chiar pe guvernatorul Transilvaniei. 80 Nu s-au semnalat cazuri de infectare în oraş. Constatându-se câteva cazuri izolate de ciumă la pasul Timiş. 7 . II. Aciastă urgie ni-au arătat D-zeu pentru răutăţile noastre"..

dar. iarăşii. Şi la Martie 16 au venit pă la fiiştecare gazdă de l-au jurat un domn de maghistrat ca să spoie dacă ştie cevaş: nescai haine are furate sau ascunse sau dacă ştie cevaşii". şi aşia lăsa pă omul cu ţădulă de işia afară. iar oraşul a fost izolat prin cordon sanitar. '·' Apud Ion Muşlea. loc. fiindcă s-au fost încins ciuma în Braşovechii. larăşii după aceia au dat iarăşii poruncă că fieştecare să-şii grijească în casă şi hainele să şi le scuture. Prima a avut loc între anii 1813 şi 1814. prevăzute cu carantine.cimec. maghistrat în Blumăna. iarăşi în Schei s-au rânduit dumnul Drauşii senatoriul şi împărţiitoriul. din care au murit 166. molipsit din ţara rumunească (fiindcă la Bucureşti şi prin toate satele de prin prejur murea fără seamă mulţime) au murit şi el. 273. 200 I. şi acolo mergea fiiştecare om care avia să cumpere sau grâu sau oriice de trebuinţa casii sale şi. maghistrat unii s-au dus la sate şi s-au închis. după călindariul cel vechiu. tot la mezul noapţii caută să meargă. prin nişte bumbac ceau adus de acolo. numai de la sate nu lăsa ca să intre înlăuntru. relatează în cronica sa evenimentele legate de ciuma de la Braşov 83 : „ 1813. cu amănunte în plus despre manifestările ei în Şchei 84 : „ 1813. 349-351. după ce au început tărgul acolo. p. ei băga în oţăt. numărul victimelor a fost redus. Noemvrie 19 şi. şi apoi s-au slobozit într-o sămbătă seară. 30 http://tara-barsei. Mariana Maximescu. Ioan-George Andron subdelegaţii comisiei sanitare raportau Gubemiului că în district nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă. Martii 15 şi 25. O istorie a Braşovului. dacă şi mergea cinevaşii. doc. "' Ibidem. în capul Braşovechiului 3 săptămăni. Acte româneşti şi câteva greceşti din arhivele Companiei de comerţ oriental dm Braşov. şi aşia. cu toată familia lui şi sau încins boala şi pă la alte rudenii ale lui carii fusese la îngropare. datorită virulenţei scăzute a virusului şi măsurilor sanitare imediate. la dechemvrie 1. şi cine ar hi vrut să miargă de aicia lavre-un oraşi au lavre un sat. fiind adusă din Ţara Românească cu un transport de lână. iarăşii s-au slobozăt d-au putut omul a umbla iarăşi fără ţidule. care un zidari sas de acolo. de avea hărtii. Accesul din Ţara Românească în Ţara Bârsei era strict controlat la punctele de frontieră şi vamă de la Timiş şi Bran. cit„ p. Şi aşia au ţinut aciasta cu sf. adecă bancoţidule. p. 16 Octombrie. XXXV-XXXVI. caută să facă lazaret jos în Braşovechii. bisericii pănă la anul 1814. le afuma. de avia cinevaşii banii de argint sau aramă. lucrând la vama Timişului. astfel că au fost infestate doar 246 de persoane. au încuiat tote porţiile cetăţii. Vălenii de Munte. 1932. Această ciumă se regăseşte şi în însemnările lui Nicolae Grid. şi aşea din domnii c. Braşov. iarăşi senatur al c. la portă. 81 În secolul al XIX-iea Braşovul a cunoscut două epidemii de ciumă. lăngă podul cel de piatră. 1534. 82 Yicenotarul Companiei greceşti din Braşov. unde apoi la acel pod de piatră s-au fost făcut şi linii. p. Sau început ciuma în Braşovul vechiu. " Apud Nicolae Iorga. atâta din Braşovu-vechi. Antonie Constantin. şi aşia au fost închis şi bisericile de nu putia nimenia să miargă şi.ro / www. iarăşi de spre Braşovechiului şi a Blumenii s-au fost rânduit domnul Brener. zioa Miercurii. "' Ion Dumitraşcu.ro . 87.

la cei ce au vrut să iasă de aicea. şi sau slobozit fieşte 31 http://tara-barsei. Martie iarăş au vizităluit casele casă ţie toate grijite şi curate. Deci atuncea pricepânduse beteşugul. sau oprit straşnic a nu să mai face slujbă la biserici cu poruncă chiar dela Curte. ci să da bucate dela Cetate. La 31. sau strâns toate bum bacurile şi lânurile cât sau aflat aicea la Braşov din porunca I. ascuns şi cum că sau curăţit fieşte care cele ce au avut după poruncă. ceasuri. îndată pe toţi cei din casă cioclii îi ducea la spital. şi hainele le ardea (care haine şi aşternuturi ce sau ars. şi sau pus straje. cât şi ale altor naţii ca să nusă mai facă slujbă. săptămâni. nici clopotele nu sau mai tras la nici o biserică. Întraceastă ciumă au murit peste toţi la 158. c. de vreme ce vedea că la o săptămână numai unul sau doi murea. fără numai la prânz la 12. şi pre oamenii din casele acelea iau dus pe toţi la spital în Blumăna. persoane iară 3 au scăpat. lară la 4. găleata de grâu cu 8. Martie. şi pă Tocile.ro . în Braşov şi numai la biserica rumânească cea mare din Şchei au venit de sau uitat. de vreme ce oamenii cei de dincolo de linie nu era slobozi să intre în Braşov. La 18. sau oprit şi oamenii de aicea să nu mai meargă la linie. lară la I-mă Martie au început a căuta doctorii cu un domn de [la] maghistrat prin toate casele dearândul pă oameni. şi pă Cacova şi de toţi nau murit în Şchei nici 30 de oameni: iară din casele neguţătoreşti nice una nu sau molipsit. de acolo fieşte care îşi cumpăra cei trebuia. Aprilie sau stricat linia. sau oprit toate bisericile. La 11. şi acolo să făcea târg. Însă pe lângă opreliştea aceia în taină tot sau făcut slujbă în toate zilele în biserica noastră. iară hainele. la urmă toate sau plătit cu bani) şi aşa prin această prea bună pază. şi la 12. Februarie a. însă numai pe slujnicele lea vizităluit (fiind că sau aflat multe sfrenţite) iară pe alţii nu. casă roage pe Dumnezeu în casa sa. să trăgea clopotul cel mare. c. fiind că nu să mai făcea târg acolo. Întraceastă lună au început a să face linia în Blumăna la podu de piatră. sau ciontat ciuma (care ar fi putut să se încingă) însă să poate socoti. şi iarăş sau adus. în vreme de 24 de ceasuri au murit întracea casă 5. şi pecetluinduse sau trimis de au făcut lazaret la vamă. c. Iară o muere din Braşovuvechi fugind întro noapte aicea pe Coastă [cartier în Şchei] la nişte rudenii ale ei. iar atuncea sau slobozit bisericile şi clopotele. şi în Braşovuvechi în biserica săsească din capul Braşovechiului 3. apoi la câte 2.ro / www. casă nu aibă ceva molipsit. şi sau făcut şi lazaret în capul Braşovechiului lângă biserica săsească [Bartolomeu] de 3. trei săptămâni murea unul. însă cum murea undeva. pentru înştiinţarea fieştecăruia creştin. La I3. de oameni. Comision. măcară prea puţini au trecut dincolo. să scoaţă hainele şi aşternuturile la vânt. Aşijderea şi în ţigănie sau încins boala la vro câteva case. şi seara la 8.cimec. Martie a. Gubernia! Senitets Comision dela Cotlea. mai mult voia lui Dumnezeu au fost de neau izbăvit de această groaznică şi cumplită moarte. uşile. că pă lângă pază. au venit I. La Săcele încă au murit vro câteva case de unguri. îndată prin porunca Domnilor locului toate casele ce să primejduise sau închis. La 27. să adune oameni mulţi. Noemvrie a. tot de aceia carii adusese câte cevaşi molipsit de la vamă. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cât şi din Curmătură. nemţeşti WW. La 22. că poate acolo să înştiinţase că aicea mor foarte mulţi şi nu sau mai făcut slujbă până la 15. atâta ale noastre. Martie au început comisareşii de aicea orânduiţi a jura pe fieşte care din casă în casă. şi sau făcut mare mulţumită lui Dumnezeu pentru izbăvire. şi săşi spoiască în casă. Februarie sau dat poruncăca fieşte care gazdă săşi spele podinile. săptămâni. şi aşternuturile ce au avut li sau ars.

351. „ 1814. 18. XL. op. Nicolae Iorga. 1789. 168-169. 351-352. zile'' . care şi la multe grădini s-au dărămat şi pămîntul '' Toader Nicoară.~ Ion Muşlea. la Fevruar prima. cătau luat şi case şi au înnecat şi oameni. 1813 şi 1830. de inundaţii în 1779. 1804.Ji.cimec. au fost mare potop. cit. marţi. porţi şi stoboară au căzut. 181 O. încât sau făcut o zăpadă mai mare de o jumătate cot. op. dar la intervale mai mari şi cu mai mică intensitate. Ibidem. Noemvrie 25 pînă la 1832. Astfel. 253-255. cit. cu un impact mai atenuat asupra vieţii locuitorilor. nwnai lăz. 32 http://tara-barsei. încât sau stricat poamele aicea (fiind că era pomii înfloriţi) iar la sate nu. Redămcâteva 85 însemnări din cronicile vremii despre aceste fenomene: „ 180 I. '. ci şi în Ardeal. Au nins toată zioa şi noaptea. Întraceste trei zile au fost vânt foarte mare încât multe coperişe de case.. 3 8. loc. atuncia au căzut şi şcoalele cele vechi. şi au făcut mare stricăciune şi în Braşovechi. p.. unde învăţa copii. „ 1812. p. fevruarie 8. "' Ibidem. zile până sau topit" 88 . Ioan-George Andron care a merge în ţara nemţească şi ungurească unde va vrea. Întru această noapte au tunat şi fulgerat" 86 .. 1783şi 1828. 25. 1805. ba încă şi viile pe alocurea. Şi s-au tras despre Dîrste de au venit aicea la Braşov. p. au început a fi un ger mare. însă nu numai aicea. Aprilie. avgust 22. Fenomenele climatice extreme au continuat să se manifeste în Ţara Bârsei la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi în prima treime a secolului al XIX-iea. şi în ţara rumânească. ca negura au fost venit în vreme de unsprezece ceasuri. larăş au nins toată noaptea. 1797. 18. Aprilie. şi 19. 4 Octombrie. p. fă[ră) zăpadă" 91 . 1783. Ianuarie. au venit lăcuste aicia. „ 1814. zioa Sîmbătă. În 17. fiindcă ploia au ţinut zioa şi noaptea în doao zile.ro . Ibidem. Iunie 18. cit. [Au] eşit oameni şi au tras şi clopotile la biserici. de vreme ce au înghieţat noaptea şi au ţinut zăpada 6. cir. n-a căzut zăpadă. şi adoua zi un viscol foarte mare. Seara pe la 6 Yi ceasuri au ploat şi tunat tare ca vara" 87 . 1824 şi 1829. 89 „ 1828.ro / www..degrindinăîn 1813şi 1820şideinvaziidelăcusteînanii 1781. „ 1831. şi. :·: Ilie Corfus. şi au ţinut zăpada pe pământ 5. dar ger uscat. Şi s-au tras spre Cîrstiianu şi spre Vîlcani la Bran" 90 . Ţara Bârsei a fost afectată de secetă în anii 1789.ăreturile ţării nunâneşti au rămas foarte întărite". „ 1832. de şopuri. loc. p.

la Braşovechii. dar. mergănd domnu. la 25 dechemvrie. şi la Noemv. şi domnu maioru şi copii cei săraci. lăţirea numitei boalei să se poată împedeca" 94 . s-au închis bisericile. Bucureşti. cu toate măsurile de prevenire. din care au decedat 330. 1848 şi 1866. dar numai au fost altă boală" . vameşii şi controloru şi cu toată canţalariia. Antonie Constantin. tăcând ravagii în Ţara Românească şi Moldova. Şi în 26 Dechemvrie. Cum holera. la 3 ceasuri. 96 Epidemia din 1848 s-a extins din Rusia în Principatele Române şi. 33 http://tara-barsei. zicând că iaste ciumă. Calamităti naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cu pomi cu tot. oricine ce avea a cumpăra. au intrat şi Comisionu înlăuntru în ceta[te].ro / www. au întrat cătanele iarăşi de la linie în cetate şi au început a puşca şi a striga: vivat. "' Ibidem. s-au deşchis iarăşi bisericile şi şcoalele. iar în 18 localităţi din district au fost 432 de bolnavi. Şi încă şi mulţi din neguţitori au eşit pă la sate. Până la 5 august. iar în satele din împrejur 76 de decese. iar Magistratul Braşovului emitea la 26 ianuarie 1830 o înştiinţare în nouă puncte care stabilea măsuri de prevenire a epidemiei • În Ţara Bârsei holera s-a 95 manifestat între lunile iulie şi septembrie. ajunsese în 1830 la hotarele Transilvaniei. cum s-au văzut lucru. zioa Duminecă. ' Ibidem. a afectat şi Transilvania. Şi aşea. şi acolo să făcea tărgu. pornită din Rusia. Şi aşa. şi domnul ghenărariul. 305. epidemia care a secerat cele mai multe vieţi a fost holera. Gyemănt Ladislau. 20 an [au] eşit şi domnii de Maghistrat. 88. p. în condiţiile unei veri toride care favoriza propagarea bolii. ""17 Gheorglie Brătescu. Academiei.cimec. la 12 ceasuri. După această dată numărul deceselor a scăzut simţitor în oraş. numărul morţilor fiind redus. împreună şi cu vama. "·' Ibidem. cordoanele şi măsurile sanitare şi-au dovedit eficienţa. Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania. după prănz. 97 La 31 august protopopul Petre Gherman din Şchei era sfătuit de vicarul Moise Fulea de la Sibiu să explice credincioşilor n Ibidem. Biciul holerei pe pământ românesc. Bucureşti. Ed. au închis cu linii tocma în jos. şi mai păn scurt mare stricăciune s-au tăcut la acest oraşi al Braşovului" 92 . p. printre măsurile de prevenire luate de autorităţi a fost şi aceea de a publica în cele trei limbi ale naţionalităţilor din Transilvania instrucţiuni pentru oficiile sanitare. Marţi la IOceasuri. care a afectat Braşovul în anii 1831. Paul Cernovodeanu. 177. n-au fostu ciumă după cum au zis domnu doftoru Placăr. şi aşa s-au dus la Cotlea. scria: „ 1828. p. p.. Astfel. 93 După dispariţia ciumei. 1981. dar măsurile de carantină. Noemvrie 11. p. din care au decedat 316. în decembrie 1830. XL ·M Aurel Rădufiu. în Braşov numărul bolnavilor fiind de 452. Ciuma s-a manifestat ultima oară în Braşov în anii 1828-1829. Şi aşea în 18 Dechemvr. la 22 Noemvrie. vicenotarul Companiei greceşti. încă fiind aicea şi nepotul lui Brucăntal. 2002. în regiunea Braşovului s-au înregistrat 120 de decese. Consiliul Locumtenenţial al Ungariei publica la Buda în limba română „Diregăciune pentru Superiorităţile Sănătăţii şi pentru Mădulările Institutului Contumaţialnic spre acea înţintită ca hotarele Ţărilor Austriace Crăeşti Împărăteşti de năvălirea boalei colera carie în Ţara Rusească peste popor stăpânieşte să se poată scuti şi în întâmplarea năvălirei. tipărite în limba română. p. 303.ro . într-o joi. XLI.

rujeola. '''' Ion Dumitraşcu. precum scarlatina. 99 Alte boli contagioase. Ioan-George Andron cum se trata holera. cărora le-au căzut victime un mare număr de persoane. s-au manifestat mai ales în rândul copiilor. 34 http://tara-barsei. Încă de Ia începutul secolului al XIX-iea s-au făcut vaccinări antivariolice. prin sunetul clopotelor de mai multe ori pe zi" 98 .. pentru ca locuitorii să nu se ţină necontenit cu frică şi cu groază. '" Ibidem. Epidemiile aveau o ciclicitate de aproximativ un deceniu. „să se tragă clopotele pentru toţi o dată pe zi. iar Ia Braşov cele mai virulente s-au produs în anii 1835-1836 (69 de morţi). 1873-1874 (640 de morţi) şi 1880-1881 (469 de morţi). difteria şi tusea convulsivă. ca variola şi tifosul. p. iar dacă numărul morţilor ar fi mare. cil. dar de ele au beneficiat puţini oameni. Secolul al XIX-iea a cunoscut şi epidemiile altor boli contagioase.cimec. op. 87.ro . la un timp hotărât. Mariana Maximescu. 1841-1842 (331 de morţi).ro / www.

aşadar. adică un fenomen de propagare a atributelor oraşului în aria rurală. Ei au demonstrat. demografii şi sociologii au demonstrat acest lucru. Iar ca acest hinterland să devină productiv era nevoie de tehnologia modernă (unelte agricole. De la comunitatea ruralei la comu11ita1ea urbanei. 23. că procesul modernizării materiale a unei societăţi nu poate fi apreciat corect dacă nu se ţine seama de natura relaţiilor care s-au stabilit între sat şi oraş în contextul avansului societăţii moderne industriale. Geneza oraşelor este o fonnă de regionalizare a spaţiului social. Dăinuirea mijloacelor tradiţionale de transport a limitat expansiunea oraşului. a devenit legea fundamentală a societăţii. 1966. dacă nu din direcţia satului. bazate pe valoarea individului şi pe capacitatea şi puterea sa economică . 35 http://tara-barsei. Aceasta a reclamat lumii rurale. Oraşele sunt legate între ele prin căi de comunicaţii.ro . au pătruns o dată cu ea şi modernitatea şi mentalitatea modernă. A fost un proces sinuos şi complex. Metodologic. Opere.apariţia economiei moderne de piaţă şi a relaţiilor sociale dinamice. Acolo unde a pătruns calea ferată. Componenta tehnologică are. drept cadru al evoluţiei economice. Un oraş nu poate exista fără o sursă externă de aprovizionare într-un hinterland agricol suficient de productiv. cât şi ca pătrundere a trăsăturilor rurale în spaţiul urban. Noile mijloace şi. 48. de asemenea. Expansiunea urbană este văzută ca derivând din fenomenul oraşului ca o expansiune simplă. Bucureşti. Ilie Bădescu. Deschiderea satului spre oraş a reprezentat o primă componentă în cadrul acestui proces. maşini. Dacă Marx spunea că „cea mai mare diviziune a muncii materiale şi spirituale este separarea oraşului de sat'' şi că „opoziţia dintre oraş şi sat străbate întreaga istorie a civilizaţiei până în ziua de azi" . realitatea se dovedeşte a fi 1 mult mai complexă decât această eternă opoziţie.a determinat transformările majore din a doua jumătate a secolului al XIX-iea şi în Imperiul Austriac. Schimbarea. calea ferată au restructurat masiv situaţia. care a cuprins în cadrele sale atât lumea rurală. p. Bucureşti. mijloace moderne de transport) pe care nu o putea furniza decât oraşul. ''ol. p. Componenta materială a relaţiei dintre sat şi oraş este esenţială în procesul dezvoltării economice. realizată în Transilvania în deceniul al Vl-lea. 364. necesitatea deschiderii ei spre exterior şi necesitatea abandonării autarhiei şi izolării. A rezultat astfel° o „confruntare" cu lumea oraşului.ro / www.cimec. în urma căreia s-a pus în mişcare întregul proces al modernizării. un rol deosebit. Ţara Bârsei Iosif Marin BA LOG A „ARII DE ATJ. uneori echivalentă cu progresul economic. se impune aşadar o analiză care să stabilească natura şi componentele acestei relaţii stabilite între sat şi lumea urbană în procesul modernizării. mai ales. cât şi oraşul. ' Karl Marx. o dată cu reformele agrare. În acest sens iniţiativa a venit cu precădere. dar sunt conectate şi cu o zonă limitrofă din care îşi asigură necesarul de produse agricole şi de materii prime. atunci cel puţin din cea a oraşului direct interesat în expansiunea influenţei sale economice. Istoricii. 2 În unele optici fenomenul este văzut atât ca difuziunea urbanului în rural. 1980. alteori nu.!ACŢIE" ŞI REŢELE DE RELAŢII ~CONOMICE INTRE SAT ŞI ORAŞ IN MODERNIZAREA ECONOMICA A TRANSILVANIEI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1850-1875) Modernizarea economică .

industriale şi servicii: comerciale. Deschiderea satului spre oraş a fost un proces complex.ro . adesea dictate de constrângerea economică. în Transilvania. În această privinţă putem vorbi de mai multe faze: o primă fază ar fi cea a migraţiei alternative. care s-a realizat în concordanţă cu situaţia şi împrejurările locale. marcate de cele două angoase primordiale pe care societatea modernă industrială la aduce la nivelul imaginarului colectiv: spectrul ruinării şi constrângerea. Dimpotrivă. Astfel. se ajunge şi la o componentă politică a relaţiei. deşi acestea din urmă nu au fost întotdeauna binevenite şi au fost uneori impuse vecinilor rurali fără voia lor. Este faza în care avem comunităţi săteşti deschise. Formarea mentalităţii economice moderne s-a realizat prin procese dure. ceea ce a imprimat întregului proces o sumă de caracteristici aparte: ele rezidă în condiţiile politico-istorice specifice ale provinciei. se creează o relaţie complexă între cele două. realizat cu intensitate diferită în diversele faze ale modernizării şi dezvoltării economice. au reclamat nu numai tendinţa şi necesitatea deschiderii satului spre oraş şi invers. ci au determinat apoi un fenomen specific urbanizării: atracţia oraşului în condiţiile în care acesta devine centrul de polarizare economică.oraş reflectă şi gradul de disciplinare socială la care a ajuns societatea. A face o analiză a acestor componente ale modernizării economice prin prisma relaţiei sat-oraş este un demers dificil la care istoria economică este chemată să dea răspunsuri. Noile atitudini care apar în acest context în mentalitatea omului rural îl familiarizează cu lumea urbană şi îl determină să conştientizeze că şansa succesului poate exista şi dincolo de lumea satului. satul devenind treptat suport politic (electoral) pentru lumea oraşului cu toate consecinţele pe care nu se impune să le discutăm aici. care corespunde unei etape de autonom ie a spaţiului rural ca spaţiu de producţie. atât cât a existat ea în acea perioadă. măcar parţiale. Iosif Marin Balog Treptat. au fost dure. Migraţia dinspre sat spre oraş se explică în termeni demografici. la mijlocul secolului al XIX-iea a adus în centrul atenţiei lumea urbană în măsura în care ponderea acesteia putea să asigure trendul necesar dezvoltării economice. produse manufacturate. 36 http://tara-barsei. economici şi mentali. În fine. câteodată.foamei. dar o regiune închisă (grup de comunităţi izolate de alte grupuri de comunităţi). măsura în care a avansat relaţia sat . juridice şi. în sensul că oraşul începea să ofere producătorilor rurali. În acest proces subsumat modernizării s-a creat şi un grav decalaj între producţie. tehnologie şi mentalitate. cele două. Cerinţele industrializării. această componentă materială s-a amplificat. Procesele ulterioare de deschidere reciprocă. pe o scară tot mai largă. urbanizarea şi disciplinarea socială. determinate de atracţia din partea oraşului. Procesul modernizării economice. în diversitatea etnico-lingvistică şi culturală. ci şi în direcţia unui efort deosebit din partea satului de adaptare la noile cerinţe economice şi sociale ale noului tip de societate modelată din ce în ce mai mult de lumea urbană.cimec.ro / www. Fenomenele declanşate în această conjunctură nu trebuie văzute doar în termenii unei permanente migrări de populaţie dinspre sat spre oraş. Peste toate se resimte tot mai mult necesitatea alfabetizării şi a învăţământului care trebuie să ţină pasul cu modernizarea. medicale. declanşat în Imperiul Habsburgic şi. care adesea a îngreunat adaptarea şi i-a imprimat un caracter sinuos. Din acest punct de vedere etapa 1850-1875 reprezintă pentru Transilvania perioada de creare a condiţii/or necesare creşterii economice de tip modern. Noile dinamici pe care le cunoaşte lumea urbană în această vreme apar fără precedent dacă le comparăm cu perioada anterioară sau chiar cu ceea ce se întâmplă în lumea satului. au mers mână în mână. Practic. implicit. administrative. Aceasta nu înseamnă însă că spaţiul rural se cantonează în imobilism şi izolare.

au imprimat un ritm aparte procesului de modernizare care. „Arii de atracţie" şi reţele de relaţii economice care. p. de ritmul investiţiilor. Cluj.agon a XIX s. p. I mreh Ştefan. Varosok es varosi torsada/om Magyarors. În plus. Studierea oraşelor din Europa central-răsăriteană reprezintă din acest punct de vedere un aspect important. Bolovan. cea de piaţă. 77 şi urm.000 locuitori). ' Bacskai Vera. '. precum şi condiţionările impuse de situarea geografică.ro / www. fasc. 1995. continuă într-o nouă ambianţă după 1850. Small towns in Eastern Europe. Realităţile social-economice. 89. rolul comerţului a fost deosebit de important. în ceea ce istoricii au numit primul val al urbanizării. în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai".000 şi 20. dintr-un numar de 2. 7. 38. Clu1· -Na1mca 2000 p. Din punctul de vedere al mărimii predominau oraşele mijlocii şi mici (cele între 10. însă este influenţat în mod direct de politicile economice. respectiv. 37 http://tara-barsei.!' · ' ' 7 Csetri A. aşadar o mult mai evidentă pondere a urbanului în partea ungară a Imperiului. la mijlocul secolului al XIX-iea Imperiul Habsburgic prezenta o reţea urbană destul de slabă în raport cu spaţiul vest-european şi inegal răspândită la nivelul diverselor regiuni ale Imperiului. Perioada 1850-1880 se încadrează. Cambridge. din punctul de vedere econom ic. criteriul de bază care delimita localităţile urbane de cele rurale era „ îndeplinirea unei funcţii centrale. seria Historia. „ Despite severa/ simultaneities. Astfel. pe când Ungaria avea un număr de 61 de oraşe şi 657 de târguri 6 . numai că modelele oferite de analizele asupra urbanizării în Europa Occidentală nu au adus rezultate pe deplin mulţumitoare. moştenirea unui trecut istoric aparte şi particularităţile procesului industrializării în Europa central-răsăriteană au determinat şi în Transilvania un proces de urbanizare şi de modernizare economică.000. Clark). Funcţiile acestor oraşe au rămas în genere limitate şi nu s-au integrat într-o reţea mai complexă a urbanizării. ' Ibidem.ad elejen. Contribuţii demogra'ice. pentru un hinterland cât mai larg şi cât mai populat" 8 • ' Bacskai Vera. P. potrivit recensământului din 1850. 2. început încă înainte de 1848 7 .a. fiind necesară o abordare mult mai nuanţată. se impune să remarcăm faptul că. 1966. 1993. Din acest punct de vedere. de natura sau abundenţa resurselor etc. " Ibidem. În primul rând. în Small toll't1s in Early Modern Europe (Ed. în Transilvania. până la urmă. Budapest. Este perioada în care are loc cea mai importantă translaţie a centrului de greutate al vieţii economice dinspre sat înspre oraş. ' I.. 4 Pentru a aprecia corect gradul de urbanizare a provinciei transilvane. Aspecte ale situaţiei şi de::voltării oraşelor din Transilvania ( 1786-1814)./8 şi Unirea din 1918. 3 Industrializarea nu a dus la o transformare radicală a acestor oraşe mici şi mijlocii pentru că ritmul lent şi inconstant al acesteia nu le-a asigurat baza necesară. În acest sens rolul industrializării asupra procesului de urbanizare este unanim recunoscut. şi poate mai mult decât atât. 65 de târguri (Mărkte)5. p. de accesul la căile de comunicaţie. Transilvania î111re revoluţia de la 18. 22 de suburbii (Vorstădte). the small towns of the European periphe1y belonged to a rather different world than the small towns of the European centre". unii autori au găsit argumente suficiente să afirme că modelul de urbanizare în aceste regiuni ale Imperiului (Ungaria şi Transilvania în general) a fost diferit de cel vest-european.ro .796 de aşezări stabile erau 25 de oraşe. 63 şi urm. p. imprimă notele distincte ale procesului modernizării într-un spaţiu geografic şi politic la un moment dat. cu numeroase particularităţi de care se cuvine să ţinem seama.cimec. între 2. La fel. particularismele regionale de dezvoltare economică.000 şi 5. în condiţiile unei slabe industrializări.

unde relaţiile băneşti erau extrem de fragile. Existau două tipuri de comerţ practicat în cadrul acestor târguri: pe de o parte. expansiunea târgurilor s-a produs şi ca unnare a deschiderii satului spre relaţiile de schimb şi.ro . 1852-1897 etc. l 852-1918: Chirpăr (Sibiu). în . unele tind spre activităţi de piaţă zilnică. l 864-1879: Geoagiu (Hunedoara). precum şi puterea lor de cumpărare şi pretenţiile în privinţa calităţii şi a diversităţii produselor erau şi ele mai scăzute. cercul consumatorilor era mai mic. redus la vechiul principiu al schimburilor de produse perpetuat încă din Evul Mediu cu precădere în zonele mai sărace. ci se schimbau informaţii între lumea oraşului şi lumea restrânsă a satului care era limitată în privinţa posibilităţilor de informare. iar acolo unde legăturile au fost slabe. Târgurile au cunoscut în această perioadă o adevărată expansiune numerică şi geografică.. 38 http://tara-barsei. Sargetia"'. 1850-1875. Realitatea istorică din a doua jumătate a secolului al XIX-iea a dovedit că acolo unde au existat asemenea legături economice bine articulate aceste târguri au cunoscut o dezvoltare economică notabilă. în pieţele acestor târguri nu se comercializau doar produse. numite târguri. XVI-XVII. dar s-au restructurat destul de profund în a doua jumătate a secolului al XIX-iea. Ele reprezentau o zonă circumscrisă în care se desfăşura schimbul de produse între diferitele regiuni. Din punctul de vedere economic a contat foarte mult crearea aşa-numitelor „ arii de atracţie economică" ale târgurilor şi oraşelor. În perioada în discuţie. 1856-1859: Bran. 1982-1983. a cererii şi a ofertei. p. Funcţia centrală a târgurilor a fost că au asigurat un anumit nivel de comunicare între sat şi oraş la nivel economic. funcţiei comerciale. 7 şi urm. 1850-1918. 1852-1886: Câmpeni.cimec. dezvoltarea acestor târguri în măsură să aspire spre statutul urban a fost mult împiedicată. Mai mult. 1852-1918: Drăguş (Făgăraş). Banat şi România. Răspândirea acestei forme de organizare şi de funcţie economică a fost reclamată de cerinţele pieţei. ca intermediară între lumea satului şi hinterlandul oraşelor mai mari. 389-399: spre exemplificare dăm doar câteva nume de localităţi ce au deţinut în această vreme titlul de târg: Brad. cum era şi firesc. 1852-1864: Suscni (Ciuc). un comerţ pasiv. 1852-1908: Cincu Mare (Braşov). p. o mediere în privinţa schimburilor comerciale pe arii mai largi. ca urmare a '• Ibidem. Aceste arii de atracţie s-au conturat încă din Evul Mediu. un comerţ activ bazat pe relaţii băneşti prin care produsele circulau potrivit regulilor pieţei moderne. Cu alte cuvinte. Iosif Marin Balog O fază intennediară în procesul expansiunii economice a unei regiuni dinspre rural spre atributele depline ale urbanismului a fost înregistrată la noi de expansiunea şi dezvoltarea unor aşezări cu funcţii eminamente comerciale. în cel de-al doilea caz. o creştere a comerţului şi a meşteşugurilor care au încercat să suplinească producţia de fabrică aflată abia la începuturile sale. în funcţie de realităţile şi necesităţile economice locale. Pe măsura 10 avansului modernizării.ro / www. altele devin pieţe de achiziţionare a produselor agricole sau chiar pieţe mărunte ce contau tot mai puţin din punctul de vedere economic. 9 Era libertăţii comerciale şi industriale inaugurată de legislaţia din anii 1850-1851 a determinat. '" Rodica lrimescu-Andruş. mai mult. În analiza sa asupra dezvoltării reţelei urbane în Ungaria. 1874-1885: Sănn~u (Mureş). Ea considera că în delimitarea localităţilor urbane de cele rurale criteriul de bază era îndeplinirea unei funcţii centrale. a sporirii necesităţilor lumii rurale în materie de produse manufacturate. 1869-1878: Cetatea de Baltă. exigenţele economice au reclamat o specializare tot mai clară a târgurilor. 1869-1872: Varhegy (Ciuc). 1852-1884: !ghiu (Alba). cea de piaţă pentru un anumit hinterland. Au luat fiinţă astfel numeroase târguri în localităţi mai mari sau mai mici . S-a ajuns chiar să se considere că târgurile care nu şi-au depăşit condiţia sau decăzuseră reflectau mai degrabă o realitate de subdezvoltare economică. iar pe de altă parte. Lista târgurilor din Transilvania. Bacskai Vera a acordat rolul prioritar pieţei. mai ales.

op. împărţindu-şi acest rol cu oraşe precum: Turda.ro / www. Astfel. la rândul lor. concurenţa dintre aceste centre şi angrenarea lumii rurale în noile circuite creşte în intensitate. Pe măsura avansului industrializării şi al căilor de comunicaţii. orientate spre producţia de cereale. care cuprindea. o primă zonă. oraşul Odorheiu Secuiesc îşi contura propria arie de atracţie ce cuprindea cea mai mare parte a scaunului respectiv şi scaunul filial Casin. p. lemn şi alte materii prime specifice. cic . pe măsura dezvoltării oraşului Târgu-Mureş sub aspect demografic şi urbanistic. legume şi zarzavaturi. Gheorghieniul devine cea mai importantă piaţă de vite din zona de răsărit a Transilvaniei. punând în contact o zonă mixtă complementară: zona defileului Mureşului. pentru această zonă. În scaunul Odorhei. scaunele Ciuc şi Casin. principalul centru meşteşugăresc şi apoi industrial. Turda. pentru târguri. Aşezări de o mai mică importanţă îşi conturează propriile zone de atracţie: Reghin. Din punctul de vedere economico-geografic zona reprezenta o îmbinare între potenţialul agricol al zonei de podiş din comitatele Cluj. Dumbrăveni. în acelaşi timp.cimec.. Astfel. Zalău. În zona Trei Scaune ariile de atracţie erau împărţite de Târgu Secuiesc şi Sfântu 14 Gheorghe. specializată în comerţul cu lemne şi animale. Practic. Dacă încercăm o împărţire a Transilvaniei din punctul de vedere al ariei de atracţie economică a marilor oraşe. Mediaş. şi satele din jurul Reghinului. Dăbâca şi Szo~nocul Interior şi zonele de munte din nordul Munţilor Apuseni furnizoare de produse animale. cea mai mare ca întindere. dar se resimţea şi o intensitate a atracţiei marelui centru care era Braşovul. de 11 circa 50--60 km.ro . aceste din urmă oraşe aveau.Arii de atracţie" şi re\ele de relaţii economice îmbunătăţirii şi modernizării posibilităţilor de transport şi comunicaţii. dar mai ales ca urmare a sporirii funcţiilor lor economice şi a sporirii atracţiei exercitate faţă de lumea rurală. 12 Reghinul îşi conturase propria arie pe Valea Mureşului. urmare a sporirii activităţilor comerciale ale armenilor. la începutul secolului al XIX-iea „aria de atracţie" era de circa 20 km. constatăm o distribuţie interesantă a acestora şi. Ibidem. 227. p. . ar fi zona nord-vestică a Transilvaniei - zona Clujului -. alcătuind o rază de circa 20--25 km. existând numeroase interferenţe la nivel regional în funcţie de caracteristicile economico-geografice ale zonei. Odorheiu Secuiesc. 225. A doua zonă ca întindere era reprezentată de zona Târgu-Mureş. Dej. fapt dovedit şi de creşterea demografică destul de semnificativă a oraşelor Turda. 14 Pâl Judit. între care cea mai evidentă este că nu a existat o arie dominantă din punctul de vedere al puterii şi potenţialului economic. 39 http://tara-barsei. Gherla şi Dej. 231. pe lângă satele din scaunul Mureş. Procesul de urbani=are în scaunele secuieşci în secolul al XIX-iea.. 13 La rândul lui. Astfel. În deceniile de după 1860 se constată o structurare şi mai evidentă a acestor arii de atracţie. şi aşezări din comitatele Târnava. Gheorghieni. p. iar oraşul Târgu-Mureş "12 Pâl Judit. Clujul.612 locuitori în anul 1850. cu o populaţie de 19. 1999. oraşul Gheorghieni îşi creează o zonă de atracţie asupra satelor din depresiunea Giurgeului şi a satelor din zona Ciucului superior specializate în creşterea animalelor. 11 Astfel de specializări se perpetuează până astazi. Desigur că în acest areal nu era vorba de o atracţie exclusivă din partea oraşului Târgu-Mureş. De menţionat că această arie de atracţie se conturează mai evident în a doua jumătate a secolului al XIX-iea. Cluj-Napoca. dominată de cel mai important centru urban. micro-zone de atracţie care se interferau în zonele de margine. Sighişoara. asigurând nevoile de produse industriale pentru lumea rurală pe o arie extrem de întinsă. iar zonele delimitate de noi nu pot fi considerate „zone pure'". atât ca urmare a industrializării. Clujul era. Gherla. iar pentru oraşele mai mari. o serie întreagă de particularităţi.

129 în 1870. Alba de Jos şi de Sus. "' Vezi pentru numeroase detalii economice cantitati\'e: Bericht der Handels-und Gell'erbekammer in Krons1ad1 an das hohe K. schimb care se prezenta la cote ridicate în privinţa volumului produselor comercializate. Bucureşti. scaunul Arieş. Meşteşug şi comerţ la românii di11 sudul Transilvat11e1. care rămâne puternic concurată dinspre Târgu-Mureş şi Sibiu. din 9. Se conturează şi aici o serie de „centre de atracţie". Sub aspect economic şi comercial Braşovul era. Braşovul. cel mai important centru al Transilvaniei. Arhivele Nationalc. dovadă evoluţia sa demografică (3 . dar care cuprinde o zonă limitrofă restrânsă. În partea de sud-est a Transilvaniei prezenţa unui mare centru urban cu vechi tradiţii urbanistice şi economice. p.J de firme şi un număr de 168 de membri. o reprezenta sud-vestul Transilvaniei. a cărui dinamică economică şi demografică în procesul de urbanizare este redusă. Interesantă este situaţia localităţii Câmpeni. Iosif Marin Balog va deveni. Alte zone de atracţie au fost reprezentate de centre de importanţă minoră. Tablou cu membrii gren11u/11i român de comerţ levantin. 180. Fond nr. care supraveghea şi superviza din punctul de vedere economic întreaga parte de sud şi de est a Transilvaniei până în 1891. doc. ca urmare a dezvoltării mineritului şi a siderurgiei în comitatul Hunedoarei. 3 iunie 1850.loitre 1851. ca Aiudul.cimec. Re/arii economice imre Ţara Românească şi Tra11silva11ia 18. 1853. Tot aici îşi avea sediul Camera de Comerţ şi Industrie. în 1850. Gremiul de comerţ românesc (levamm). 4. precum Baia de Criş şi Câmpeni. La fel. În zona Braşovului relativul dinamism economic se datora în bună măsură legăturilor economice cu piaţa din Principatele Danubiene atât în privinţa exportului. Făgăraşul şi alte câteva zone limitrofe de interferenţă. 27: Apostol Stan. 2. neexistând nici un oraş cu peste 1O./8-1859. fila 1-2. centru minier. 40 http://tara-barsei.869 în 1880). 16 i. principala placă turnantă a comerţului Transilvaniei cu Principatele Danubiene şi apoi cu România cel puţin până la războiul vamal din 1886-1891. ce controla 90% din comerţul en-gros de pe piaţa Braşovului şi care era compus. Bucureşti. anume Ţara Bârsei. 110-173: Eugen Pavlescu. în 1854. când va împărţi acest rol cu oraşul Târgu-Mureş.636 loc. comitatul Hunedoara. ca unnare a industrializării. îşi pierde din importanţă. Situaţia de slabă dezvoltare economică a zonei se va perpetua până spre sfârşitul secolului al XIX-iea. singurul centru urban este Alba-Iulia. sub aspectul extinderii sale. des Handels und / "erkehrsoerltd/tnisse im . aici îşi avea sediul cea mai importantă companie de comerţ din Transilvania. Gremiul de comerţ levantin (românesc). cel mai important centru economic şi financiar din estul Transilvaniei. Abrudul. Direc(ia Judeţeana Braşov. De asemenea. 1973. Kronstadt. 1970. Şi Sighişoara îşi conturează o arie proprie. în „Studii şi materiale de istorie modernă". care îşi sporeşte rolul de localitate cu drept de târg după 1850. fondată în 1851. K. rezumată la activităţi comerciale modeste şi menite a realiza schimburile specifice de produse între spaţiul urban şi cel rural.ffentliclte bauten iiber den Zustand der Gell'erbe. pentru că reprezenta o funcţie de intermediere în privinţa comerţului între satele din Munţii Apuseni şi zonele de câmpie limitrofe. Este vorba despre o zonă cu un grad redus de urbanizare. cât mai ales în procurarea de materii prime. Braşovul a reprezentat şi un centru de iradiere a vieţii economice înspre zonele rurale din Ţara Bârsei şi Făgăraş până la marea restructurare care se va petrece o dată cu izbucnirea războiului vamal cu România.ro . IV. 20. contura o arie dominată de acest important centru de atracţie. respectiv. 15 Situat la răscrucea principalelor drumuri comerciale de legătură cu Principatele Danubiene şi cu Marea Neagră prin cinci trecători ale Carpaţilor. la mijlocul secolului al XIX-iea. dar slaba dezvoltare economică a oraşului după 1867 nu determină o conturare mai clară a zonei. p. Cea de-a treia zonă.OOO locuitori.ro / www. Ministerium fiir Handel Ge11•erhe und o. nr. când se va schimba parţial.

--. -·---------- 2 Fructe sudice şi poame 45.422 450.240 16 3 Tutun 4. Importul şi exportul Transilvaniei la 1850 prin vămile Braşovului Nr. 1928. Arpaşu) de Sus.000 de fl. 204 ş1 217. Cerce1ări asupra 1rec11/ll/11i comer1ul11i românesc. care avea în 1856 un capital de 155. crustacee şi alte animale de apă 51.395 13. p.618 176 . 32.cimec. . mâncat şi folosinţe tehnice 14.490 1.492 132. G.980 10 Produse animale pentru consum 14. deţinând ponderea şi în cadrul comerţului de export-import al Transilvaniei (vezi tabelul) şi surclasând din acest punct de vedere Sibiul. ----.----------·-------- I Mărfuri coloniale 74. Cârţa. şi apoi fabrica de hârtie. V. " Al. ale căror cifre de afaceri anuale variau undeva între IOOO şi 4000 de florini.041 6 Băuturi 47.ro / www. ···-······--·-· ·----. ca de pildă cea din Zărneşti.-. ulei pt.ro .din Br~şov.a.143 56.830. Gologan.499 li Animale de tracţiune 75. Import Export Felul mlirfii Florini v.490 161.130 51. p. Porumbacul de Sus. „Arii de atracfie" şiretele de relatii economice Se adăuga numărul relativ mare al stabilimentelor industriale de mărime mică şi mijlocie: fabricile de sticlă de la Bicsad.460 7 Peşte. Ţesătoriile erau cele mai mari stabilimente 17 industriale din zonă. ce producea în anul 1851 I 0.comerţul de fierărie şi manufacturi ardelene (în special cu mărfuri de Braşov) .a. -··--· -.113 TOTAL 1. crt.365 430 4 Grăsime. IV. 41 http://tara-barsei. a lui Constantin loanovici.743 4.850 12 Combustibil şi materiale de construcţie 2.comerţul cu cereale şi materii prime .208 28. Braşov. ------. Bărbat.952 17 N. în „Stud11 ş1 materiale. A PRODUSE NATURALE ŞI AGRICOLE . cea mai mare dezvoltare o avea comerţul. separat în 3 ramuri distincte: .270 5 Cereale şi alte produse ale pământului 201. şi un număr de 150-200 de muncitori 18 • Desigur.930 471 8 Păsări şi vânat 178 64 9 Vite tăiate şi pe picioare 1. Istorie".574 kg de fire.comerţul de vite Acest comerţ a avut o dinamică pozitivă ascendentă cel puţin pentru perioada 1850-1859. Fabrica de hârtie de la Zărneşli 1852-1872. 1962. Florini v.582 13 Alte produse naturale şi agricole I 7. .281..

Al doilea fenomen este legat de schimbarea rutelor comerciale de la Braşov la Galaţi şi Brăila. încât. se trece la plasarea capitalurilor în producţie. orientat cu precădere spre exteriorul arcului carpatic. Bărbat. l 858. TOTAL 1. XVI. perle naturale.650 L TOTAL GENERAL 3. din acest punct de vedere. Revistă de istorie··.070 - 8 Metale nenobile. metale nobile 6. Brăila. 1. El se reflectă şi în scăderea.958 - 6 Minerale 204 233 I 7 Pietre preţioase. Trebuie subliniat însă că Braşovul se baza pe articularea.091 1. Braşovul dispunea de o viaţă socială intensă susţinută de bunăstarea negustorilor. 19 Nu în ultimul rând.556.ro .458 10.812. p.740 244.330 12 Obiecte literare şi artistice 2.100 15. ulei pentru utilizări tehnice 2. 1857.796. Târgovişte etc.345.: vezi şi Al. a unui intens comerţ de tranzit.844 2.120 4. răşinuri. În condiţiile unui ritm lent. Galaţi. Sibiu. aproape simultan cu '" Adressenbuch der vor=iiglichen Handels-wrd Gewerbsleute in der Wa/aclrei. Kronstadt. De=voltarea şi decăderea ultimei grupări de negustori de intermediere ai Braşovului în secolul XIX. A. 934.. ceea ce reflectă un fenomen cert de modernizare şi de pătrundere a relaţiilor concurenţiale de piaţă şi în acele regiuni care erau odinioară debuşee ale comerţului de intermediere. Handbuch der Landeskunde Siebenbiirgens. Iosif Marin Balog B OBIECTE INDUSTRIALE I Articole medicale şi de parfumerie 5. în condiţiile deschiderii navigaţiei vaselor cu abur pe Dunăre.748 2.969.021 .753 li Fabricate 20. brute şi semi-prelucrate 200 96. în . „aria de atracţie" a acestui centru se extinde pe un spaţiu larg dincolo de munţi.032 I 9 Produse brute: lână.387 2 Produse chimice 1.ro / www.480 4 Gume. În 1869 lua fiinţă prima şcoală comercială la nivelul Transilvaniei. cu 50% a firmelor româneşti specializate pe comerţul de intermediere (de la I03 la 56) şi în o creştere de peste patru ori a finnelor axate pe comerţul local (de la 20 la 95). în decurs de 20 de ani.638 2. Druck von Johann Gott. dar sigur al decăderii comerţului de intermediere. pag.325 200 5 I Materiale de legat 1. 1963.170 2. încă din veacurile trecute.643. 291-294. 37 p. Moldau wrd Bulgarien.997 3 Vopsele 51. Studii.217 10 Fire 164. fapt demonstrat de numeroasele firme deţinute de braşoveni în oraşe precum Bucureşti. 42 http://tara-barsei.602 Sursa: E.cimec. piei. blănuri etc. Bielz.

1996. ed.). Sadu ( l. Se instituie numeroase noi tipuri de articulaţii ale relaţiei dintre sat şi oraş. Păcală. respectiv.3 15 locuitori la 1850.422 loc. Orlat ( 1. A Magyar Korona Ors=agaiban neps=amlatas eredmenyei a has=nas ha=i Âllatok kimu1a1asaval egyliu. acest sistem de relaţii la nivelul micro-regiunilor economice cunoaşte o restructurare.). acest sistem a continuat să funcţioneze fără mari diferenţe faţă de deceniile anterioare. Se constată în această perioadă o reorientare spre produsele forestiere şi spre materialele de construcţii (piatra) ca rezultat al schimbărilor economice şi mai ales al concurenţei. li. dar cu suficiente argumente în realitatea economică a vremii. Traian Rotaru._p. 1870. 1915. după cum vom vedea. Răşinari (5. interesant de urmărit în privinţa raporturilor pe care procesul de modernizare economică le creează la nivelul interacţiunii dintre sat şi oraş. Cea de a şasea zonă o constituia nord-estul Transilvaniei. coord.690 în 1857. Recensământul din 1850. 1930. Braşov. Pest. unele general valabile. implicit. Maramureşul. Din acest punct de vedere. altele specifice realităţilor locale induse de noua ambianţă economică. 145-156. p. la 185721 • Aria de atracţie a acestui oraş se concentra în mare parte asupra satelor din Mărginime: Sălişte (4. 25 Desigur că împărţirea sus-amintită este mai degrabă o ipoteză de lucru. între care lipsa accesului la reţeaua de cale ferată şi marginalizarea zonei de către politicile economice guvernamentale le vor menţine la stadiul de aşezări rurale.214 loc. al treilea ca mărime. însă. pe măsura avansului societăţii industriale şi al comunicaţiilor. Cluj. Năsăudul. respectiv.). coord. Tilişca (2. tinzând multe dintre ele spre un statut de aşezări urbane. sub aspect cantitativ şi care pot fi în măsură să susţină modelul propus de noi. Dacă. având 15 . după Braşov şi Cluj. '' V. Aceste localităţi au avut privilegiul de a fi legate de căi de comunicaţie cu Sibiul. Mărginenii în viaţa economică a Transilvaniei şi Vechiului Regat. Braşov.). 6. Sibiu. Traian Rotaru. '' I. a fost ceea ce s-a numit până în 1876 Pământul regesc. 318.626 loc. Însuşi oraşul Bistriţa cunoaşte ritmuri de creştere demografică sub media marilor oraşe: 5. în noile cadre ale modernizării şi industrializării. dar care. Poiana Sibiului (3.Arii de atractie" şi reţele de relaţii economice întemeierea Asociaţiunii pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români conduse de protopopul Bartolomeu Baiulescu. O zonă care cunoscuse o dinamică aparte în privinţa modernizării în timpul existenţei regimentelor de graniţă (până la 185 I). dominat urban de oraşul Sibiu. 20 O altă zonă la fel de restrânsă.823 loc. pentru intervalul 1850-1875. 21 a II-a. Lacea. comerţ a cărui ultimă etapă de înflorire se consumă în timpul derulării convenţiei vamale cu România ( 1875-1885)23 . va cunoaşte un ritm de dezvoltare mult mai ponderat şi. transformările economice din anii 1850-1875 vor schimba direcţia acestei evoluţii ca. 43 http://tara-barsei. în . 1997. ce grupa satele foste grănicereşti de pe Valea Ilvei şi Sălăuţa până la graniţa cu Bucovina şi.:rara Bârsei". zona Mărginimii 24 Sibiului prezintă un caz aparte. grupând pe de o parte satele de pe Valea Bârgăului. Haşeganu.). la 1857). având ca principal centru urban de atracţie oraşul Bistriţa.406 loc. în 1850. dar de un mare dinamism. în măsura în care sursele o permit. Transilvania. urmare a unui complex de factori. 25 Vezi nota 21. Braşovul între anii 1871-1878.649 loc. 22 Erau importante centre rurale orientate în principal spre creşterea animalelor şi spre practicarea unui comerţ intens de animale cu România. Cluj.695 loc.212 în 1869. când în Transilvania sunt create precondiţiile necesare industrializării şi creşterii economice susţinute (self-sustained growth).435 loc.ro / www. ulterior. iar pe de altă parte. .. 1941. Recensământul din 1857. un grad de urbanizare scăzut. 7. '" C.ro . " Ibidem. Se impune o cercetare de amănunt în această direcţie care să ia o serie de indicatori şi să-i analizeze. dominată din punctul de vedere etnic de saşi. 21.cimec. Transilvania. Monografia comunei Răşinari. până spre anii 1890.

cimec. da. deoarece experienţa istorică trecută. în loc de încheiere. ne punem întrebarea în ce măsură această reţea de relaţii economice care a funcţionat în veacul al XIX-iea mai păstrează şi azi unele coordonate. poate fi utilă şi azi. Se pare că. 44 http://tara-barsei. fie şi pentru simplul fapt că istoria economică este un fel de laborator unde se validează sau se infim1ă teoriile economice adesea prea tranşante. într-o anumită măsură. care funcţionează deocamdată doar pe hârtie. dar care vor trebui să funcţioneze şi în practică.ro . Să ne gândim la aşa-numitele regiuni de dezvoltare economică propuse în perspectiva integrării europene a României.ro / www. care să ghideze într-un fel strategiile de dezvoltare elaborate la nivel regional. chiar dacă s-a desfăşurat într-o cu totul altă ambianţă. Iosif Marin Balog În fine. Credem că o analiză aprofundată de istorie economică realizată în cadrul mai sus-propus poate dezvălui concluzii istorice interesante.

Sextil Puşcariu. Ediţia beneficiază de un amplu studiu introductiv şi de un glosar de sfârşit care îşi propune să explice unele cuvinte cunoscute azi mai puţin. pomelnice. Candid Muşlea. sub semnătura lui Sterie Stinghe. nefiind preocupat decât de transcrierea textului. Asupra cronicii lui Radu Tempea s-au oprit în egală măsură istorici şi filologi: Nicolae Iorga. Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului a lui Radu Tempea prezintă sub formă de anale întâmplările bisericii româneşti şi ale capilor ei din anul întemeierii. cu un grad mai ridicat de acoperire a surselor unei epoci supuse analizei.cimec. 45 http://tara-barsei. note de Octavian Şchiau şi Livia Bol. 1969. spre exemplu. sesizabilă în ultimii ani. au putut putut fi descifrate sau reinterpretate de pe poziţii noi. şi cea din anul 1969. Acest exerciţiu de analiză a textului a însemnat o încercare prin care s-a urmărit aflarea unui răspuns la întrebările legate de modernitatea lumii transilvănene la sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea.ro . unui timp sau a unei probleme istorice. cu ajutorul unui instrumentar ştiinţific pe care cercetătorul de azi îl are la îndemână.ro / www.ISTORIA SFINTEI BIS)j. dimensiunile şi complexitatea reclamate de epoci precum Iluminismul. cele mai multe culese din documentele ce se aflau în arhiva bisericii: hrisoave. Un exemplu concret de astfel de text relevant pentru cristalizarea culturii şi gândirii politice româneşti moderne din Transilvania pe care s-a aplicat o cercetare de acest tip l-a constituit lucrarea lui Radu Tempea. studiu introductiv. glosar. Astfel. izvoade. a permis cercetătorului fixarea de obiective îndrăzneţe: desprinderea de noi concluzii. de la cuvinte. În egală măsură. Istoria sfintei besereci a Şchei/or Braşovului. Lucrarea a cunoscut două ediţii: cea din anul 1899. Editura pentru literatură. singura cronică în limba română disponibilă la acea vreme şi pe care Radu Tempea a transcris-o aproape în întregime. acest tip de cercetare se constituie într-o invitaţie adresată tuturor celor interesaţi de a se apropia de realităţile secolelor trecute printr-o scanare realizată la nivelul limbajului. recuperarea sau cristalizarea unor noi optici asupra unui spaţiu. Pentru intervalul 1659-1742 deja se merge mai ales pe presupunerea unor izvoare. Ţara Bârsei Ana-Maria ROMAN-NEGOI. 1 Radu Tempea. 1484.RICI A ŞCHEILOR BRAŞOVULUI OPŢIUNI DE ANALIZA A TEXTULUl 1 Diversificarea continuă a metodologiei şi tehnicilor de cercetare şi analizare a câmpului istoriografic. sau diferite mult ca formă de rostirea lor de acum. textul care se păstrează este în limba gemiană). Ioan Lupaş. Investigarea unei perioade pornind de la textele epocii. Tendinţa tot mai evidentă de investigare a unor astfel de intervale în durata lor lungă este impuf!erea efortului colectiv de cercetare. pe care acesta a scos-o în calitate de filolog. indice de nume. Punctele de vedere ale istoricilor şi literaţilor care s-au ocupat de această lucrare au ajuns la un acord în problema izvoarelor folosite pentru redactarea cronicii: pentru perioada anilor 1484-1659 a fost folosită vechea cronică a protopopului Vasile (azi pierdută. Ediţie îngrijita. Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului. respectându-se particularităţile limbii textului. şi până în anul 1742. În cadrul acestei ultime ediţii transcrierea textului s-a făcut după sistemul de redare interpretativă. anul morţii autorului. Bucureşti. a devenit o metodă frecvent folosită pentru înţelegerea atmosferei în care s-a gândit şi s-a creat. sub îngrijirea lui Octavian Şchiau şi a Liviei Bot. Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI RADU TEMPEA .

1933. în Cum scriem istoria? Apelul la ştiinţe şi de:voltările metodologice conteme_orane. utilizată în spectrul ei larg. că limbajul şi cunoaşterea se află într-o strânsă şi riguroasă legătură. concise. societăţi. Ana-Maria Roman-Negoi. Cronicari şi istorici români din Transilvania. în „Anuarul Institutului de istorie". plecând de la importanţa unităţii lexicale a cuvântului şi a rolului acestuia în construirea unui anumit tip de discurs. neexistând o tentaţie a interdisciplinarităţii. catolicesc (3 menţiuni în 2 Nicolae Iorga. hram. Editura Nemira. ce lasă să transpară efortul unei exprimări clare. Istoria lui Radu Tempea este o scriere-document cu care s-a lucrat în cadrul unui proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară . Ca metodă de lucru s-a optat pentru o analiză cantitativă. note. 46 http://tara-barsei. p. Ioan Lupaş. Iacob Mârza. voi. este dependentă de limbaj. Însemnările de fapte şi atitudinea cronicarului faţă de ele constituie un izvor preţios pentru prima jumătate a secolului al XVlll-lea. 1939. cit. 5 O astfel de analiză este capabilă să demonstreze pentru orice epocă că gândirea. '5 Ioan Lupaş. Laura Stancm. Antologie Tel Quel (1960-1971). formând astfel o verigă de legătură între istoriografia simplă. 23. istorie şi limbă. Alba-Iulia. episcop). Claj-Napoca. Braşov. fie ea empirică sau speculativă. 1998. majoritatea de origine slavonă: denominări ale instituţiilor şi purtătorilor de funcţii în ierarhia ecleziastică (beserecă. ediţia a li-a revă:ută. Craiova. operată pe un limbaj confesional. Alba-Iulia. construit pe termeni cu referire strictă la cadrul ecleziastic al vremii. Editura Aeternitas. Sorin Antohi. 6 Limba de redactare a lucrării este o limbă vie. Bucureşti. 1970. Arheologia cunoaşterii. specifică vârstei Luminilor. Iosif Pervain. '' A se vedea în acest sens Michel Foucault. astfel momentul prezentării reacţiilor românilor braşoveni faţă de Unirea cu Biserica Romei a determinat utilizarea unor noi denominări din sfera confesională: unit. Editura Univers. cronicărească şi istoriografia documentată. I. 44. Introducere. de racordarea sa la anumite tendinţe şi direcţii ideologice ale secolului.istorie. Cristinei-Ioan Roman-Negoi Ioachim Crăciun 2 . 2002. Bucureşti. cazanie). ceaslov. comună şi textelor vechi moldovene sau muntene. Laura Stanciu. obcină. Forţa şi valoarea cronicii lui Radu Tempea rezidă în limba ei. O dinastie de preoţi şi protopopi. Bucureşti. Semantică iluministă la Petru Maior. p. populară. Discursuri.de semantică politică iluministă în Transilvania în secolele XVII-XIX 3 . 7 Tema lucrării a determinat o selecţie atentă. Radu îempea. 188. Editura Univers. 1999. metode. catolic (o singură menţiune în toată lucrarea). papistaş.ce a urmărit dinamica gândirii politice la românii. Muşlea.ro / www. pe deplin explicabilă dacă ne raportăm la formaţia autorului şi la conţinutul lucrării. Istoria litera/Urii române în secolul XI'///: Candid C. 1980. denominări privind practica religioasă (acatist. preot. Pentru o teorie a textului. reprezintă dovezi directe ale gândirii şi practicii caracteristice segmentului românesc ortodox. filologie-. Editura Aeternitas. cit„ p. Consideraţii preliminare. op. Traducere. În fraza lui Radu Tempea se simte influenţa stilului cărţilor bisericeşti.ro . Radu Tempea. respectiv. Glosar de termeni. popă. limba românească veche. Discutarea unui anumit tip de subiect determină selectarea limbajului. I-11/1958-1959. Expunerea narativă se întemeiază pe o dublă tradiţie: cea orală şi cea a documentelor istorice păstrate în arhiva bisericii. Editura Institutului de Arte Grafice Astra. mitropolit. postfaţă de Bogdan Ghiu. 4 Acţiunile românilor braşoveni. 2003. Editura Academiei. 1 Pompiliu Teodor. Întreg secolul al XVIII-iea reprezintă o epocă în care simpla traducere şi deci uzitare a unui termen sau preferinţa pentru un anumit segment terminologic poate vorbi despre frecventarea unui anumit orizont cultural al celui care-l folosea. Bucureşti.cimec. Cronicile româneşti ale Transilvaniei şi Banatului. Ioachim Crăciun. XVII-XIX). antologie şi traducere de Adriana Babeţi şi 7 Delia Sepeţianu-Vasiliu. unire (unie).. Semantică politică iluminista în Transtlvania (sec. Exerciţiul distanţei._op. protopop. Istoria literaturii române. în special surprinderea reacţiilor faţă de momentul Unirii cu Biserica Romei sau faţă de dependenţa de conducerea săsească a cetăţii. fiecare încercând o sondare de pe poziţia şi cu instrumentarul specific propriului domeniu de investigaţie . şase generaţii de preoţi şi protopopi din aceeaşi familie. Ideologie. maghiarii şi saşii din Transilvania în segmentul cronologic menţionat.

cit. memorial (memoriu). Ţara Românească. ideea de unitate fiind raportată în primul rând la unitatea de credinţă. dacă putem vorbi de o încercare de deplasare dinspre confesional spre naţional într-o lucrare de istorie a bisericii. Avem de-a face. ioc. accepţie pe care o vom regăsi abia un secol mai târziu la Petru Maior. conferenţie. în apropierea marilor cronici româneşti semnate de Grigore Ureche. 1 Conţinutul lexical a reprezentat în cadrul analizei cel mai vizibil element care este în măsură să dea o identitate proprie. Laura Stanciu. având în vedere păstrarea liniei tradiţionale a limbii vechi. a lumina (2 menţiuni). explicite. Prezenţa cuvintelor de origine slavonă în limba literară a epocii este o dovadă mai mult decât evidentă a conservării tradiţiei. Sondarea textului lui Radu Tempea la nivelul limbajului reflectă continuitatea culturii transilvănene în care s-au amestecat influenţe orientale şi occidentale. în legătură cu care istoricii culturii şi literaturii române (ne referim la Nicolae Iorga) sugerează.ro . Ţara Muntenească. cât mai ales din lexic. evidenţiindu-se atât din construcţiile gramaticale. Prezenţa neologismelor nu este mare. a conformului (a confirma). pentru această vreme. gubernat (guvernator). volnicie-. cit. nu un spaţiu văzut ca o unitate. trecând direct la momentul Şcolii Ardelene. 8 Aspectul popular al limbii este cel preponderent. " Laura Stanciu. Sunt rezultate care ne determină să nu putem vorbi încă de o deschidere spre cultura occidentală la reprezentanţii acestui segment românesc considerat elitar. a proteştelui (a protesta/. op. Este o analiză din interior care poate oferi multiple posibilităţi pentru sondarea unei 11 scriituri: raportarea unui text al epocii şi a particularităţilor sale faţă de alte texte contemporane.aşezământ (înţelegere). un gol. biruinţă (stăpânire). Iacob Mârza. pentru începutul secolului al XVlll-lea. specifică fiecărui tip de discurs şi să vorbească despre felul cum au luat naştere fonnulele elaborate. deres. dar cele care sunt prezintă un interes deosebit prin forma lexicală în care se resimte atât influenţa limbii latine. Miron Costin. S-a încercat de asemenea o urmărire a prezenţei termenilor-emblemă pentru ideologia şi practica iluminismului timpuriu: luminare (termen folosit în accepţiunea de îndreptare spirituală prin biserică). Ţara Ardealului). Unul dintre aspectele esenţiale ale cronicii lui Radu Tempea îl constituie prezenţa cuvintelor cu sens arhaic şi popular . ca semn distinctiv al identităţii ortodoxe. cât şi a celei greceşti venite prin filiera cărţilor de slujbă. p. ţară (10 de menţiuni care indică o entitate distinctă. dajde. 47 http://tara-barsei. termen care nu cunoaşte accepţiunea de factor distinctiv al identităţii româneşti. în cazul de faţă. limbă (4 menţiuni). lumină (2 menţiuni).. raportarea la discursul istoric al timpului prin interogarea sensului atribuit în epocă termenilor.. zavistie. includerea versurilor în text sugerează din partea autorului un efort vizibil pentru depăşirea monotoniei stilului cronicăresc. efort ce conferă textului culoare şi care plasează lucrarea pe o poziţie importantă în istoria literaturii române vechi. 88. Termenii urmăriţi au fost neam (9 menţiuni în text şi toate cu sens etnic). omenie (o singură menţiune în text). luminat ( 16 menţiuni).cimec. 188. Radu Tempea . în istoriografia română modemă. decretum. ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ' Pompiliu Teodor. credinţa ortodoxă.ro / www. cu menţinerea unui caracter pur constatativ al identităţii. p. Sondarea textului a relevat în ce măsură putem vorbi de o cristalizare în direcţia preocupărilor naţionale. semn al stadiului de dezvoltare a limbii române de la începutul secolului al XVIII-iea şi al efortului autorului de redactare a unei lucrări uşor de înţeles pentru destinatarii ei. "' Ibidem. deliberatum (hotărâre).Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului întreaga lucrare). Aproape toate neologismele sunt utilizate într-o formă deosebită de cea de azi şi unele cu sens diferit: comision (comisie}. ° Radu Popescu sau Constantin Cantacuzino. p. omeneşte (nici o menţiune). 47. Prezenţa dialogului.

este semnul distinct al unei noi orientări în privinţa modelului cultural care va evolua pe toată durata secolului al XVIIl-lea. Această relaţionare este în măsură să ofere imaginea evoluţiei. Ana-Maria Roman-Negoi. Prezenţa lexicului de origine latină. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Textul cu care s-a lucrat lasă să transpară un început încă timid de instituire lexicală a politicului în gândirea şi practica românească din Transilvania epocii preiluministe. Cristinei-Ioan Roman-Negoi acestui segment românesc considerat elitar. împărat. Cluj-Napoca.ro / www. XVII-XIX)".cimec.ro . a pragurilor de trecere de la preiluminism la iluminism. " Alin-Mihai Gherman. Rezultatele analizei textului lui Radu Tempea trebuie privite prin relaţionarea cu rezultatele obţinute din investigarea celorlalte texte reprezentative pentru preiluminismul şi iluminismul din Transilvania. 57.2004. care şi-a propus reconstituirea cadrelor unor epoci pornind de la laboratoarele redacţionale ale creaţiilor.p. ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ortodoxe ce are în spatele său o cultură de sorginte orientală. denominări care vin să lămurească cadrele şi particularităţile politice care condiţionează desfăşurarea vieţii sociale în teritoriu. 12 Analiza lucrării lui Radu Tempea a reprezentat o componentă a proiectului „Semantică politică iluministă în Transilvania (sec. literatura română din Transilvania î11tre preilwninism şi romantism. 48 http://tara-barsei. fie că este vorba de un împrumut neologic sau de o actualizare a unui lexic latinesc de circulaţie regională. de la un model cultural oriental către unul occidental. domnie. Există o terminologie uzitată pentru istoria statului: crai. dovezi directe ale gândirii şi practicii politice în segmentul cronologic menţionat. văzută ca factor distinctiv şi ca punct de rezistenţă în faţa provocărilor unei culturi diferite. domn.

Genealogie şi Sigilografie. cu lucrarea Familiile boiereşti române. partea a II-a. 1899 şi Familiile boiereşti române. 1930). cu studii de genealogie a boierimii moldovene . valoroasă prin documentele reproduse şi prin informaţiile bogate. autor al lucrărilor Date istorice despre familiile nobile române (partea I. înrudirile care se stabilesc între persoanele unei epoci date. Ţara Bârsei Aurelian ARMĂŞELU GENEALOGIA FAMILIEI NICOLAU ÎNTOCMITĂ DE AUREL A. cu Albizii şi Paleo/ogii.cimec.Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. 1906) etc. de asemenea. Genealogia a 100 de case din Ţara Românească şi Moldova. istorie şi genealogie (după izvoare autentice). a tuturor claselor 1 · din trecutul nostru. Gheorghe Bezviconi (1910-1966. 1919). 126. Bârlad. 1941-1943). Gh. cu Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino. 1904-1907. Bucureşti. reprezintă un instrument deosebit de util pentru istorie prin 1 datele pe care le pune la îndemâna cercetătorului. 1943). 1892. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. După opinia sa. precum şi rolul pe care aceste înrudiri îl joacă în desfăşurarea unor evenimente istorice" . 1887). Vălenii de Munte. când se cercetau actele de proprietate înfăţişate de diverşi beneficiari. 1913-1916). cu Despre originea şi transformările clasei stăpânitoare din Moldova. Bucureşti. genealogia trebuia să tic un auxiliar al istoriei. Nicolae Iorga (1871-1940). 1978). Bucureşti. Florescu (1893-1976. Marcel Romanescu ( 1897-1955. la Bucureşti. MUREŞIANU LA 27 NOIEMBRIE 1935 Genealogia. Editura Ştiin\itică şi Enciclopedică. Studiu genealogic.vezi în Enciclopedia istoriografiei româneşti. În domeniul studiilor genealogice s-au remarcat în acest sens Dimitrie Cantemir (1673-1723). prin adunarea unui bogat material arhivistic referitor la vechile familii nobiliare româneşti din Ţara Făgăraşului. gen. În România au existat preocupări genealogice încă din cancelariile medievale. Drumul o dată deschis a fost urmat de mari erudiţi.ro / www. Ghibănescu ( 1864-1936. care a alcătuit în jurul anului 1787 Genealogia Cantacuzini/or 2 . 1982. În Transilvania s-a remarcat Jon Puşcariu ( 1824-1911 ). 1911. Bazele ştiinţifice ale genealogiei pe tărâm românesc au fost puse de Ştefan Dimitrie Greci anu ( 1825-1908). 1912-1913). Bucureşti. cu Boierii mărgineni din secolele XV şi XVI. cu Originea Huşi/or. printre care putem enumera: Ioan C. Seria l-a. în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga'". Sibiu. 1895) şi Fragmente istorice despre boierii din Ţara Făgăraşului dimpreună cu documente istorice. Filitti (1879-1945.ro . Arhiva genealogică. Radu Rosetti (1877-1949. care îi conferă uneori caracter de cronică. Studiu genealogic cuprinzând neamurile Doamnei Maria din Mangup. 49 http://tara-barsei. autorul lucrării Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti (3 voi. a Comisiei de Heraldică. Bucureşti. în „Hrisovul". nu fără a aminti însă înfiinţarea în 1970. fondatorul primei noastre reviste de specialitate. Bucureşti. Octav George Lecca (1881-1957). O istorie de familie. ca ştiinţă ce studiază „naşterea şi evoluţia neamurilor şi a familiilor. publicată abia în 1884 de Cezar Bolliac. politicii şi culturii unei societăţi la un moment dat sau într-o anumită perioadă de timp. prin îns~mnările pe care Ie-a tăcut despre boierimea moldoveană. Bucureşti. şi banul Mihai Cantacuzino (1723-1793). p. Cercetătorii români au fost prezenţi la Congresele ' Dieţionarul ştiintelor speciale ale istoriei. George D. Sever Zotta3 (1874-1943. Bucureşti. (* ** Enciclopedia istoriografiei româneşti. „un mijloc de cercetare a istoriei sociale". Sibiu. cu rezonanţe în sfera socialului. nu numai al boierimii . I-IV. Încheiem aici incursiunea în ceea ce priveşte cercetarea din domeniul genealogiei.

sunt extrase din lucrarea Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. decedat pe la 1740. dar în urma obiceiului acelor timpuri ea primi şi alte porecle. după cunoştinţa noastră. 4 Despre vechea şi distinsa familie braşoveană NICOLAU. sub formă de listă. avea să scrie cu entuziasm istoricul Aurel A. ln anul 1723 apare pentru întâiaşi dată (în registrele de dajdie ale Braşovului) între locuitorii uliţei „Ecaterinei".a. menţionată mai sus. care avea să numere în rândurile sale oameni de seamă ai trecutului nostru. 13) descris de Aurel A. principiul clasificării zecimale. nr. din această ilustră familie) în lucrările sale. Helsinki.). lucrare publicată pe internet la adresa http://www. axându-se în special pe ramura lui Radu Nicolau. Htm. În unele cazuri. avea să-şi întregească opera prin realizarea unui arbore genealogic (care. 4. 1972. dar ne-am permis introducerea unor semne de punctuaţie. ca metodă. Aurelian Armăşelu internaţionale de ştiinţe genealogice şi heraldice (Liege. 1906).Scheiu. pe parcursul a 2 veacuri şi 8 generaţii. Tot din familia aceasta era şi ' Adina Berciu·Drăghicescu.aferente arborelui genealogic . Tatăl namesnicului Braşovului. Lisabona. 1974. Soţia: Jupâneasă ZAMFIRA DUTCULEASA (decedată în 16 martie 1762). nume sub care o întâlnim mai ales în documentele româneşti şi sub care fii lui Nicola Duma·Făgărăşanul sunt cunoscuJi şi Ia Braşov. 50 http://tara-barsei. vezi Doc. cumpărând casă şi grădină în uliţa „Ecaterinei'' („Furcoaiei"). 2. Braşov. Numele originar al familiei fusese Duma. Decedat înainte de 1730. în mai multe deputaţiuni la domnii principatelor române şi la episcopii sârbeşti. N°7 din 1734 al Arghivelor oraşului Braşov.ro / www. inclusiv inadvertenţele care apar pe parcurs în privinţa numelor. 1984. 314-334. Am reprodus forma originală a textului. Donaţia Dogariu. în vecinătatea casei „voevodale" (a Brâncovenilor) şi Nicola Făgărăşanu (Fogaraschan). În anul 1734 „Inspector de vamă în Sibiu". 1986 ş. IANACHE DUMA: Amintit în anul 1744 ca membru al „Companiei Grecilor" din Sibiu (N. DUMA: dintr-un ram al familiei care primi nobleţă austriacă. Aşezat mai întâiu 6 la Făgăraş unde. unibuc. Mureşianu. p. Iorga: Scrisori şi inscripţii ardelene. NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL 5 : Poreclit şi „DUTCA". la rându-i. Întemeietorul ramurilor DUMA şi DUMOVICI. în care calitate este trimis în anii următori. arborele genealogic (vezi anexa - D.A. „Mantinspector'· von DUMA.N. Venit în anul 1709 din „Părţile Turceşti" . Radu\ Duma: Amintit mai întâi în anul 1723 ca „gociman şi jurat al bisericii Sft. 1982.ro . folosind. În anul 1722 se mută cu familia la Braşov. 1976. 1931. s~ şi căsători. 3. familia Nicolau. promovatori ai culturii oraşului Braşov. poreclit asttel după oraşul din care venise şi după numele de familie al so)iei sale Zamfira Făgărăşanu (înrudită şi cu străvechea familie fllgărăşană a Vineţienilor (Monede Veneţia). Prezentăm. dimpreună cu GHEORGHE HÂRS şi ENACHE ST AMA. 4. pentru a facilita lectura.lnchen. respectiv în anul 1935. Madrid. . în cele ce urmează. Arhivistica şi Documentaristica. Bucureşti. Mi. voi. ro/eBooks/istorie/arhivistica/ I lcapYI. Generaţia I 1. Mureşianu indică sursele de informaţii care au stat la baza elaborării arborelui genealogic. cât şi promotori ai economiei acestuia. Notele de subsol . " Ex terris turcicis. probabil. totdeauna cu numele Dwc11/easa. publicat în „Ţara Bârsei". DIMITRIE DUMA. Mureşianu (descendent. Câţiva ani mai târziu.J.cimec. Nicolae" din Braşov . între cari şi pe aceea de Dutcă. îndeosebi în articolul Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. doc. în vecinătatea caselor principilor Brâncoveanu. Londra. 11. Colecţia de documente a Bibliotecii Astra. nu a fost publicat) ce urmăreşte.

Iorga. 1932. I. " Mult mai mult s-au distins însa în viata culturală şi bisericească a Românilor braşoveni fiii lui Nicola sau Nicoliţa Nicolau. după „tabella" statistică întocmită din ordinul guvernului Transilvaniei în 20 iunie 1769 de către Magistratul Braşovului. Căsătoria a 2-a cu Dumitru Di ma. Anastasia. voi. Nicola. născuţi din căsătoria acestuia cu Paraschiva. Fraţii Zaharia şi Nicolae Nicolau sunt amintiţi şi în firmanul împărătesc din anul I 763 al sultanului turcesc dat ambasadorului Austriei. poreclit şi „DIMA DUTCĂ". 9 Generaţia a I/I-a 2. NICOLA NICOLAU 8 . Nicolae ei apar când cu numele de Dutcă. Simeon. căsătorit cu Docsandra. Soră cu Hagi Radu! Pricop şi cu .cimec. senator şi deputat la Târgovişte şi Bucureşti şi al d-lui Locot: Colonel Ştefan Dimitropol.. marei şi bogatei lor biserici. care. avea legături comerciale cu Viena şi Triest. RADU NICOLAU. IV E. iar fii săi au fost fruntaşii braşoveni Ion şi Nicolae (Nicolita) Dimitropolu.fii lui Nicola·· (ca Teodoru-Teodorovici. căs[ătorită] în 1786 cu Nicolae. fraţii Constantin şi Ioan Boghici. Simeon. Oameni de mare influenţă în treburile şcolare şi bisericeşti ale Românilor Braşovului. I. cari duceau case mari şi primitoare. fiul lui Nicola Nicolau. Fii lui Nicola Nicolau·' (Nicola Nicolaus' SOhne). căsătorit cu Ecaterina7 . ctitoră a două biserici româneşti din Ţara Bârsei. fratele arhimandritului mănăstirei Bezdinului şi episcop al Aradului. prima solie a fruntaşului staroste de negufători Hagi Gavrilă Hriste. 223. Fiii lui N. cum i se zicea în familie: Dumitru. 2. loannu-loanovici etc. Ion este străbunul regretatului avocat şi fruntaş \'asile M. Dimitriu-Dimitrievici. fraţii Zaharia şi Nicola Făgărăşanu începură a-~i zice şi a se scrie Nicolau. 2. 2. precum şi cu Ţara Turcească. căsătorit cu Paraschiva. 1. 2. Zaharia şi Gheorghe. Dumitrache. 1.. născuti din căsătoria acestuia cu Paraschiva. Scrisori şi inscripţii. născut 1763. adecă . ZAMFIRA. Genealogia familiei Nicolau DIMA-FĂGĂRĂŞANUL. Ei au fost decenii de-a rândul conducătorii vrednici ai Românilor braşoveni. nume pe care şi-l însuşiră pentru a se putea deosebi de număroşii Nicolai de atunci. fiica gocimanului Radul Pri cop. 1767. Nicolae.ro / www. 3. fraţii Zaharia şi Nicola Nicolau.ro . Nicolau a fost căsătorit cu Anastasia I. I) şi „Ţara Bârsei". şeful unei însemnate case de comerţ braşovene. care nu este menţionat de autor anterior în scrierile sale. Zaharia şi Gheorghe) figurând în literatura de specialitate ca fiind copiii lui Nicola.. 1721-1795. spre a se deosebi de vărul său cu acelaşi nume. fost prefect.. MARIA.). 2. căs[ătorită] în 21 Mai 1788 cu Ioan Ioanovici. Hagica Stana··. fiul lui Hagi Răuţ. care apare la Braşov în anul 1740 [Vezi o scrisoare a acestuia în N. 1. 1802. ln registrele bisericei Sf. Vezi testamentul olograf al lui Zaharia Nicolau din 3 Sept. din fruntaşa familie românească cu acest nume aşezată la începutul veacului al 18-lea la Braşov. ZĂHARIA NICOLAU. Nestor Ioanovici ( 1764-1838). fiica lui Hagi Dumitru( Ciurcu. când cu numele Nicolau. şi epitropii conştiincioşi ai vechei. din fruntaşa familie braşoveană. p. Urmând moda grecească şi rusească de pe atunci. Treimi din Braşov Cetate. 1794 (Ar. decedat 1837. I] Ge11eratia a II-a 2. căs[ătorit] în 6 oct. fiica lui Hagi Dumitru! Ciurcul (cel bătrân). 1723-25 lan. Nicolau au continuat la început afacerile tatălui lor sub firma . Braşov. N[I)COLA. baronul Pinklem. 3. decedată la 1824. se scria NICOLAE ZAHARIA. 7 " Cel din urmă. 2.este născut chiar a Braşov". 51 http://tara-barsei. Dimitropol. Proprietarii casei braşovene de import şi export „ZAHARIA et NICOLA NICOLAU". Dumitru N. au fost unii din cei mai de seamă promovatori ai c_ulturii poporului nostru din acest oraş. 1790 cu Paraschiva Şandru Hagi Şandru. copiii acestuia (respectiv. adică Nicola Nicolau . Iată una dintre inadvertenţe: în arborele prezentat apare numitul RADU NICOLAU. sora cunoscutilor filantropi braşoveni şi sprijinitori ai literaturii naţionale. fiica lui Hagi Dumitru) Ciurcul. Nicolae. Boghici. ctitor al bisericii Sf.

GHEORGHE. 2. DIMITRIE 10 . nu numai în anii turburi 1848-1849. 2. 5. 3. NICOLIŢĂ DIMITRIPOL. 3. n[ăscut] 1762. I. 3. NICOLAE. 1823 cu Eustatie Papp. a apărat cu energie pe Români. cea mai veche asociaţie de femei române din cuprinsul României de astăzi. Dimitrie Nicolau. I. căs[ătorită] în 4 nov. căs[ătorit] în 7 sept. 1. Şi-a luat. '" Numele său îl întâlnim în fruntea tuturor intreprinderilor naţionale ale Românilor la mijlocul veacului trecut. Aurelian Armăşelu 2. n[ăscut] 1765. Ioan Cepescul. Dimitrie S. la învăţătură o mulţime de tineri săraci români. 1802 cu Maria.ro . fiica lui Enea Cristu. născut 1792. căs[ătorită] în oct. fiica lui Petru Alexandru (Hagi Şandru) „represenztaus şi jurat al bisericii Sf. pentru a se deosebi de ceilalţi Nicolau. I. C. n[ăscut] I 770.ro / www. 3. 1. decedat în 1827. membru în Consiliul comunal al Braşovului etc. 3. 3. DUMITRACHE. ECATERINA. de la 1828 dascăl de l[imba] românească. Nicolae" din Braşov. care a fost şi unul dintre primii consilieri comunali români ai Braşovului. ZAHARIA. 3. căs[ătorită] în 18 Mai 1788 cu Hagi Dimitrie Botescul (Cununată de episcopul Ghedeon Nichitici). Prof. 2. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiana". decedat 24 august 1824. n[ăscut] 1794. căs[ătorit] în 8 februarie 1817 cu Maria Păuna. căs[ătorit] cu Anastasia. „Arhon birăul" Companiei Greceşti din Braşov. n[ăscută] 1770. Generaţia a IV-a 2.Major'' în Cherson. a fost una dintre puţinele românce din Ardeal decorate de Domnitorul României cu crucea . n[ăscut] 1786. 2. Fiii lui s-au stabilit la Ploieşti. 2. decedat în 1851. 2. 6. 3. univ. n[ăscută] 1803. I. 2. 2. Şef actual al familiei: Ştefan Nicolau. apoi avocat la Braşov. dar şi mai târziu. Nicolae. I. I. Se scria: ZAHARIA ZAHARIU. 3. căs[ătorit] în 3 mai 1797 cu Ecaterina. 2. 2. decedat 1822. n[ăscut] 1774. n[ăscut] 1797. împreună cu fiul său Constantin. 2.cimec. în aşa numita epocă constituţională. DUMITRIE. 3. ZAHARIA. dec[edat] 1872. mort copil. fiica clucerului Iordache Niculescu din Câmpina. n[ăscut] 1772. prof. n[ăscut] 1767. în Bucureşti. şi care a sprijinit pe lângă toate acestea. 1802 cu Ecaterina. comisionar de mărfi la Vama Timişului. decedat 1868. 2. înrudiţi sau streini. 3. fiica lui Radu Leca „reprezentant şi jurat al bisericii Sf. publicistului şi luptătorului naţional Iacob Mureşianu ( 1812-1887). 4. numele DIMITROPOL (ceea ce în greceşte însemnează: Fiul lui Dumitru). când a luptat şi pentru păstrarea autonomiei Ardealului. 2. soţia pedagogului. născut 1797. 2. Nicolae". med (sic!) la Iaşi. 2. 2. fiica lui Ioan Boghici şi sora nobilului Const. cu Nicola zis Hagi Răuţ. 5. JON (ENACHE) DIMITROPOL. 3. al primei rafinării de petrol din Ardeal. I. Soţia: „Maria din Bucureşti". 179 I cu Ecaterina. 2. 3. dimpreună cu fratele său. fiica primului ctitor al bisericii din Cetate. 2. ELENA. 1772 cu Pană Cemovodeanu. I. stabilit în Ţara Românească. decedat 1837. Fără descendenţi. „ofiţer în armata rusească sub numele: Zaharia Nicolaievici Ravici''. membru onorar al Academiei Române. Soţia sa Maria. 2. Cepescul este cunoscuta întemeietoare şi prezidentă a Rcuniunei Femeilor Române. 2. Fiica sa Sevastia. 2.. grecească şi nemţească la Şcoala Sf. 2. 1798-1824. 2. I. 4. I. I. căsătorită în 28 Mai 1822 cu Alex Azdeioglu din Constantinopol. În 1811 „Baruisens Batallions . ZAHARIA. decedată în 1848. fiica lui Mihail Alexovici. ANASTASIA. Căs[ătorit] în 2 Nov. născută I. 2. El a fost şi unul dintre primii petrolişti români şi întemeietorul. 3. 52 http://tara-barsei. n[ăscut] 1760. Boghici. I. Nicolau s·a ocupat mai cu seamă cu cultivarea moşiei sale de la Stupini şi a altor moşii luate în arendă sau primite zălog pentru împrumuturi însemnate date magnaţilor ungureşti. din prima căsătorie. 3. căs[ătorit] în 19 ian. I. NICOLA. GHEORGHE. pentru meritele câştigate în decursul războiului independenţei. I. Elisabeta·'. 6. Căsătorit cu LUXIŢA. ZAHARIA. IRINA. SIMEON.

ro / www. 3. 2. 3. 3. om politic. 2.ro . fără urmaşi. căsătorită cu un Trombiţaş (din familia nemţească). I. al I 8-lea). deputat şi senator în Târgovişte şi Bucureşti. 3. şi 2) inspectorul Damian SD. I. I. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiană". 2. I. 2. 3. 6. 1804-1873. 2. 3. din Reghinul Săsesc. 3. căs[ătorit] cu Maria D. I. 2. L[icenţiat] în medicină de la facultatea din Paris. căs[ătorită] în 1839 cu Gheorghe. 6. 3. I. profesor şi director al Gazetei Transilvaniei. 2. 3. AGAPIA. n[ăscut] 1810. 1815-1889. SEV ASTIA. Membru onorar al Academiei Române. 1824-1879. 1864 cu S. Cepescul. 2. 3. 3. 2. I. I. 1840 cu Luiza. căsătorit cu Eufrosina Munteanu. 3. I. 2. 53 http://tara-barsei. I. căs[ătorită] cu Vasile Arion. Nicolae. ION (ENACHE). boernaş şi fost magistrat în Câmpina. 3. ziditorul bisericii române din Reghin (de la sfărşitul sec. decedat în I 928. NICOLAE. agricultor. 2. Negreanu. 2. I. GHEORGHE. 1. CORNELIA DATCU. 2. I. stabilit la Câmpina. I. 3. n[ăscută] 1813. căsătorit cu Sultana. 2. căsătorit cu Alexandrina. 2. 5. 2. 3. I. 2. 3. 3. GHEORGHE. 6. 4.cimec. Dobreanu. 2. I. ION. I. MIHAIL. 3. întemeietorul şi proprietarul primei fabrici (rafinării) de petrol din Ardeal. necăsătorit. 3. I. 2. Ioan ( 1770-1855). 6. fost . L[icenţiat] în medicină. căs[ătorită] în 31 oct. 2. 3. mare proprietar în Reghinul Săsesc. I. 3. n[ăscută] I 866. epitrop şi curator al bis[ericii] Sf. NICOLAE. 3. CALIOPI 2. 2. 3. 3. 2. căs[ătorită] în 1881 cu Eugen Marianovici. dec[edat] 1906. ECATERINA. 3. I. I. necăsătorit. Fiica ei. căs[ătorit] în 18 febr. fost prefect. I. decedat în 191 O. 1831 cu Florea D. căs[ătorită] cu Nicolae. fiica lui Anastasescu şi a Tudoriţei din neamul boierilor Balaoriu din Ploieşti. n[ăscută] 1823.I 887). 3. I. 2. I. licenţiat în drept la Paris. descendentul marelui filantrop Marinovici. ALEXANDRU. proprietar şi fost primar al oraşului Slatina. 4. MARIA.speditor" la Vama Timişului în tovărăşie cu Dimitrie Cepescu. ANASTASIA. POLIXENA. decedată în 1886. fără urmaşi. PARASCHIV A. 6. preşedinte al şcoalelor din Blaj. apoi la Târgovişte.. Zoe. Generaţia a VI-a 2. 3. 4. 6. căsăt[ ori tă] I) Anastasie Constantin. I869-1918. I. Ianciovici. I. a fost soţia marelui filantrop braşovean Dim. 3. 3. 3. IULIANA. I. 3. căs[ătorită] I I oct. 2. 2. căs[ătorită] în 25 ian. 2. Alexandru Ceuşeanu. 5. DUMITRU. 3. n[ăscută] 1819. 6. 2. 6. necăsătorită. căs[ătorită] în 1840 cu Jacob Mureşianu ( 18 I 2. Juga de Bacia. I. fiica lui Ioan Radu Leca. din vechea şi nobila familie. Datcu. I. CONSTANTIN. 2. ELISABETA. 2. 1838 cu Gheorghe Marinovici. 6. ELENA. VASILE Dimitropol. 2. I. 3. căs[ătorită] în I 883 cu Dr. I. I. 3. EUGENIA. fiica lui I. I. decedat la Bucureşti. 3. I. fiul marelui filantrop braşovean Gh. Genealogia familiei Nicolau 2. Magistrat. Generaţia a V-a 2. 3. dec[ edată] 1902. fără descendenţi.

3. 3. 3. 3. 3. col. din care rezultă anii extremi între care putem încadra generaţia. I. Indicativul din cadrul generaţiilor. 2. I. vom prezenta o statistică întocmită pe generaţii. 2. NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL. 3. I. pe care l-am reprezentat cu indicativul D. Mureşianu.ro / www. format din succesiuni de litere verzale. Unnărind această logică. 3. fiul lui DNRSDSA-Aurel Mureşianu ( 1847-1909).Dimitrie (1798-1824). I. I. I. numele acestora şi descendenţa lor. fiul lui DNRS - Simeon (1765-1824). Mureşianu ( 1889-1950). Am pornit la drum considerând ca strămoş comun al primei generaţii un ipotetic Duma. I. I. ELEONORA.4 membri/1709-1762: D: Radu Duma. fiica marelui proprietar şi dezertat Pantelie Marinescu şi nepoata ministrului plenipotenţiar Penescu. 3. I. 2. ELENA. fiul lui DNRSDS .cimec. N. astfel încât numărul caracterelor constituie şi numărul generaţiei la care ne referim. fără unnaşi. AUREL MUREŞIANU. 2. 3. ce semnifică numele celui ce avea să stea la baza alcătuirii arborelui genealogic. 3. 2. 3. I. I. EDUARD. fiica lui DNRSD . căs[ătorită] cu ing. I. I. putem deduce. 2. fost în escorta regală. Comandantul Reg[imentului] de Călăraşi din Ploeşti. fost deputat etc. I. în Reghin. I. n[ăscut] 1917. Motos din Vaslui. 4. I. indicativul DN provine prin adăugarea particulei N. I. Ocrotirii Orfanilor de războiu din Ardeal (Secţie Sibiu). Constantin. văduva fostului preşedinte al „Astrei". 3. 6. I. I. L[icenţiat] în drept privat. n[ăscut] 1890. căs[ătorită] cu Mihail Arion. 3. I. n[ăscut] 15 iulie 1889. 2. căs[ătorită] cu colonelul M. Pentru generaţia a II-a. 3. Aurel A. 2. I. Generaţia a VII-a 2. n[ăscut] 1887. Căsătorit cu Elena. numărul de membri. şi anume Nicola Duma-Făgărăşanul. lt. ECATERINA (Catinca). 2. 3. Duma. I. lanache Duma 54 http://tara-barsei. I. Andrei Bârseanu (decedat în 1922). •Generaţia I . 2. 3. 2.Radu Nicolau.Nicola Duma-Făgărăşanul. I. I. fiul lui DNR. I. inginer agronom. I. Actuală preşedinte a Soc. I. 2. ALEXANDRU CEUŞANU (sic). I. ramura lui Aurel A. MUREŞIANU. În cele ce urmează. 3. I. AUREL A. 3. 3. decedat 1928. 2. 2. 3. 3. 3. 1847-1909. Căs[ătorit] cu Bohăţiel din Cluj/1930. Cu litere aldine am marcat membrii familiei cu urmaşi în schemă.Sevastia (1824-1879). I. ŞTEF AN. Generaţia a VIII-a 2. I. I. GHEORGHE. de la CFR. I. spre exemplu. ANA. este constituit din iniţialele prenumelui antecesorilor celor prezentaţi. Aurelian Armăşelu 2. d[ecedat] 1911. CONSTANTIN. fiul lui DN . I. fiul generalului de cavalerie Arion Brown. membru al Academiei şi Senator.ro . pe baza arborelui genealogic sus-menţionat.

RADU NICOLAU •Generaţia IIl-12 membri/1760-1851: DNZ: Nicola. Nicola. Paraschiva. 1804-1873. 1889-1950 VIII .6 membri/1887-1950: DNRDIPE . 1794-1828. Anastasia. 1767-18_. 1887-1928. Nicolae. Mureşianu. 1770-1851 •Generaţia /V-16 membri/178~1889: DNZN: Dumitrie. 1792.Ana DNRDIMI . 1824-1879 DNRSG .Eugenia.ro / www. . 1723-1802. Zaharia. 1797-1872. Zaharia. 1770 I 18_.Constantin. 1847-1909 DNRGDM .2 membri 1917-: •Generaţia DNRDIPEA . Gheorghe. 178~18_. 1762-1837. Genealogia familiei Nicolau II . 1721-1795. 1760-18_.Eduard. 1813-18_. Ion DNRSDC . Nicola Nicolau. 1810-1906.cimec.Ecaterina DNRSDS-Aurel Mureşianu. Nicoliţă Dimitropol.Maria. DNRG: Dumitru. 1890-1911 DNRSDSA-Aurel A. 186~_. Ion (Enache) DNRNN: Caliopi DNRSD-Constantin. 1819. 1917- 55 http://tara-barsei. DNRN: Nicolae. 1815-1889. Zamfira.8 membri/1847-1928: DNRDIP .-1910. Gheorghe. 1767-18_. 1798--1824. Simeon. 1869-19 I 8 •Generaţia VI.Cornelia Datcu.Elisabeta DNRGD . Anastasia •Generaţia V-11 membri/1810-1918: DNRDI: Polixena. Gheorghe. 1772-1827. Gheorghe. 1797-1822 DNZM: Zaharia DNRD: Ion Enache Dimitropol. 1765-1824. 1763-1837. Mihail.3 membri/1721-1802: •Generaţia DN: ZAHARIA NICOLAU. Irina DNRS: Dimitrie.Nicolae. Ştefan. 1774 DNR: Dumitrache. Zaharia. Elena. 178~1868. Elena.ro . Gheorghe. 1823-1902. 1803-1848.Eleonora DNRDIMIC. Maria. Ecaterina. Agapia DNRGA .Alexandru Ceuşanu •Generaţia VII. Ecaterina.-1928. Alexandru DNRDIM-Vasile Dimitropol. lulianal8_-1886. Elena. Sevastia.

m. în paralel. 1851. referitor la membrii familiei Nicolau. 1824. 1770. 1836. Aurelian Armăşelu Relativ recent. m. speditor Vama Timişului 29 . ---. 09. negustor în Braşov. m.ro / www. 1879 = 1840 Iacob MUREŞIANU. 37 Sevastia director liceu. director „Gazeta Transilvaniei". 24. 1801 E III 11 IV 37NICOLAU Dumitru Negustor Braşov. 1927. familiile Ciurcu şi Nica. 1906. m. 1820. 1868. autor şi 38 Nicola profesor. Spiţa unui neam din Ardeal. ---. Cepescu E V28 VI 33 Dimitropol Mihail Agricultor Câmpina= Sultana Anastasescu 34 Polixenia =Nicolae Chiriţoiu din Câmpina EV 32 VI n. 1767. . moşier la Stupini şi petrolist. 1798. m.= Anastasia Boghici „ n. Gene- Numele Prenumele Observaţii dentul raţia =Nicola NICOLAU DUMA. negustor.. în anul 1998.-- Ascen. Nicolae (Niculită) Speditor Vama Timişului E IV 38 V 30 Nicolau Nicolae Negustor şi profesor Braşov 31 Irina ! = Eustatie Pop. în editura Clusium avea să apară cartea lui Sextil Puşcariu. 1765. care prezintă. petrolist= Ecaterina (Catinci\a) 35 Nicolau Constantin Cepescu 36 Elena I = Gheorghe Ioan n. 39 Simeon = Ecaterina Petru Alexandru n. membru onorific al Academiei Române 56 http://tara-barsei. 1762. Prin înrudire cu familia Ciurcu apar periodic şi membri ai familiei Nicolau. 40 Zaharie =Maria Mimi din Bucureşti 41 Gheorghe n. şi. = Ecaterina Hristu „ n. = Luxita Niculescu E IV 37 V 28 Dimitropol Ion ( lenache) din Câmpina. negustor Braşov. neamul Puşcăreştilor. 1824. Cernovodeanu n. profesor şi avocat Braşov n. m. m. agricultor. negustor Braşov. = Maria Radu Lecca 42 Anastasia = Pană E. îngrijită de Magdalena Vulpe. -.cimec. Prezentăm în final un extras din acest volum. 1786.ro . 1723. negustor. m. = Maria E IV 39 V 30 Nicolau Dimitrie Păuna I. III 11 Ciurcu Paraschiva n. prin liste genealogice descrise amănunţit şi explicate.

1937. 1854 Luca de Pruncul EVl36 VII Ioan Maria din Bucovina = (I) Gheorghe Petranu. = (2) Elena (Linica) dr.cimec. 1861. Boltres . Orghidan. 02.. 1841.ro / www. profesor. Victoria = Gh.ro . profesor Braşov. Genealogia familiei Nicolau n. = Andrei Bârseanu. m. negustor Braşov 57 http://tara-barsei. = 8. membru al EVI35 VII 67 Nicolau Ecaterina Academiei Române 68 copil - 69 copil - n.

.\ '-..! ' .„.f~ti.. \'. E o --------::.: "'<:: Eleonora ..„.i_h_aria Nicolau I Nicola ~icolau ' Radu Nicolau ·----~~.L__ _ ..nti1! _! Ştefa1:_L_i. :3 ~·-· ·. l'1 ... ~"' :-= ~ ~ Y.------ ----~ - "- / ~ -~--::::-- . u = :.!~J\~e _ L_..'1_U_Ş~~!1~~ I '<::l ~ s... <J ..(\..-: ""f I u __~ i 11\...~. ! .. 1 rtl f--.:....·------ _____z_. /\) .ro / www..-~::____ ./.. ·------~ ----·····-------··-- i L~~!~C~~~1ili~şi~~~~: I Alexandru : L~~.„..!~'..I c. 8 1~-= I 5 f~ ·c.. .-\~ :~ ).. ___ --~-„ r··~~-~r:-1-~~u1·cşianu 9a___ jAJemdm : Vasile ~:=~~~~t<~:noo J l_Const. Nicola Duma Făg~::~şanul Duma U<Ula~he Duma ~-~~---.r.=:'>-. .~-.. .~--.he i o rn- !-D-.rţ:..ro V) .. '.. = -~ "' O) ~ -~ I i ~ -.. · fra<lui ffu111~1__ .______ ..cimec. ""-.::. ~-'\·---~---·· z <1 u . ----~ ~~-:------ LNi<:~<l=@.. E -< c:: -~ J ~ 11~! 1 i._. ._(J ----tr'-.~iit'. . -. ~ ·•··-·-. "'c . \ ~~l 1 A u ::l :."~~f~i~ola : Şimeon A1~as1a~~>Z~ri..':: "' I I <!'.fiZam~iina Îi~r:-im7e~rghc: j {1. H 'I ]I 11~ .l -Oo o ~ 0 ~ d "61 ~ < ·~ ..· ._. ~ ~ ~ "''-' > ~ ·c" '-' 51.d_uard 00 http://tara-barsei.J 8 I/.-----'11.-··--'----· .·-----=-.. "' \ [L' ---~-_.

. 59 http://tara-barsei. 2000: Ioan Georgescu. Bucureşti. 1963. în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai'". 1944. adică a determinantelor profilului psihologic ale personajului istoric. 1942: Iosif Pervain. Braşov.).ro / www. Braşov. Din pole1111ca lui I.ro . considerăm că punem bazele reconstituirii cât mai veridice a celui care a fost Aurel Mureşianu. perioada practicii avocaţiale la Viena. Dr. 125-134: Augustin Bunea. 1909: Sanda-Maria Buta. 317-320: Ion Breazu. Din bibliografia dedicată lui Aurel Murcşianu amintim doar câteva titluri: Valeriu Branişte. p. Schuselka etc. tipul de filtru interpretativ la care au fost supuse scrisorile vizate a dus la pierderea din vedere a trăsăturilor de caracter. Li1eralura Transilvaniei. Comribuţitmi la isloricu/ Memorandului. Slavici cu Aurel Mureşianu şi G. p. Dr. 1938: Emil Micu. Amiflliri din închisoare. Bucureşti. seria Phil. Aurel Mureşia1111 şi Memorandu/. Braşov. Aurel Mureşianu. Aurel Mureşia1111 şi mişcarea memorandislă.cimec. 1972. 93-102. unchi). Sibiu. Prin publicarea integrală a scrisorilor şi telegramelor adresate de tânărul braşovean familiei sale (părinţi. colaborarea cu F. p. Viena. Bariţ. Aurel Mureşia1111. · Din raţiuni editoriale vom da publicitătii doar primele 20 de scrisori. Ţara Bârsei Valer RUS CORESPONDENŢA LUI AUREL MUREŞIANU CU FAMILIA SA PĂSTRATĂ ÎN ARHIVA MUREŞENILOR ANII DE ÎNCEPUT: 1864-1877 (1) 1 Personalitatea lui Aurel Mureşianu ( 1847-1909) a fost făcută cunoscută opiniei publice româneşti prin câteva lucrări cu caracter mono-/biografic 2 • Cu toate că perioada pe care ne-am propus să o analizăm este cunoscută în liniile ei importante (perioada studiilor la Blaj.

către tată. către tată. telegramă către unchiul Costi. 1872. 4271 33. 1867. 21 iulie . 1875.Viena.Viena. ianuarie . 6 februarie . către tată. 1867. 30 mai . 1870. 8 noiembrie . 4197 31.Viena.Viena.ro / www. 4200 38. 4208 4. 28.Viena. 4257 11.Viena. către tată. 1873. 1866.Viena. 3 decembrie .ro . 1872. 1875. 8 decembrie . 11 martie . Valer Rus Documentele supuse cercetării se ordonează cronologic astfel: I. 1871. 4265 60 http://tara-barsei. 420 I 39. către mamă.cimec.Bucureşti.Viena.Viena. 6603 2. 20 iunie . către tată. 1866.Viena. 4195 29.Viena. 1869. 1868. 7 decembrie .Viena. 1875. 4193 26. către tată. 2 decembrie . către mamă. 30 octombrie . 4188 21.Viena. 4187 18. telegramă.Viena. 4260 23. 4264 40. 7 aprilie . către tată. către mamă. 4256 9. către mamă. 4192 25. telegramă către unchiul Costi. incomplet. 9 decembrie . 1872. 1875. 1870. 4180 6. către tată. 1875.. către mamă. către mamă. 4207 13. 29 decembrie . către tată.Viena. 1876. către unchiul Costi. 1874. 4198 36. 11 aprilie . 5 iunie . 4270 17. către tată. 1873. 16/28 mai . către tată. 30 şi 31 decembrie . 4185 15. IO august . 1876. 4199 37. 1867. 14 februarie .Viena. către tată. 29 aprilie . 10 aprilie . către mamă. 4269 28. 4262 34. către tată.Viena. 1873. 4183 8.Viena.Viena. 1871. către tată. 1876. 5 iulie. 1870. 1872. 6 decembrie . 4258 12. 2 aprilie . către un văr.Viena.Brunn.Viena. 4202 41. 25 martie . 22 iulie . către mamă.Viena. 4186 16.Brunn. 4196 30. către tată.Bucureşti. 4178 3. 1875. Vinerea Mare . 1870. către tată. 6 decembrie . 1867. către tată. către mamă.Viena. către mamă.Blaj. către tată. 23 decembrie . 2 octombrie .Brunn. 4189 20. 1871. 18/6 (sic) august . 4191 24.Viena.Viena. 5 ianuarie . 1874. 16 octombrie . către mamă. 1870. 4263 35. 4181 7. către tată.Viena. 4261 32. 4194 27. 1867. către bunic.Viena.Viena.Viena. 4190 22. 1866. 1870. 1870. 4182 10. către tată.Viena. 4259 19. 4179 5. către mamă. 1864.Viena. 30 noiembrie . I decembrie . 31 decembrie . către tată. către tată. către unchiul Costi. către tată.Viena. 1866. 1873. martie . IO august .Viena.Viena. 4184 14. 23 octombrie .Viena.

13. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa 42. Această distribuire este una naturală. 4267 Din: Blaj . Total: 47 documente 3 • Printre concluziile care se evidenţiază în urma studiului documentelor se impun atenţiei câteva.3.000 de florini.2. în timpul războiului austro-prusac. 20 decembrie . întinsă pe perioada a 13 ani. 15 decembrie . 4202 44. unchiul Costi -4. cifrat la circa 50. 4266 46. ambii părinţi . dezastru în care a fost implicată şi familia rămasă la Braşov. 25 ianuarie . În încheiere ne exprimăm speranţa ca editarea acestei corespondenţe să folosească la realizarea unei mari monografii dedicate personalităţii lui Aurel Mureşianu. Dragostea purtată mamei este evidentă în grija avută de fiu de a-i adresa scrisori exclusiv. contribuabili la asigurarea traiului său decent. n. în original. descrierea momentelor de panică din Viena. Corespondenţa.cimec. provocate de momentele petrecute în scurtele concedii sau vacanţe în Austria (scrisorile de la Brunn şi Gries bei Bogen) ş.Gries bei Bogen. Interesant este şi modul în care tânărul Aurel îşi onorează unchiul (Costi Nicolau) şi bunicul. cu 13. descrieri de-a dreptul lirice. către tată.27.Viena. sentimentele încercate de români la aflarea semnării pactului dualist din anul l 867. Bucureşti .35 scrisori.Viena. indică o medie _de 4-5 scrisori pe an. Destinatar: tatăl .l. 1877. crahul financiar al fratelui Iancu Mureşianu ( l 841-?) din anul 1870. maghiară) vor fi tăcute la subsolul paginii. 4203 43. 28 martie . mai ales datorită dispariţiei sumei de 2000 de florini aparţinând organizaţiei studenţilor români de la Viena. deşi este limpede că şi scrisorile adresate tatălui sunt citite de aceasta (Sevastia Mureşianu. transcrierile vor fi precedate de scurte rezumate.Gries. din anul 1866. cu 27 de scrisori. mama .l. 1876. Gries . primul contact al lui Aurel Mureşianu cu capitala României. inclusiv (sau mai ales) editarea „Gazetei Transilvaniei". Bucureşti. 4268 47.Gries. petrecut în anul l 873. fără adaptare la limbajul contemporan (pentru a păstra savoarea limbii secolului al XIX-iea). oscilând între mobilizare la luptă împotriva noii situaţii şi disperare pentru lipsa de perspective a cauzei naţionale. Normele de publicare pe care le-am adoptat prevăd transcrierea textului original.a. 14 februarie . căruia îi multumim şi pe această cale pentru amabilitatea cu care ne-a ajutat. Nicolau). 4205 45. 31 ianuarie . lucrare de anvergură. către tată. către părinţi. Iacob Mureşianu ( 1812-1887). traducerile din limbile folosite în corespondenţă (germană. către mamă.ro . l 876. Viena .I. latină. 1877.3. Viena . 61 http://tara-barsei.Viena. bunicul . către tată. 1877. când familia i-a solicitat să renunţe la cariera juridică din Viena şi să preia afacerile familiei. erau în 1im ba germana au fost transcrise şi traduse de domnul Gernot 1 · Nussbtlcher. Ca frecvenţă a destinatarului se remarcă majoritar tatăl. * * * Menţionăm că documentele care. indicând un respect filial corespunzător sacrificiilor făcute de tată. vărul din Blaj . urmat de mamă. către tată.ro / www. pe măsura celui care condus peste 30 de ani „Gazeta Transilvaniei". lupta între sentimentul datoriei şi opţiunea personală de viaţă. 1877. Între evenimentele mai importante care punctuează această corespondenţă amintim: prima scrisoare a lui Aurel Mureşianu din Arhiva Mureşenilor datând din anul 1864.3 telegrame. de a-şi întreţine fiul la studii în străinătate. Brunn . petrecută în anul 1877.I.

600.seţi îndulcească vieaţia şi seţi noiuredie necadiurile! Asemeanea şi lu O. Stimate Vere! Nu sciu ce vei fi cugetatu că mai de dou luni decându sumu în Blasiu nu ţi amu scrisu neceodată. nu suntu.. 62 http://tara-barsei. 1864. că nu mei fi înşielatu. începutul studiilor liceale. Noutăţi pe aici. fiul lui Andrei Mureşanu. Dnu Canonicu Mihaly ne a invitatu la sine ponă vom căpăta vreunu cuartiru la care am şi şiezutu mai dou septameni.. pe care lam şi găsitu îndată cu unu Lasu cu 4 cai. Salutându pe toţi românii adeveraţi dein Sabiiu şi pe Dta ca unu de aceia sărutându-te remanu alu Dtale iubitoriu şi stimatoriu Aureliu Arlliva Mureşenilor. La a sositu adi demaneatia. în Seminariu sau mai bine zisu. Descrie momentul ajungerii la Blaj. Blasiu în 23 Oct. c.ro . ca vai de ei şi cu unu caru cu bracinariu am pusu feru în elu şi abia am venitu în opidulu acesta românu. te rogu selu dai cuiva se mi lu aducă. ' Indescifrabil. Deaba înse numai la finea lui Septembre ne poturamu muta şi noi în cuartirulu nostru care se află după cum vei fi auzitu. 4 file.ro / www. Ignatu te salută mau întrebatu ia ce mai faci? Cum te mai afli? Eamu spusu că forte bine şi credu. căci trebue se grăbescu şi poştea pleacă peste 1/4 ora.cimec. Valer Rus I.603. Să erţi. Atâta numai îmi pare bine că am potutu dobândi unu cuartiru în care se potu urma studieloru mele în pace şi în linisce calugareasca! În zilele aceste amu fostu în Baligradu alias Alba Julia unde am petrecutu mai dou zile întregi. dos. Flurianu (Fluvianu?) care încă nu vrea se remana îndărăptu. Eri. " 4 altu feliu şi vreai se te însori! Eu me bucuru şiţi dorescu una. Doc. Apropos. original. n. Îmi scrie bătrânu că mi-a trămisu prein Dta unu pachetu. Scrisoare adresată vărului George. Neamu întâlnitu cu Nichita Ignatu şi cu Margineanu la Sânta Peter6ia cum îi zicu hotelului aceluia vestitu de acolo. Mane şi poimane sfinţi la popi. în Seminariu sau mai bine în Gyrnnasiu în o chilia calugarească! De aici apoi ponă acum nu mau iertatu împregiurările de a scrie. care întru adeveru se împlinească datoria şi destinulu unei temei adică. Despre o vizită la Alba-Iulia. decâtu numai lalamen. Cărăuşiulu cu care am venitu dela Sibiiu ne a lăsatu în Şeica şi de acolo am trebuitu se ne luamu altulu. Amu creditu că în fine ţi-ai „ . 6.

fiţi fericiţi fiţi sănătoşi. Viena. ales prin plebiscitul de la zece Nlaiu 1866 pe tronul României: Austria care era în ajunul războiului ei cu Prusia a fost împotriva aşezării pe tronul României a unui principe sus\inut de Bismarck. Viena 29 Aprilie c. căci tăria este condiţiunea fundamentală a poterei. Arhiva Mureşe11ilor. care poartă dedesupt moaştele mamii. fiul lui Aurel Mureşianu. căci pre lengă o datorie capitală nu este onorificu a uita şi de altele pote într-o privinţia totu atâtu de însemnate! Serutu mâna iubite Tată. Aurel Mureşianu avu prilej a-l cunoaşte şi a-l saluta în numele tinerimei române. 592. „Tânărul principe Carol. pre care numai prin tăria o poţi desvolta. pozi\ia 190.ro / www. La urmă nu ar fi rău când respectivul secretar ar căpăta ordin de a se convoca la ceea ce se Documentul are şi sigiliu. deşi astăzi rolul Românilor cu principele lor cu tot 6 se zice a fi aventurios. I filă. tlos. 63 http://tara-barsei. n. istoric şi publicist braşovean. fiţi mulţiumiţi şi nu uitaţi de alu Dvostră prea plecatu Aureliu. că „cum merge cu studiulu?" sum în puseţiune aţi respunde cu aclusulu aşteptatu. vechiu colaborator al Gazetei Transilvaniei. De aici calificativul de aventură. Aurel A. scrisă de cel din unnă şi subsemnată de mama am primit-o cu plăcere. Prima epistolă trimisă din perioada studiilor la Viena. Dnului 1866 în care trăim. 5 3. Deşi urăsc stilul diplomatic în corespondenţele private ca Napoleon din 15 totuşi nu am putut ca să nu râd bine şi gras văzând şi cetind acea hârtie.da ca acestă hârtiuţia se vorbească în loculu meu. io nu voiu pote fi atâtu de fericitu . Iancu a plecatu în puţine dile va fi în mediuloculu Dv~stră. ci este o putere dieească. Şi unu studia de vieaţia înaintea mea nu este „flore de măru". Ar fi poate la rândul meu ca să răspund şi eu cu o asemenea notă. Despre greutatea studiilor care îl preocupă într-atât încât nu are timp de corespondenţă. însă voiu să-mi păstrez din timp. Numai atâta ţin de bine a Vă aminti că epitetul de bătăios şi aventurier deocamdată nu-l pot primi. în care se fac referiri la Principele Carol al României.n. 1866 Iubitul meu Tată! Nota Dvoastră din 18 Maiu c. 4. 5 iunie. Scrisoare incompletă.ro . 1866 Scumpulu Meu Părinte! Am tăcutu şi pote am tăcutu prea multu! Dar sum în buna speranţia. făcând parte din colecţia „Sigilii"". an. principele fiind însoţit şi de bărbatul de stal al României Vasile Boerescu. dat acestui fapt de către lumea politică austriacă.cimec. doc. I 78. La întrebarea ce mi-o faci. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa 2. ea decă o întrebuinţiedi devine potere. La trecerea în ascuns a principelui Carol prin Viena. origi11al. Causa principala a fostu studiulu. La celelalte întrebări voiu respunde câtu de curundu. că mei vei scusa. Mureşianu ( 1889-1950). Notă a celui care a transcris fragmentul din scrisoarea originală. care m-a ocupatu. căruia tatăl lui Aurel Mureşianu îi înlesnise printr-un împrumut studiul în străinătate (Boerescu îl îmbrăfişă foarte emofionat în modul cel mai cordial)".

cându totă lumea are dreptulu a face cu necazurile ei însăşi şi n-are cându a se ocupa cu altele a altora!!! Nu sciu cum potu ' Aici se sfârşeşte transcrierea documentului original. Despre imaginea nefavorabilă a românilor în opinia publică internaţională.cel puţin o hârtie mai bună şi nu pe I/2 coală tot.. 7) Arhiva Mureşenilor.ei bine ce se află străinii? Că romanii suntu ticăloşi.I.atunci Dzieu scie.ro .este de a se resolva?! Me oprescu nu voiu se mai continuezu . împrăsciaţi în trupu şi idei. B. 4.cum era mai multu încă înainte de a se face acelu fondu Sinc. I filă.G. Wiena 21 Iuliu 1866 lubitulu Meu Tata! Tocma în momentulu acesta (I ora) priimescu depeşia ce mio ai trămisu.[aianu] nefericitu?! Pote că acei mari romani ascepta ca streinii sei scotă din glodu precându ei rătăcescu fără păstoriu ca oile lui Dzieu?! Decanu se conoscu ei. Se vede catu de tare suntu ocupate droturile de corespondentie şi cu deosebire din partea regimului.cred că sa făcutu priectu de cătră O . ei sufere greu. Ei bine! Pote Ungurii se capete tote. a avutu audienti şi nu se va întorce fără resultatu oreşicare.se curge în zadaru?!! Aceste suntu întrebările ce unu patriotu adeveratu.208. Chestiuni financiare.cimec. sau neci unu corpu centrale. 64 http://tara-barsei. original(?) 4. dos. risc puţin probabil datorită situaţiei şcolare şi a vârstei lui Aurel Mureşianu. Ce facu romanii? Unde este barbatulu loru în giurulu căruia se se grupeze şi care se represinte voinţia toru cumu o face Deak pentru Unguri. N.nu sciu decă lecsiconului din Tieră seu celu de aici trebuie mai înainte compusu . 592. Situaţia este agitată. Despre riscul încorporării sale în armată. pregătiri pentru realizarea acordului dualist. Despre vizita lui Deak Ferenc la Viena.. Despre situaţia şcolară şi despre relatări pentru „ Gazeta Transilvaniei". Spitalurile Vienei suntu pline de răniţi romani şi de alte naţionalităţi. Dacii e vorba de 2 ( . decă ei nu se îndreaptă unii pe alţii decă foile loru nu suntu susuţienute.c.ro / www.I. cine s-a îndura astăzi pentru denşii. unu romanu se întrebe semenii sei . ca să se publice articoli în foi străine s. ca să le potă fi de adeveratu îndreptariu . multe decă nu chiar tote. cei de acasă suferă şi mai greu şi ce se întâmplă cu aceste suferinţie se nu fie în [za]daru? Este că oamenii ·se ocupă cu istoria lui Cola Rienzi şi cu declarări că nu vor se scie de fondulu Şincaianu s. B. că nici acele rânduri rău scrise şi greşite să nu le pot ceti. (nota bene) eram ocupat cu nişte scrieri la primirea numitei note. alaltaeri la Viena. care se încheia la cuvintele: „sa nu le poată ceti". 50 de ore întregi ia trebuitu pana a ajunsu în manile mele precandu 5 minute iar fi fostu destulu. Se plânge de absenţa unui lider român pe măsura celor maghiari. Se asecură că Deak a fostui în di lele aceste eri.c. Ore sangele romaniloru ce curge şiroie pote mai multu ca celu unguru în resboie . Despre situaţia din Viena în timpul războiului austro-prusac. în favoarea romaniloru . doc. Valer Rus cuvine când se compune o asemenea patentă. cându întrebarea cea mai ardietore de vieaţia .trebuie se şi le ponă. neci măcar foia din Braşiovu centrala fuse tienută .

voiesci se te recolezi şi voiesci se me aibi acasă pre unu timpu .căci esamenele de statu s-au începutu forte de vreme în anulu acesta. căci obiectulu se propuse în 8 ore pre septămână. aceste suntu motivele ce me ţienu. Preste tote mai vine şi aceea: Decă am ocasiune se vedu ceva ce nu mai potu vede pote în totă vieaţia mea. tocma acum cetescu că unu repaosu de arme (Waffenruhe) s-a primitu de către Austria şi Prusia pre 5 zile. căci mai tote cancelariele suntu închise nu sciu decă Decanatulu nostru va mai deschide. I. naţionalistu pentru burtă şi punga şi pote fi gloria şi basta?!! Io am scrisu mamei că nu este periclu. Am cunoscuţi. Atu Dtale Aurel 65 http://tara-barsei. însă şi de voi rămânea credu că de aci voiu ave destulă materia spre aţi scrie. şi încă arătu: Colloqiu nu am potutu pone la finea prelegeriloru căci numai 3 dile a fostu terminalu în care a potutu ceneva depune .ro .ceea ce mi se pare că este o mare minciună. locuitorii suntu prin urmare senti. cei mai bunu lucru ca se nu voiesci a sci de nemicu se fi neutralu neci albu neci roşiu. Aci recrutare nu se face căci le frică de revoluţiune .io sum gata a lăsa tote şi a urma voinţiei Dtale .seu decă urgează telegrafeză. decă vei vede că se apropia me voiu orienta.căci preste tote amorea părintească me însutleţieşte! Ei bine aci ţi-am scrisu motivele ce me reţienu. Aci deacă Viena va fi isolată la o orecare ocupaţiune din partea inemicului . Decă doresci pote în mine vreunu ajutoriu. Io dar acumu numai frequentationis testimonium ţi potu trămite.ro / www. şi acela nu lu potu pănă luni espedă decă nu cumva de locu. io erectu multu că încă dilele aceste vor aduce armistare şi pace cu tote că nu se vede nemicu bunu în pregătirile ce se facu.mâne espedezu vreo două epistole pentru Gazeta. Apoi şi de ar fi io totu nu aşi veni la rându aci. De se vor împăca cu Ungurii aceştia vor escrie recrutări grosnice şi cine scie decă aşi scăpa din mânile saşiloru şi a toru. Viena cetate deschisă liberă. Dar nu erectu.în locu de recrute regulate a luatu voluntari. Dtale celu mai ascultătoriu şi stimatoriu Aureliu Am materialu . Fi încredinţiatu în "Gehutsamkeit" alu fiului Dtale iubite Părinte şi nu uita neci unu momentu alu ferici cu iubirea şi atenţiunea ce nu încetează a i-o dovedi. Şi decă nu se face pace apoi resboiulu nu pote se ţienă multu. Credu că nu este aşia necesariu. apoi Dta ai testimoniu din Sem. că se dice „ „ „ Gâsce! ! Adio iubite Părinte fii sănătosu şi fericitu. Te rogu trămitemu îndată pe poşta „Legitimationsschein" alu meu se finesce cu 2 Augustu.me sciu păzi.nemenea nu ne mai pote bântui. io sum gata se ţi urmezu voiniţiei. Colloquiu acela are valore pentru două. Aşi voi şi din causa esameneloru se remanu aci se studiesu. nu mi se pote întempla nemicu. dece se nu-o întrebuinţiezu cu atâtu mai multu cu câtu nu este pericolu?! Decă Dta însă pote te afli însărcinatu . Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa vorbi unii omeni aşia şi cum de mai cutează cu reutatea şi laşitatea loru se o acopere cu dechiarări că nu vor şi nu a voitu se scie neciodată de una şi de alta!!! Aşia înaintamu aşia ne ajutamu unii pre alţii şin adeveru. cari se se finească Martia venitore. prin urmare mai toţi amu remasu se colloquemu la începutulu anului venitoriu după cumu nea provocatu şi profesorii respectivi. locuiescu într-unu locu bunu . Indexulu lu amu suscrisu de toţi profesorii însă acela nu ţi lu potu trămite. cosmopolitu. Se vorbesce prin Viena astădi că regele Prusiei ar fi moritu de cholera . dar totu me voiu strădui alu speda. ne atlamu în cartieru lu generalu! Te rogu scriemi îndată . Jo cugetu că aci suntu mai multu scutitu ca chiar acasă.cimec. Apoi suntu născutu în 1847.

că este încă departe. dos.numai acolo afli refugiu. cărei surîde ca floricelele primaverei şi lu drăgosteşte. care te iubeşte unu tată. doc. Ferice de acela. este cea mai frumosă fericire pre pămentu şi până cându o posezi nuo poţi destulu preţiui. căci de te întorci iar la legănulu copilăriei tale se te arunci în braţiele iubiţiloru tei. îmbrăţioşiarea ei este mortea. 592. Mi-aşiu fi doritu o oră fericită. ca nu numai în anulu acesta ce vine dar încă mulţi ani se vedeţi sănătoşi şi voioşi. care cându căuta acea mângâiere o găseşte . şi lu legănă.179.ro . ulterior originalului. în care se te potu îmbrăţioşia. „Numai atunci poţi se preţiuesci valorea apei.cimec. cându nu-o mai ai". de acea îmbrăţioşare . Fericirea de-a ave o mamă. dar ea este rece şi străină. care te ocroteşte. Urări de sărbătorile Crăciunului. Celu ce se desparte de acea lume frumosă şi nevinovată şi se aruncă în torentele vieţei nezuindu după o gloria deşiertă . Valer Rus M-am grăbitu pleacă drumulu de seră! Pucine parale nar strica în orice casu!? Arhiva Mureşenilor. numai acolo mângâiere. iubita mamă şi tată că nu numai acuma dar de multe ori se mai simţiţi acea bucuria. 5. treijile. original. nu afli decâtu foi vestejite urmele unui timpu trecutu şi fericitu şi tăcerea mormentului. Scrisoare melancolică despre îndepărtarea de cei dragi.pace nu mai vede. perdiendu-se în noianulu trecutului. îi adresezu rogările mele fierbinţi! Serbătorile Nascerei Domnului anunţia omeniloru mântuirea c-ei aşteaptă. (23/12 66) 8 Scumpa mea Mamă! Nu se pote. cătră părintele părinţiloru. însă acea oră se pare. cari ceru9 binecuventarea celui ce sa născutu pentru uşiurarea suferinţieloru loru' 0. ca se nu-ţi mai scriu odată în anulu acesta. aeverata mulţiumire. Dea Ddieu.căci i se deschide şi noua lume. mai ales de mamă. Eară cându odată prăpăditu de ostenelă şi de sete te vei întorce la isvorulu din care poţi suge noua potere şi vieaţia . cu creionul este scris ominesci. '" Idem. bucuria acestora se înnalţia în rogaţiunile loru. se trăiţi iubiţi părinţi se vedeţi încă multu bine şi seve bucuraţi de ' Notă tăcută cu creionul. o lume nouă lu încungiura. adeverata iubire numai la sînulu mamei o poţi afla! La sînulu care tea crescutu şi tea iubitu . care pentru celu remasu în vieaţia este îngrozitorea pace a singurătăţei şi părăsirei. Decă ai scăpatu de acele lupte.ro / www. Ori-câtu vei âmbla şi ori-câtu vei cerea. 4. şi-a căreia suflare este pacea.scăparea a fostu numai momentană. fructele ei suntu necazuri şi suferinţie lupte înfricoşiate. 66 http://tara-barsei.dea Ddieu ca selu afli curgendu totu aşia de limpede şi plăcutu ca odinioră. " Tăiat cu o linie şi scris cu creionul deasupra cerendu. ca se numi răpească acelu isvoru alu vieţiei şi mângăierei. Ca Ddieu se dea acesta.

4. Raţiu mai de multe ori şi-mi spuse că este mulţiumitu de convorbirea ce a avutu cu Monarchulu . Despre vizita lui Ioan Raţiu la Viena. Chestiunea conducerii laice a naţiunii române din Transilvania. posibil ulterior scrierii originale. 6. a fostu primitu alu doilea îndată după audirea unui oficeru înaltu din armată. se trăiţi şi atunci cându vreodată. a anului 1866 la I O ore înainte de ameadia a avutu audienţia privată la împeratului. simţiulu poporului . Fuseiu la D. Poliţiei şi de statu şi Cancel.ro . căci binecuventarea lui Ddieu! Seme audă Atotupotintele! Alu Dv6stră pentru totudeuna Aureliu Viena 23 Dec. Tel Rom. prea încordate. Convorbire cu Raţiu. 3 file. Fapta complinita a fostu în 1848 juremântulu <lepre Câmpu lu Libertăţii - şi fapta complinită va fi ori-ce mişcare. 67 http://tara-barsei. Viena Ianuarie 1867' 1 Iubite Tată! Sum în puseţiune de aţi descoperi unele şi altele despre can în parte vei fi p6te instruatu şidin alte părţi. ca urmare a proastei gestionări a situaţiei polilice de că_tre conducătorii religioşi. D. Aulicu nu vor fi fostu identice cu cererile şi părerile acelor numeroşi inteligenţi representanţi ai opiniunei publice curatu naţionale.cimec.elu vorbesce de nesce fapte complinite ale P. doc. În septămâna trecută a sositu Dr. Deâk ţiene multu pe opiniunea publică a consângeniloru sei şi acea opiniune este singurulu motoru a cererilor sale. rănitu în lupta vieţiei voiu alerga în braţiele Dv6stră spre a afla acolo mângâierea cea adeverată spre a recăpeta noua poteri pentru noua lupte. pre care p6te omului privatu în Deak totuşi le ţiene de prea mari. Apoi decă faptele complinite sunt acele două adrese publicate. Asta este o vechia istoria. I 80. nu cuteză a se basa pre şi a invoca prea multu opiniunea publică. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu fo1nilia sa fii fiiloru Dv6stră. . dos.misteri6se şi misteriu lu este umbra absolutistică şi despotică facia cu unu poporu curatu în consciinţia sa naţională pătrunsă de santienia dreptului seu. ect decă suntu denunţiările şi împiedecările infernale ce se facu buneloru porniri atunci tremure acela căruia-i place a se numi Sfinta Par. mitrop. Împeratulu ar fi primitu cu mare surprindere numer6sele subscrieri. 1866 Arhiva Mureşenilor. la vreo 2 mii între cari 2 Vlădici ect.spereză întrunu resultatu dar acela este încă forte departe. Luni în 31 Dec. orice cerere bazată pre voiniţia unui poporu întregu pre tăria " Notă făcută cu creionul. Agitaţia opiniei publice în preajma realizării acordului dualist austro-ungar. episto Par. Raţiu aci la Viena. De blăstămulu faptei rele de judecata opiniunei publice nepătate.ro / www. este trădare. A lăsa pre cineva se d6rmă se fia în nesciinţia precandu coperişiulu casei sale a prinsu focu este unu mare păcatu.nesmintitu că informaţiunile Ministr. Totulu deocamdată depinde dela portarea naţiunei dela Unirea şi propăşirea elementeloru ei. original. Metr. 592.

emanciparea de sub mantaua cea roşia. celulaltu prea slabu. cându s-a mai vediutu vreodată doi domni egalu îndreptăţiţi cu totu acelaşiu consiliu în totu acelaşi cercu? Cându unulu este constituţionalu. Cându îi dai cuiva unu dreptu în mâna. iar neciodată pre ce pote se fia. Acesta decă voia şi era destulu de energica. câţi membri numeră ace lu Comitetu. conduceri. 592. celălaltu este absolutu .ro . Căci la din contra unu asemenea Congresu ar trebui băgatu cu Dirk/Ruck în balamucu. necum unu juristu care se pote lăsa numai pre ce este. celulaltu sluga plecată a regimului şi mai scie O-zeu ce. Ei bine câţi vor fi. Denumirea acelui Comitetu nu a potutu să fie seriosă.ci o simplă comedia naţională de cari se jocă adeseori. Astăzi numai unu poporu prostu pote fi dusu de nasu de către Vlădiculu seu.elu trebuia se şi cunoscă omenii - însă decă a fostu aşia de cum de totuşiu a comisu aş ia o neghiobia? Tactica . O nefericita ideia a congresului din 61 a fostu că a denumitu la acelu comitetu permanentu doi presiedinti din cari unulu trage pre apusu celalaltu pre resaritu. la conducerea naţiunală. Acesta lipsesce Romaniloru. nu . care deşi încă pucinu înaintatu totuşi a profesatu încă de sute de ani toleranţia relegiosă. Unu lu este prea tare. suntu ei de aceea aleşi.ecă ce lipsesce Romaniloru şi a lipsitu şi Congresului. Salută prin urmare de cea mai mare dovadă de înaintarea nostră.ro / www. pote că întotdeauna se aibă maioritatea pre partea sa. R. ca să zicu aşia-care este resultatulu conchiederei din trecutu spre venitoriu. doc. decă vreodată a esistatu vreunu asemenea Comitetu? Ce seme mai decă însuşi I. me întreabă pe mine care sciu mai pucinu decâtu Dlui. ci trebuie se sci cui şi pentru ce lu dai! Io nu voiu se acusu Congresulu de nesciitoriu . doc. 5file. paci la din contra ci nu pote se se aleagă unu presiedinte selu împuternicescă sponte sua unu presiedinte nou a căruia trecutu politicu şi istoricu-naţiunalu condamna orice pasu făcutu în favorea intluinţiei sale. 68 http://tara-barsei. original. prevedereea politica. Valer Rus consciinţiei de dreptu a acelui poporu dinaintea căroru fapte trebuie se pieră ca fumulu încercările machiavelistice ale unoru intrumente absolutistice. A cunosce bine trecututlu. şi care ajocat-o şi Congresulu. a considera cele presente şi a conchide aşia spre venitoriu ecă arta bunei guvernări. ca să fia gata la porunca celuia seu celuia presiedinte? Este presiedintele vodă absolutu şi ceilalţi consilierii sei ascultători? Şi decă este aşia. unde se pote apoi ca aceştia doi se ţienă balanţa seu pote se să fi contopească în conducerea naţiunală. ale unoru vagabonzi plătiţi şi cumpăraţi.pre care se lu urmezi. 4. Hierarchia besericescă astăzi numai pote conduce pre unu poporu. unulu este natiunalu. carele ar esista!? Cei mai mulţi nici nu scia. Arhiva Mureşenilor. Cine este de vină însă că s-a întâmplatu aşia? Slăbiţiunea şi velleitatea partei contrarie. Capulu celu mai secu tebuia se posedă atâta combinaţiune.cimec. Apoi ce a lucratu acelu Comitetu permanentu decă mai totă naţia căsca gura cându ii vorbesci deuna asemenea Comitetu. din ceia ce s-a întemplatu şi se întemplă pre ceia ce se pote întempla! Fiecare momentu în vieaţia unui statu ca şi în ceia a unei naţiuni trebuie [să] fia medioloculu înte trecututlu şi venitoriulu ei.181. nu te poţi basa pre omenia lui. Combinaţiunea juridică care nu pote merge numai câtu ţiene rasulu. încâtu se vedă imposibilitatea vieţiei şi sustărei unui Comitetu asemenea organisatu. Pote că pre lângă maioritatea globaniloru a trebuitu ca congresulu se facă asemenea. cându ei totodată erau şi apa şi focu. Acelu mare şi puternicu voivodu popescu.

şi mai cu semă în garnis6nele oraşieloru în care studieză şi după anulu acela sunt scăpaţi şi intră în reserva. Aşiadar totodată sunt soldaţi şi studenţi. în Prusia „Landwehr".e. I. 69 http://tara-barsei. totuşiu serviciulu nostru va trebui se fia uşi uratu tare în pace. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu . Prusii totu aşia au făcutu. că eşti îngrigiată pentru mine decându a eşitu legea cea nouă de recrutare. Deşi Landwehr-ulu a fostu acela care a decisu resboiulu a câştigat învingerea. căci n-are cu ce. motiv de îngrijorare pentru familie. Deocamdată Austria nu-şi p6te arma pop6rele şi oştire de unu milionu şi 1/2 earăşi numai p6te ţiene. cari şi severşescu mişieliele pre faţia eşti mai siguru cu arma în mână. ei bine află părerea mea despre acestă lege.ro . Despre studii. câtu se p6te de multu întrebuinţiendune ca garnis6ne şi reserve. nu vor pute face legi mai stricte pentru studenţii austrieci decâtu esistă pentru cei prusieni. servescu unu anu în care regimentu voiescu.cimec. Deşi vom trebui cu toţii neapăratu se ne esercitamu în manuarea armeloru şi se facemu parte din aşia numita reserva. Sa păcălitu mulţi şi de frica a plătitu şi copii de câte 2-3 ani. apoi cum dicu. c. de ce se nu fimu şi noi între ei. şi decă cu tote astea ar încerca a ne duce vreodată în resboiu ce lucru? Unde mergu toţi. Mandatarii din Reichsrath s.:u familia sa 7. Mai întâiu ea (legea) nu trebuie se te neodihnescă de locu. cărora ar fisei damu. Se nu ne închipuimu totu cei mai reu căci atunci nu amu pote păşi nici unu paşiu din casa de frica că forte lesne potemu se ne împiedecamu şi se ne frângemu gâtu lu pe trepte s. în continuare student. Referiri la chestiunea situaţiei militare a lui Aurel Mureşianu. Era o mare gugumania din partea Dv6stră decă me plăteaţi. fiindu le iertatu s. Astădi.ro / www. Decă avem drepturi şi libertăţi bucurosu facemu noi serviţiulu acela anualu de 5 septemâni.c. Trebuie se mulţiemească naţiunile şi numai atunci legea aceea pote intra în adevărată activitate. Apoi mai suntu destule mediul6ce de aşi feri piele de tăiişiu. aici câtu de puţinu. Apoi ce scimu noi mâne. de ce se nu mergemu şi noi şi decă sentorcu cei mai mulţi cu pelea întreagă înderătu. bunu e Dzeu şi glonţiulu trece prin pălăria. 1867 Scumpa Mamă şi cinstită Sacră mare! Am pnm1tu cu mare plăcere scris6re Dtale şi a Tati şi m-am bucuratu aflându că sunteţi sănătoşi cu toţii şi ve ocupaţi de unu evenimentu familiaru atâtu dtr îmbucurătoriu. căci după cum stau lucrurile ea cu greu va p6te intra în pracsă şi activitate. Studinţii prusieni intră de voie liberă în oştire. decă studieză în Berlin se intre în Garnis6na din Berlin.milione prin legea acesta. cându lumea este plină de lotrii. totuşiu elu mai în urma a venitu la rondu şi nici nu a avutu pierderi aşia mari ca regimentele regulate. Despre o nouă legislaţie în ceea ce priveşte încorporarea studenţilor. Mandatarii poporului nu vor lăsa ca se fia periclitată puseţiunea inteliginţiei. deci scutit de obligaţii. l OOO de tl. şi în resboiu vor trebui ca în folosulu statului se ne cruţie. în Roman ia garda naţiunală. mai înnainte de ce va fi primită de către parlamentele (dietele) respective. celu puţinu aşia se cade. Viena 6 Febr. sunt bune parale şi noi le putemu folosi tocma aş ia de bine ca şi ceia. preferând să plătească scutirea de această obligaţie.. Avantgarda vor fi militarii stătători. De Ceriu lu ca bucuria acesta de repetite ori se-o simţiţi dreptu resplată a osteneleloru Dv6stră! Credu.l. Regimului ia trebuitu parale şi a şi scosu . Refuză să fie carne de tun în armata austriacă. poimâne sub cine mai suntemu şi ce lege vom ave .prin urmare „Nu daţi neamţiului nici unu gologanu!''. Bârfe din viaţa teatrului vienez (scandaluri cu actriţe la modă).

Tim pulu celu clasicu a încetatu. care se rudeşte de aprope cu împărătesa.. Me mângâiu însă c-am cetitu în Gazeta ca-n braşiovu este vreme frumosă.i Focos (lb... va dice cineva.. Aci alăturu o hârtia dela „Argintariulu" pre care sunt însemnate preţiurile. Decoraţiuni. trebuie se cauţi decă este vreme frumosă în pungă. 1. " Carne <le tun (lb.. Se înţielege că deacă nu sunt parale nu pote fi vorba. nici celu mai micu gându reu se nulu ai pentru cele ce au se vină. Care rolă ţia plăcutu mai bine. ci se fi în credinţia bună. numai parale n-am . Vorbindu de teatru voiu se-ţi scriu unele întemplări de zi. nici nu este frumosă ci are noroculu de-a place tenerului principe. că Ddieu nu lasă pre nimeni în tină decă elu are curagiu se sară pre uscatu pre nemţia: Gott . cu cari poţi se aduni publiculu. lucruri esterne splendide ecă caracteristica timpului presentu. care se află în armată. Vei şti cumcă pre aci teatralistele jă mare rolu.. nu-i mirare dar decă se facu mesalliance între aceste două satire a timpului modernu. nici de petrecere. şi care acteriţă a jucatu mai bine? După acesta unneză laudele şi ridicările pânăn ceriu. Ţiaşiu mai scrie noutăţi dar nu mai am locu. Ele sunt dieiţiele pre care le adoră publicu lu pote mai multu decâtu se cuvine. Ea nu are nici unu renume mai mare. Decă întrebi de vieaţia loru de mai înnainte afli că sa înnălţiatu din stadiulu celu mai josu la atâta gloria. baleturi. În acestu punctu Curtea şi Comedia este egalu îndreptăţită. germană). Io sum ocupatu forte multu cu studiele. Şi primadona dela teatru de curte foi. ia părutu bine ca ţiai adusu aminte de densulu. ]. Cu toate astea teatralistele sunt şi remânu dieiţiele lumei moderne.ro / www. Ei bine. Tote jurnalele capitalei anunţia deodată cu întemplările dela curte şi decă cutare actriţia este bolnava seu a plecatu undeva seu are cevaşi în gându seu a întempinatu cevaşi. . Numai pre câte unu bătrânu seu câte unu criticu de morală lu auzi dicându: [. 70 http://tara-barsei. Altădată.o grigia mai puţinu. despre cari este forte multu vorba pre aci. Sănătosu iarăşi sum. ce ai voitu se afli dela densulu. Încă-odată dar. Costi ţi serută mânile. Walter care iar va fi evendu peste 30 ani ia pre unu Conte bogătanu.. doi? Nui mai bine că scapu cu l OOO tl în buzunariu. Discursulu de seră sună cam aşia: Ai fostu în teatru? Am fostu. dar jucătore plăcută şi renumită se mărită după unu duce[ .. În di lele aceste se mărită una anume „fontelive" (Sontelive?) dela teatrulu din cartierulu nostru. Cându vremea este urîtă omenii şedu în casa şi bea apa rece.cimec. Greutatea argintăriei este de mijlocu. ci patriei şi respboiu nu se va mai pote face fără voinţia nostră a tuturoru şi decă noi voimu se ne batemu pentru învingerea cauzei nostre comune seu pentru apărarea comună atunci bucurosu va lua fiecare Zundnadalulu 13 din cuiu şi va cerea decâteori pote puşica cu elu într-o minută. comediele sunt piesele. ]. de ce se te faci Kanonenfutter 12 la neam ţiu? Da de ce sei dau io I OOO fl şi apoi totuse me ia preste unu anu. ci fi încredinţiată că Ddieulu mameloru veghiază asupra fiiloru loru.. De azi încolo nu vomu mai servi neam ţiului. seu că me ia totu cu o miia de fl în portofoliu? Eacă în scurtu părerea mea..ro . germană). Valer Rus cu legea aceea deocamdată nui nimicu şi ce ştimu ce mai aducu timpurile prin urmare nu trebuie se-ţi faci gânduri rele despre viitoriu. La veră speru că-o se scapu şi-o se me aruncu cătră casă. Am spusu lui Costi se cerce despre cele. cu deosebire de cându a începutu a se introduce comediele franceze şi pre scenele astea. De vrei se mergi la unu teatru la unu concertu seu chiar la unu balu.. Şintradeveru că moralitatea pre unele scene începe se fie totu mai rară. nici nu mai am timpu a urma tote evenimentele cu atenţie deorece ocupaţiunea mea mi absorbe cea mai mare parte a timpului. Apoi decă are omulu capu şi norocu pote seşi afle înnaintarea şi loculu tocma şin oştire. Acesta din urmă este una din cele mai renumite actriţie în Viena. după principele Turn-Taris. Una alta mai bătrână (la 40 ani) şi mai urâtă.

cimec. se indică pe el ca exemplu. unde mi-am luatu adio de la toţi. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Trebuie se fimu serioşi. de cându lipsescu din Viena. De aci m-am dusu iar la drumulu de feru ca se me întorcu acasă. De aci neamu dusu.a. dos. tocma era să plece trainulu. Cum se portă? Decă ţi face bucuria. ca seme preamblu. atunci cându me voiu duce acasă le voiu aduce câte unu presentu frumosu. Într-unu rîsu şi petrecere am plecatu laolaltă întrunu Waggon cătră casă. satulu de lângă Brunn. 1867 Scumpa mea mamă! Scirea. peo cale tăiată între nesce stânci de pietră. io me întorceam încetişioru la casuţia mea singuratecă. cu tote astea m-am întâlnitu de două ori cu Iancu cu familie. Despre boala mamei. de care mia adusu Perlea dela Brăila. Lu serutu asemenea pre Traianuţu.ro . într-o barca mica m-am preamblatu. se-nţielege totu pe josu.183. doi neguţiatori din Bucuresci şi Dnulu şi Madame Zachariades (neguţiatoriu în Viena). recreare. că deacă ţi dorescu ceva dela Ddieu. l-am cinstitu cu apa rece şi dulceaţia de nuci. 4. Te rogu nu întârdia a face totu.ro / www. Acolo am visitatu palatulu principelui de unde am înaintatu prin aleele cele mai frumose pana la Briihl posiţia cea mai frumosă în giurulu Vienei. de-a fi visitatu din partea Dloru Vienesi în palatulu meu de veră! Iancu cu familia. În mediuloculu grădinei se află unu lacu mare prea frumosu. eacă ce-ţi este neapărat de lipsă. Mi iau şi io unu biletu Clasa III cu 19 cr. Domineca trecută cătră seră m-am dusu întrunu satu în apropiere de 2 pătrare de oră de unde locuiescu io. a doua reşiedinţia de veră a împeratului. Polixena. c-ai trebuitu se suferi aşia cumplitu de-a mână încâtu vreocâteva nopţi nu ai avutu odihna. care duce la Larenburg. odihna. Însă ce surprindere plăcută m-aştepta! !! Acolo la gară (Bahnhot) me întâlnescu cu Iancu. Perlea. Ajungânu la drumulu de feru. Descrie întâlnirea cu familia fratelui Iancu. Serutu mâna Mamă. aduţi aminte te rogu de alu Dtale iubitoriu şi stimătoriu Aureliu. Şi peste pucinu me aflu în Park-ulu (grădina) celu minunatu alu castelului. Joia trecută am avutu deosebita onore. aflată şi ea în excursie. original. acum e şi elu mi se pare gimnasistu. unde face vizite în împrejurimi (la Larenburg). cu câtu sciu câte necazuri ai avutu şi câtu ai pătimitu şi cu măselele s. şi decă nu sunt cârnaţi se mai mâncamu şi cartaboşi!? Serutu pe soriore Lenica şi Tiţia. Îndată după acesta am plecatu cu toţii printre vii în frumosa şi renumita gradina a lui Liechtenstein (principe) unde se afla şi unu Castelu Vechiu şi mare. ce cere sănătatea şi buna aflarea Dtale! Sunt 8 dile astădi. 71 http://tara-barsei. unde se afla o lăptăria renumită la care se se servesce lapte de vaci de Elveţia. ponă s-a înseratu bine. Costi. Elisa. 8. Pe laculu acesta. Credemă iubită Mamă. 4 file. doc.ponă am ajunsu la Mod ling. Recomandări pentru repaus.o preumblare romantică. vieatia regulata. m-a întristatu multu şi cu atâtu mai multu. !Şi continuă vacanţa la Brunn. La staţiunea Brunn mi-am luatu adio dela toţi şi precându Locomotivulu şiuera cătră Viena. Iacobuţiu ce face elu? Înveţia bine? Aşteptu se mi scrie. Brunn I 8/6 Aug. de care este şi castelulu celu vechii încungiuratu. Costi baietele Lenica şi Sofi. 592. Arltiva Mureşenilor. Perlea. atunci o sănătate tare şi durabilă ţi dorescu! Strapaţiele nu mai sunt pentru Dta.

şi a căreia linisce nu este turburată de vuetulu lumei neodihnite. Serutu pe frăţiori şi dorescu ca scrisorea aceasta se te afle sănătosă şi voiosă. Astădi am sositu în noulu meu cuartiru aci în Brunn. Dorescu multu. Ddieu se mi audă rogatiunea şi se dea sănătate durabilă scumpei nostre Mame care cu atâta amorea nea crescutu! Spunei te rogu serutarea mea de mama şi dorinţia fierbinte ce-o am de a audi câtu mai curându despre deplina buna aflare a D-ei! Ce se atinge de scorbitura brasiovenească. a căreia privire pătrundetoria nu este împiedecată de zidurile cetăţei. dos. I 0/8 1867 Iubite Tată! Ţi mulţiumescu din totă anima pentru bunătatea şi bunăvoinţia. Salutarea mea respectuoasă Tatii. 4 file. Brunn. care singuru este în stare a nutri activitatea cea grea a spiritului. Locuiescu tocma la marginea unei păduri. scieam de multu că brasiovenii nostrii sunt cam aplecaţi la fanfaronade şi Dta vei sci acesta şi mai bine. Elu se elibera şi întindiendu-şi aripele taie cu repediune undele nemărginite ale atmosferei! Nu te speria iubite Tată. cu care me fericesci. este elanulu acela alu cugetărei. că şi Dta te afli bine şi eşti în deplină senătate. 592.cimec. 9. chiar romantice. Multu m-a întristatu.Potecă ieri alaltăeri se să fi întorsu. doc. impresii lirice. 4.ro . I 82. cu care nu ai întârdiatu şi nu întârdiedi alu îmbrăţioşia! Alalta-eri am primitu preţiusa Dtale scrisore. că nu mai este Viena. care duce prin cărările sale în părţile cele mai romantice din giuru. în care mă aflu. şi ceea ce dorimu cu toţii este ca să aflămu câtu mai curându. Sum numai de vreo câteva ore aci şi am şi simţitu benefăcătoarea influinţia ce-o are natura simplă şi frumoasă asupra spiritului. c-am înveţiatu a le apreţia valorea.256. Serutu Mâna Mamă. ca în urmare se te poţi convinge. 4 file. Despre „fanfaronada braşioveneascâ ". 592. doc. resiedinţia de vară a Nunţiului papalu. Alu Dtale cu iubire Aurel Arftiva Mureşenilor. Din fruntea scrisorei acesteia vei fi cunoscutu. Descrierea localităţii. Descrierea vacanţei la Brunn (localitate În preajma Vienei). 72 http://tara-barsei. dar acum tocma ambii se marcheu şi înfrumuseţieză Comptoirulu spre a lucra şi înnainta înfruniţi cu nouă şi îndoite poteri! La acesta este a te seduce totă fanfaronada brasiovenescă! Arftiva Mureşenilor. ea prelenga aceea. Toţi sunt deplin senătoşi io asemenea. care precumpănesce pre aceea a aurului. dos. m-a însufleţitu prin bunele consilie. Perlea nu numai că nu se desparte de Iancu!.ro / www. căci crede. 4. nu este fantasia ce facu. ca mi-a aretatu apropiata realisarea dorinţiei mele de-a merge la ţiera. ce conţiena pentru mine. că fiiulu Dtale a fostu câtu-şi de puţinu demnu de iubirea. Valer Rus Dloru sau întorsu la Viena cu carulu de feru io pe josu la palatu lu meu! Eacă două seri petrecute în cerculu familiariu! Mama Socră de vreo două septămâni se află în Paris. original. Ţi mulţiumescu cu deosebire şi pentru aceste iubite Tată. că Mama a fostu bolnava. original.

Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa

10.
Despre reîntoarcerea la Viena. Chestiuni familiale.

Brunn am Geb. 2 Oct. 1867

Scumpa mea Mamă!

Adi, seu mâne plecu de aici. Preste 8 dile am esamenu. Ce-o da Domnedieu! Te
rogu spunei Tati şi Moşiului, că să mă erte, că nu leam scrisu, fiindu retrasu aci nu am avutu nici o
noutate a registra. D. Christu a fostu în septămânile trecute la Viena. A şiediutu numai trei dile.
Coconiţiele Lenica, Sofia, Polixena au intratu în "pension" la Madame Demerghel. Iancu,
Elisa socra sunt toţi senătoşi. Jo asemenea.
Serutu Mâna Mamă, asemenea te rogu spune tati şi Moşiului respectuosele mele serutări de
mani!
AMureşianu
14

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.257, dos. 592, original, I jitii.

11.
Despre evoluţia lenicăi în studiul limbii franceze şi al pianului. Despre nepotul Marin.
Despre plecarea negustorului Per/ea de la Brăila.

11/368 15

Scumpa Mamă!

M-am bucuratu forte, cându am aflatu dela D. Remenyik că eşti senatosă şi că ţiai
revenitu multu - dorescu se te găsescu şi mai voinica la veră.
Noi, toţi ne atlamu bine de ceea ce te va aseură D. Rernenyik, care are bunătatea aţi înmânua
scrisorea acesta.
Lenica se portă bine, vorbesce binişioru francesa şi ja la piano piese mai însemnate, aşia
întruna din dominiciele trecute ne-ajocatu din opera „Robert le diable'·.
Nepotulu Marine voinicu, începe se lu intereseze lucrurile ce le vede, îi place mai cu sema
unu pămătufu de pene de tote colorile, cându i-lu arată.
Serutu Mâna Tatei, spunei te rogu că ia şiu fi scrisu despre cele ce se întâmplă, însă de-o
vreme nume mai ocupu cu politica mai delocu.
Dlu Perlea cu socia a plecatu dela Brăila, trebuie se sosescă în dilele aceste.
Serutându-ţi Mânile Dtale atâtu câtu şi Tati moşiului şi serutându pre frăţiori remanu
Alu Dtale plecatu fiu
Aurel

" Este prima oară când semnează cu iscălitura sa ulterioară.
" Notă făcută cu creionul. posibil ulterioară originalului.

73
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Valer Rus

Viena I 113 (I )868

P.S. 16 Pe Dn. Remenyik nu l-am întâlnitu casei dau scris6rea - ţio trămitu prin urmare pe
poştă.

Remai senăt6să iubită Mamă!
Aurel
Arhiva Mureşenilor, doc. 4.258, dos. 592, original, 2file.

12.
Solicită urgent acte pentru evitarea încorporării militare.

(3 1869) 17

Iacob Mureşianu
Krnnstadt

Schicken sogleich Einwilligung zu meinem einjăhrigen Freiwilligen-Dienst. Revers sich zu
Kostentragung verptlichtend. Nachweis der politischen Behorde, daf3 ich mich Stellungsptlicht nicht
entzogen, alle drei legalisirt. Aureliu. 18

Arhiva Mureşe11i/or, doc. 4.207, dos. 592, original, I filă.

13.
Telegramă adresată unchiului, Constantin Nicolau, în care prezintă vestea falimentului
fratelui Iancu; solicită bani pentru.facultate.

I Dezember 1870 Wien

Constantin Nikolaus Kr( onstadt)

Wir vermissen Janku seit zwei tagen, seiens aufs schlechteste gefasst, bereiten sie
eltern auf Hiobspost vor. Shicken sie mir 60 gulden in die universităt. Năheres brieflich.
Aurel 19

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.184, tlos. 592, original, I filă.

'" Scris cu o cerneală de altă culoare.
17
Data telegramei: probabil martie 1869.
" Trimiteţi imediat consim\ământul pentru serviciul meu de un an voluntar (în armată - 11.11.), un revers (scrisoare de
obligaţie- n.n.), prin care vă obligaţi la suportarea cheltuielilor, adeverin\ă de la autoritatea politică că nu m-am sustras de
, la obliga{ia de recrutare, toate trei legalizate (lb. germană).
" Constantm Nicolau Braşov
Noi nu ştim nimic despre Iancu de două zile, fiţi pregătiţi pentru cc e mai rău, pregătiţi părin!ii rentru ştiri a la Iov (personaj
biblic, testat de divinitate prin aducerea sa într-o situaţie-limită cauzată de nenumărate nenorociri întâmplate familiei sale -
n.n.). Trimiteţi-mi 60 de guldeni (florini - n.n.) pentru Universitate. Mai multe în scrisoare. Aurel

74
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Coresponden\a lui Aurel Mureşianu cu familia sa

14.
Repetă vestea falimentului.fratelui Iancu, solicită menajarea mamei.

3 (decembrie) 1870

Constantin Nikolaus Kronst(adt)

Heute schreibe lhnen und Vater. Iancu verzweifelten Schritt gethan. Abschiedsbriefe hinter
lassen. Borsenverluste ervirt. Bleibe bei tiefbetrtibten20 (sic) Familie. Seien herzhaft schonen Mutter. Aurei2 1

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.185, tlos. 592, original, I filei.

15.
Despre dezastrul.financiar al.fratelui Iancu. Pierderea la Bursă a averii. lamentaţii privind
necazul familial extrem. Acuze la adresa evreilor „ lipitori··. Deplânge soarta tristă a lui Iancu şi a
familiei sale. Despre mesajul de adio al nefericitului.frate.

Jubitulu şi stimatulu meu Tată!

Până acum nu am sciutu ce ste nefericirea, astădi însă me înfiorezu de acestu
cuventu. Unu trăsnetu, care cade pre coperişiulu unei case şi arde totă avuţia unei familie este nimicu
pre lengă lovirea cea grea, care nea întempinatu deodată şi fără de veste.
Iubite Tată! Dumnedieu scie, dar noi n-amu meritatu o asemenea lovire crâncenă a sortei,
n-ai meritatu acesta Dta în bătrâneţiele Dtale pline de onore, n-au meritatu scumpa şi proba mea
meamă. Dvostră aţi iubitu pre Iancu atâtu de multu, l-aţi iubitu pote prea multu. Dar cine pre faţia
pămentului pote controla iubirea unei mame cătră fiiulu seu? Şi cine va pute crede, că crescerea şi
înveţiaturile, care i le ai datu Dta iubitului şi nenorocitului meu frate, nu au fost cele mai bune? Decă
ar ave cineva bănuiala despre acesta, apoi vina şi cetescă scrisorile cele din urmă ale lui, şi se va
convinge despre aceea.
Multu sunt sfăşietore de anima remuşicările sale de cugetu, că nu a ascultatu de consiliele Dtale,
amare sunt esperiinţiele ce lea făcutu, multu a suferitu omulu acesta şi mari dureri ia rosu anima, până ce
s-a pututu decide a părăsi nevasta şi copii sei scumpi, ane părăsi pre pre toţi, pre cari atâtu de multu ia iubitu!!
Crudă mai este vieaţia omenescă şi barbare mai sunt legile destinului ei!
Trebuia ca Iancu se sufere atâtu de multu spre a recunosce greşielele sale, şi trebuia ca acesta
recunoscinţia sei vină aşia de târdiu, cându nu mai era scăpare pentru elu? Seu decă era scăpare, despre
ceea ce până acum sum convinsu, de ce nu s-a pututu, măcar unu momentu, se lu părăsescă cerbicia
aceea nenorocită, de a nu se confia nimenui, de a nu cere consiliele nimenui în afacerile sale, mândria
acea orbă şi păcătosă de a face tote numai după capu lu seu şi prin sine? Pote nu am dreptu şi păcătuiescu
cându lu învinovăţiescu pre multu - însă Iancu însuşi recunosce acesta în scrisorile sale de remasu bunu.

211
Coreei betrtibter.
21
Constantin Nicolau Braşov
AsUlzi vă scriu Dvs şi tatălui. Iancu a făcut un pas disperat. a lăsat scrisori de adio. Pierderile la bursă l-au determinat la
aceasta, încă nu a fost găsit. Rămân la familia adânc întristată. Fiti cordiali(°) menajaţi mama. Aurel

75
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

fidelă şi nevinovată s-a frântu într-unu modu atâtu de înfricoşiatu! Fiţi tari pentru Ddieu! Iubiţi părinţi şi înghiţiţi şi pocalu lu acesta de amaru alu vieţiei nostre deşierte. nu la ertamu nicidecum. Numai o anima de petră pre care nu-o mai pote turti nimic este în stare a se lupta cu lumea. a căreia animă sinceră. căci cea de zaharu se frânge şi se topesce la focu lu patimiloru lumesci. Martoru mi este ceriulu. pre câţi nu ia ajutatu la momentu! Dar sortea barbara vru selu pierdu! Pre sermanulu omu lu cuprinse desperarea cându vediu într-o di. potecă iubirea acesta nea făcutu orbi de greşielele nostre.. cilu silemu cu orice preţiu se întorcă spre calea carelu ducea în prăpastia! Tată dragă! Iancu me rogă cu limbă de morte se iubescu şi se fiu întru ajutoriu familiei sale părăsite şi nefericite. şi numai acesta amore la susteniutu într-atâtu. pentru iubiţii şi amicii sei. era prea nobilu decâtu ca se tragă şi pre alţii în nenorocirea sa. ia frântu anima cu desăvîrşire şi aşia în adeveru mortea pentru densulu. că a perdutu totuşi nui mai remase nimicu. şi câte nu aşi mai ave se ţi spunu dar trebuie se sferşiescu. dar pre totu ce e sântu. decă sar fi pututu. şi amorea nespusa pre de alta. pânăcându pre acela. Mi se rupe anima cându me gândescu. şi ca să încoroneze. În adeveru suferinţiele sale înnainte de despărţire singure numai a pututu se lu cureţie de tote păcatele sale! Iubite Tată! Simţiemintulu este nenorocirea omeniloru. Multu şia mai iubitu de altă parte socia. O lume falsă! Elu scăpă în primavera acesta pre unulu cu 6 copii de peire şi falimentu. căci puţini fraţi sa iubitu aşia de multu ca noi. Adeveratu că a avutu şi elu unele greşieli unele patimi dar care omu nu le are? Decă Iancu era unu mişielu şi unu ticălosu pute să o ducă încă multu şinui se întempla cei s-a întemplatu! Câtu de nedreaptă este impărţiela sortei în lumea acesta! Unu singuru pasu greşitu pote fără voia sa.cimec. cari eram lengă elu. Pre câţi nu a scosu elu din necazu. Câtu de multu iube elu pre omeni şi câtu de multu a fost înşielatu din partea loru. căci vediui dintrensa că nu desperezi! Rogu ceriulu ca se 76 http://tara-barsei. decă numai câtu de puţina sciinţia seu bănuie la aşi fi avutu câtu de reu îi merge cu negoţiulu. Singura mea mângâiere va fi se trăiescu şi se lucrezu pentru aceşti scumpi şi nevinovaţi copilaşi şi pentru mărgăritarulu acela de femeie. cum ar fi vrutu. Valer Rus Trista sa sorte a voitu se lu ducă. Ma mângâiatu forte depeşia Dtale. îi mai face la finitu încă şi unu conductu pomposu şi strălucitu! Ce folositoriu ar fi pututu se fia iubitulu nostru Iancu pentru societate.. Acum înţielegu crescerea monachală şi ascetică! Scumpe Tată! Am forte mare speranţia că providenţia se va fi făcutu mila de sărmanulu Iancu şi lu va fi scăpatu de unu sfârşitu atâta de crâncenu! Fia acesta speranţia tutoru şi a Dvostră cu deosebire iubiţi părinţi! Numai potu scrie de durere. aşia dicându activitatea mârşiavă a unei vieţi păcătose. în câtu nu a nebunitu de desperare dar nenoroculu pre deo parte. ca prin acesta se-şi prepare se accelereze( .ro . dar Iancu nu a fost omu stricatu ci anima cea mai buna şi nobila pre faţia pamentului. elu singuru sei fericescă pre toţi. cum mărturisesce însuşi ia pututu fi numai o scăpare. ) seu propriu! Ce planuri frumose nu ave Iancu pentru familia sa. Încă animami nu este îmbrăcată cu fieru şi de şi ar fi fost săgeta acesta ar fi străbătutu şi ferulu acela. cari dupăce l-a suptu până la medua. pierde pre omulu celu mai bunu şi onestu. multu nea iubitu pre noi toţi. preste pragulu bursei de unde a cădiutu apoi în ghiarele lipitoriloru jidovesci. decă nulu ducea lăcomia de a se îmbogăţi preste nopte în nenorocita acea de bursa. că Iancu pute să fia celu mai fericitu omu. la mai adusu şi la desperare. carele dela începutu a fost unu mişielu lu susţiene sortea pânăi ese peri albi.ro / www.

iberhaupt unschuldig in jeder Beziehung dastehen. şi vreau să fiu totuşi sigur că ea nu se pierde. dos. doc. ich filrchte filr ihre Schmerzen lindern! Gruf3en Sie herzlichst den theuersten Grof3vater. Wien 6/12 1870 Lieber Onkel! Ich lege Ihnen hier einen Brief an meinem Iieben Vater bei. und ich mochte doch sicher sein.186. care nu va viza însă. wo mein Kopf steht. 4 file. căci (azi) nu mai ştiu unde îmi stă capul. mă tem pentru sănătatea ei. ich weif3 nicht mehr. aber ich flirchte sie nicht und ich sind die ganze Familie i. daf3 ihm wenigstens doch noch das Leben gerettet worden wăre! Trosten Sie meine theure Miltter.270. Scrisoare către unchiul Constantin Nicolau. Mâine îi voi scrie şi lui. 4. sie ist mir als solche sehr peinlich. weil es schon zu spăt zu rekomandiren ist.financiar al lui Iancu. tocmai aceasta a fost paguba lui. pre care o serutu de mii de ori şi o rogu în numele am6rei. care reprezintă drepturile familiei. ci se erectă în providenţia. Fiţi sănătoşi şi tari iubiţi părinţi. 592. care îmi este ca atare foarte penibilă. Da der ungluckliche lanku nicht einmal eine Fliege mit ins Vertrauen gezogen hat. kann ich heute noch nicht beilegen. A fost iniţiată o cercetare penală. Pe sărmanul Iancu nu l-am găsit încă până în această seară. Acesta Ve doresce din sufletu alu Dv6stră plecatu şi mâhnitu Aurel Viena 6/12 (1)870 Arhiva Mureşenilor. dar nu mă tem de ea şi (consider. Începerea unei anchete penale. nici viu nici mort. lnsă mâine dimineaţă v-o trimit.ro . căreia îi dă astfel asigurări. Gesund sind an einen tilchtigen Advokaten gewendet. Morgen werde ich ihm auch schreiben. und ober ilberhaupt noch steht! Ihr dankbarer Aurel 22 Arhiva Mureşenilor.n. das war ja sein Verderben ! Gebe nur Gott. " Viena. pentru a o preda ca recomandată.familia. 6 decembrie 1870 Dragă Unchiulel Vă anexez aici o scrisoare către tatăl meu drag. Morgen frilh aber sende ich ihn lhnen. original. deoarece este deja prea târziu. Sonst keine Verănderung in der allgemeinen Trauer der unglucklichen Familie. daf3 er nicht verloren geht. Eine strafgerichtliche Unter suchung ist eingeleitet worden. original. Mulţumită lui Dumnezeu toţi sunt sănătoşi. Den brief. Altfel nu este nici o schimbare în doliul general al familiei nefericite.ro / www. 4. se nu perdă speranţia. despre dezastrul. weder lebend noch todt. Să dea Dumnezeu. 16.cimec. I fil<'i. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa consoleze şi pre multu iubita şi scumpa mea mamă. dos.n. 592. den lanku seinen Eltern geschrieben. şi dacă încă mai stă! Al dumneavoastră recunoscător Aurel 77 http://tara-barsei.fratele mamei. der die Rechte der Familie vertritt. Eu m-am adresat unui avocat destoinic. Scrisoarea pe care a scris-o Iancu părinţilor săi nu o pqt anexa azi. doc. Den armen Janku hat man noch bis heute Abend nicht aufgefunden. se treceţi şi preste acestă cercare durer6să a s6rtei vitrege. să-i fie salvată măcar viaţal Consolat i-o pe scumpa mea mamă. ce a avut-o pentru Iancu. Dumnezeu să-i aline durerilel Transmiteţi salutările cele mai cordiale celui mai scump bunic. Ddieu seve mângâie şi seve liniştească animele şi cugetele.) toată familia total nevinovată în toate privinţele. Deoarece nefcricitul lancu nu s-a împărtăşit nici măcar unei muşte.

Valer Rus 17. De altă parte scia aşi câştiga nu numai la noi o încredere poţi se dicu 6rbă. te rogu decă vreai a te informa mai apr6pe despre starea lucruriloru. 1870 Scumpulu meu Tată! Vin se împlinescu ultima voinţia a iubitului nostru Iancu. " În calităţile contrare constă salvarea lumii! (lb. şi nu spunea nimenui nimic. acum nu potu încă se me gândescu şi la acele. în care se afla. este bolnavu seu îi merge reu cumva. Expediază scrisoarea de adio a fratelui Iancu. căci multe a avutu se sufere dar tote sunt nimic pre lengă acestă nenorocire pentru anima plăpândă a unei mame iubit6re! Familia este sănăt6să. te rogu dar prea multu cruţi-o. Recomandă menajarea mamei de şocul veştilor triste.ro / www. 2. 78 http://tara-barsei. cu cari ave afaceri. Acesta nu a făcut-o întâiaşi dată şi de aceea nu m-a surprinsu tăcerea sa. 592. io credu că multă vreme încă nu. credulitatea sa şi idea ficsă. trimeţindu-ţi scris6rea sa de despărţire.fiului cel mare. şi aşa nu pute-i se sci niciodată sicuru.cimec. despre cheltuielile mele lunare. Viena 7 Dec.aşia cum a lăsato îndereptu. Scrisoare de liniştire a mamei îndurerate de dezastrul financiar al. cei lipsesce. 18. Speranţe de viitor în ceea ce priveşte familia fi1garului. că noroculu nu lu va părăsi de totuşi elu va deveni deodată avutu. vorbeam cu elu bucurosu de trecutu. recomandări de leacuri băbeşti pentru scurtarea suferinţei (legarea cerii galbene la gât!).187. Din scris6rea acesta te vei convinge iubite Tată. fără se potu bănui ceva din acestă convorbire. căci gândeşte-ţi aceştia din urmă au fost p6te mai multu surprinşi ca noi de catastrofa din urmă! Iubite Tată! Te rogu judecă decă se p6te ca şi Mama îndată se citescă epistola lui Iancu. Iancu.ro . ln adversis virtus spes salvatrix mundi! 23 Alu Dtale Aurel Arhiva Mureşenilor. ci că nenorocirea împregiurăriloru. Mai târdiu voiu respunde şi la întrebare ce-mi faci în telegrama. şi io fiindcă aşia de multu nu team vediutu. cătră Dta şi iubita mamă. dar şi la străini. dos. der elu nu mi-a respunsu nimicu. cetesce scrisorile care i le-am scrisu lui Nenea Costi. latină). 4. Cându era tristu despre ceva tăcea molcomu. În di lele din um1ă l-am întrebatu şi rogatu se-mi spuie cei este. şi l-au sedusu fără de voia şi intenţiunea s-a la unii paşi rei şi la pasulu celu desperatu din urma! În timpulu din urma îi plăcea multu a vorbi şi aşi aduce aminte de Dta pre care lu stima şi adora atâtu de multu. pre cari atâtu de multu ia adoratu . că Iancu nu a fost omu stricatu. doc. original. l-au răpitu cu sine.file. Despre boala de gălbinare a sorei Elena. Despre situaţia lui Iancu în zilele premergătoare dezastrului.

pre cari ia iubitu nespusu. te rogu mamă. Tata moşiu mi scrisese despre acesta. căci după vijelie trebuie se vină şi sorele. şi forte puţine sunt acele cari au ajunsu la ţiermu. încâtu. s-a îmbărbătatu spre o nouă vieaţia. 592. atâtu în familiele cetăţienesci câtuşi în cele mai înnalte aristocratice.ceea ce ar fi forte binefăcătoriu pentru boia de gălbinare. pre cari ia cercatu sortea vitregă într-unu modu atâtu de crudelu. Scumpa Mamă! Ai doi nepoţiei atâtu de frumoşi şi drăgălaşi. că elu trăiesce. Iancu a fost auditu leaculu acesta dela unu medicu.ro / www. căci bunu e Ddieu! Serutu pre Lenica Iacob. cându te uiţi la ei trebuie se sperezi! Spereză dar.n. că gândindu-se la socia şi copii sei.cimec. 4. Trajanu. doc. care se nu fi avutu a se lupta cu valurile furiose ale ei. Copii. că numai noi singuri suntemu aceia. cari se lucreze pentru hrănirea şi crescerea loru! Mii şi sute sunt casurile ca acesta. Copii sunt viitoriulu. original. ci aibi credinţia şi speranţia în Dumnedieu! Astădi vine vijelia urîtă şi rupe stejarulu înnaltu şi frumosu. Tiţia de mii de ori. Anima unei mame nu iubesce de adi până mâne. decă te-a întristatu adencu cu deosebire şi pre Dta. 79 http://tara-barsei. 3 file. mâne apare ear sorele binefăcătoriu şi face se crească altulu la locu. dar nu este una. Multe sunt corăbiile cari plutescu spre marea vieţiei. şi mi-a disu se ţi scriu Dtale mamă. ai trebui se te înveselesci. Crede dar în dreptatea şi bunătatea provedinţiei! ! ! M-am întristatu forte audindu că iubita mea sorioră Elena. asta me face se erectu şimu înnalţia speranţia. decă i-ai vede. Elisa. trebuie cum diseiu şi noptea se respire în mirosu de ceră. ea iubesce pentru tote timpurile. şi şi lui ia părutu forte reu. că nu ia lăsatu singuri în lume lipsiţi de ori-ce spriginu. o bucată mai mare de ceră galbină de gâtu. nici unu momentu iubită mamă. Scumpă Mamă! Până astă seră n-am auditu încă nimic de Iancu. dos. iubită mamă. decâtu a fost aceea a multu jelitului loru tată. se fi câtu de tristă. şi te rogă se te mângâi şi seţi liniştesci anima. ca se ţi lu recomandu. cu câtu mi 1-a spusu Iancu singuru. Nu ajunge se bea numai din paharu de ceră. 1870 Scumpa mea mamă! Nefericita întemplare în familia nostră.259. cari se întemplă atâtu în coliba seracului. c. serutu mâna scumpului meu tată şi Dtale iubita mama. mamă dragă la aceste surcele din trupina fiiului Dtale nenorocitu. decă până acum nu l-ai încercatu. sei legi Linichii. Toţi ţi serută mâna scumpă Mamă. cu atâtu mai multu. care va lumina vieaţia copiiloru acestora n~vinovaţi şi le va face o mai fericită.ro . alu căreia iubitoriu şi ascultătoriu fiiu în veci va fi Aurel Arhiva Mureşenilor. ca se respire mirosulu acela peste nopte . Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Viena 9 Dec. întregi şi fără nici o pierdere mai însemnată. Nu dispera. Costi şi io toţi suntemu haru Domnului celu pucinu sanatoşi şi avemu speranţia în viitoriu. Se mulţiumimu ceriului. cându dorme. ci că mai sunt încă braţie destule. Dna Christu. l-am spusu şi Iancului. Făi leaculu acesta Linichii. însă. avisaţi la mila străiniloru. care a curatu pre unu lu în patru dile de gălbinare. Nu crede dar. câtuşi în palatiulu bogatului. sufere de gălbinare. nu este mirare.

OOO de. că durerea Dvostră a ajunsu gradulu supremu. cari mi le dai mie. Acestu filosofu însă şi publicase însăşi numele cu ocasiunea aceea. numai se nu treci marginea. nepregătit pentru lumea agresivă a afacerilor bursiere. Iubitulu şi doritulu meu Tată! Banii avisaţi şi scrisorile Dtale Ie am primitu. Cuvinte de liniştire preluate din clasici latini. fiindcă Iancu posede acestă însuşire în mare gradu. Menţionează sprijinul primit anterior de la Iancu. Nici una. Eram şi sum îngrigiatu iubite Tată pentru Dta şi scumpa mea Mamă. Continuă cu detalii financiare: s-au pierdut 50. Despre cheltuielile proprii lunare. în care me provoci se me abatu dela sentimentalitate. Asta credu. Precizează sumele necesare absolvirii doctoratului la Viena. Explică toate cheltuielile lunare şi anuale. ca urmare a neînregistrării ei separate la căsătorie. pierdută şi ea la sechestru. Pre mine me dore ca frate. Elu era prea sentimentalu. nici alta nu ar fi fost la loculu seu de astădată.ro . ca pre lengă cunoscinţiele sale practice. Chestiunea zestrei soţiei lui Iancu. mai cu semă pre mama o conjuru. Dela Dta speru. Numai la cuventulu „sentimentalitate" am voitu se me oprescu. Valer Rus 19. acuze adresate de tată. ar fi fostu prefăcătoria seu receala. Transmite salutări din partea domnului Schuselka (redactorul publicaţiei „ Die Reform ').cimec. că după prima impresiune Ţi vei fi recâştigatu tăria şi pacea filosofica a animei. că voiescu seme încercu a Te combate . Elisa. prea se impresiona de tote şi asta însuşire nu l-a ertatu. cari la bătrâneţie a Ţi trebuitu se faceţi o esperiinţia atâtu de dorerosă. Viena 28 Decembre 1870. devini sentimentalu descriindumi durerea ce-o simţi ca părinte. ci la Iancu.ro / www. care urmează să revină în ţară. Despre şocul suferit de tată la aflarea veştilor grave. Cuvinte de apărare pentru Iancu. Aşia şi Dta totu în scrisorea aceea. nu mi se pote imputa credu prea mare sentimentalitate. decâtu se scrii cum simţiesci.şi se vreau n-aşi pute. că nu am făcuto în scrisorile mele. căci ce mi scrie Dta e sântu şi probatu prin ani de esperiinţia. Acolo vorbesce elu despre cum unu filosofu care combătea pre alţii. Pentru că am scrisu prima scrisore aşia cum am simţitu în momentulu acela. pre Dta ca părinte . pentru că şi punu numele pre fiece opu alu loru. şi Ţi mulţiumescu din anima pentru tote. că întemplarea acea fatala m-a aficiatu şi pre mine multu. A scrie în altu modu. cu care şi câştigase atâta încredere 80 http://tara-barsei. ca se nu se de tristeţiei. Din scrisorile Dtale vedu. Situaţia familiei lui Iancu. pre lengă „savoir faire"-ulu seu. Me ertă iubite Tată dar aci trebuie se Ţi evocu în memoria unu pasagiu din o cuventare a lui Cicerone mi se pare "pro Parcello".amendai am avutu dreptulu şi datoria a ne esprima unulu altuia simţiemintele aşia precum le nutreamu în peptu-nu altfeliu. că de ce me temeam nu sa pututu evita. că Dta se nu urmezi înţielesului aceloru consilia. Cându ţiam scrisu că „simţiemintulu rectius sentimentalitatea face pre omu nefericitu" m-am gândit nu la mine. Dta ai fost în dreptu a crede. Se apără de acuzele de „ sentimentalism" în ceea ce îl priveşte pe fratele Iancu. În asemenea casu dar nu-ţi remâne alta. fiindcă nu-mi potu închipui. nu mai puţinu însă m-am convinsu io din scrisorile Dtale şi ale mamei.florini. că ad: scirea repentira despre ruinulu Iancului Tea întristatu prea multu. Împregiurarea acesta me nelinişteşte şi Ve rogu. ca se nu devii ridiculosu. Recunoscu iubite tată totu cuventulu ce mi l-ai scrisu ca directivă pentru viitoriu şi nu crede cumva.florini. se nu se lase se-o copleşiască durerea. cifrate la 60 de.

pânăcându Dta o posedi în mare gradu. germană). de a le pute câştiga pentru familia. Dup㧠1227 a Cod. Nu avemu nici unu documentu pre numele Elisii şi presumţiunea e pentru proprietatea bărbatului. cum scrie însuşi. ceea ce Iancu de altă parte recunoscea şi stima la Dta. Terminulu licuidaţiunei e I O Martie 1871. Aşia fiindu prea slabu a resista isbiriloru din afară.cimec. cu lumea. Spre scopu lu acesta am tăcutu o i< Registrul comerţului (lb.. Mintea e arma în contra inimiciloru şi Dta o numesci cu Horaţiu . care va să dică tăria bărbătescă. încâtu ai eserciato şio esercezi Dta! 30 Decembrie N-am pututu se finescu scris6rea în diua în care am începuto fiindu întreruptu prin afaceri în causa familiară. La densu lu se adeveresce în modu eclatantu acelu: „ Video meiiora. ci numai în rondu cu celelalte obligaţiuni. fiecare sieşi este celu mai mare inimicu. şi s-a esprimatu mai de multeori - totu ca proprietate a sa. Apoi cum am înţielesu zestrea Elisii nu s-a înregistratu în aşi a numitu lu "Handelregister" 2 ~. Virtutea acesta. fiindcă nici în f6ia de zestre nu s-a stipulatu deosebitu şi mobilarea locuinţiei. cari totu represintă o sumă de 1OOO fl.lui Iancu. bărbăţia care o profesezi Dta este partia cea mai slabă a timpului modernu. Iancu sermanulu nu a avutu tăria de-a o ţiene în freu. care faţia cu joculu dela bursa se pare alu fi părăsitu de totu. Corespondenţa lui Aurel Murcşianu cu familia sa la toţi. voiu face paşii cuviinţioşi în privinţia acesta cu advocatulu nostru.dorescu numai din sufletu ca se potu ave tăria şi paţiinţia aceea. decă mi este ertatu a me judeca aci. Speranţia însă de a căpăta ceva se reduce mai la nula. Şi Dta ai însuşirea sentimentalităţii. fiindcă nu înţielegu nimic de ale negoţiului. neputendu-se lupta cu lumea. cum scrie elu.neesistându nici unu documentu despre acesta. 81 http://tara-barsei. Acesta ia lipsitu multu.Virtus". l-a răpitu sentimentulu şi a jucatu „ I 'a banque ". mama o posede în mare gradu. dreptulu celei din urma e forte greu de demonstratu.. Cu tote că prin urmare intenţiunea sa a fost a le cumpera ca proprietate a nevestesii şi Elisa a fost în buna credinţia a proprietăţii sale . neavendu perseverenţia de feru şi paţientia destulă in adversis. deteriora sequor ". Se înţielege că în cestiunea firmei şi se voiescu nume potu amesteca. şi ionu dorescu mai multu decâtu ca se o potu esercia numai întratâta. Austr. mintea pre acesta trebuie se lu învingă mai ântâiu. Se p6te însă ca totuşi se i le câştigamu măcar pre aceste. care nu se pute amâna. În care se dice: „( . de6rece precum auzii o „activa" mai că nu se află(: se fia numai câteva datorii restante.000 fl. cari nu trecu peste 3-4000 tl:) şi „passiva" trece preste 50. Dovada în contra e grea. se-şi p6tă conserva întotdeauna şi judecata rece. ca se potu eşi învingătoriu din lupta cu mine însumi.. apoi credu. bărbăţia. Ce se atinge însă de dreptulu celu are Elisa de aşi pretinde averea totală. Acum speru. care ai documentato Dta în creaţia-Ţi. că sum şi mai puţinu sentimentalu decâtu Dta . Dta ai fost în stare se-o predomini cu mintea.ro .ro / www. )"se consideră mobilele care le-a cumperatu Iancu deşi cu banii zestrei. Precum vei fi aflatu s-a deschisu concursu alu firmei din partea judecătoriei de comerciu la cererea unui creditoru. că până la primaveră vom ave pace deşi o pace cam tristă. ai luptatu şi te lupţi în continuare cu densa. Civ. ca să p6tă după aceea să se lupte cu inimiecii esterni. Câtu despre mine. din care causa obligaţiunea totală nu p6te veni primo loco. (:Vedi §ulu 1217 a Codicelui Civile Austriacu cu Nota în privinţia pacteloru de căsătoria ale comercianţiloru:) Câtu despre mobilele locuinţiei private este earăşi puţină speranţia.

.. Rigorosele tote o seme coste (scilicet tacsele rigoros.) 155 fl 92 kr Disputaţiunea 47 fl 25 kr şi promoţiunea 165 fl 73 kr. că până astădi seră nu am aflatu nimic mai multu despre Iancu. căci atunci celelalte trebuie se mergă etsi fractus illabatur orbis. corect: Exzidirungsklage ).. 50 = 9 fl s = 60 fl După cum vedi pentru ţigări. = 16 fl „ " spălatu 3 fl .ro . elu suna: „Dragă Lizo! Durerea me face sarcasticu şi selbaticu. 82 http://tara-barsei. aceste le voi cumpera din ceea ce voi pote economisi încă din suma întreagă. Scăpare numai este asta o sciu şi totuşi nu sum pregătitu de morte. care proiectu reguleză ordinea studieloru la Universitate şi reduce tacsele rigoroseloru mai la giumetate.şi adică: Pentru prândiu a 50 kr şi cina ear 50 kr = 30 fl Pentru dejunu. Lucrurile celelalte ale Elisii şi ale copiiloru precum este. Asta stă scrisu negru pe albu.. căci gândindume la viitoriulu vostru.. căci la dincontră ear fi luatu totu ce ave în casa... Ad 3) Spesele mele pre lună „sine quibus non" facu până la unu cruceriu socotitu 60 fl V. rufăria ect ect au remasu intacte şi numai lemnulu ad: mobilele în sensu strictu şi hainele Iancului s-a inventarisatu. m-aşi mulţiumi cu 45 seu pote şi cu 40 de florini pe lună ca se trăiescu şi io p-aci încolo. că nu-şi va fi periclitatu vieaţia.. că cu finitulu anu lu 1871 voiu fi gata cu rigorosele. adică cu totulu are seme coste depunerea doctoratului 368 fl 90 kr. I) trebuie se-Ţi respundu... de trăiesce seu ba şi unde se află.. tu me cunosci şi scii se judeci starea. Dintre Cuscrii se află aci numai mama Elisii Md..3 fl 50 kr. că până acum nu s-a găsitu nici unna de elu. cafea cu 2 cornuri a 16 kr = 5 fl Pentru cuartiru şi servi ţiu . Iancu mi adause 10 fl dela sine la lunariulu meu şi aşia priimiam în timpulu din urma 45 fl pe lună. atunci ar fi altceva. Decă nu aşiu fi silitu se studiezu I0-12 ore pe di cu rigurositate. Unu proiectu de lege se va supune senatului imperialu la redeschiderea sa. Apoi unu pasagiu din scrisorea sa către Elisa me lasă să speru la acesta şi mai multu. pre câtu voi trebui se mai studiezu ne întreruptu de demaneaţia până sera . Ad 2). lemne 4/4. pre care am înveţiatu a o stima forte multu în timpulu acesta greu. în care me aflu. Din norocire Elisa nu a subscrisu nici-o hârtioră.ro / www. numai sciu ce facu".. Densa face totu ce numai se pote cere dela o mamă. dar te asiguru că atunci în unu jumetate de anu m-aşiu duce pe copcă. Christu. de mâna sa! Între resolvire şi faptă este încă o vecie. germană. Valer Rus „Exziedirungsklage" 25 în contra secuestreloru puse şi a inventurei de massa. E forte probabilu. În idea acesta me întăresce acum şi împregiurarea acesta chiar. prânzulu aveam la elu gratis şi-mi mai făcea şi alte avansuri de cari acum se-nţielege voiu trebui se me lipsescu.. a.Decă voi fi sănătosu apoi speru. însă NB: pre timpu lu. hainele...afară de lunariu . tutunu ect nu mi-a remasu nimicu. 25 Plângere pentru a scoate o parte din procesul principal spre a se forma un dosar separat (lb. Aşiu pute se mănâncu la prânzu cu 40 kr la cina cu 30 kr şi se am unu cuartiru micu întunecosu seu umedu unde se plătescu numai I0-12 fl pe lună.. Cum dicu sănătatea şi patienţia numai se nume părăsescă. A trecutu şi luna acesta tristă şi plină de neplăceri dor va da Ddieu şi di le mai bune! 31 Decembre Vin acum a Ţi respunde în deosebi la întrebările care mi le făcuşi în scrisorea Dtale: La întreb..cimec..

ear vorbeam bucurosu. Pre decembre nu primisemu dela Iancu nimicu.fiindcă am se plătescu încă neşte cisme. căci dupăcum vezi nu l-am ascultatu şi acesta e resultatulu!" tancului îi plăcea multu în timpulu din urma se vorbească despre Dta cu mine şi io care dorescu atâta şi nu team vediutu de 5 ani. care se scie stima nobleţia animei Dtale şi pătrunde în spiritulu activităţii Dtale ca românu. decă şi câte parale mi trebuiesce neapăratu. decă voiu fi silitu de împregiurări voi face-o şi io. cetăţianu. tată de familia şi omu. Aci ţi-am datu după cerinţia o schiţia despre trebuinţiele mele până la depunerea doctoratului. dupcum pretinzi dela mine. decă pretinde acesta acela mine.aşia încâtu se o primescu la finea fiecărei luni ca se nu-mi facă turburări în mersulu studieloru. am trebuitu se spesezu cevaşi mai multu .acum trebuie se cautu cu cea mai mare energia în viitoriu. Nu mi-e frică came va întrece niminea.şi totu în do re rea aceea. celu multu 3 6re „ostenite" pentru studiu. dar în zadar. atunci aceea sum io! La timpulu seu Ţi voiu comunica tote scrierile şi cuvintele lui Iancu. apoi odată pentru totdeauna te rogu. Ad 5). Decă nu va merge altfeliu. Nu numai că nu-mi cade greu de vorbele Dtale iubite Tată. Acum voiescu se Ţi mai citezu încă unu pasagiu din scris6rea Elisii.decă nu Ţi vine prea greu . asignaţi iam primitu şi m-am ajunsu cu ei până în 27 ale !unei acesteia (Decembre). Nu voiu se mai promitu nimic. pantaloni. şi pre mama . decă Ţi este cu putinţia se-mi trămiţi regulatu suma necesară lunară de 60 fl. Elu suna aşia: „Uşioru de minte şi bunu la anima cu diece mâni dam şi cu una luam. dar Ţi mulţiumescu din sufletu pentru ele. Cu alergăturile. care o ceru . Atâtu despre cei 60 fl primiţi câtu şi despre paralele cari le voiu mai primi dela Dta Ţi voiu da socoteală detaiată esactă. Ad 7) „facta infecta fieri non possunt" înţielegu prea bine şi de aceea nu voiu se mai perdu cuvinte despre trecutu . că Ve resplătesce atâtu de reu amărea cu care l-aţi crescutu! 83 http://tara-barsei. elu decă este vorba se manifestă liberu sub orice împregiurări. Ad 6) Cu cea mai mare plăcere Ţi voiu împărtăşi tote ce me atingu pre mine. cu care mai fericitu încă pânăcându eram sub îngrigirea directă a Dtale în casa părintească. De acelu fac possis acum sum mai multu pătrunsu ca ori şi cându. voi fi încă scăpatu de tacsa disertaţiunei şi a promoţiunei p6te. o pălăria. îngrigirei şi amiciţiei Dtale! Fii siguru şi încredinţiatu. ci se facu numai. fiindcă mi sunt cea mai mare dovadă a amarei.cimec. Cei 60 fl. că nu a urmatu consilieloru Dtale. şi sub împregiurări regulate iaşi fi plătitu până astădi. fiindcă sum convinsu nunumai de bunăvoinţia dar şi de amiciţia Dtale.ro .nu putemu se ceru fiecare cruceru dela Elisa. Mulţi alţii au făcutu aşia. că decă este vreo fiinţia. fără se bănuiescu din aceste convorbiri cevaşi în privinţia stării triste a lui Iancu. numai atunci mi va trebui. Elu în tote scrisorile sale te aminteşte pre Dta. p6te 2 ani şi giumetate seu şi trei pentru depunerea doctoratului. Dta spune-mi acum decă poţi se me mai ajuţi cu ce ceru şi până cându? Dacă nu este încătrău apoi io şi acum îndată sum în stare a-mi câştiga atâta câtu seme potu singuru susţiene numai atunci a-şi trebui se lucrezu I Oore pe di pentru susţienerea mea şi mi-ar remânea numai 2. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa De cumva se va sancţiona îndată după primire proiectulu acesta. Scumpulu meu Tată multu şi-au bătutu capulu seme înveţie pericu16sa acestă patimă numind-o fortetia. Pre luna lui Ianuariu teaşiu ruga semi trămiţi cevaşi mai multu . din care vei vede câtu de multu tea iubitu şi stimatu elu şi câtu de mare a fost părerea sa de reu. Spiritulu nu este legatu de formalităţi. cari mi iam procuratu io în lunile octobre şi noembre.ro / www. voiu trebui se facu aşia. Ce se atinge de cerinţia Dtale ca se Ţi scriu de timpuriu. Ad 4).

Aci alăturatu Ţi trămitu unu formularu a unei împuterniciri.cimec. Mulţumeşte pentru ajutorul financiar acordat de tată. Te rogu încă odată iubite Tată trămite-mi ce poţi seu cu telegrajische sau posternusigung fiindcă astădi am fost silitu seme împrumutu la Md Christu. apoi la primaveră seu la începutulu lui Maiu va pleca cătră Bucuresci. Schuselka te salută prin mine. 20. care să-i dea dreptul lui Aurel Mureşianu să se ocupe de problemele rezultate din conflictul cu massa de concurs. Detalii administrative privind procedurile care trebuie urmate.florini revendicată de Iacob Mureşianu de la massa de concurs (instituţia care se ocupa de falimente). Elisa sa mai restauratu şi spereză multu în viitoriu: familia întreagă va sta preste iernă încă aci. pre ce basezi pretensiunea Dtale. Ţi mulţiumesce şi pentru „Gazeta" dar te rogă prin mine se nu io mai trămiţi. fiindcă nu o p6te întrebuinţia .189. asemenea şi Costi. toţi ve dorimu serbători mai fericite decâtu au fost dilele trecute de lucru. Christu. care Ţi-a trămiso Dtale. Anexează un model de împuternicire. subtrăgânduse acolo 6recare suma dreptu 84 http://tara-barsei. că am primitu scris6rea D-ei. şi acum şi Elisa pentru familia şi apoi mai suntemu şi noi aici. Mi-a spusu că Ţi-a scrisu o scris6re de condolenţia. Domnulu Dr. Christu ve trămite complimente. 592.cu părere de reu .nesciindu nici o b6bă românesce. doc. Valer Rus Elisa şi copii sunt senătoşi. Scriemi ai primito? Şi decă ai primito respundei prin mine seu directu. Despre o sumă de 5000 de. JO file. că Ţi era datoru.ro . vreo hârtia scris6re ect seu decă nai nici unu documentu se-mi spui apriatu. Serutu mâna scumpei mame spunei. Afară de acesta Te rogu se-mi trămiţi ori ce documentu vei ave pentru acestă obligaţiune. Precum vedi trebuie se fia provediută cu unu timbru de 50 kr şi cu subscrierea Dtale. serutu pe soriore şi frăţiori şi sum alu Dtale ascultătoriu şi iubitoriu fiiu Aurel Arhiva M11reşe11ilor. că nu pote veni la Viena din causa afaceriloru sale urgente şi multiple. Respundemu te rogu la scris6rea acesta câtu mai iute ca se sciu şi io unde me aflu. de6rece grigesce Mad. original. Afară de acta trebuie se-mi dai o informaţiune corectă şi detaiată asupra cererii Dtale. daţi cu interese. cându iai predatu paralele ect. Elisa şi nepoţieii Ţi serutu mâna Dtale şi iubitei mele mame şi Mad. tlos. ear cei 2000 mi se pare că ar trebui consideraţi ca daţi lui odată pentru totdeauna. Domnulu Christu a avisatu aci cevaşi parale necesare şi a scrisu. Io credu că Dta ai trebui să pretindi numai cei 3000 fl. Viena 14/2 (1)871· Iubite Tată! În privinţia celor 5000 fl cari ai sei pretinzi dela massa vin a Te desluşi. Mam bucuratu multu cându mi-a spusu că Ţi-a scrisu. Însă nici nu este absolutu de lipsa ca se fia Dlui seu altcineva aci. Dlui a cunoscutu pre Iancu şi familia sa la otelu lu naţionalu unde se întâlnea la Souper mai adesea. Despre actele care trebuie completate. care trebuie se mi-o dai spre a face aci în casu de trebuinţia paşii cuviionţioşi. 4.ro / www. P6te că se vede şi din socotela.

26 Punemu că am cere dela Handelsgericht ca să se licuideze pretensiunea Dtale vis a vis de massa conscursuală. Spre odihna p6te se Ţi servescă următ6rele puncte: I) Obligaţiunea nu o perzi.cimec. ai fi silitu însă preste acesta a intenta procesu massei. În casulu Întâiu respundi că nu poţi plăti din causa că mai ai se pretinzi . p6te se fia încă necesariu unu jurementu din partea Dtale. chiar se ţi se licuideze suma nu o se capeţi nimicu. nesciindu nimica de pretensiunea Dtale. decă nu te laşi singuru de ea. Decă. decă ai documente cu atâtu mai bine. Se înţielege că Dta în urma acestei provocări simple nu vei plăti nici unu cruceriu fiindu în dreptu lu unei pretensiuni mai mari. Dta vii şi te aperi puindu-i compensatiunea în contra. Decă nu ai documente a mână este mai multu decâtu probabilu. seu ceea ce este forte possibilu de6rece „cărţile sunt forte confuse". ). Nefiindu însă mai nimicu în massa. De altă parte m-am consultatu cu advocatulu nostru şi resultatulu acestei consultări este următoriulu: a) Nu este de necese ca Dta se faci arătarea pretensiunei Dtale la Concurs massa .ro / www. 85 http://tara-barsei. b) Decă administratorele massei a aflatu în cărţi atâtu pretensiunea Dtale câtu şi contocurentulu de 2100 fl atunci vede deacolo. Ce se p6te întempla în casulu acesta? Massa va face p6te jalba pre cale judecăt6rescă în contra Dtale ca se te silescă la plată.. nu ţi sar licuida prin urmare pretensiunea Dta ai fi atunci silitu se iai ofensiva şi se intentezi însuşi massei procesu care tear costa nu puţine parale. nu Ţi vine nimicu. aşteptându se vedi decă Ţi vine ceva provocare dela massa.ca se stai în defensiva. în cari rudeniile facu pretensiuni nefundate. Resultatulu procesului acestuia va trebui se fia Dtale favorabilu. la nici unu casu.atunci negreşitu te va provoca din partea massei concursuale ca se plătesci. presupunându că n-ai documente a mâna . la care însă cu greu va veni lucru lu. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa interese a unei anumite sume. de6rece casurile sunt multe. 2 '' Judecătoria comercială.şi decă massa te va acusa. Atunci Dta vii în contra jalbii cu compensatiunea (care va se dică: Adevăratu am se dau atâta.. Cu unu cuventu trimitemi împuternicirea cu infonnaţiunea îndată cu returnarea poştei ca se nu vie pre târdiu. 2) Numai din massa concursuală nu poţi cere a fi plătitu.de6rece fiindu o obligaţiune privată vine numai în clasa a III" şi nu este de speratu nice măcar unu cruceriu câştigu. că nu ţi-o va licuida-o. decă nu. Asta numai pentru unu casu neprevediutu dreptu precauţiune. c) Decă însă admin. decă nuţi anunţi pretensiunea şi acesta nu ţi se licuideză. că ai se pretinzi mai multu şi nu p6te face nici unu pasu în contra Dtale. Decă însă nu Ţi sar licuida.ro . care este multu mai mare . ce este de aşteptatu. Aşiadar celu mai bunu lucru este în casulu acesta. dar am se iau mai multu şi de aceea pretindu io din contra dela massa încă suma de x . Massei a aflatu în cărţi numai contocurentulu de 2100 fl şi acesta fu modulu acela încâtu se p6tă fi în dreptu a pretinde dela Dta suma. 3) Decă mai târziu cineva ar face vreo învoielă Dta nu eşti eschisu cu pretensiunea Dtale.aceea. deşi nu ai annunţiato la Concurs massa.

Despre Tancu nu am auditu nimicu nici noi. aşia încâtu niminea nu pote sci siguru. anzubieten. Vlad Perlea und Joh. să facă recurs.) semnătura mea ct~mâna proprie. să facă declaraţii. te rogu însă trămitemi tote aceste îndată cu poşta cea d-ântâiu.1871 Arhiva Mureşenilor. să primească plângeri.n. von Klagen abzustehen.câtu me va ierta timpulu Ţi voiu scrie despre tote pre largu. să iniţieze execuţii şi să ia toate măsurile de asigurare. anzunehmen und zuruckschieben. Bescheide und Urtheile zu erwirken.188. Urkund dessen meine eigenhăndige Fertigung Kronstadt . se află în mare neorenduielă. woftir ich demselben Jenehmhaltung aller Mal3regeln und Schritte zu leisten verspreche. Valer Rus Aşiadar este mai bine deocamdată se nu faci nici unu pasu şi se aştepţi se vezi. Scriemi neamânatu! Alu Dtale Aurel Vollmacht 27 50 Kr(euzer) Stempel Kraft welcher ich den Herrn J. Mureşianu gerichtlich und aul3ergerichtlich zu vertretten. Braşov . să renun\e la plângeri. pentru acesta te rogu.ro . 592.n. să ofere.) Aurel Mureşianu să mă reprezinte în cauza Perlea & Mureşianu împotriva massei de concurs.n. Geld und Geldwerth in Emfang zu nehmen und hieriiber rechtsgiltig zu quittiren. Salutări şi serutări de mâni dela toţi cu deosibire complimente dela Mdme Christu. Klagen zu tibernehmen. 4.cimec. Drept mărturia acestui (fapt urmează. decă Ţi va veni ceva şi ce? Pote însă. Executionen zu ft. ce e de datu şi ce e de luatu. care Ţi la trămisu Tancu. kurz alles nach seinen besten Ermessen einzuleiten und vorzukehren. cum le ce(r)i. U. că sar ivi necesitatea a se face vreunu pasu. să facă apel şi să pornească procedura de recurs. Eide aufzutragen. dar astădi trebuie se sosescă. zu rekuriren. nici alţii. pe scurt să iniţieze tot după cea mai bună chibzuinţă ca să ia măsurile potrivite.n. apoi să reprezinte pe Ioan Vlad Perl ea şi Ioan Mureşianu pe cale juridică şi pe cale extnţjuridică. Cei 50 f1 avisaţi i-am primitu. fiindcă o di întârdiere face multu. mai cu semă din timpulu din urma. să primească şi să refuze jurăminte.ro / www. zu appeliren und den Rekurszug zu ergreifen. Io din partemi erectu că nu ţi va veni de nicăiri nici o provocare de plată. Ţi mulţiumescu pre multu .I 87 I 86 http://tara-barsei. Erklărungen abzugeben. dann Joh. Familia e sănătosă şi copii. deorece cum diseiu catastifele. Aurel Mureşianu Berechtige. să primească bani şi valori de bani şi să dea chitanţe probatorii injustiţie pentru ele. să obţină decizii şi sentinţe. dos. Vergleiche zu schliel3en. Drd. 6 file 27 Împuternicire 50 creiţari timbru fiscal Prin care eu îndreptăţesc pe domnul doctorand în ambele drepturi (laic şi canonic . doc. mich und meine Erben in der Angelegenheit gegen die Concursmassen Perlea & Mureşianu. origi11al. să încheie înţelegeri. fă-mi împuternicirea susu amintită şi mi trămite informaţiune şi decă se pote şi copia dela contocurentulu. Grapulu cu napoleonii nu l-am primitu încă. drept pentru care eu îi promit că voi aproba toate măsurile şi acţiunile întreprinse. să solicite. Serutu mâna Mamii şi drepta Dtale.ihren und alle Sicherstellungsmittel zu ergreifen.

primul institut bancar din Transilvania. în deceniul IV al secolului al XIX-iea.cimec. Bucureşti. Peter Traugott Lange von Burgenkron. p. singura cale de a scoate Transilvania din această „stare liniştită" sau „somnul Albei ca Zăpada" 2 şi a o plasa pe orbita capitalismului. care a înţeles foarte bine că printre cerinţele timpului se numărau: nevoia de preţuri scăzute. Necesitatea imperioasă a modernizării. vestitul comerţ săsesc de odinioară trecuse în mâinile ortodocşilor (români. cultivarea simţului de economisire şi crearea unui sistem organizat. 1941. ameninţaţi de flagelul pauperizării. p. naturalizaţi în acest colţ de imperiu 3 • Nu întâmplător. 2 100 Jahre Kronstădter Delllsche Gremialhandelsschule 1841-1941.facil şi articulat al circulaţiei banilor şi al mărfz1rilor5 . lipsă de perspective clare. greci). Buchdruckerei Johann G6tl's Sohn. 7. dominată de stagnare economică. cât şi la români.ro . 1981. revendicat deopotrivă de România şi Ungaria. Articolul face parte dintr-un proiect de cercetare destinat a aduce clarificarea provenientei unor obiecte anate în l'atrimoniul Muzeului de Istorie. cele mai dezvoltate centre urbane ale Transilvaniei. Kronstadt. a fost fondat în epoca de Renaştere a naţiunii germane din Transilvania. Cu toate că sudul Transilvaniei era considerat cel mai dinamic şi mai bogat. 170-180. cărora li s-au alăturat şi străini. afimaţia trebuie ţinută sub o oarecare rezervă. manifestată atât la saşi. deoarece. cu largi deschideri pentru comerţul internaţional. aromâni. birocraţie excesivă. a fost înţeleasă şi aplicată de o pleiadă de intelectuali saşi trimişi la studii în străinătate. Ţara Bârsei Măriuca RADU „KRONSTĂDTER ALLGEMEJNE SPARKASSE" PRIMA BANCĂ DIN BRAŞOV ŞI DIN TRANSILVANIA 1 „Kronstădter Allgemeine Sparkasse" . negustori mult mai dinamici. La aceasta se adăugau şi slăbiciunile interne ale acestei provincii. aceste acte de pionierat au pornit din Braşov şi Sibiu. ' Cel mai semnificativ exemplu îl reprezintă stabilirea la Braşov a germanului Johann Glltt. ***Gândirea economică din Transilvania (1784-1918). dornici de acţiuni concrete şi eficiente. 87 http://tara-barsei. 5. oameni cu o viziune largă. Druck der Buchdruckerei Johann Glltt's Soim.ro / www. fondatorul băncii „ Sparkasse ". pauperizare. ca reacţie la politica Vienei de a-şi impune idealul dominant al monarhiei absolute în Marele Principat al Transilvaniei. Caracteristică pentru gândirea economică a perioadei este frecventa îmbinare a social-economicului cu politicul şi naţionalul. în timp ce breslele supravieţuiau doar datorită privilegiilor şi a comenzilor pentru armată. 191 O. pornind de la un document. 4 Una dintre personalităţile providenţiale ale epocii a fost Peter Traugott Lange von Burgenkron (1797-1875). Festschrift ver/assl im A1iftrage des Kronstiidter Deutschen Handelsgremiums aus Anlass des I OO-Jălrrige11 Bestehens seiner Sclrule von Rudolf David Direkwr. p. Kronstadt. care ar fi avut drept consecinţă salvarea conaţionalilor săi. Die Kronstădter allgemeine Sparkasse in den Ja/1re11 / 835-l 909.

într-o perioadă relativ scurtă au mai fost fondate: Institutul de pensii (1844). Asociaţia braşoveană a meseriaşilor ( 1842). imediat a fost creată o societate care patrona Sparkasse. şi la deviza: „Munceşte. Ideea băncii a prins viaţă încă din anul 1827. donându-şi salariile). r. 62. 16-19. când Peter Lange se afla la Viena. 88 http://tara-barsei.n. Ultimul capitol al statutelor.ro / www. cealaltă jumătate era împărţită între construirea şi întreţinerea spitalului orăşenesc şi salarizarea funcţionarilor (la începuturi aceştia au lucrat ca voluntari. Johann Fabricius (secretar al Magistratului) . . În cazul lichidării băncii. Muntele de pietate şi Spitalul orăşenesc ( 1847). pe lângă Sparkasse. adună. în „Kronstadter 7 Zeitung·'. . creat după modelul altor institute din interior şi străinătate. lucrurile s-au tărăgănat până în 1832. în sens modern. Die Kronstddter a/lgemeine Sparkasse im Spiegel der sdchsischen Vo/kswirtsclzaft. se referea la sigla firmei.casier. precauţia era absolut necesară. p.actuar7 .bancă se va putea desfăşura comod şi în deplină siguranţă. să se poată alcătui un fond impresionant. reprezentând 50% din venitul net. împrumutând cu dobânzi mari. înscrise în statute. se adresau tuturor categoriilor sociale. Măriuca Radu Meritul principal al lui Peter Lange a constat în crearea unui sistem complex de instituţii. CMZ ca fond iniţial şi au fost aleşi primii funcţionari. din roadele căruia fiecare să se poată folosi şi în sfârşit să se creeze un fond filantropic. Friedrich Bomches (secretar al Magistratului). duminică. remarcând faptul că relaţia public . Scopurile noii bănci. să se ferească de cheltuieli inutile. poate fi importantă. 59. oricât de mică şi rezultată dintr-o muncă onestă. 1936. s-a strâns o sumă totală în valoare de 3. În condiţiile de pionierat în care a apărut banca. Martin Weiss (negustor). Guberniul Transilvaniei şi Magistratul braşovean.conducător. Ideea înfiinţării unei bănci (act de mare curaj) a apărut din necesitatea contracarării aşa-zişilor „bancheri".. moment în care dosarul intră în lucru la cancelaria imperială (întrebaţi de stadiul lucrărilor. în folosul general. aşa că a fost creat imediat un fond de rezervă. funcţionarii răspundeau celor interesaţi că „ .controlor. „Siebenbiirger Bote" din Sibiu (Braşovul nu avea încă ziar) saluta întemeierea primului institut bancar din Transilvania. iar din <firimiturile> unor sume neînsemnate. După o altă serie de pertractări între Viena. În spiritul acestor idei suna şi apelul lansat în preajma deschiderii băncii braşovene: „Fiecare (membru al comunităţii . statutele prevedeau întrebuinţarea averii acumulate exclusiv în scopuri de binefacere. care acţionau în propriul lor avantaj. categorie alcătuită din cămătari. menit să ridice nivelul material al întregii comunităţi. cuvântul de ordine fiind că o economie. fiecăreia după necesităţi proprii. alcătuită din 90 de membri fondatori. p.cimec. număr jubiliar. astfel.996 fl. afacerile erau preluate de societatea care o patrona.ro . Un loc distinct îl ocupa şi activitatea de ajutor reciproc în caz de boală sau al altor nevoi (zestre. iar dacă şi aceasta ar fi dispărut. sporeşte!". zarafi (străini) şi cetăţeni saşi înstăriţi. Heinrich Teutsch.n.). pornirea unei afaceri etc. a fost trimis spre aprobare autorităţilor braşovene. aprobarea definitivă a fost dată la 3 iunie 1835.. 24 mai. Din cauza birocraţiei. proiectul de statute. trebuie să mai aştepte!"). conceput după modelul lui Ersten Osterreichischen Sparkasse. cu rol de casă de asigurări. deschiderea unui atelier. Die Kronstddter aflgemeine Sparkasse in den Jahre11 . care şi-au dat acordul de principiu după un an. in stare să-i susţină pe oamenii care au nevoie de ajutor "6. în persoana lui: Johann Georg von Albrichsfeld (senator) .) să posede cele mai potrivite mijloace financiare provenite din câştig şi economisire.. dar şi în acela al împământenirii spiritului de economie şi motivării muncii cinstite. stupul de albine.

[1935]. p. iar din 1840 era extins şi pentru ziua de vineri. La l ianuarie 1836 Sparkasse şi-a deschis porţile pentru public.. într-o a doua etapă a susţinut tânăra industrie braşoveană. Războiul vamal izbucnit între România şi Imperiul Austro-Ungar. a avut în mod firesc repercusiuni negative asupra băncii. În acelaşi an s-a transformat în societate pe acţiuni. începând cea mai spectaculoasă perioadă de activitate din istoria sa. cu această ocazie a avut loc cea mai radicală modificare a statutelor. ..x Banca nu a fost ocolită de perioadele de criză. '' Die Kronstddter a/lgemei11e Sparkasse i11 de11 Jahren 1835-1909 . În timpul Revoluţiei de la 1848-1849. Eri1111ert111ge11 a11s a/ier und ne11er Zeit von Dr.. apărând greutăţi cauzate de bani. înaintând cu paşi mici timp de 12 ani. În 1896 banca a devenit un institut de credit ipotecar. acela al atragerii unui număr cât mai mare de depunători. oficialii ei fiind chemaţi să participe la mai multe reuniuni în cadrul cărora să vină cu soluţii concrete de scoatere a economiei transilvănene din situaţia extrem de gravă în care fusese împinsă fără voia ei. care invita pe toţi locuitorii din scaunul Rupei. Singura pagubă înregistrată s-a datorat bancnotelor Kosuth. . care a afectat în cel mai mare grad sud-estul Transilvaniei.Kronstădtcr Allgemcinc Sparkassc„ În anul 1846 s-a luat hotărârea traducerii statutelor în limbile maghiară şi română. Spre sfârşitul secolului al XIX-iea au intervenit probleme de ordin politic. „societate cu răspundere limitată". având şi caracter de ajutor reciproc. în paralel. documentele de valoare au fost trimise la Bucureşti. transformându-se în. Sparkassc a tl1sl atrasă în timpul Primului Război Mondial într-un amplu program de achiziţionare de terenuri pe care să fie colonizaţi germani aduşi din sudul Rusiei: acest program ambiţios nu s-a finalizat. banca a fost nevoită să apeleze la prudenţă. dar şi să-şi onoreze scopurile pentru care a fost creată. fapt subliniat şi de apelul lansat de Magistrat. De la I iulie 1867 acesta a devenit permanent. 89 http://tara-barsei. banca s-a zbătut din răsputeri să ajute firmele ajunse într-o situaţie disperată. 48. Kur/ Ernsl Se/meii. 62. fiind implicată în lupta dintre „verzi'' şi „negri'·. pentru că. " Heinrich Teutsch. Un alt moment dificil l-a constituit depresiunea economică din anul 1873. A 11s meinem Leben. Dacă la începuturi politica băncii s-a îndreptat către acumularea de capital şi atragerea clienţilor săraci. Exclusivitatea gennană era păstrată pentru conducere şi iniţiative. Pentru prima dată în Transilvania a învins primatul economic. Sparkasse a urmat calea celorlalte întreprinderi şi firme ale epocii. cu toate acestea.cimec. printr-o politică inteligentă. proguvernamentală.ro / www. la început programul de funcţionare era stabilit pentru ziua de duminică. . imediat după încheierea păcii. Un prim pas a fost efectuat în 1854.indiferent de naţionalitate şi religie"' să devină clienţii băncii. nu s-a dezis de scopurile sociale. care îi asigura în orice condiţii un venit net sigur. ajungând înapoi o dată cu ocupaţia austriacă a Principatelor. Considerată a fi un bastion al aripii conservatoare. statul român a întreprins reforma agrară. Trei Scaune şi districtul Făgăraşului .ro . vezi şi Rapoartele Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov din această perioadă. nu numai să se menţină pe linia de plutire. ceea ce a avut ca urmare depăşirea graniţelor etnice. 9 În pofida tuturor acestor greutăţi. Vcrlag der Markusdruckerei in Kronstadt. Conform memoriilor primarului Schnell. în esenţă a rămas şi pe mai departe un institut umanitar. frecvente la nivel local şi general. Din punctul de vedere organizatoric. Pe baza articolului de lege din anul 1875 au fost modificate statutele. desigur dintr-un considerent simplu şi practic. pentru ca ulterior să se implice şi în achiziţionarea de proprietăţi funciare şi imobiliare. Sparkasse a reuşit ca. între aceleaşi ore. dublată de încrederea publicului. Die Krons1dd1er allge111ei11e Sparkasse 1111 Spiegel . când a fost obligată să se împrotocoleze ca firmă comercială în registrul Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov. p. între orele 9 şi 12.. După instaurarea păcii interne.

în aceste condiţii. după îndelungate tratative cu moştenitorii familiei von Brennerberg. în curtea interioară. Eduard Gusbeth. 3. 17-18. 90 http://tara-barsei.. pe care o achiziţionase în anul 1891.ro / www. banca s-a implicat în construirea clădirii Reduta. Ibidem. Magistratul oraşului i-a pus la dispoziţie în mod gratuit una din încăperile aflate în Casa Sfatului. banca s-a mutat. în scopuri didactice. p. 14 Tot în această perioadă. 13 Diversificarea afacerilor. JO Aşa cum s-a mai subliniat.777 coroane. C. Buchdruckerei Johann Gott's Sohn. aripa „verde". 1899. C. în 75 de ani.ro . între anii 1892 şi 1894. " Dr. Reuniunii Femeilor Române i s-a acordat până la anul 1910. Tot ea a suportat şi cheltuielile legate de demolarea vechii Redute. cu multe secole în urmă. drept replică. p. Astfel. suma de 736 coroane. M. locuitorii care suferiseră pagube însemnate în urma unui incendiu au fost ajutaţi cu suma de 500 fl. 57: Schnell. Pe lângă aceste contribuţii cotidiene. realizat pe principii moderne. pentru început. deloc neglijabilă. căruia i se acorda o compensaţie în valoare de 40. p. primul institut de acest gen din Transilvania. unul dintre autorii proiectului de statute. De exemplu. 1894. cu suma de 18. de la nr. Dr. un fond special era destinat ajutorării oamenilor şi comunităţilor aflate în nevoie.. M. Eduard Gusbeth. în anul 1875 a fost cumpărată Casa Closius din strada Mănăstirii nr.cimec. Fonduri permanente erau alocate pentru reparaţiile unor biserici şi lăcaşuri şcolare. Un aspect mai puţin cunoscut este legat de primele sedii ale băncii.. în anii "' Aus meinem leben . p. 16. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la suma de 12. mărirea personalului şi prestanţa pe care trebuia s-o impună publicului au condus la achiziţionarea unui spaţiu mai generos. M„ luată din fondul de rezervă. unde funcţiona şi Muntele de pietate.. . . Statutele precizau clar că 25% din venitul net era alocat susţinerii spitalului orăşenesc. :~ Die Kronstiidter a/lgemeine Sparkasse in den Jahren . a fost achiziţionată clădirea de la numărul 85 (92) din extremitatea dreaptă a Şirului fructelor. Das Gesundheitsll'esen in Kronstadt im Jahre 1893. Kronstadt. 26.000 fl. 16. În anul 1850 s-a implicat în construirea Şcolii de gimnastică (Turnschulgebăude). în Casa orăşenească din Târgul Inului. au fost cheltuite în scopuri filantropice aproximativ 1. 1895 şi 1896.. dar şi în folosul unor societăţi culturale sau pentru acordarea de burse elevilor. a funcţionat prima farmacie a oraşului (astăzi acolo se află anticariatul „Aldus"). institutul braşovean a mai avut câteva realizări de excepţie. în anul 1844. Măriuca Radu dispusă inclusiv la concesii de ordin naţional. construită pe locul vechii reşedinţe a familiei Hirscher. Das Gesundheitsll'esen in Kronstadc . complexul rămânând doar în administrarea comunităţii evanghelice. care îşi doreau cu ardoare un teatru modem. C.171 fl. În 1865. Astfel. este cumpărată casa din stânga. În condiţii similare a fost construită şi Şcoala Evanghelică de Fete. în paralel. . Banca Natională (Săsească) a avut drept sediu superba clădire de pe strada Porţii 11 (Republicii). a şi fost ales de adunarea de constituire din 16 martie 1899 vicepreşedinte. care avea în cuprindere un loc de joacă special amenajat. La 18 august 1898. Din cele două imobile a rezultat. I. 11 Această investiţie de mari proporţii a devenit posibilă prin renunţarea la obligaţiile privind întreţinerea spitalului orăşenesc (prevăzută şi în noile statute). încă de la începuturile sale Sparkasse a fost concepută ca instituţie având scopuri sociale şi culturale. Pentru a-şi putea începe activitatea. 11 şi raportul pe anii 1894. până la obţinerea unui sediu propriu.. 1900. care a fost demolată în întregime.. p. Într-unul din rapoartele băncii se estima că. în anul 1899 va apărea Banca Naţională (Săsească). renovarea acesteia durând până în 1893. tânără şi radicală. 12 Devenită rapid neîncăpătoare. aparate de gimnastică şi un mic parc înzestrat cu o fântână arteziană şi un heleşteu.. îşi edifică propria bancă. unde. 97. Die Kronstiidter altgemeine Sparkasse in den Jahren . la solicitarea locuitorilor oraşului. Ajutoarele au fost acordate în egală măsură şi instituţiilor româneşti şi maghiare. p.542.086 fl. Zelmcer Jalrresbericht. a mai fost construită o clădire-anexă pentru personal. „ p.

1900. M. comandat cel mai probabil de la Viena. Das Gesundheitswesen in Kronstad1 „. ea a fost înlocuită în anul 1839 cu o casă metalică. moment în care şi Sparkasse. hârtii de valoare.. cu excepţia anexei destinate personalului. recent. Eduard Gusbeth. a fost transformată în parc. într-o colecţie particulară din Braşov s-a mai identificat un ceas-reclamă. în valoare de 2. M. Această ultimă locaţie a fost naţionalizată în anul 1948. „Kronstadter Allgemeine Sparkasse·' 1899-1900. sucursala Braşov. Ideea de bancă este firesc asociată cu siguranţa tezaurului alcătuit din bani. care se deschidea printr-un buto~ mascat de un ornament în formă de dinte. păstrată la Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov. un sediu modem şi confortabil. a intrat în lichidare. 15 Traducerea termenului a fost făcută de domnul Gernot Nussbăcher. care încă se mai găsesc la filiala braşoveană a Băncii Naţionale 19 . 17-18. Primii bani erau păstraţi în „Quartieraufschlagskassatrugel" (lada casieriei pentru impozitul de încartituire) 15 . Ea se găseşte în posesia urmaşilor săi. " Dr. aflată în camera funcţionarilor 16 . acoperite cu benzi metalice. După Primul Război Mondial a fost achiziţionat Palatul Czell din Piaţa Sfatului (astăzi sediul Sucursalei Braşov a Băncii Naţionale). metale preţioase etc. o uşiţă montată pe capac. În anul 1858 17 îşi face apariţia primul seif. alcătuit din parter şi un etaj cu 7 ferestre la faţadă. Din păcate.386 coroane. căruia ii mul\umim şi pe această cale.ro / www. 17 Lada a ajuns în patrimoniul Muzeului de Istorie din Braşov prm filiera Muzeului Ţării Bârsei. asemenea tipuri de lăzi din lemn. în afară de fostele sedii şi de arhiva care încă se păstrează. în adevăratul sens al cuvântului. după care se ajungea la broasca propriu-zisă. 30. O ladă asemănătoare (mai mică şi nu atât de complexă) a avut şi negustorul braşovean Dumitru Eremias. Lada.p. 18 A doua ladă metalică a băncii braşovene. Noul sediu din strada Vămii este înzestrat cu un seif din oţel blindat. folosit în perioada interbelică.cimec. montat într-o încăpere sigură din curtea interioară.. p. Valoarea tuturor modificărilor şi înnoirilor se ridica. armată cu benzi metalice şi prevăzută cu trei încuietori. 91 http://tara-barsei. după o existenţă neîntreruptă de mai bine de un veac. unde se păstrau cei 4. Curtea interioară. din modelul dotat cu trei niveluri de siguranţă (două lacăte.ro . C. la sfârşitul anului 1900.. 1899. regretatul director al Băncii Nafionale. Singulară şi valoroasă rămâne a doua casă de bani. aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov. C. la aproximativ 240.072 fl. a fost procurată (după unele informaţii) de la Cluj. se găsesc în colecfia Muzeului Judefean de Istorie din Braşov.480 fl. care antrena la rândul ei un ingenios sistem alcătuit din arcuri şi clapete). "' Die Kronstădter al/gemeine Sparkasse in den Jahren „ . "' Informaţiile ne-au fost furnizate de Dan Boriceanu. ne-au rămas prea puţine mărturii. şi câteva obiecte de mobilier. trei încuietori şi fante pentru introducerea banilor. ca şi în cazul altor instituţii importante din oraş. reprezentând capitalul de întrebuinţare.. construit la începutul secolului al XX-iea.

/ Sparkasse a servit ca model pentru înfiinţarea altor bănci similare din Transilvania. terminată de obicei cu falimente răsunătoare. . 92 http://tara-barsei. dar cu o existenţă efemeră. Sparkasse a rezistat cu succes în fata concurenţei reprezentate de apariţia unei avalanşe de filiale ale marilor bănci din Europa Centrală sau a celor mai mici./ Concepută într-o manieră inteligentă. . care practic excludea eşecul. impus de către fondatori.ro . Măriuca Radu În încheiere. cu care a avut întotdeauna relaţii cordiale. a reprezentat un prim factor al modernizării Transilvaniei.ro / www. Sparkasse se numără printre puţinele bănci din ţara noastră care au avut o existenţă neîntreruptă de la fondare ( 1835) şi până la lichidarea forţată din 1948./ „Kronstădter Allgemeine Sparkasse". durabilă. de la a cărei fondare se vor împlini curând 170 de ani.cimec./ Datorită specificului său. Banat şi Ungaria. aparent mai atrăgătoare. se impun câteva concluzii: . .

industrioşi sau leneşi. 49. conform părerii lui A. nr. precum suntem. 153. p. în comparaţie cu femeile altor popoare conlocuitoare de pe întinsul monarhiei._As1ra (1861-1950).cimec. a avut drept scop „înaintarea şi deşteptarea Românilor fără nici o mărginire numai la unele ramuri ale vieţii sociale. s-a organizat prima expoziţie naţională a românilor. adresate în special preoţilor şi intelectualilor. 1986. 157. ca din 1 Matei Pamfil. 246. Şaguna. p. 194. 63. 1862. cât şi a unor manifestări culturale 1. cooperativelor săteşti. Transilvania. Bariţiu considera că unul dintre scopurile principale ale realizatorilor acestei expoziţii de probi a fost şi acela de a da ocazia femeilor române de a-şi demonstra îndemânarea şi priceperea în arta lucrului de mână. cea de la Braşov. şi anume: în anu! 1862 la Braşov şi în anii 1881 şi 1905 la Sibiu. ultima organizându-se simultan cu inaugurarea Muzeului Naţional al Asociaţiunii. Ibidem. G. ' Ibidem. odată. 245. Ga:ela Transilvaniei. având fie o importanţă naţională. fie una locală (adică în despărţăminte). "7 Ibidem. pentru a conlucra „prin puterea cuventului şi prin exemplul propriu. Dacia. Asociaţiunea a publicat în presă mai multe „cercularii". 250. Ţara Bârsei Gherghina BODA EXPOZIŢIA NAŢIONALĂ A ASTREI DE LA BRAŞOV (1862) Politica cultural-ştiinţifică a Astrei preconiza un amplu program de emancipare a românilor. Existau opinii care susţineau că „industria la românii transilvani este nulă şi agricultura lor încă se află tot numai în starea ei primitivă. 7 Expoziţia a fost pregătită timp de 5 luni 8 . băncilor etc. Dacă la prima adunare generală n-a putut fi realizată nici o expoziţie. în urma acestei expoziţii ele fiind denumite „francesele orientului"-1. sau tâmpiţi de la natură" 6 • Această expoziţie a dat ocazia românilor de a se cunoaşte pe sine „în toată privinţa şi în toate ramurile activităţii noastre naţionale" . 60. 1862. p. În planul activităţii practice a culturii materiale. acestea fiind organizate atât cu ocazia unor adunări generale. iar pentru atragerea unui număr cât mai mare de expozanţi. Această expoziţie. Referitor la 2 scopurile expoziţiei. de a „ne arăta. 1888. precum a putut fi aceeaşi înainte de aceasta cu câteva mii de ani" 5. Cluj-Napoca. prelegerilor. Ed. În cadrul acestui program atât de cuprinzător. 93 http://tara-barsei. p. cultivaţi sau barbari. precum şi totodată progresul şi gustul estetic pentru tot ce este frumos şi folositor" . Ga:eta Transtlvanier. nr. nr. nr. Putem afirma că această expoziţie a constituit şi primul îndemn la nivel naţional de a ieşi la lumina civilizaţiei cu rezultatele muncii românilor din domeniul industrial şi agricol. la următoarea adunare generală. p.ro / www. conducătorii Astrei vor produce în perioada 1862-1905 un număr de 3 expoziţii naţionale.ro . Un alt scop al expoziţiei a fost şi acela de a infinna opiniile false şi răuvoitoare ale unor popoare străine despre gradul de cultură şi civilizaţie al românilor transilvăneni. p. care cuprindea şi stimula totodată preocupările culturale şi economice prin intermediul şcolilor. cărţilor. din perioada 28-30 iulie 1862. Ibidem. 39. isteţi sau deştepţi. realizarea de expoziţii cu o tematică diversă va ocupa un loc aparte.

pentru alegerea celor mai deosebite obiecte expuse şi acordarea de „scrisori laudatorii pentru obieptele care vor merita lauda". transparentă. La punctul 4 se prevedea angajarea unui „arangeur tocmit earăşi cu plată".o llbb1ddem.Manufacturile femeieşti. ajutaţi de fruntaşii braşoveni. Tot juriul avea sarcina de a pregăti „un catalog cuprinzător de toate obieptele" pentru ca „pe temeiul acelui catalog să emită laudatoriile sub sigiliul asociaţiunii". nr..cimec. păstrarea. Gherghina Boda poporul nostru să iee. p. Reuşita acestei prime expoziţii naţionale a românilor s-a datorat atât stăruinţelor lui A. nr. secţiunea V . p. adică un juriu.Obiectele de arte frumoase. la această expoziţie. vinderea sau înapoierea obiectelor proprietarilor după închiderea expoziţiei. sau familiele lor au produs prin propriele lor mâni" . La punctul 22 se prevedea ca 10% din suma totală obţinută în urma vânzării unor obiecte expoziţionale să fie destinată premierii producătorilor „mai vârtos săteni şi meseriaşi mai lipsiţi . cari şi de altumintrea vor fi meritat lauda pentru produptele lor". Împărţirea secţiunilor în clase a fost făcută în funcţie de natura şi calitatea obiectelor expuse. Punctul 2 arăta faptul că pentru expoziţie era direct răspunzătoare o comisie compusă din cinci membri şi cinci suplinitori. ei au încercat să ordoneze toată activitatea într-un mod cât mai practic şi mai eficient.Productele de agricultură. care. 94 http://tara-barsei. redactarea permanentă a unor rapoarte despre primirea. 119543~195. .. mai mulţi parte la aceea esposiţiune prin productele şi 9 manufapturile. aleasă la 8 februarie 1862. astfel: secţiunea I . 1 em. Împărţirea obiectelor pe secţiuni şi clase era precizată de punctul l O. care avea drept sarcină dispunerea tuturor obiectelor „după un metodu practicu". care avea ca principale atribuţii ţinerea strictă a evidenţei obiectelor expoziţionale. cât se poate. măsuri care obligau Ia acoperirea obiectului cu o hârtie fină. au organizat această expoziţie neprecupeţind nici un efort.ro .Manufacturile bărbăteşti. În acest punct găsim germenii viitoarelor procedee ştiinţifice de conservare şi protejare a obiectelor muzeale. Deşi românii se aflau în faţa primei experienţe de acest gen. în acest sens elaborând o Programăw. secţiunea IV . Şaguna. Punctul 8 prevedea alegerea unui „colegiu de 7 censori sau arbitrii". aşezarea. În acest scop obiectele trebuiau să fie numerotate şi înscrise cu numele producătorului sau proprietarului. . care a lămurit şi îndrumat preoţimea să depună toate eforturile în atragerea a cât mai mulţi români.ro / www. care cuprindea o serie de indicaţii ajutătoare la buna desfăşurare a activităţii expoziţionale.Productele montanistice. secţiunea fli . de exemplu. Punctul 11 prevedea măsuri de protejare a obiectelor împotriva agenţilor degradanţi ai mediului extern. cât şi strădaniilor profesorilor de la gimnaziul românesc din Braşov. 4399. ce ei. din toate ţinuturile monarhiei. secţiunea fi . cum ar fi praful.

teatru de diletanţi). altele au fost dăruite Asociaţiunii. una lucrată şi trimisă de consiliera Moldovan. nr. p. " Amicul şcoa/ei. unde a fost întâmpinat de societatea aleasă a Braşovului. " Ibidem. atât prin programul de acţiuni foarte amplu. 11 Adunarea generală de la Braşov. p. 245. 232. Deschiderea adunării generale a Asociaţiunii a avut loc într-o sală a gimnaziului prin cuvântarea preşedintelui A. " 16 • După încheierea primei şedinţe a Asociaţiunii. serate muzicale. 15 Duminică. Şaguna. nr. cât şi prin prezenţa masivă a românilor din toate ţinuturile locuite de românii din cadrul monarhiei. Ibidem. concertele de muzică susţinute de mai mulţi tineri talentaţi. Expoziţia a fost organizată în 4 săli ale gimnaziului române~c şi a etalat peste 2200 de obiecte. deschiderea lucrărilor adunării generale şi a expoziţiei. pe data de 26 iulie. 27 iulie. Seara. 13 Episcopul Andrei Şaguna a sosit la Vlădeni în ziua de 26 iulie.cimec. precum şi a multor străini. În cuvântarea sa. " Ibidem. preşedintelui Asociaţiunii i s-a făcut o serenadă de către regimentul Wallmoden de ulani. Şaguna a fost găzduit de negustorul Ioan Florian. p. p. G. 228. 57. Ga:eta Transilvaniei. Popasu şi I. duminică 27 iulie. p. pentru că naţiunea este setoasă după cultură şi luminare „. „împreunată" cu prima expoziţie naţională a românilor din Transilvania. care a fost fixat la 20 cr„ precum şi despre orarul expoziţiei. după sfânta liturghie. Bariţiu i-a adus episcopului să binecuvânteze un steag în două culori. :. s-a erijat într-o adevărată sărbătoare naţională. roşu şi albastru închis (vânăt). G. martore ale industriei şi spiritului de activitate al poporului român. manufapte şi arte fapte românesci". cu marginea galbenă. cum ar fi: sosirea preşedintelui Asociaţiunii în Braşov. a românilor din România. G. 29-30. care s-au perindat în acele zile prin oraş şi prin sălile de expoziţie. iar cealaltă lucrată de femeile braşovene. 222. 12 Această sărbătoare naţională a românilor a fost marcată de o serie de evenimente importante. 60. iar duminica sau în zilele de sărbătoare. Nicolae. Bariţiu a ţinut un discurs care a marcat deschiderea expoziţiei. împodobiţi cu flori şi steaguri naţionale. 225-226. precum şi două „cordele" frumoase şi valoroase. Bariţiu a arătat motivele care i-au determinat pe braşoveni să organizeze „esposiţiunea de produpte. De aici a plecat la Codlea şi la Ghimbav. cu activităţi ştiinţifice şi de divertisment (bal. lucrat de femeile din Braşov şi dăruit gimnaziului. Meţianu. care executa cele mai noi şi mai frumoase marşuri româneşti. 56.. apoi s-a îndreptat spre Braşov însoţit de 450 de tineri călare. nr. 14 A. industriale şi materiale. luni 28 iulie. Tot Programa ne oferă informaţii despre preţul biletelor. printre care s-a remarcat şi violonista Elisa Circa. 95 http://tara-barsei. El a precizat scopul Asociaţiunii şi a subliniat importanţa cultivării limbii în procesul de dezvoltare a unui popor. aceasta putând fi vizitată zilnic între orele 12 şi 18. Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov O parte a obiectelor expuse unnau a fi vândute (începând cu a treia zi de expoziţie). Jl. 226-227. nr. aici fiind întâmpinat de protopresbiterii I. afirmând apoi că „nu vor trece multe zeci de ani şi naţiunea română va fi regenerată şi întinerită în puterile sale intelectuale. El arăta faptul 11 Ibidem. liturghia ţinută de acesta la biserica Sf.ro / www.ro . iar celelalte au fost returnate proprietarilor de drept după închiderea expoziţiei. alături de o mulţime de săteni. având în frunte 150 de făclii. între orele 1O şi 18.

adică „o imitaţiune atât a târgurilor. Chiar dacă unele popoare ne considerau fără industrie şi cu o agricultură primitivă. unde avea a se produce fiecare în arta sau meseria sa în faţa întregii naţiuni. atât cele perfecţionate în şcoli. Fundata ş. întreaga audienţă fiind apoi invitată să viziteze expoziţia. Gherghina Boda că între manifestarea vieţii noastre naţionale. cânepă şi bumbac au fost în număr mare.a. 96 http://tara-barsei. Alba-Iulia etc„ din Viena şi Ungaria . Caraş. cămăşi bărbăteşti şi femeieşti.. ceea ce demonstra importanţa acestora. unii afirmând că expoziţiile nu sunt altceva decât simple „maimuţăreli". flanele 17 Ga=eta Transilvaniei. cât şi bărbaţi. nefiind 19 20 reprezentate Bucovina. dela care apoi toţi cei mai eminenţi îşi luau cununa de victorie" 17 • G. Mtinchen etc. cu desene şi figuri antice. 247. sociale şi practice şi opinia altor popoare referitoare la civilizaţia românească din Transilvania exista o mare diferenţă. românii trebuiau să aibă curajul de a etala în faţa lumii întregi produsele mâinilor şi minţilor lor. cordele. De aceea. 62. Expoziţia a fost împărţită în cinci secţii. Paris. Sohodol.). nenumerotată. din comitatele Arad. toate unice în felul lor. După încheierea discursului s-a intonat imnul popular de către un cor de tineri. cât şi mai vârtos a jocurilor îndatinate la elinii antici. 29-30. în ciuda acestei păreri negative. ''' Ga=eta Transilvame1. obiectele fiind expuse în 4 săli. simple sau cadrilate şi colorate după datina locului de origine. 60. dintre care sălile 2. atât femei. Timişoara. cusute şi împodobite cu arnici roşu sau mătase. ţesături din lână albă sau colorată. transmise de la mamă la fiică. p.ro . Braşovul avea o faţă festivă. Pesta. Cematu. importanţă care rezida în primul rând în consecinţele lor practice şi naţionale. 245. 211 Ibidem. Majoritare au fost produsele realizate de mâinile îndemânatice ale femeilor române. 232. printre acestea distingându-se feţe de pernă cusute după datina ţinutului de provenienţă.cimec. Zărneşti. Participanţii la expoziţie au venit în număr mare din Braşov şi din comunele districtului Braşov (Satulung.i 1862. brâne. bazându-se pe meşteşugurile învăţate de la străbuni şi că produsele create de ei fac cinste poporului lor. " Amicul şc:oale. 1862. Bariţiu arăta că. peste tot vedeai mulţime de români îmbrăcaţi în minunate costume naţionale. expoziţiile constituind un mijloc excelent de popularizare a acestor produse. nr. cu panglici tricolore fluturând parcă a libertate. 1862.a. Biharia. învelitori de cap din bumbac şi borangic. ştergare. Ideea organizării expoziţiei nu a fost agreată de toţi. catrinţe. feţe de masă. nr. organizându-se asemenea acţiuni la Londra. sau a minunatelor adunări din toată patria împregiurului unor temple ale lor. Majoritatea zonelor locuite de români aveau aici reprezentanţi. cât şi cele ale ţărancelor simple. . toţi atrăgând atenţia asupra lor prin simplitatea şi eleganţa costumelor naţionale. Catalogul esposiţiunei. covoare. Tot aici s-au mai putut admira ţesături pentru fuste sau rochii. prin această expoziţie românii au avut ocazia de a dovedi că întotdeauna şi-au produs singuri cele necesare traiului. după gustul fiecăruia etc. Viena. desagi. 3 şi 4 au reprezentat industria de casă specifică femeilor. prin sentimentele care îi animau şi pe care le puteai citi pe feţele lor luminoase şi zâmbitoare. Satu-Mare. în două sau patru iţe.ro / www. nr. fără nici o pregătire decât cea a datinii strămoşeşti. 18 În această zi de sărbătoare naţională. merindari pentru 6 sau 12 persoane. Produsele realizate din pânză de in. pături simple sau cu o mare diversitate de modele. cam cu aproximativ IO ani în urmă s-a lansat în lumea civilizată moda expoziţiilor. p. perne întregi umplute cu fulgi de gâscă. nr. 60. p. Maramureşul ş. fl.

săpunuri simple şi parfumate etc. George Vlădăreanu. diferite lucruri de mână din mărgele aranjate în diverse compoziţii. Marincovici). dulceţuri de fructe etc. producătorii de vinuri ş. portretul lui Mihai Viteazul cusut cu lână fină. în ingeniozitatea ei.a. 66. a compensat cu deosebit succes industria mică de casă. 2 tablouri şi un potir de lemn aurit. p. în special cele cerute de nevoile personale şi comunitare. demne de un popor imortalizat pe Columna de la Roma.. cât şi de bărbaţi. pantofarii. cu un înger sculptat. Elena Istrătescu. student la Academia Ştiinţelor Frumoase din Viena. care a prezentat 3 icoane. Printre expozanţi s-a distins Ioan Pop. Bariţiu). Din cele redate mai sus se poate observa cu uşurinţă diversitatea foarte mare a exponatelor. nr.ro / www. diverse arme. ceară. nr. care a încântat ochii vizitatorilor. trezindu-le admiraţia.a. un covor de lână reprezentând stema Transilvaniei apărată de un leu. Meţianu din Zărneşti. Hariton Ciurcu. I cutie cu două feluri de cărbuni de piatră şi lemne pietrificate (proprietar Nicolae C. icoane cusute cu mărgele sau pictate. Produsele meşteşugăreşti specifice bărbaţilor au fost expuse numai într-o sală. Atanasie Jstrătescu. îndeosebi cele 3 săli în care au fost expuse produsele 21 Amicul :g:oalei. Împletiturile pe andrele sau cârlige au fost şi ele în număr mare. profesorul şi sculptorul Andronic Androne. metal şi piatră. p. în general. 21 În sălile de expoziţie au mai putut fi admirate produse realizate atât de femei. Şi-au expus produsele muncii agricultorii. 21.frumoase au fost expuse obiecte de pictură şi sculptură în lemn. precum şi instrumente muzicale. ciobanii. biserica Sf. cojocarii. ele fiind. precum şi multe altele. cofetarii (a putut fi văzută o plăcintă din 80 de felii. 165-166. De asemenea. cât şi nivelul atins de acestea.. plante folosite la vopsit lâna. lumânări şi făclii din seu şi ceară.Reuniunii Femeilor Române" din Braşov. Chiar dacă industria mare a trecut aproape neobservată. I colac şi 14 cornuri). cu mătase. o capră neagră împăiată dăruită muzeului gimnaziului românesc din Braşov de către protopopul I. cu un tablou desenat ş. vechi sau moderne. nenumerotate. etalându-şi produsele doar câteva fabrici. olarii. decocturi. desene. de o fineţe şi o eleganţă princiare. Au fost etalate nenumărate torturi răsucite de cânepă. in. 22 Ga=eta Transilvaniei. cu 4 uşi de altar. lucrarea Sidoniei Majoru din Viena. plante şi rădăcini medicinale. Lauri an şi o hartă a Daciei. Expozifia naţională a Astrei de la Braşov etc. ceea ce denotă o anumită dezvoltare a meseriilor la români. 1862.. 97 http://tara-barsei. cu o icoană. cu inscripţia „Independenţa Transilvaniei". familia şi casa ei. Catalogul esposiţiunei. destul de modest reprezentate. cum ar fi: mătasea toarsă sau netoarsă. creează pentru ea. Dintre produsele cele mai deosebite prezentate în cadrul expoziţiei se pot aminti cele 19 volume din „ Instrucţiunea publică" a lui A. 2 sfeşnice mari şi 6 icoane arhitectonice. 6 calităţi diferite de hârtie albă şi colorată expuse de „Fabrica de hârtie mecanică" din Zărneşti. au atras privirile vizitatorilor minunatele broderii şi cusături cu aţă răsucită. seminţe de legume şi flori.cimec. 22 La secţiunea Artelor . 1862. T. Nicolae Pop. caş şi brânză. un război de ţesut (proprietar Vasile Saftu). forme. fiecare exemplar fiind însoţit de denumirea sa şi de descrierea principalelor însuşiri. lână şi mătase. lucruri din piele fină. cu 3 tablouri în ulei şi un desen pe hârtie. tot ceea ce femeia română. Nicolae din Braşov confecţionată din hârtie (proprietar Vasile Belissimus). pluguri. 2 melci de mare şi 1 melc pietrificat (proprietar Ieronim G. tâmplarii. toţi aceştia arătând meseriile practicate de români.ro . figuri şi calităţi. buchete şi ghirlande de flori diverse realizate din ţesături fine şi din hârtie colorată de mătase. de asemenea împletiturile din paie fine sau obişnuite. realizat de Alesandra Georgie Popa din Pesta şi dăruit . muştar. care a expus o icoană a lui Isus Christos în biserică. fierarii. cu fir de aur sau argint. care au prezentat cerealele cultivate de români. faguri de miere. bumbac.

imaginaţia bogată şi originalitatea creaţiei. constituindu-se totodată într-un puternic imbold pentru acţiunile viitoare ale Asociaţiunii pe teren economic. Pentru prima dată. 201-205. Paris sau în alte părţi. ba mai mult. femeia română a fost văzută în plenitudinea calităţilor sale artistice. Acum. şi anume 23 : I) popularizarea redusă a expoziţiei şi munca defectuoasă a preoţilor şi intelectualilor în rândul poporului. G. rampa de lansare în rândul celorlalte naţionalităţi conlocuitoare din cadrul monarhiei şi mijlocul de afirmare pe teren economic a abilităţilor practice şi spirituale ale poporului român. p. impulsul pe care l-a primit fiecare expozant în parte de a se perfecţiona şi de a creşte producţia proprie pentru a obţine câştiguri finaciare mai consistente. bogăţia şi diversitatea sa tradiţională. că ele pot fi expuse fără nici o teamă chiar la Londra. fapt care. Ea a fost scena pe care a evoluat creaţia românească. G. 1862. făcându-l să treacă prin toată gama sentimentelor. Referitor la câştigul moral şi material rezultat în urma expoziţiilor. determinându-i să-şi sporească încrederea în forţele proprii. 98 http://tara-barsei. impresia lăsată publicului vizitator a fost deosebit de puternică.cimec. Axente Sever găseşte 5 cauze majore care au determinat acest lucru. câştigul obţinut de Asociaţiune în urma vinderii obiectelor dăruite de unii expozanţi şi care a fost mai mic decât s-a preconizat iniţial. femeile române şi-au adjudecat titlul de „francesele orientului". Privitor la numărul mic de obiecte expuse. spre a se face cunoscuţi altor popoare şi a infirma opiniile false despre nivelul lor de dezvoltare culturală şi economică. iar pe de altă parte. Gherghina Boda realizate de femeile române. pe care mulţi români nu şi-l puteau explica. atât de desconsiderat de ceilalţi. prin rezultatele muncii lor. ea erijându-se în deschizătoare de noi orizonturi economice româneşti.ro / www. A constituit totodată prilejul perfect de punere în evidenţă a puterii artistice şi de creaţie a poporului român din Transilvania.doar 2200 -. eleganţă şi un gust desăvârşit. Bariţiu a clarificat acest lucru într-un mod concret. 4) zvonul răspândit cu răutate că expozanţii vor fi supuşi unor taxe şi impozite mai mari. Bariţiu a afimiat că profitul material putea fi privit din două perspective: pe de o parte. Chiar dacă numărul obiectelor expuse a fost relativ mic . 26. pe viitor. 5) neînţelegerea folosului practic. În unna acestei expoziţii şi a aprecierii de care s-a bucurat din partea străinilor veniţi s-o viziteze.ro . fiecare obiect fiind de fapt un unicat. " Amicul şcoa/ei. 3) insuficienta informare a publicului despre destinaţia obiectelor după închiderea expoziţiei. i-a fost recunoscută îndemânarea şi perfecţiunea gustului. de la uimire la extaz. nr. românii şi-au dat seama că produsele lor pot concura oricând cu produsele altor popoare. 2) teama de concurenţă a expozanţilor. moral şi material al expoziţiei de către poporul român. ar influenţa pozitiv modul lor de viaţă. denumire care denota fineţe. Această primă expoziţie organizată de românii transilvăneni a fost o mare reuşită.

Un exemplu în acest sens este „Albumul comemorativ" dedicat bunicului său. să primeze asupra părţilor sau fracţiunilor. În arhiva Muzeului memorial „Casa Mureşenilor" sunt adăpostite numeroase documente. Mureşianu. Aurel Mureşianu .a fost însuşi Aurel A. s-a afinnat mai ales în perioada interbelică.ro . Popoarele care nu sunt decât mici părţi organice ale întregului ce se numeşte umanitate. având de altfel şi o pregătire de istoric (studiase la universităţile din Leipzig şi Paris) pe care a valorificat-o pe deplin. care i-a fost bunic. ca şi „Universul". împotriva căruia nu se poate pune nici o piedică artificială.şi cel mai de seamă. lucrări ce au aparţinut generaţiilor care s-au succedat în acest neam de intelectuali. dar şi revoluţiei de la 1848. „Plaiuri Săcelene". „Revista istorică". ca istoric şi publicist. şi tatăl său. Mureşianu acordă. apărut între anii 1929 şi 1938. El şi-a făcut debutul jurnalistic la începutul secolului al XX-iea la ziare din Viena şi Budapesta. în opera sa istorică şi publicistică. şi mai ales „Gazeta Transilvaniei". Aurel A. constând în acte. Mureşianu) Activitatea gazetărească a lui Aurel A. În scrierile istorice şi de ziarist el 99 http://tara-barsei. Iacob Mureşianu. Un membru marcant al acestei familii a fost Aurel A. „Arhiva someşană". dar şi la „Gazeta Transilvaniei". „Dimineaţa". a majorităţii.ro / www. continuând astfel tradiţia culturală a familiei sale. Dintre revistele sau ziarele la care colaborează amintim: periodicul „Ţara Bârsei". la care a continuat activitatea cultural-publicistică a predecesorilor săi: Iacob Mureşianu. Mureşianu.redactori şi proprietari ai „Gazetei".cimec. Este deci în natura lucrului ca interesul întregului. Ţara Bârsei Ovidiu SAVU PUBLICISTICA LUI AUREL A. activităţii „Gazetei Transilvaniei" din acea perioadă îi dă o atenţie cu totul aparte. MUREŞIANU (I) „Destinul a dat şi va da fiecărui popor o misiune pe acest pământ. un loc aparte Braşovului. " (Aurel A. Unul dintre prm111 exegeţi ai istoriei Mureşenilor. în acelaşi timp ocupându-se şi de studierea biografiei şi faptelor unor înaintaşi. Dr. locuitorilor din Şcheii Braşovului. carte apărută în anul 1913 şi care reprezintă debutul în domeniul istoriei. ani în care publică destul de mult. urmează în desvoltarea lor un curs natural. care stau în calea desvoltării sale. Mureşianu (1889-1950) începe din anii studenţiei. articole. care. „Gazeta Cărţilor".

evenimente relatate într-o epistolă a lui Bărnuţiu către Iacob Mureşianu. „Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3/ 15 Maiu 1848". Gh. Mureşianu. într-o perioadă când acest capitol din istoria românilor îşi avea un punct de vedere generalizat. Iuga.ro . mai trebuie menţionate: „Dările de seamă" şi „Scrisorile" apărute tot în „Ţara Bârsei". studiu dedicat revoluţiei de la 1848 şi în care este descrisă situaţia românilor înainte şi după 1848. studii social-politice şi interpretări ale documentelor inedite. precum Zaharia Nicolau. în 1919 îi apare un studiu social-politic şi diplomatic. Nicolae din Şcheii Braşovului. George Bariţiu.a. Alte lucrări importante semnate de Aurel A. Mureşianu au fost: „Originea ciangăilor din Săcelele Braşovului".ro / www. Articolul „Iluzia «dacică»" reprezintă o nouă viziune istorică cu privire la unitatea regatului dac. precum şi păstrarea unor obiceiuri şi tradiţii româneşti în portul şi limba ciangăilor din zona Săcele. Referitor la publicistica inserată în „Gazeta Transilvaniei". şi „O nouă contribuţie la istoria Românilor în evul mediu". A. Un alt studiu literar-biografic este cel dintr-o broşură tipărită în 1926 cu privire Ia „Mihai Eminescu şi întemeierea României June 1868-1871 ". o revistă de cultură importantă. „Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei" este o lucrare în care Aurel A. unde trebuie să spunem că publică. Pârvan şi N. 100 http://tara-barsei. În afara acestor articole de istorie. episcopul Nestor loanovici ş. avem a evidenţia articolele politice apărute după dictatul de la Viena din 1940.cimec. în care se găsesc informaţii inedite despre prima şcoală românească şi biserica Sf. după 1939. Mureşianu îşi dovedeşte înclinaţiile spre politologie. Nicolae Cepescu. dintre negustorii şi preoţii braşoveni îi numim pe aceia care au sprijinit înfiinţarea unor şcoli româneşti sau au luptat pentru cauza românilor din Ardeal. trasat de V. în acest ultim text se repun în discuţie polemicile privind ideea continuităţii românilor. al politicii şi culturii naţionale. anticipând din 1913 influenţa şi creşterea puterii militare a Germaniei. preotul Radu Tempea. Între anii 1929 şi 1938 Aurel A. când România pierde nord-vestul Transilvaniei. Despre lucrarea „Iluzia «dacică»" reputatul istoric şi arheolog I. RudolfOrghidan. intitulat „Problema europeană şi Românii". Mureşianu să ofere cititorului o imagine cât mai completă privind opera complexă a cărturarului braşovean. Dintr-un studiu intitulat: „Şcoalele naţionale centrale şi liceul «Andrei Şaguna» din Braşov'· se observă evoluţia şcolilor româneşti braşovene de-a lungul timpului. Iorga. care a reuşit tălmăcirea documentelor Mureşenilor şi valorificarea lor în articole sau cărţi din domeniul istoriei. la care colaborează elita intelectualităţii braşovene din acea vreme. dintre care îi amintim pe: Simion Bărnuţiu. Mihai Eminescu. şi în suplimentul cultural „Foaie pentru minte. În cele relatate mai sus am prezentat sumar câteva aspecte din activitatea jurnalistică a lui A. Nica. Ovidiu Savu analizează obiectiv opera şi faptele unor mari reprezentanţi ai culturii româneşti. Rămâne ca cercetările viitoare asupra activităţii istoricului şi publicistului Aurel A. inimă şi literatură". Ioan şi Gh. Pe lângă albumul comemorativ. în care autorul încearcă să dovedească originea românească a unor toponime din această zonă. semnalăm şi alte apariţii editoriale: „Clădirea şcoalei româneşti de către popa Mihai în anul 1597". Andrieşescu scria că este „dialectică şi revoluţionară". Mureşianu publică peste 35 de articole în periodicul „Ţara Bârsei''.

1919 Problema europeană şi Românii. 1922 Ce a fost şi ce ar trebui să fie partidul naţional al Românilor din Ardeal şi Ungaria. 66 p.ro . 1921 Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3115 Maiu 1848. O scrisoare inedită a lui Bărnuţiu din 7 aprilie 1848. Mureşianu Activitatea publicistică la „Gazeta Transilvaniei" a familiei Mureşenilor a fost continuată de Aurel A. Într-unul din articolele din „Ţara Bârsei" Aurel A. Mai menţionăm că o parte din informaţiile bibliografice ce urmează sunt preluate din studiile nepublicate ale regretatului cercetător braşovean Mircea Gherman. Braşov. La sfârşitul studiului (ce va fi publicat în următorul număr al acestei reviste) vom prezenta şi unele articole care s-au scris despre activitatea lui Aurel A. prilejuit de împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea „Gazetei": „De la începutul ei «Gazeta» a avut şi are până astăzi cel mai însemnat rol între ziarele româneşti. nr. Studiu social-politic-diplomatic. Sibiu. Album comemorativ. 16 p. descendent al Mureşenilor. 84 p. s'a ocupat şi se ocupă cu acelaşi interes de viaţa publică şi de cultura naţională a Românilor de pretutindeni". Mureşianu. 34 p. În paginile de mai jos vom prezenta o bibliografie a lui Aurel A. nici nu 'se poate realiza. Vom prezenta o bibliografie cronologică. Publicistica lui Aurel A. care colaborează la multe alte ziare şi reviste din acea perioadă de revigorare culturală românească. 5 iulie 1921. noiembrie 1921. Tipografia „A. nr. Mureşianu.cimec. cu precizarea că o lucrare exaustivă. Mureşianu". I. Mureşianu dă un citat din „testamentul" lui Aurel Mureşianu. nr. Tipografia Arhidiecezană. Ea n'a fost şi nici nu este ziarul unei singure confesiuni religioase sau al unei grupări politice. deoarece multe articole nu le semna sau le scria sub pseudonim. legată de activitatea istorică şi publicistică a sa. precizând locul şi paginile unde se găsesc studiile scrise de nepotul lui Iacob Mureşianu. Tipografia „A. 8-9. 1913. Braşov. 1919. Braşov.ro / www. Din istoria relaţiunilor Românilor din Principate cu cei din Transilvania şi Ungaria. I. Imperialismul. 15 martie 1921. în „România viitoare" (Ploieşti). în „Revista vremei" (Bucureşti). nr. Tipografia Gott. 1913 Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei. Iacob Mureşianu(/812-1887). Mureşianu. 101 http://tara-barsei. ea a fost şi este organul de publicitate al tuturor Românilor. în care se vor afim1a numeroşi intelectuali români. 3. 6. 1921. Mureşianu". 15 ianuarie 1921. Cap. şi anume perioada interbelică. I. 1913. retipărire din „Gazeta Transilvaniei".

nr. 356. Originile Astrei. Ibidem. Tipografia „A. Ibidem. 353. 292. Moştenirea lăsată de către un. în „Carpaţii". Ibidem. Ibidem. 235. Ibidem.femeilor române din Buda" din anul 1815. p.ro / www. 25 decembrie 1925. p. 330. 303. 327. I. 334. 335. nr. 2. Ibidem. nr. Braşovul în 1848-1849. nr. Braşov. 29 noiembrie 1925. Testamentul sau „ diata" din anul J 794 a. Un răspuns ziarului „ Kronstadter Zeitung". ale lui Iacob Mureşianu. I.. nr. 1926. nr. 2 . 18 iulie 1926 (republicat în nr. 1926 Mihail Eminescu ş1 111temeierea „ României June" ( 1868-1871). Ibidem. 321. 20 iunie 1926. Din însemnările . 18 aprilie.. în „Carpaţii". Ovidiu Savu 1924 Calităţile politice şi culturale ale poporului român. 8 septembrie 1925. Din trecutul marelui negoţ român braşovean. Ibidem. festiv. 333. nr. Arheologul şi istoricul ceh Dr. 9 ianuarie 1927. Bucur Popp. Ibidem. nr. 28 februarie 1926. Braşovul în 1848-1849. nr. 323. 306. 244. nr. 22 iunie 1924.cimec.fruntaşului braşovean Ioan Boghici. Mureşianu''. 28 iunie 1925. p.fruntaş român braşovean de acum 200 de ani. I l aprilie 1926. Ibidem.fi·untaş român braşovean în secolul al XVlf!-lea. I. p. De la Braşov la Bitolia. I. nr. Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu (1794-1867). nr. Pic despre începuturile Braşovului românesc. 18 octombrie 1925. 3. 31 august 1924. Ibidem. nr. R. nr. 339 . Ibidem. 324. 27 iunie 1926. 300. Ibidem. nr. nr. l. p. 8 septembrie. p. nr. nr. în „Adevărul". 5. nr. nr. 297. din Ardeal. 322. F. p. 11 iulie 1926. 228. p. F. 25 aprilie. Ibidem. 1-111. Cea dintâi însoţirefemeească a neamului nostru „Societatea. R. 339 . 27 aprilie 1924. la moartea văduvei eroului general Groza. 11 octombrie 1925. nr. Ibidem. nr. 2 mai 1926. 75 ani). 1-2. 296. nr. p. Teofil Frâncu despre Mihail Eminescu. 23 septembrie 1925. 331. luptele Românilor braşoveni pentru câştigarea independenţei lor municipale (1735-1738). 102 http://tara-barsei. Ibidem.nr. 354. în „Carpaţii". 15 ani de la moartea lui Aurel Mureşianu. 19 decembrie 1926. 295. nr. 8 noiembrie 1925. 294. Ibidem. lui Avram Iancu. 1926. 75 de ani de la intemeiera R. Ibidem. Bran isce et Comp. 26 decembrie 1926. 25 iulie 1926. Casa unui. nr. I. nr. 19 p.ro . 4 octombrie 1925. nr. 30 mai 1926. Un mare neguţător braşovean de acum un veac. 315. 1925 Un document inedit relativ la istoria şcoalelor române din Braşov.R. 283.

nr. 9 septembrie 1928. 4 martie 1928. 438. 24 iunie 1928. 445. nr. nr. 8 ianuarie 1928. 22 aprilie 1928. nr. nr. 391. nr. 375. „Gazeta Transilvaniei" întâmpina astfel proclamarea independenţei României. Conferinţa naţională din Aprilie 1863. în „Carpaţii'". extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". 453. nr. Ibidem. în „Carpaţii". 1927. nr. nr. R. Ibidem. (p. nr. 1928. Misiunea metropolitului Şuluţiu la Viena în Octombrie-Decembrie 1861. 103 http://tara-barsei. I I noiembrie I 928. (p. 416. 11 septembrie 1927. Ardealul şi Vechiul Regat. R. Centenarul doctorului Ioan Raţiu. Ibidem. 419. 5 p. 358. 3 iunie 1928. 441. Cauzele crizei de solidaritate naţională la Românii ardeleni. 1928 Un inventar românesc de haine şi scule din anul 1778. 15 ianuarie 1928. Salut de la Transylvanie auxfreres /atins. 6 noiembrie 1927. nr. 27 mai 1928. Bucureşti. 7 august 1927. I O iunie 1928. Şuluţiu şi solidaritatea naţională. Partidul românismului. nr. Antecedentele istorice ale renaşterii noastre. 424. 23 ianuarie I 927. 418. Ibidem. Ibidem. Alexandru Papiu llarianu. Ibidem. 364. nr. Ibidem. Ardealul în 1877. 455. IV.. Politica naţională după I 848. nr.. I iulie I 928. 395. nr. nr. Geneza partidelor naţionale române. Cine afacut Alba Iulia?. 362. Alba Iulia. 357. 30 septembrie 1928. 454. 428. Ibidem. Ibidem. nr. 195-227). 408. 18 martie 1928. nr. 6martie·1927. 16 ianuarie 1927. 22 mai 1927.ro . Publicistica lui Aurel A. 18 noiembrie 1928. nr. Ibidem. nr. Semicentenarul independenţei. nr. Temeiurile romanice ale renaşterii noastre naţionale. Ibidem. Ibidem.cimec. 379-381. teatrul demagogiei de partid?. 413. I ianuarie 1928. 374. I9 iunie-3 iulie I927. 29 aprilie 1928. 25 martie 1928. nr. Ibidem. Planurile lui Andrei Mocioni pentru înfiinţarea unui stat naţional român în cadrele unei Austrii federative. de către popa Mihai în anul 1597. Ibidem. 359. 435--440). Mureşianu 1927 Clădirea şcoalei româneşti din Braşov. nr. 457. 9 octombrie 1927. 12 februarie 1928. nr. 399. 409. Ibidem. 20 februarie 1927. Primirea triun?fală a metropolitului Şuluţiu la Braşov în August 1861. Ibidem. 407. 430. nr. Bucureşti. Originea României Mari. 26 iulie 1928. Ibidem. Reacţionarii de la 1848. C. Ibidem. 15 aprilie 1928. nr. 2 decembrie 1928. 433. Ibidem. 448. 4 noiembrie 1928. 422. nr. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". nr. nr. C. Originea Memorandului. 386. 429. nr. Tinerimea de după 1848. nr. 12 august 1928. nr. Ibidem. 432. 15 mai 1927. 30 ianuarie 1927.ro / www. 30 p. nr. nr. IV. Ibidem.

464. extras din „Ţara Bârsei". nr. Braşov. 1929. 462. 211-222. Lucruri nouă din trecutul Românilor braşoveni. Presa românească înainte şi după 1848... Originea. 34 p. Un dascăl braşovean necunoscut din veacul al XVII-iea. 111-130. 4. I.. Tipografia „Unirea". Bilanţul comercial al lui Zaharia Nicolau din anul 1787. incomplet. extras din „Ţara Bârsei". 22 p. 324-330. Tipografia „Unirea".. Tipografia „Unirea".ro . Ioan Georgescu: Dr. 1931 Rolul Ungurilor în dezastrele românismului din anii 1865-1866. II. p. Episcopul Nestor Ioanovici (1765-1830).. Braşov. nr. p. I O. 24-31. I. 1931. Cu două scrisori inedite. în „Ritmuri" (Braşov). p. III.. p. 123-141. nr. I. extras din „Ţara Bârsei". înainte de Junimea.. 17 p. Când Bismarck avu de gând să trimeată dorobanţii români în Ardeal. nr. Tipografia „Unirea". III. I. nr. p. nr.Împărăteasa Elisabeta. extras din „Ţara Bârsei". Andrei Mureşanu intim. nr. Un inpiedecător al avântului naţional al Românilor braşoveni de acum 200 de ani: popa Teodor Baran. Sibiu. 499-505. I. 4-5. I. 204-217. 3. Editura autorului. 50 de ani din luptele naţionale ale Românilor ardeleni. Tipografia „Unirea".. Vechii liberali şi solidaritatea Românilor ardeleni. Braşov. 2. 1930 Ştiri nouă despre refugiaţii munteni la Braşov în secolul al XVIII-iea şi în răzmeriţa dela 1821. 6 ianuarie 1929. Braşov. 1930. nr. 463. 6. Ibidem. Braşov. în „Ritmuri" (Braşov). Încercări de îndreptare a limbii în Ardeal.. nr. 1928. 5. p. nr. p. 1931. III. Ovidiu Savu 1929 Temeiurile istorice ale politicei noastre naţionale. III. 1930. Ioan Raţiu (1828-1928). 1929-1931. degenerescenţa şi tragedia Habsburgilor. nr. Braşov.. 206-220. 16 p. Un capitol necunoscut din istoria Românilor ardeleni: Românii apărători ai Braşovului în războiul cu Curuţii (1704-1709).). 314-334 (+anexe doc. 14-28.cimec. nr. Braşov. Ibidem. p.ro / www. Tipografia „Unirea". nr. Împăratul Francisc-Iosif /. 144 p. 11. Braşov. nr. 9 p. 1931. 20 ianuarie 1929. 3. în „Ţara Bârsei". 71-82. 1930. în „Carpaţii". p. Ibidem. . 104 http://tara-barsei. Braşov. nr. extras din „Ţara Bârsei". extras din „Ţara Bârsei". p. aprilie-mai 1929. 1931. 1931. Braşov.. Ibidem. Ibidem. III. Cu trei scrisori din 1888 ale lui G. Braşov. Ibidem. p. II. 2. nr. p. Documente pentru istoria Memorandului. 14 p. nr. p. p. I O februarie 1929. 5 p. 8 p. 2. 459-461. octombrie 1929. 1929. Ibidem. Tipografia „Unirea". I. nr. 3-15. 21 p. Tipografia „Unirea". Tipografia „Unirea". 12 p. Braşov. III. li. 2. nr. Tipografia „Unirea". 3. 467. Bariţiu şi Ioan Raţiu adresate lui Aurel Mureşianu în chestiunea redactării Memorandului.. nr. în „Transilvania".. 15 p. Prefectura română a Ţării Bârsei din 1848 şi 1849. . Ibidem. 103-117. Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. 13 ianuarie 1929 . 1931. Ereditatea şi degenerescenţa Habsburgilor. Tipografia „Unirea". I. iunie 1930.

Braşov. I. Editura Institutului de Istorie Naţională al Universităţii Cluj. Marea Neagră şi Carpaţii Nordici: Tracii.. 270-273. V. Deux siecles d'histoire de Venise.. Ed. Resumat de lecţiifăcute la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Câteva dovezi vechi de viaţă şi cultură românească la Braşov. Ibidem. Tipografia „Unirea".. p. 3. Documentele procesului Memorandului. 1928. p. p. 195-21 O. în „Ţara Bârsei".. studiu despre religia şi naţionalităţile popoarelor care au locuit la începuturile erei creştine ţinuturile dintre Balcani. 2. Sarmaţii şi Dacii. nr. 4. dacică". 4-12. 1934. nr. 2. extras din „Boabe de grâu". p. IV. 1932. + 2 ii. Geţii. Publicistica lui Aurel A. G. nr. 12 p. Popa-lisseanu: Sicules et Roumains. VI.. 299-3 17. 4. 1933. 1932. nr. „Ţara Bârsei". Iluzia „ dacică". împotriva împilării ţăranilor români din „ teritoriul crăiesc". Braşov. 4. VI. Ibidem. 4. IV. Tipografia „Unirea". 187-190. 387-391. 132 p. Monitorul Oficial. Bucureşti.. Şcoalele naţionale centrale şi liceul „Andrei Şaguna" din Braşov. 3. extras din „Ţara Bârsei". 6. V. Ibidem. nr. VI. 2. nr.. p. Tipografia „Unirea". 105 p. mai-iunie. Iorga. 11 p. 142-151 {+O alegere de dascăl şi de gocimani la Cristian în 1783 +Cum s 'a desfiinţat poarta românească a Braşovului?+ Însemnări din 1817 în turnul bisericei lui Petru Maior din Reghin + Un document important din răsmiriţa dela 1848). 1933. 1934. Tipografia „Unirea". Braşov. nr. Cluj. 105 http://tara-barsei. 5. 3. Marea Adriatică. 1933. Tipografia „Unirea". Bucarest. 1932. IV. I Op. nr. Tipografia „Unirea". nr. Conferences donnees ala Sorbonne. 9 p. Iorga. Bucureşti. Cronicarul Szamoskăzy şi însemnările lui privitoare la Români. Braşov. Moştenirea unui preot român braşovean la 1579 şi alte pagini din trecutul Ardealului. Cu portretul scriitorului braşovean Gheorghe Nicolau ( 1770-1851). aprilie 1933. Braşov. 261-263. 3. I Op.ro / www. Ioachim Crăciun. nr. p. 82 p. în „Ţara Bârsei".cimec. Bucureşti. VI. 3. 1933. IV. un proces de denationalisation. p. Ibidem. rev. 11 p. Analistu/ maghiar ardelean Stefan Szamoskăzy şi Mihai Viteazul. în „Ţara Bârsei".. nr. IV. Ibidem. 32 p. V. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională". 2. Atelierele Socec & Co. p. IV. 1933. „ Compania" de comerţ levantin de odinioară a Braşovului în lumina nouelor documente publicate de d-l prof N. 1932. Braşov. Mureşianu 1932 Protestul din Dieta Ardealului dela 1751. N. p. în „Ţara Bârsei". N. Iorga: O altă istorie contemporană. 1932. 1932. 176-177.. Alexandru Lapedatu: Abolirea protectoratului rusesc în Ţările Române (1834-1858). 5. IV. I. + 2 hărţi. 175-176. Ibidem. 1933. 2. p.. Braşov. nr. Tipografia „Unirea". · Două cărţi de judecată din veacul al XVJ/1-lea ale „ Conzistoriurului episcopesc neunit·· al Ardealului.ro . nr. p. 216-224. Ibidem. nr.. I. 5 p. nr. nr. în „Ţara Bârsei". Sciţii. nr. 1934 Iluzia „dacică". 1933 Iluzia . Braşov. 2-3.

Mureşianu. 106 http://tara-barsei. Braşov. *** Cărturari Braşoveni sec. în „Tribuna". Festschrţft der Buchdruckerei Johann Gătts Sohn. 1972. + 1 hartă. 4. 1933. Ţara Bârsei. Mircea Gherman. Bucureşti. 3. p. 376-377. XV-X\'.passim. 2. în „Ţara Bârsei".cimec.ro / www. Braşov. Biblioteca şi Arhiva Mureşenilor. Ovidiu Savu Tontsch Herman: Die Honteruspresse in . Bibliographie de la Transylvanie roumaine. 1937.ro . 177-178. Cluj. Aurelian Sacerdoţeanu: Marea invazie tătară şi Sud-Estul european.:/00 Jahren. VI. p. VI. în „Ţara Bârsei'". nr. 1967. 2. Braşov. Cluj. 1929-1938. Repere bibliografice: I. l 933. Aurel A. Joachim Crăciun. 90 p.

l. ' Principele moştenitor George al Greciei ( 1890-1947). Principesa Maria (Mignon. Elena. Principesă de Grecia.cimec. nr.personale.A. Americans and Queen Marie of Romania. Regina Maria îi scria fiului său.N. Principesa Ileana . între Elena de Grecia 4 .. 1935-1941. 1947). Regina Maria o poate declara pe fiica sa „emancipată". ' D. 2. 2003.ro / www.A. Regină a Iugoslaviei.C. cumnata Elisabetei. Frumoasă. tronul Regatului Bulgariei sau că putea avea parte de un destin regal mult mai strălucit ca regină a Angliei sau a Franţei (!)8. mai mult sau mai puţin întemeiat. scrisoarea Reginei Maria către Principele Carol. Regina Mamă a Regelui Mihai. Fond Casa Regală. tânăra principesă a României vrăjise multe inimi. 64-69 şi Narcis Dorin Ion. Corespondenta Reginei Maria către Carol II. Ed. De acum. Carol.). serie nouă. 7 Alexandru I Karageorgev1c1 al Serb1e1 (I 888-1934).ro . p. Ed1ted by Diana Fotescu. Fond Casa Regală. spirituală şi plină de viaţă. suveranii Regatului român. ea declara presei că: „Niciodată nu-mi voi sacrifica copiii. Principesa Elisabeta de România s-a căsătorit cu Diadohul (principele moştenitor) George al Greciei 3 . în februarie 1925. _1900-196_1). „bună de măritat". v11torul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven ( 1921-1934). iar pe 10 martie 1921. dosar 1/2. că ar dori să o căsătorească pe Ileana cu un prinţ străin bogat care ar accepta să locuiască în 10 România. Regina îi declara amuzată aceluiaşi oaspete că fiicei sale favorite îi rămăsese. La 21 februarie 1921. ' Ibidem. Reginei Maria nu-i plăcea să recunoască că a influenţat căsătoriile copiilor săi. căci aşa cum se întreba. şi Carol. Regina era foarte mândră de „expansiunea" matrimonială a familiei sale. Divorţată de Principele Carol în iunie 1928. 1896-1982). s-a încheiat o altă eăsătorie cu familia regală greacă. an XXXIV. . într-o scrisoare din ianuarie 1929. p.Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale (în continuare D. 1998. conform Statutului membrilor Familiei Regale. reşedinţă a reginei Maria şi a prinţesei Ileana. Avea Regina Mamă planuri matrimoniale pentru Domniţa Ileana? Legăturile matrimoniale stabilite până atunci de familia regală română au fost încheiate cu familii domnitoare din ţări balcanice vecine. 52. 111-130. pentru completarea tabloului matrimonial balcanic. p. Dar. prin căsătoria Principesei Maria5 cu Alexandru I 6 Karageorgevici al Serbiei. Bucureşti. Triniton. În august 1925. un subiect favorit pentru rubricile mondene ale presei internaţionale.N. adică „. "0 Interviu pentru „Daily Mirror" reluat de Ga:eta Transilvaniei. În anul 1924.C. Tabloul matrimonial a fost completat la 8 iunie 1922. Alegerea viitorului său soţ devenise. A select ion of Documents. Ileana şi-a sărbătorit majoratul 2 . 31 ianuarie 1929. nr. Iaşi-Oxford-Portland. au fost întâmpinaţi de Ducele de Aosta. Castelul Bran. 21 mai 1924. Cu toate acestea. Nuntă la castelul Peleş. aflaţi în vizită la Veneţia. Principele moştenitor al României. mai 2001. The Center for Romanian Studies. (Sitta. A doua fiică a_ Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand. ' Regenta autorizase actul la 14 august 1927 .. 107 http://tara-barsei. un oaspete american al Curţii Regale: „Câte regine ale Europei au fiice care au devenit ele însele regine?" . viitorul Rege George al II-iea al Greciei ( 1922-1923. În 7 cazul Ilenei. 5(410). Ţara Bârsei Nicolae PEPENE DIN ISTORIA FAMILIEI REGALE ROMÂNE CĂSĂTORIA PRINCIPESEI ILEANA DE ROMÂNIA 1 La 23 decembrie 1926. dosar 420.I. viitorul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven • Suverana României devenise o „soacră a Balcanilor". f. în „Magazin Istoric". 24. Presa italiană a interpretat întâlnirea ca un Pe aceeaşi temă au mai apărut: Ion Scurtu. Ei se vor căsători cu aceia pe care-i vor alege" 9 .

la schi. vreau să te mulţumesc.385/1930. concluzia ministrului român era că: „Nu e prima oară când ziarele atribuiesc principesei Ileana un nou logodnic şi probabil nu va fi nici ultima oară" 11 . Missy Regina Ro111âniei.. 11 Universu/. distins" 20 . Fii îngăduitor. Ileana către Carol. Cât despre logodnicul italian. Am1ntm dm vwţa d1plomat1ca. însă.N. 135. I. În orice clipă sunt gata să te servesc fiindcă îmi eşti Rege şi apoi eşti fratele meu pe care îl iubesc atât de mult" 19 . 31 ianuarie 1930.A. 160. hotărât să nu împartă cu nici un alt membru al familiei regale puterea politică şi popularitatea de care se bucura familia regală. 2000. În primăvara anului 1929. 13. 1984. nr. guvernul german „sfătuia" guvernul român să renunţe la proiectata căsătorie.personale. p. 327.380/1930. 16 Însă. 14 Tinerii îndrăgostiţi hotărăsc să se stabilească în România. p. nr. la scurt timp. 13 Cei doi s-au cunoscut la un bal mascat la Palatul Cotroceni.N. 24. Bucureşti. moştenitorul tronului Spaniei. Astfel. deranjat de popularitatea Domniţei şi de strânsa legătură a acesteia cu Regina Maria. 11. Lahovary.I . scrisoare din 8 211 decembrie 1930. p. Alianţa matrimonială a fost respinsă de Regina Maria din cauza problemelor grave de sănătate ale prinţului. Ileana s-a logodit cu Contele german Alexandru (Lexel) de Hochberg. care era bolnav de hemofilie 12 . " Universu/. I O mai 1931. " D. cit. îşi anunţa intenţia de a cere mâna Ilenei. 3 septembrie 1925.A. Contele aparţinea uneia dintre cele mai vechi familii princiare germane. o bună prietenă a Reginei Maria.C.C. dosar 22 /1930. 373. 9. blond. London.ro / www. În vara anului 1930. Dar Regele. un aristocrat bogat din Silezia şi al Principesei de Pless. " Raoul Bossy..ro . declarând corespondentului ziarului „Corriere delia Sera" că prezenţa suveranilor la Veneţia se datora „marii dragoste pe care suveranii şi în special regina Maria o au pentru acest minunat oraş". Fond Casa Regală.N. La sfârşitul anului 1930.Regenţa Mihai I. Principesa îl întâlneşte la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg. Nicolae Pepene gest de curtoazie făcut de duce faţă de viitorii săi socri. Humanitas. 29 ianuarie 1930. Ileana îi scria Regelui Carol al II-iea: „Te rog să înlături neîncrederea ce o ai în mine căci ştii cât de mult ţin la tine şi cum mă doare să te văd supărat. p. 11. 1 '' D. fiul Principelui de Pless. înalt. scrisoarea Principesei Ileana către Principele Carol. vreau să fac bine. 202. Cl-lumanitas. 108 http://tara-barsei. f. The Las/ Ro111antic. nr. p. Fond Casa Regală . " Hannah Pakula.. op. după ce o văzuse într-o vizită făcută părinţilor săi. p. nr. Ga:eta Transilvaniei.personale. 17 În timpul „Restauraţiei". Lexel îi cere mâna Ilenei. noul Rege a hotărât să-i restrângă apariţiile publice. 1-3.cimec. „Socotindu-se moralmente obligat să deschidă ochii celor în drept". dar sunt tânără şi greşesc fără să vreau. Sucureşt1. Ga:eta Transilvaniei.. la scurt timp după anunţarea logodnei. 1993. 31 ianuarie 1930. dosar V . 16D. " Ga:eta Transilvaniei.C. Mutius. Guy Gauthier. Ga:eta Transilvaniei. ambasadorul Germaniei la Bucureşti. 3 februarie 1930. era cu un rang după membrii familiei regale dar înaintea celorlalţi regenţi. Ga:eta Transilvaniei. 7 februarie 1930. A b1ogrq_phy ojOueen Marie o(Roumania. Toată lumea îl găsea pe conte „delicios şi având maniere şarmante şi decizia de a rămâne în ţară l-a făcut foarte popular" 15 • Logodnicul Ilenei urma să primească titlul de Principe român şi conform protocolului statului român.l. 48.1. dezminte ştirea. Fond Casa Regală. Baron de Fiirstenstein. Ed. Însă ministrul român la Roma. voi. a găsit o soluţie simplă de „a scăpa" de sora sa: Ileana trebuia să se mărite cu un prinţ străin şi să plece din ţară. Regele Carol li . Regele Carol. dosar V. 10. familia regală română hotărăşte să rupă logodna. însoţind-o pe Regină într-o vizită în Spania. „un băiat foarte frumos. nr. "' D. După câteva zile petrecute împreună la Predeal. Phoenix Giant. nr. l81unie 1930. a informat în mod oficial Ministerul Afacerilor Externe român despre reputaţia îndoielnică a logodnicului german. nr. sportiv.A. Principele de Asturia. La începutul anului 1930. 17 Raoul Bossy. f. Ileana se afla într-un voiaj în Egipt • Ea a salutat gestul politic 18 al fratelui său.

p. primit în amintirea naşilor de botez. laşi. judeţul Caliacra. la primăria din Tohani . întoarsă de la Balcic. " Ion Scurtu. Regina ~'.cimec. Din istoria familiei regale române În martie 1931.. născut la 20 martie 190 I. Ileana îi cere fratelui său binecuvântarea şi consimţământul ca şef al Casei Regale. împreună cu fratele său Franz-Josef. Însă nu a fost şi ultima căsătorie a unui membru al familiei regale celebrată în România. 24 Căsătoria Ilenei a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română. fiind pentru prima oară când un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială. viitorul este în mâna Domnului. p. un service automobilistic şi de aviaţie. La întoarcerea în ţară. p. Principele Nicolae şi-a înregistrat căsătoria. p. op cit. Iniţiativa s-a dovedit inspirată. l l I. '' Narcis Dorin Ion. Numele complet al Arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef lgnatz Raphael Michael Margaretha Nicetas.N. Fond Casa Regală. însă . Împătimit aviator. op. cit. după care s-a stabilit la Barcelona. scrisoare din 26 aprilie 193 I..ro .I. op. Corespondenta Reginei Maria către Carol II. fiind cunoscute preocupările Ilenei pentru călărie. "' Ibidem. Ileana a anunţat oficial că intenţionează să se căsătorească cu arhiducele austriac. 385: D. de la reşedinţa verilor Hohenzollern. absolvent al Şcolii Superioare de Inginerie din Madrid. automobilism şi yachting. Se pare că reîntâlnirea nu era întâmplătoare. fostă Săveanu. era câştigătorul a numeroase concursuri aviatice internaţionale. Regele Carol al II-iea.. alături de Regele Carol al II-iea.A. După proclamarea Republicii Austria. dosar 532. căci în auguste post de Sf. p. îşi dă acordul. p. unde a deschis. 1991. " Prinţul Nicolae de Hohenzollern. . deoarece. morganatică de 27 această dată. deoarece: „Simt că am întâlnit cu adevărat omul care mă va face fericită. Anton şi familia sa se retrag în Spania. cu Ioana Dolette Dumitrescu. 21 Hannah Pakula. în România. 77. un nume demn de un arhiduce de Austria. 111-112. 48. documente. considerând că prezenţa unui Habsburg ar fi o sursă de conflicte în Transilvania. 66. Arhiducele fiind chemat la dorinţa 21 expresă a Regelui Carol al II-lea. op cit. ln umbra coroanei României. amintiri şi comentarii editate de Oh. Arhiducele. IO mai 1931. Maria". Buzatu în colaborare cu Stela Cheptea şi Sorin Pârvu. la reşedinţa regală din Sinaia. " Ga=eta Transilvaniei. Ileana şi Regina Maria. găsind în el tovarăşul şi reazămul de care am atâta nevoie" 22 . Astfel. p. 385.C. Moldova.ro / www. Ed. nr.. 11 I. în Viena imperială. fiindcă am aşa de multe de orânduit înainte" 26 • A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române. Desigur. · Narcis Dorm Ion.. întorcându-se dintr-o vizită Ia Paris. Aici.cum am credinţă în El. la 3 iulie 1931. Ileana îl reîntâlneşte pe Arhiducele Anton. Pe 20 aprilie 1931. cit. 109 http://tara-barsei. Regina Maria. viitoarea familie de Habsburg a participat. 28 Pe 18 iulie. cit.Hannah Pakula. Ileana a ales „ultima duminică din această lună. op. s-a angajat la uzinele Ford din Londra. Casa Regală Română a hotărât ca nunta să se sărbătorească pe 24-26 iulie 1931.Buzău • Declaraţia de căsătorie dintre Principesa Ileana şi Arhiducele Anton a fost autentificată la Judecătoria Mixtă din Balcic. câteva luni mai târziu (noiembrie 1931 ).cred că împreună cu Anton voi putea înfăţişa (sic) viaţa sigur. răspund unei invitaţii primite din Umrich. „căci e mai răcoare şi liniştit şi este loc pentru invitaţi" 25 . dar nu acceptă ca viitoarea familie să locuiască în ţară. iar mai devreme „nu e cu putinţă. 23 Anton era fiul Arhiducelui Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana şi al Arhiducesei Blanka de Bourbon. infanta Spaniei. Şeful Casei Regale Române. pe cei doi logodnici îi apropia şi pasiunea pentru sport.

după o vizită la Braşov. mai limpede. p. cerând să fie căsătoriţi de patriarhul nostru.ro / www.. "· Raoul Bossy.) şi Arhiducesa Bianca (Blanka . mai târziu. nr.. el nu va acorda dispensa de căsătorie" 36 . neacceptând nici măcar o rugăciune ortodoxă. 184.cimec. în acel caz. 8. Gestul a provocat o reacţie pe măsură din partea Bisericii Române Ortodoxe.ro . 11 Raoul Bossy. cil . cu Regele Boris al Bulgariei. de teama unui contlict cu Regele Italiei. îi comunica lui Raoul Bossy că. n. rămâne intransigent: „Dacă are loc o ceremonie ortodoxă. Regele Carol al Ii-lea îl trimite la Roma pe 38 fratele ministrului de externe al guvernului Iorga. 31 Ministrul român de externe. şi una ortodoxă. Principele şi Principesa de Hohenzollern. p. A doua zi dimineaţa. nu o cred deloc" 32 . familia regală şi oaspeţii săi au plecat cu trenul regal la Sinaia. p. dar „ţine ca ea să fie urmată de o cununie săvârşită de Biserica ortodoxă". la un parastas oficiat la Curtea de Argeş pentru pomenirea Regelui Ferdinand 29 • După slujba religioasă. cil. Deoarece „impresia generală este că logodnicii s-ar fi consolat. p. Pentru că prin biserica ortodoxă simţea „duhul Ţării Româneşti".. au fost încheiate cu Case regale de aceeaşi apartenenţă religioasă (Grecia. sau. p._JJ. având experienţa nunţii fiicei Regelui Italiei. lăsând să se înţeleagă că: „viitoare soţie şi mamă de catolici. însoţiţi de familia princiară Hohenzollern. botezaţi conform statutului Casei Regale Române în religia ortodoxă. Ileana a mai făcut o concesie: „căsătoria va fi celebrată după ritul catolic. 1250. " Narcis Dorin Ion. 22 iulie 1931. Victor Emanuel al III-iea. toate alianţele matrimoniale ale membrilor familiei regale române. " Papa Pius al XI-iea nu a pulul rrotesta. Arhiducele Lepold Salvati (Salvador . părinţii mirelui. Dar Papa Pius al XI-iea. Ileana şi-ar fi dorit. cu o cununie catolică la Assisi dar şi cu o altă cununie ortodoxă la întoarcerea la Sofia35 . Nicolae Pepene Elisabeta. op. Dimitrie Ghica. până la urmă. op. Principesa Maşka. pe lângă ceremonia de nuntă catolică. Principesa Giovanna. " Ibidem. cir..n. C11re11111I. Într-o scrisoare către Cardinalul-secretar de stat Eugenio Pacelli (viitorul Papă Pius al . Fiindcă situaţia devenise „gingaşă" . 20 iulie I931. Principesa Ileana a acceptat doar o ceremonie catolică. nr. preotul catolic şi protonotar apostolic Vladimir Ghica. dar va fi precedată de o logodnă binecuvântată de clerul ortodox" 34 . nu ar fi exclus să treacă şi ea odată. Vaticanul a refuzat. Principele de Leiningen. "' Ibidem. fiica marii Ducese Kirill. ei nu ar veni la 37 nuntă şi ar declara că nu-şi dau consimţământul" . cu care Vaticanul încheiase Concordatul (Acordul de la Lateran din 11 februarie 1929). După ce au asistat la serviciul religios.).mă îndoiesc foarte tare. " Ibidem. op.. Spre supărarea opiniei publice româneşti.n. 183. Ileana şi Anton ajung la Peleş în seara aceleiaşi zile. '' Ibidem. au fost oaspeţii mănăstirii Sinaia. Ileana şi logodnicul său. 110 http://tara-barsei. dar familia Habsburg se opune. " lbidem. 6. la legea lor". n. Principele Nicolae. Victor Emanuel al Iii-lea ( 1900-1944). oricare ar fi ea. 1248. Până la căsătoria Principesei Ileana. o decizie puţin credibilă pentru Bossy: „cunoscând-o pe tânăra Domniţă cum o cunosc . Iugoslavia). Principele de Leiningen şi Baronul Albrecht. ei au fost conduşi prin muzeul mănăstirii şi paraclisul vechi de către arhimandritul Serafim Georgescu. 129. an IV. Patriarhul Miron Cristea refuzând să participe la ceremonie. Ileana îi scria Regelui: „Simt că se rupe ceva-n mine la gândul că părăsesc Ţara fără a primi binecuvântarea bisericei în care am fost botezată şi am crescut şi am învăţat să mă exprim prin ea" 33 • Astfel. se grăbesc să telegrafieze lui Carol că. 30 O problemă delicată în pregătirea nunţii a fost apartenenţa mirilor la confesiuni diferite. 184.

unchiul Regelui. împreună cu sora sa. plecând la reşedinţa sa de la Dragoslavele. Franz-Josef. 42 De la nuntă au lipsit toţi cumnaţii miresei. după rugăciuni ale clerului ortodox. să se spovedească şi să se împărtăşească. "' 41 Ibidem. " Curentul. 185-186. 46 1 '' Ibidem. 197. 197. faptul că aceste rugăciuni ar avea loc înainte de oficierea căsătoriei civile a Principesei Ileana cu Arhiducele. Principesa Ileana. de către Patriarhul Miron Cristea. Dacă Regele Alexandru al Iugoslaviei îşi conduce soţia până pe peronul gării din Belgrad. După ce argumenta juridic varianta sa. ci sunt doar o chemare a binecuvântării cereşti asupra viitorilor soţi . Din istoria familiei regale române Xii-lea). în mod public. p. nr. ministrul de externe român. 26 iulie 1931. De altfel. 27 iulie 1931. ar arăta. după ritul catolic roman" . 22 iulie 1931. împreună cu mama sa. Prilejul a fost oferit chiar de mireasă. 4. fără caracter de celebrare a unei căsătorii. la plecarea din Bucureşti a „Majestatăţii Sale" Elena45 şi a fratelui acesteia a asistat o mare parte a familiei regale. înainte de a intra în viaţa conjugală. După negocierile cu Vaticanul. Victoria Melita. nr.cimec. mulţumită ace~tei toleranţe asupra unui aspect secundar. dar nu şi pe cel de „Regină a României". 7. ca „bună creştină". religia catolică nu va avea decât de câştigat. indiscutabil că aceste rugăciuni nu au deloc caracter sacramental de unire religioasă. Elena de Grecia nu a putut participa la nuntă datorită interdicţiilor dictate de fostul său soţ. "' Curentul. 1248. împreună cu mama sa. Principele Ernest de Hohenlohe-Langenburg. 1248. imediat după căsătoria civilă. prestigiu şi încredere din partea poporului român. la mănăstirea Sinaia. p. oficiată de autorităţile municipale şi ministrul justiţiei. Principesa Maşka (Maria). susţinea că „în ipoteza unor rugăciuni făcute de clerul ortodox. I şi nr. Anton. 198. După slujbă. aflat alături de rudele elene în vagonul regal al Orient Expres-ului până la Paris. Arhiducele Anton şi fratele acestuia. principii de Hohenzollern etc.dând o satisfacţie de ordin sentimental opiniei publice româneşti şi ortodoxe" • Sfântul Părinte era sfătuit 40 „să cedeze din ceea ce consideră principii imprescriptibile şi că. 5. îndeplinirea căsătoriei c"ivile de către ofiţerul stării civile. în schimb. recunoscător" 41 . astfel încât căsătoria catolică. ar constitui garanţia exterioară şi esenţială cea mai solidă.ro . p. să fie considerată unica celebrată şi să se poată considera că unitatea Arhiducelui Anton şi a Principesei Ileana nu a fost celebrată religios decât o singură dată. p. nr. 111 http://tara-barsei. ministrul român concluziona: 39 „Prin urmare. Regele Carol al II-iea a decis ca fosta sa soţie să poarte titlul de „Majestate'·. prin căsătoria Arhiducelui cu Principesa. 1250. Blanka de Bourbon. Regele George al II-iea al Greciei a plecat. patriarhul a părăsit Sinaia. Ele au fost urmate de Regina Elisabeta a Greciei. mătuşa miresei. 43 Regele Carol al II-iea. 26 iulie 1931. 20 iulie 1931. considera că pentru Carol şi fosta sa soţie „este tot atâta stingherire să se întâlnească. Principele Nicolae. regretând că situaţia politică instabilă l-a reţinut în ţară. la Londra încă din 17 iulie. I. an XLIX. p. care dorea. 186-187. 187. familia regală trebuia să găsească şi o soluţie capabilă să menajeze orgoliile Bisericii Ortodoxe Române. La liturghia ţinută în 23 iulie 1931. nr. p. " După „Restauraţie". căci nu este şi nu a fost niciodată vorba de o reconciliere sau despre o anulare a divorţului" 44 • Totuşi. Ibidem. Dimitrie Ghica. p. Mama Principelui moştenitor Mihai a sosit la gară alături de Regina Maria. " Universul. fiica marelui Duce Kirill.ro / www. ca pentru orice alte perechi divorţate. au asistat Regele Carol al II-iea. " Universu/. Drumul Domniţei la Sfânta Împărtăşanie a fost organizat cu mult fast. 20 iulie 1931. 5 şi nr. fără să ţină cont de atitudinea suveranului. p. p. Elena.

i. dosar 31311931. a fost ultima sărbătoare mare a familiei sale la care a participat... I. G. p. 199.embrie [931. p. Universu/..C. Vaida-Voevod. nr.i Curentul. 47 Familia regală a primit felicitări din întreaga lume. preşedintele SUA. nr. împreună cu Regina Marioara a Iugoslaviei. p. La ceremonie au participat numeroşi corespondenţi de presă din străinătate. p. Principesa Ileana. 1527. 1255. 5: Curen/11/.ro . N.N. până la Hindenburg. ''' Universul. Anton. s-a încheiat cu o serată la castelul Pelişor. la numai 64 de ani. nr. I: Curentul.cimec. 7 sepl.Cabinei. 29 iul ie 1931. Al. 112 http://tara-barsei. 27 iulie 1931. p.ro / www. a. preşedintele Chile. 28 iulie 193 I. nr. 53 În timpul ceremoniilor. căsătoria fiului său.A. Fond Casa Regalei.The San Francisco Chronicle'" ~i . Duca. 1297.A. „Drapelele naţionale fluturau pe clădirile publice. Nicolae Pepene Nunta principesei române a fost un eveniment monden de valoare internaţională.N. p. de la Herbert Hoover. Sinaia a uitat de orice altceva. C. unii veniţi tocmai de pe coasta Pacificului. ghirlande de flori cu crengi de brad şi becuri multicolore fuseseră instalate pe stâlpii Corespondenţii ziarelor . plecat la tratament la Kissingen. 8.. şi Juan Esteban Montero.C. dosar 148/ 1931. iar toţi ceilalţi oaspeţi au fost găzduiţi la castelul Peleş. The San Francisco Examiner". p. Dr. 198. Principele şi Principesa de Leiningen au fost cazaţi la castelul Pelişor. 27 iulie 1931. la festivităţi a participat elita politică românească: prim-ministrul Nicolae Iorga. p. unde invitaţii au putut viziona filmul lui Charlie Chaplin. Regele Albaniei. Argetoianu. preşedintele Senatului Mihail Sadoveanu etc. 24 iulie. 52 Prima zi a ceremoniilor căsătoriei princiare. Iuliu Maniu. Gheorghe Brătianu. 49 În după-amiaza zilei de 24 iulie au sosit la Sinaia socrii miresei. Fond Casa 47 Regală . nr. Lupu. '" Universu/. 1255. în D. în apartamente special amenajate. 48 La invitaţia familiei regale. Ion Mihalache. nr. 7. "52 Curentul. preşedintele Germaniei. mareşalul Prezan. şi Zog I. 7. 27 iulie 1931. 6. Arhiducele Leopold Salvador de Habsburg a murit. I. Artur Văitoianu. La 4 septembrie 1931. 198. „Luminile oraşului". '" D. A lipsit doar Alexandru Averescu. 27 mite 1931. 51 Regina Marioara. dosar 348/ f. Gen. Arhiducele Alfons.I.I. I. Octavian Goga. 50 Pentru Arhiduce. nr.

113 http://tara-barsei. nr. o salbă din 32 „monezi vechi habsburgice de aur". un „splendid" covor oltenesc oferit din partea primăriei Sinaia şi un mare candelabru antic de bronz dăruit din partea Uniunii comunităţilor israelite şi 54 Ion Scurtu. 7 vaze de aragonit din produsele fabricii „Aragonit" Târgu-Mureş şi un costum naţional săsesc din comuna Batoş oferite de judeţul Mureş.A. oferită de guvernatorul Băncii Naţionale a României. un tablou japonez în piele. o vitrină cu un „somptos serviciu de masă în aur şi argint". oferit de judeţul Covurlui.. R. p. 54 Oraşul era garnisit de vizitatori. 1255.N. 3. ' Jon Scurtu. o icoană veche „de mare valoare". un vas cu email oferit de judeţul laşi. o icoană lucrată la muntele Athos în anul 1580. oferite de şcoala de aplicaţie din Ploieşti. lucrată în aur. dar şi cadoul Marelui Voievod Mihai. Din istoria familiei regale române de telegraf pe tot parcursul drumului de la gară până la Castelul Peleş". rezultatul propriei îndemânări. 8. 29 iulie 1931. o icoană „minunat cizelată în aur". un „superb vas Galle". conţinând „recipisa de depozit a 200 de acţiuni B.The San Francisco Examiner"' din 27 iulie 1931 . op. o călimară de lemn 58 . Iaşi. 198. dăruită de judeţul Cahul. dăruite de Regina Maria. dosar 148 / 1931. p. Pe platourile Peleşului au venit în costume de sărbătoare numeroşi ţărani din satele din apropiere. f. în . „echipat pentru turism şi admirabil utilat. Cernăuţi.000 lei. 55 Din „caseta sa particulară". Principesa Ileana a donat pentru săracii primăriilor Bucureşti. primăriei Sinaia 25. Mihail Manoilescu.. „două vase mari de argint pentru flori" oferite de generalul Iacob ici şi comandorul Păiş.D. un colier de briliante şi un altul de perle cu un mare briliant şi.000 lei şi primăriei Poeni. în „Sala Florentină" a castelului Peleş. p. '" 57 Curentul. dăruit de şcoala de menaj din Ploieşti. nr. unde se afla unul dintre domeniile sale. vase în onix oferite de judeţele din Ardeal şi Banat. „un covor şi o pânză românească de o rară fineţe". „o imensă cupă de argint cizelat. sunt de menţionat: avionul „Moth-Haviland".. N.C.ro .ro / www. primăriei Balcic 40. oferită de judeţul Putna. de uniforme strălucitoare şi limuzine luxoase. o cutie „cu mai multe şiruri de paftale de aur" dăruită de „Asociaţi unea Femeilor Române din Ardeal" prin Maria Baiulescu. 200. Fond Casa Regală­ . de construcţiune şi valoare deosebită" şi o broşă de briliante cu insigna Marinei. 5 Curentul. oferită din partea Basarabiei de generalul Răşcanu. un serviciu de ceai de aur şi argint oferit de judeţul Prahova şi un altul de judeţul Tutova. oferită de către doamnele din Timişoara şi judeţul Timiş -Torontal. şi un serviciu de argint pentru cafea" oferite de judeţul Lăpuşna. 24-25 iulie.OOO lei.. „un şirag de imense chihlimbare"." depuse pe numele Principesei Ileana. o casetă de aur şi email. cil„ p. op. 27 1uhe 1931. oferit de regimentul de escortă regală. 56 Vineri şi sâmbătă. bride ofAnton ar royal rites.000 lei. 55 Ileana. Cluj şi Chişinău 50. oferită de judeţul Tighina. o cutie de sidef. „un inel cu perlă roz şi un CEC de 1 milion de lei" dăruite în numele Transilvaniei de către miniştrii Valer Pop şi Ştefan Meteş. un colier cu pandantiv de briliante montat în platină oferit din partea guvernului de prim-ministrul Nicolae Iorga. 1: nr. nr.cu un safir de dimensiuni excepţionale. 27 iulie 1931. p. 28 iulie 1931. pe celălalt o ţărancă cu fuior) din partea asociaţiei „Acţiunea patriotică". a avut loc ceremonia primirii de către viitoarea familie arhiducală a felicitărilor şi darurilor prezentate de către diferite instituţii şi personalităţi. Dintre darurile deosebite oferite . dăruită de primăria Chişinău. IO. o pereche de papuci brodaţi cu figuri din picturile lui Grigorescu (pe unul figura o ţărancă cu seceră. oferite de Regele Carol al Il-lea 57 . 7: Universul. 67. o casetă de aur.cimec.l. 1256. cit. „un inel cu briliante într-o cutie Lalique" oferit de Camera Deputaţilor. 67.Înalţilor logodnici". Cabinet. oferită de regimentul 4 roşiori.

generalii şi comandanţii principalelor unităţi 63 . p. În ajunul nunţii sale. „nu au dat rezultat. 114 http://tara-barsei. balul a luat sfârşit. ministrul României la Bruxelles. După întrebările rituale a fost cerut şi obţinut consimţământul suveranului. p. pe lângă care intervine George Grigorcea. M. 27 iulie 1931. 6. După miezul nopţii. nr. p. '''1 Ion Scurtu. ale studentelor de la I. 199. peste 300 de persoane . ministrul Justiţiei. Universul. după altele. 200. 1257. nr. p. I. '' Curentul. I. Universul. urmată de dans. circa 600 de persoane 62 . i s-a spus că „simbolizează adagiul românesc: «Răbdare şi tutun»" 60 . Anton va rămâne deci un austriac fără drepturi în ţara sa de origine" 65 . . Guvernul român a încercat înainte de nuntă să-i găsească Arhiducelui o patrie adoptivă. 29 iulie 1931. 7. op. 200. 61 printre care foşti prim-miniştri. Pe aleile reşedinţei au fost desfăşuraţi soldaţii regimentului de gardă. Margareta. p. nr. 1256. ''''7 Universul. 67. 28 iulie 1931. iar aproape de Peleş au fost înşiruite „în uniformele lor pitoreşti cohortele cercetaşelor. 5. „Acţiunea patriotică" i-a oferit mirelui un cadou inedit: o tabacheră românească cu chipul Ilenei.cimec. 198. şi de la O. 199. nr. 28 iulie 1931. p. 27 iulie 1931. A I. „Dansul a fost foarte animat. după unele surse. Pe 26 iulie 1931.N. Drumul era deschis de doi jandarmi din regimentul 69 ''' Curentul. p. nr. într-o „dimineaţă triumfală. p. 67 ofiţerul stării civile.. nr. contactat de Caius Brediceanu. cunoscută de amândoi mirii" 68 . "' Raoul Bossy. nr. 29 iulie 1931.În faţa unui crucifix.F. urmaţi de Principele Nicolae şi sora Arhiducelui Anton." La recepţie au luat parte. la castelul Pelişor s-a desfăşurat într-un cadru restrâns. p. p. festivitatea căsătoriei civile. S.E. 59 Corpul diplomatic a dăruit logodnicilor un „superb vas de flori". cât şi guvernul din Luxemburg. '"' Curentul. 187. 5. mirii au plecat la castelul Peleş pentru ceremonia religioasă. 27 iulie 1931. p. un pachet de tutun legat în foi de porumb şi un amnar cu cremene. nr. Nicolae Pepene Comunitatea israeliţilor spanioli din Bucureşti. '" Curentul. Splendidele uniforme ale ofiţerilor de gardă se amestecau cu toaletele multicolore ale doamnelor de la Curte şi ale invitatelor şi cu fracurile de culoarea «bleu de roi» ale aghiotanţilor şi secretarilor M. Era o atmosferă încântătoare. "' Universu/. C. 28 iulie 1931. prin care îşi menţinea cetăţenia română64 • În schimb. 3. nr. . Universul.F.C. p. 1256. Regelui. Familia regală română şi oaspeţii săi au încheiat seara zilei de 25 iulie printr-o recepţie dată la castelul Pelişor. 29 iulie 1931. şefii de misiuni diplomatice. I.A. 29 iulie 1931. şefii partidelor politice. 6. 200.ro / www. cit. La înmânarea darurilor. p. viitoarea Arhiducesă de Habsburg a înaintat o declaraţie redactată de directorul general al Domeniilor Coroanei.adolescente cu chipurile bronzate de soare. '' Curellful. „a adresat soţilor întrebările şi a primit răspunsurile acestora în limba română şi în limba franceză. S. Stan. venite să salute pentru cea din urmă oară Domniţa care le-a fost căpetenie şi tovarăşă" . din consideraţiune pentru Austria. în prezenţa familiilor regale şi arhiducale şi a unor apropiaţi ai acestora. Hamangiu.. op. 3. 29 iulie 1931. înalţii demnitari ai statului.ro .. La ora I O. înveşmântată în soare şi în azur. 198. Martorii mirilor au fost Regele Carol al II-iea şi Principele Friedrich de Hohenzollern pentru Ileana şi Arhiducele Franz-Josef şi Principele Leiningen pentru Anton. 1255. I. Regele retrăgându-se. 28 iulie 1931. ministrul român la Viena. refuză să prenumere un Arhiduce printre supuşii lor. nr. După ceremonia civilă. Anton era apatrid. ''' Ibidem. cit. însufleţită de febrilul neastâmpăr al miilor de drumeţi sosiţi din ajun şi în zori" s-au desfăşurat ceremoniile 66 căsătoriei civile şi religioase. însă atât guvernul din Liechtenstein. a codului civil şi a dosarului care cuprindea Statutul Curţii Regale a României" . Balul a fost deschis de logodnici cu un vals. nr. 1257. Universul. nr. cele două guverne.

însoţit de Principele de Leiningen. după modelul şi desenele Reginei Maria şi nu a fost văzută înainte de nuntă de admiratorii Jienei deoarece creatorul a sugerat că acest lucru poartă ghinion.).ro / www. Naşii de cununie au fost martorii de la cununia civilă. nr. 29 iulie 1931. p. f. 29 iulie 1931. dosar 148 /1931. p. în „The San Francisco Examiner" din 27 iulie 71 1931 .N. îmbrăcat în unifonnă de cadet de aviaţie.A. 70 Reşedinţa regală era împodobită cu steaguri şi flori. 29 iulie 1931. Regina Mamă purta o rochie din mătase albă şi o pălărie de aceeaşi culoare. urmaţi de Regina Maria şi însoţitorul său. Arhiducele Leopold-Salvador. 74 Mirele „soseşte în urmă.cimec. a luat loc în stânga. 6. dăruită de Împăratul Napoleon I soţiei sale. lung de 40 de picioare. Când cortegiul a ajuns la Peleş. nr. pe decolteul trandafiriu străluceşte superbul colier de platină. În uniformă de general de vânători de munte. fanfara batalionului I de vânători de munte a intonat imnul regal.. Regele Carol al II-iea. Ileana. s-au aflat Regina Maria şi Leopold-Salvador de Habsburg. iar trupele regimentului de gardă au prezentat onorul. Ga=eta Transilvaniei. care înaintează spre făclii cu fruntea încinsă în diadema de aur din care se despleteşte torentul de beteală scânteietoare.C. „Un zâmbet prietenos luminează chipul tinerei mirese. cu privirile pline de o candidă sfială. peste care pluteşte o străvezie maramă de tuile. " Ga=eta Transilvaniei. 115 http://tara-barsei. Bucureşti. Cununa florilor de lămâiţă îi împodobeşte tâmplele.D. 1257. primit în dar de la guvernul ţării în ajun". p.ro . alături de Principele Friederich de Hohenzollern. 72 Coroniţa de aur decorată cu diamante. Şi slujba nupţială începe sub lumina tremurătoare a celor opt făclii uriaşe. 1. în uniforma gri a vânătorilor de munte. Regele Carol al II-iea şi Principele Friederich de Hohenzollern din partea Ilenei şi Principele de Leiningen şi Arhiducele Franz-Josef din partea lui Anton. Pe altar a fost aşezat un tablou pictat de Holbein reprezentând-o pe Maica Domnului. Arhiducesa Maria-Luiza. 78. şi era o bijuterie de familie. nr. nr. Apoi venea Principele moştenitor Mihai. Trăiesc din nou. În mijlocul holului mare al palatului a fost amenajat un altar.I. flancat de torţe uriaşe.Cabinet. F. în fracul svelt. viitorul socru. Domniţa poartă o rochie crepe-satin alb. Înalţii oaspeţi se aşează pe fotoliile Ia picioarele cărora sunt aşternute perne de velours roşu. Din istoria familiei regale române regal de escortă. care aruncă reflexe şi umbre pe 711 71 Universul. 1999. 29 iulie 1931. 72 Curentul. Regele Carol al 71 Ii-lea a condus-o pe sora sa la altar. Voalul din fir aurit. 78. 31. 200. Arhiducesă de Austria. Ginerele şi-a întâmpinat aleasa oferindu-i un buchet de crini albi. asociaţie care se aflase sub directul patronaj al Principesei. Humanitas. bride of Anton al royal rites. 73 Rochia de nuntă a Domniţei a fost creaţia unei case de modă din Bucureşti. 8. un „landou a la Daumont".C. era opera fetelor din Asociaţia Femeilor Creştine (A. revărsată în cute flexibile peste trena purtată de patru copile brune. Ibidem. Nota dominantă a decoraţiunilor a fost dată de o mulţime de ghirlande pline de trandafiri roşii şi albi. Principesă de România. în uniforma cenuşie a ulanilor imperiali. Fond Casa Regală. În prima trăsură care a intrat pe sub frontalul castelului Peleş. fusese primită cadou de la Leopold-Salvador de Habsburg. purtată peste părul tuns scurt şi vopsit roşcat. urmaţi de Regele Carol al Ii-lea şi Ileana într-o trăsură trasă de patru cai. · Ileana.

Fond Casa Regală.N. Ileana şi Anton au plecat în luna de miere.1. Principesa Ileana. nr. f 4. nr. ci a lui Barbu Ştirbey. că în urma căsătoriei ei cu arhiducele. cit. 29 iulie 1931.C. cortegiul regal a fost întâmpinat de o „nuntă ţărănească". Nuntaşii. Junii Braşovului şi „un car alegoric cu domnişoare din Sinaia". fostul confesor al Regelui Ferdinand. care i-a tăcut cunoscut surorii sale că „ea nu este fiica regelui Ferdinand. 6~ Universul. După ceremonia religioasă. 200. Regina Maria şi Principele Mihai. „îmbrăcaţi în zale şi cu căciuli de dorobanţi". îmbrăcaţi în costume populare. ca . Din partea Papei. " Narcis Dorin Ion.ro . 29 iulie 1931. Episcopul Fischer şi însărcinatul de afaceri al Nunciaturii apostolice. „Răspunsurile serviciului religios" au fost date de corul maicilor de la Notre-Dame din strada Pitar Moş. 1257. p. "71 Curentul. Ileana şi Anton. " Universul. După praznic. dansau şi salutau mirii cu chiote şi focuri de armă. p. 77 1 Ga=eta Transilvaniei. 29 iufie 1931: Curentul. Marele voievod Mihai ia din mâinile Domniţei Ileana buchetul nupţial. p. dosar 313/1931. într-un lin zbor planat. ''' D. 291Ulie 1931. („. nr. nr. Alături de ei au apărut călări. 200. 78. Ga=eta Transilvaniei.) Orga îşi revarsă armoniile. Alexandru Cisar.trenuri speciale scutite de plată etc.A. Principesa a 80 avut o discuţie neplăcută cu Regele Carol al Ii-lea. Umberto Kaldewey.. p. p. 3. însoţită de „tradiţionalul taraf de lăutari cu cobză şi nai". "'' Curentul. Nicolae Pepene chipul palid al Madonei. 6. nr. trimis special la Sinaia de Papa Pius al Xi-lea. cu scurte opriri la Budapesta şi Viena. 1257. mirii au primit o casetă cu o relicvă preţioasă: o fărâmă din rămăşiţele Sfintei 76 Tereza. au oficiat Abatele Vladimir Ghika (care a ţinut şi predica). topite în melodioasele acorduri ale violoncelului. 6. au mers să depună coroane de flori la cimitirul eroilor armatei române căzuţi în primul război mondial. supus străin.. 78 La prânzul de încheiere s-a sărbătorit cu şampanie franţuzească şi vinuri româneşti din pivniţele regale şi s-a dansat pe muzica orchestrei conduse de maestrul Dinicu. 130.de pildă . op. multe din prerogativele şi privilegiile acordate unui membru al familiei regale române nu i se mai pot acorda ei în viitor. şi-l depune pe perna roşie de la picioarele Regelui Caro1" • 75 Liturghia a fost ţinută de înalţi prelaţi romano-catolici: benedicţiunea a fost dată de Arhiepiscopul de Bucureşti. 78. Se pare că după terminarea petrecerii. 3: Ga=eta Transilvaniei. p. profesorul Alfred Ladengang a aterizat pe pajiştea verde" . 29 iulie 1931. p. La plecarea din Peleş. 200. vizitele la noi în ţară prea des n-ar fi indicate din multe şi multe considerente politice" • 81 În după-amiaza zilei nunţii. după care tânăra pereche princiară a plecat cu un avion condus de Arhiducele Anton la Mtinchen. iar directorul şcolii. 3. unnaţi de Regele Carol al II-iea.ro / www. La un semn al Suveranului. Mireasa şi-a lăsat buchetul 77 pe soclul monumentului. 29 iulie 1931. 29 iulie 1931. 78. 1257. ' Universul. nr. mirii 79 şi oaspeţii lor au urmărit de pe platoul terenului de golf de la Peleş „zborurile avioanelor fără motor ale şcolii de la Codlea: coborând de la Bucegi. 29 iulie 19JI. în general. şi că. nr.cimec. nr. 29 iulie 1931. Primul popas a fost o săptămână la castelul Bran. nr. 116 http://tara-barsei.

iar Ileana a fost aşteptată de doamnele române din colonia vieneză cu buchete de flori. lăsând şi două scrisori adresate M. 29 iulie 1931. Personale Maria. li. p.A. 30 JUiie 1931. Curentul. Ileana şi Anton s-au pregătit de voiaj venind cu avionul dinspre Bran la Sinaia şi. II. 1258. nr. care i-a condus în mijlocul localnicilor. iar din partea coloniei de cercetaşe din Bran. în „condiţiuni excelente". După un zbor de o oră. la hangarul aerodromului „Aspern".N.C. 208. " Universu/. S. Cu câteva zile înaintea plecării de la Bran. au aterizat pe aerodromul „Mathiasfcild". Predeal-Valea Râşnoavei. Apoi s-au înapoiat la Bran" . deschis în aprilie 1930 de râşnoveanul Voicu Popa84 • La intrarea în Râşnov. cu o întârziere de două ore. Din istoria familiei regale române În drumul spre reşedinţa Reginei Maria. iar după-amiaza au fost primiţi de regentul Horty la reşedinţa din castelul Gi:idi:illi:i. 1267. 6. voi. 6 august 1931. 2. I. 9. p. voi. „Lumea coborâtă de pe plaiuri. "'' D. într-o vizită cu caracter „exclusiv şi privat".cimec. nr. 20 I. Arhiducele scuzându-se faţă de personalul legaţiei române care i-a aşteaptat la aerodrom „că şederea în frumoasa capitală a Ungariei a fost atât de plăcută încât au uitat cu totul de momentul plecării". Fond Casa Regală. în costume pitoreşti" ocupase întreg spaţiul de la intrarea în Bran până la poarta castelului. dosar V.1. 528. 92 Un corespondent de la „Petit Journal" a asistat. p. au fost întâmpinaţi de un grup de călăreţi. maşina tinerei perechi imperiale a fost oprită printr-o panglică tricoloră. 30 iulie 1931. nr. şi-n asistenţa unei mulţimi entuziasmate". I. „în dreptul şcolii normale de fete. deasupra castelului Peleş.. I (lb. Fond Casa Regală.C. tânăra familie Habsburg a plecat la Budapesta cu un avion pilotat de Anton. 6. p. f. 201. familia arhiducală părăseşte Budapesta. venind de la Sinaia. dar nu înainte de a asculta „Fedeleşul". o cruce frumos incrustată în sidef. primarul le-a oferit pâine şi sare. nr. nr. După două ore de zbor au aterizat pe aerodromul „Aspem" din Viena. dosar V. după ce au vizitat fabrica de avioane din Ghimbav. "' Universu/. 7 august 1931. nr. care au căzut în poiana castelului. ora 15. '" Curen/I//. '· Ibidem. Automobilul condus de Anton a poposit pentru aproape o oră la hanul „La Pârâul Rece" 83 . an X. p. f. nr. O micuţă cercetaşă a oferit darul brănenilor: o icoană veche şi un ştergar „de legaţ la cap". „un popas admirabil pentru viligiaturiştii din Carpaţi". p. "' Carpaţii. Apoi perechea imperială s-a îndreptat spre 82 Bran pe „drumul nou". 6. noi vom fi foarte fericiţi" 88 . 90 A doua zi. I. nr. 27 aprilie 1930. În Predeal. „au tăcut şi câteva viraje. Avionul a fost dus la hangar „sub supravegherea personală" a lui Anton. unde au fost salutaţi de membrii familiei de Habsburg. la pregătirile de plecare ale familiei arhiducale.N. 91 Pe 8 august.1219/1931. nr. 1265. Fericită de felul cum au întâmpinat-o brănenii. 30 iulie 1931. 6 august 1931 şi Universul. ei au tăcut o plimbare cu maşina prin Budapesta şi împrejurimi în compania Arhiducelui Josef-Francisc şi a soţiei acestuia. Principesa s-a despărţit cu greu de admiratorii săi. Domniţa Ileana i-a vorbit ziaristului de „ideile sociale şi "'1 Curentul.ro . 8 august 1931. simbolul intrării Domniţei în rândul nevestelor. 1257. de către un grup de cercetaşi. mirii au fost sărbătoriţi de locuitorii Predealului şi Râşnovului. '" Curentul. Regelui..p. Ileana îi scria mamei sale: 87 „Dacă viaţa noastră este pe jumătate de fericită pe cât sunt urările de bine pe care le-am primit. p. unul dintre cântecele populare preferate. p. '.ro / www. 1258. 85 Branul i-a aşteptat „plin de soare şi flori" 86 . engleză).A. " D. Pe 3 89 august. nr. 8. După ce au trecut pe sub „porţi de triumf'.l. Personale Maria. 117 http://tara-barsei. Apoi tinerii s-au cazat la hotelul de lux „Hungaria". 30 iulie 1931. '" Ibidem.1219/1931. 1266. 3. drumul Reginei.

Articolul se termina cu aprecierea autorului că „niciodată nu va putea exprima farmecul moral şi fizic care se desprinde dintr-o personalitate atât de încântătoare'm.100 Ileana şi Anton au mai avut încă cinci copii: Maria-Ileana (Mino/a). Ileana şi Anton s-au mutat la Modling.ro . tinerii au aterizat pe aerodromul din Linz şi..inchen. nr. pe un pat sub care Regina Maria a presărat pământ adus din România. Regina Maria. Mai mult. p. 1272. 13 august 1931. '"' Cia=eta Tra11sdva111e1. nr. însoţită de Ileana şi Anton.. la numai o lună de zile după naşterea lui Ştefan. Nicolae Pepene umanitare care au inspirat-o întodeauna în relaţiunile cu femeile şi fetele din ţara sa natală". :. însă autorităţile româneşti i-au interzis intrarea în ţară: „Nu mi se îngăduie venirea-n ţară.. Astfel a decis guvernul cu nepăsare şi cruzime.ro / www. 132-133. legându-i mâinile acuma când copilul ei are nevoie de ea( . ) doare îngrozitor de mult" 98 . 74. 21 S.. născută la 15 ianuarie 1942.. 94. deşi nu s-a înscris în regulile matrimoniale ale familiei ei. cir. cit.. nr. născut la 4 iulie 1937. 97 Regele Carol al Ii-lea. Maria-Magdalena (Magi). op. 41-42: Hannah Pakula. p. unde aveau stabilită reşedinţa permanentă . mă neagă şi se leapădă de mine.cimec. Pr111c1pesa Ileana. Manuscrtse. Imediat după încheierea lunii de miere. '" Narcis Dorin Ion. consecvent planurilor sale politice. născută la 21 mai 1935. '" Ibidem. nu a putut salva o căsnicie greu încercată de dificultăţile prin care au trecut cei doi soţi în timpul celui de al doilea război mondial. p. nr. va ţine familia Arhiducesei departe de ţară. nr. Nu le pot ierta mai ales durerea ce o fac mamei. Dominic-Nicolae (Niki). lângă Viena. născută la 2 octombrie 1939 şi Elisabeta (Herzi). p. Elisabeta.. cit. Cia=eta Transilvaniei. 118 http://tara-barsei. să-mi închidă uşa casei părinteşti sub scuza că e un pericol ca un Habsburg să fie născut în România( . 9. pe I Oaugust. unde îi aştepta Regina Maria şi sora cea mai mare a Ilenei. Alexandra (Sandi). pe 99 15 septembrie 1932. 59. op. pentru o zi. Din păcate. dar departe de ţară printre străini. Ileana şi Anton au onorat o invitaţie la Sigmaringen.o 94 casă închiriată de la sora Reginei Maria. 205-207. 18 septembrie 1932. pag. Principesa Ileana nu a respectat legământul făcut în faţa altarului la 26 iulie 1931. '" Curentul. ). e guvernul Ţării care mă înlătură de ţară azi. Divorţul s-a pronunţat în anul 1954. iar în perioada 15-20 august s-au dus la Londra 96 . 9. p. De la Mi. Beatrice de Bourbon y Orleans 95 -. la Modling. îşi aduce nepoţelul de la Viena la Bran. sau oriunde ar fi. 13 septembrie 1931 si nr. Universu/. Frumuseţea familiei sale. născută la 18 decembrie 1933. În drumul spre Germania. fosta Regină a Greciei. 215. şi din păcate fratele meu consimte. 27 septembrie 1931. Ileana ar fi dorit să nască primul copil la Bran. au poposit la Kremsmuenster. cil. 13 august 1931. Ileana şi Anton se întorc la Bran. op. După ce guvernul austriac le acordă permisiunea de a se întoarce în Austria.. op. 6: Universu/. 391. · B1blioteca Academ1e1 Romane. p. 13 august 1931. dată de cei şase copii. S 7 (41 )/CCLIV: vezi ş1 Raoul Bossy. Trebuie să rămân aici. Arhiducele Ştefan s-a născut la 15 august 1932.

laşi-Cernăuţi. Braşov. Craiol'a. Cu toate acestea . 1984. 18). publicate în acelaşi ziar. ln plus. iar primul dintre ele se afla la 7 kilometri de Bucureşti (istoria aviaţiei române. Se ajungea din centrul Capitalei la aeroport în 15 minute. Călăraşi. 234-236). stafii aeriene (Bazargic. . România avea numeroase aeroporturi . avioanele româneşti LARES zboară pline··. Au fost construite primele aeroporturi la Băneasa şi Arad. Cluj şi Constanţa. pentru că doar din 1925 putem vorbi de trafic intern şi în România. aprilie 1938. Comparatil' cu anii anteriori. Puţini ştiu că. fntoarcere în_ Bucureştiul il1lerbelic. a existat lângă Ghimbav un aeroport civil de pe care decolau şi 1 aterizau două avioane zilnic. Braşov. .cimec. lncă dm 1913 Albert Ziegler. 2003.duminică dimineaţa tot cu avionul îl tăcusem" . p. nr. 17-18 (25-26). 2 Din 1928 s-a zburat din Bucureşti către Galaţi-Chişinău. p..•p. . Târgu-Mureş. aşa cum rezultă dintr-o recentă anchetă sociologică. un rol important jucând compania LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul). în completarea curselor externe. . devenind astfel principalul aeroport al Braşovului. laşi). Galaţi. Bucureşti. ziarele anunţă8 că 7 navigaţia aeriană este reluată. de la agenţia de voiaj. 2003. A. Constanţa. Satu Marc. p. şi patru legături cu Interval. argumentul fiind că ··războiul a ajuns şi la graniţele noastre"".. îşi cumpără bilet dus-întors. 17 decembrie 1965. care marchează debutul curselor regulate interne în Europa. lsmail. Până în 1940. 2002. passim: nr. Cum remarcă Ioana Pârvulescu. p. Ein Zeidner Pionier des Flug11•esens. în 1938.. Humanitas... Băneasa. a zburat lânga Ghimbav (Gemat Nussbăcher. chiar dacă Ia început avioanele erau deservite de piloţi militari şi exista un singur loc pentru pasager. Acest fapt se petrece la mai puţin de un sfert de secol de anul 1919. iar înainte de plecare culege informaţii de la Lares. Peste numai un deceniu. însă în 1939 a fost amenajat un teren şi la Ghimbav. loc de relaxare pentru artişti.. 240. passim. fapt atestai şi de fotografiile făcute pe aeroportul Băneasa. nici un 5 amănunt din timpul zborului. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.ro .pud Ioana Pârvulescu. iunie 1942. 20-21 (28-29).materialul de zbor al LARES-ului are serioase ascendente calitatil'e asupra celui al celorlalte companii străine pe care războiul le-a surprins cu avioane vechi··. 232. p. Bucureşti: Varşovia).externe (Bucureşti-Praga si. control şi îmbarcare durau 20 de minute (România aeriană. ln ziarul Curentul dm 5 mai 1941 se anunţă că . care a fost reorganizată din 20 iulie 1937 şi a „clădit spiritul aviatic al publicului nostru" 3 . Ţara Bârsei Daniel NAZARE UNAEROPORTLABRAŞOVÎNl~l Una dintre obsesiile elitei braşovene de astăzi. accentuate şi de evenimentele din Balcani. nici un sentiment. Cernăuţi.. p. nascut langa Codlea. Horia Salcă. .începerea curselor aviatice pentru public a trecut aproape neobservată". Noua societate avea capital mixt: 2/3 ca_pital de stat şi 1/3 capital privat (Istoria„ . Însă.ro / www. o reprezintă construcţia unui aeroport internaţional în apropierea oraşului de sub Tâmpa. În aprilie 1939 Mihail Sebastian călătoreşte cu avionul la Balcic. Existau aeroporturi pnm:ipale (Arad. Cluj. Contribuţii româneşti în domeniul aviaţiei. dintre care cele mai mari erau Junkers cu 12 locuri.. iar . 243 ). „Oficialitatea noastră cât şi publicul au î11ceput să preţuiască TIMPUL ca factor economic"". Editura Transilvania Expres. sfârşitul perioadei interbelice marcând 4 banalizarea mitului lui Icar. • . 22). Bucureşti. în primăvara anului 1941. Lockheed cu 1O locuri şi Douglas cu 21 locuri (Istoria . Dispar în 1940 două curse . precum şi numeroase aeroporturi private (România aeriană. Timişoara).încetarea ostilităţilor pe frontul iugoslav asigură o bună legătură'". secundare (Balcic. 2003. asigurându-se. 44). ln acelaşi an îşi începe activitatea celebra companie olandeză KLM. în „Volkszeilung·'. Cetatea Albă. mult îmbunătăţit şi cu o infrastructură corespunzătoare. Turnu-Măgurele. Braşov. în 1941. iar un an mai târziu se constituie compania franco-română. 190. Braşovul avea din 1925 o fabrică de avioane cu un aerodrom. Braşovul este racordat devreme la reţeaua aeriană. iar pentru un zbor extern formalitălile de l'amă. Turnu Severin). Drumul la ducere . iar în jurnal notează: „M-am întors ieri dim ineaţă cu avionul. 239). 119 http://tara-barsei. în România s-au folosit 15 tipuri de avioane.redeschiderea nav1gaţ1e1 aeriene dm Romama nu s-a mai făcut în acest an ca în trecut cu solemnitate la Băneasa"'. 6 Declanşarea celui de-al doilea război a avut la început efecte negative pentru aviaţia civilă din România . Chişinău.

în primul rând. I O). I O). Sibiu (8. " Ibidem. nu sunt amintite decât oraşele Sibiu şi Arad (Istoria .45). 11 Pe relaţia amintită. '' Universul. 18 mai 1941. 31. prin cele două curse. plecare 9. de interesele oraşelor şi apoi de condiţiile tehnice şi de navigaţie. cursa Bucureşti-Turda fiind considerată „un viguros răspuns organizării maghiarilor" 12 .35. 2116 pe ruta Bucureşti-Galaţi.. Bucureşti (sosire 9. p. Braşov (sosirea 8. cursa nr. editat în 1 " 1984. iar cu Turda în 45 de minute.20).30). 17. cursele se „reiau·' din 7 mai.ro / www. Bucureşti ( 18. i. care au ţinut cont.ro . 8.afară de atracţia sa . care funcţionează după următorul orar zilnic în ambele sensuri exceptând duminicile: Turda (plecare ora 8). 249). Deşi există numeroase articole în care este menţionată escala de la Braşov. Sibiu (sosire 8. iar din 8 10 mai. Din 5 mai este inaugurată şi cursa nr. Braşov (sosire 9. Sibiu ( 17. Sibiu.. 5 mai 1941.35. existând un „mare interes economic şi naţionalist" 13 . pentru care s-au folosit „avioanele româneşti (!).45). 17 . nr. 1941._4). Presa a încercat să explice contextul în care a fost inaugurată această cursă. 10). Nu lipsesc însă nici accentele retorice. 17 . cu excepţia duminicilor. adaptate ş1 pentru zborul pe timp de ploaie ş1 ceaţă (7 ribuna. iar „sborul . 2120.50). Sibiu ( 17 . a liniei aeriene Budapesta-Satu Mare-Oradea-Târgu-Mureş. complet ocupate" (Ibidem. 18).. după următorul program: Bucureşti (la ora 7. plecarea 8. p. Daniel Nazare Ardealul: Bucureşti-Arad-Budapesta. având 21 de locuri . informa\ia fiind incorectă (Curentul. plecare 8. neaglomerat„ (Ibidem.20)".20. Traversarea munţilor constituie pentru mulţi o noutate. 120 http://tara-barsei. I O. cât şi după- • 16 amiaza. rapidele Lockheed". 20 mai 1941. „E bine să ne gândim la orele lungi pe care le necesită aceste legături între Capitală şi oraşele transilvănene făcute cu trenul chiar când acesta ar fi un rapid cum se cade. iar de la Arad (16). Ibidem. 7). care au avut norocul să zboare în curse speciale sau prin mijloace private" 14 • „Rezultatele acestei linii [Bucureşti-Turda] întrecând cu mult aşteptările au determinat" Direcţia Aeronauticii Comerciale şi Societatea Lares să o dubleze de la 19mai 15 cu o nouă linie (nr.. 11 La deschiderea acesteia a contribuit şi inaugurarea. Numărul din aprilie-mai 1941 al revistei România aeriană anunţa că „o linie aeriană nouă 10 ( ••• )s-a dat în exploatarea Societăţii Lares pe ziua de 7 mai 1941. 2113 Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad.. p. Braşov ( 17 .50. Arad sau Turda atât dimineaţa. Suni lăudate avioanele Sockheed (I) cu IOlocuri. 6) "11 Curentul. p.cimec. Aşadar. Zborurile se efectuau tot zilnic. 15). punctual şi . Bucureşti-Braşov-Sibiu-Arad. se putea ajunge de la Braşov la Bucureşti. 21 mai 1941. Direcţia Comercială şi Serviciul Propagandă ale companiei aviatice anunţă că Braşovul este legat pe calea aerului cu oraşele Bucureşti şi Sibiu în 30 de minute. p. Cursa inaugurală din 19 mai 1941 a fost făcută cu un avion Douglas. 5 mai _1941.30 plecarea).. 5. ) o veste în care sunt reunite elemente de mare însemnătate economică şi patriotică". Arad (9. p. Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda şi Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad 9 • Acestea au fost programate după meticuloase studii.45). p. Braşov ( 17.30). în tratatul de Istoria aviaţiei române. iar dinspre Bucureşti ( 16. 7). Turda ( 18. linia ardeleană Bucureşti-Turda nr. zborul până în apropierea Clujului cedat Ungariei reprezentând „pentru marele public românesc ( . 2117) până la Sibiu şi de aici să o prelungească până la Arad. de către Ungaria.. 3.oferă poezia pitorescului carpatin într-o măsură necunoscută încă decât celor puţini.

nu a fost anunţat de aceleaşi publicaţii.50). Plecarea din Bucureşti era la ora 8. Dialogul s-a purtat în ziua de 5 mai 1941. iar la întoarcere. chiar pe aeroportul din Ghimbav. miercuri şi vineri. p. p. Se putea merge şi cu trenul (un bilet la clasa I pentru vagoane de dormit. Viena şi Praga. 15. Ziaristul descrie avionul Lockheed I 07 (!) „de 24 peste ocean" (. escala pe aeroportul arădean se scurta la doar 35 de minute. costa 84 de mărci la începutul lunii mai 1941 ). Praga ( 11./. Berlin ( 16.25). 49. de pe ultima pagină. în colţul din stânga sus. Pilotul era un tânăr de 28 de ani. întrucât spaţiul tipografic era suprasaturat de articole consacrate zilei de I Omai.25). Budapesta. Viena. La Braşov îşi avea sediul Grupul Etnic German şi consulul german. Un aeroport la Braşov în 1941 Din 5 mai 1941 se inaugurează o legătură aeriană între Bucureşti şi Berlin .35. Mutând discuţia pe un alt plan. Avioanele societăţii germane decolau din Berlin marţi. Arad (15. Berlin doar schimbând avionul la Arad. 21 În G~eta de Transilvania apar articole ample. Viena ( 13. 238) Oraşul avea o importantă comunitate săsească tentată să călătorească la Beri in. Compania Lares pleca din Berlin în zilele de luni. 6). observăm că propaganda vremii considera România ultimul punct al Europei în drumul spre Indii. Se zbura atât cu avioanele companiei. tara fiind îndreptăţită să se alăture şi la Axa aeriană Berlin-Roma. iar din Bucureşti marţi. Budapesta ( 13. care.. Praga.45). 10. Editura Hora. publică şi un interviu cu inginerul aviator Ion Cociaşu. prima cursă fiind anunţată eronat pentru ziua de I mai. 32. o alta că LARES nu şi-a fllcut publicitate în această publicaţie cu un pronunţat profil cultural. După cedarea nordului Ardealului ziarul nu a mai apărut la Cluj. Aeroportul aflat la Ghimbav avea un număr de telefon ( 14-85). ziarul publica până şi numărul de înmatriculare înscris pe birjele autorizate să circule noaptea. dar călătoria dura 45 de ore (Porunca Vremii. Praga ( 15. joi şi sâmbătă.1 O: 11. 2001.55). Doar un singur număr din ziarul Ardealul anunţă. iar întreaga distanţă era parcursă în 8 ore.bolidul s-a aşternut pe aerodromul înverzit de la Ghimbav. 15. 4 mai 1941. 12. cu excepţia ziarului Tribuna. Berlin ( 1O). Sibiu. joi şi sâmbătă.35. cu începere din 19 mai.40).ro / www. 14. 121 http://tara-barsei. luni.Braşov''). Drumul până la Bucureşti este comparat cu unul prin Braşov („cât îi este necesar omului să meargă pe jos " România aeriană. 22 Probabil că inaugurarea cursei Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda nu a putut fi reflectată în presa locală. " Ardealul. Agenţia de Voiaj „Wagon-Lits". 22 O explicaţie ar fi că ziarul nu avea prea mulţi corespondenţi şi redactori care să acopere toate problemele.40: 12. 1O. Strada Regele Carol nr. cât şi cu cele ale societăţii Deutsche Lufthansa. 7. p. ziarul fiind mai mult preocupat de trecut. Praga.cimec. acestea plecând spre Ghimbav din faţa hotelului Corona. p. iar locurile puteau fi reţinute de la agenţii 19 cu două sau trei zile înaintea călătoriei2°. aproape că nu pomeneşte de acest eveniment. telefon 32-55. 15. Conlribuţii la rnnoaş1erea iscoriei saşilor 1ransilvăneni 1918-194. cu escale la 17 Arad. Viena sau Budapesta. după numai 55 de minute. Deschiderea acestei linii aeriene trebuie judecată într-un context mai larg. ''' Biroul de Voiaj Româma. aparatul fiind folosit în special de „omul de afaceri" şi de cel „ce-şi preţuieşte timpul". iar din Bucureşti. 5). trei zile mai târziu având loc şi inaugurarea oficială. Totuşi.05). iar sosirile şi plecările din celelalte oraşe aveau loc după următorul orar: Arad ( 10. 29 mai 1941. Viena ( 12. cu prilejul primei curse tehnice experimentale Bucureşti-Turda (cu aterizare la Braşov şi Sibiu). miercuri şi vineri. în cuprinsul ei nu erau complet ignorate chestiunile legate de transport. 15). Ipoteza este puţin probabilă. Din păcate. ziarul Tribuna. aprilie-mai 1941. avea sub control un motor de o mie cai-putere.ro . dar nu poate fi complet ignorată. Însă nici zborul spre Arad. 13. '" Ibidem. cu 45 de minute înainte de decolarea avionului. telefon 32-60 (Ibidem. fiind cantonaţi şi militari germani (Vasile Ciobanu. pentru că ei puteau ajunge la Budapesta. spre deosebire de cea centrală. că „braşovenii vor putea călători la Bucureşti cu avionul". însoţit de un radiotelegrafist. directorul societăţii LARES. pe ruta Bucureşti-Berlin. nr. însă despre istoria aviaţiei. 1941. Pe lângă repetate anunţuri despre deschiderea celor două trasee. Pentru a oferi doar un singur exemplu. 18 Legătura din Arad spre Berlin era rapidă. pe linia Berlin-Bagdad. chiar dacă nu putem asocia această dorinţă cu deschiderea unor linii aeriene cu escală şi la Braşov. 1 ' " Nici un articol nu consemnează corect numele avionului. apărut din aprilie 1941 la Braşov 23 . strada Regele Carol. Bucureşti ( 18). iar în situaţia în care se venea de la Berlin.20. La Braşov pasagerii erau transportaţi gratuit la aeroport cu autobuzele LARES. 6. '" Tribuna. 9 mai 1941. p.35). p. Faptul este foarte important pentru călătorii care plecau din Braşov. presa locală din Braşov. 4. apărând chiar şi denumiri ca Sockheed sau Lockhead. Budapesta ( 11.

: Un bilet de tren clasa I pe ruta Bucureşti-Constan\a costa 145 lei. Venezuela. „domnul Moţica". Pentru a ne face o imagine despre aceste preţuri. din cele aproximativ 150 câte s-au fabricat în total. 5.2 111. nr. cele maxime fiind următoarele: profesor de liceu 31 de 111ii lei. instalaţie de pilot automat şi post de radio (emisie şi receptic). p.. mergându-se până la 50% pentru ofiţerii aviatori decoraţi cu ordinul Mihai Viteazul şi Virtutea Aeronautică 29 . Canada. deşi piloţii care descriu călătoria cu acest tip de avion povestesc că unii pasageri se mai loveau la cap. Călătoria cu acest tip de avion aducea un confort fată de modelele anterioare.). una de 30% asupra tarifului. iar dolarul devine de două ori mai scump. Putea zbura I 072 k111 cu viteza maximă de 323 km/h.ro . trenul fiind mult mai ieftin 28 . anunţă că până la Bucureşti un bilet la „bolidul alb" are valoarea de 900 de lei. între car_e: S. 26 Comandantul aeroportului civil din Ghimbav. 19_ o înalţime normală de 1525 111 şi 111aximă de 7315 111. ofiţerilor şi funcţionarilor statului. A\'1onul a fost fabricat m California (d111 1934).cimec. 9). tren de aterizare escamotabil. 31 " Tribuna.60 Ici un litru. Daniel Nazare din centrul oraşului până la gara mare" 25 ). făcea 12 ore . preot 15111ii lei: învăţător 18 mii lei. ţigarete Plugar 0.50 lei bucata: 200 Ici costa abonamentul pe un an la „Gazeta de Transilvania". toaletă. spre deosebire de tren. colonel 33 111ii lei: contabil 13 111ii Ici: prefect 36 mii lei. p. precum şi 4 Lockheed 14 (din care au mai ră111as 3 până în 1949). Întreaga distanţă între Bucureşti şi Turda era parcursă în mai puţin de 100 de minute de zbor efectiv. O constatare similară făcea şi ziarul bucureştean Curentul din 21 mai 1941: „socotim nimerit să arătăm că legătura dintre Bucureşti şi Braşov este întâia ce se face la noi şi că ea se va realiza în numai o jumătate de oră. Ibidem. iar plin 4763 kg. profesor universitar 61 mii lei: arhitect 42111ii lei. U. de la Mlinchen. inginer în aeronautică 39 mii lei. In 1942 flota cuprindea 12 avioane Lockheed IOşi 3 Lockheed 14. p. carne vită 62 lei kg. 6.A . iunie 1938. consilier 11 economic 36 mii lei. Intre facilităţi: pornire automată.. una de 20% asupra biletului de înapoiere. precum şi cu salariile oamenilor care îşi puteau permite atunci o călătorie cu ° avionul. Australia şi Chile (ţară care a cu111părat ulti111ul avion în iulie 1941 ). p. p. . Un alt 111odcl Lightning P 38 (model 1938) a fqst folosit la bombarda111entul din 1943 asupra României. 3 Cât despre aparatele de zbor Lockheed Electra IO A. fiind al dotlea model al finne1. Aparatul a avut şi o versiune militară. Cam tot atât cât îţi trebuie să ajungi în Gara de Est sau gonind automobilul să ajungi Snagovul.76 m. 24). care. cântărea gol 3221 kg.ro / www. lăti111ea de 11.de aeroport 2_1 mii lei (Curenwl. 32. ln primăvara anului 1941 existau următoarele preţuri: pâine de 800 g 12 lei. pe aceeaşi rută. 111uşchi 70 lei kg: carne porc 80 lei kg. acordându-se şi reduceri: la bilete dus-întors. Anglia şi Polonia. iar în 1946 mai avea IO aparate Lockheed IO (scoase din circulaţie în 1947). Din I iunie 1941 se scu111pesc şi trenurile cu 25% (deşi 111ergeau tot mai greul). Brazilia. toate avioanele costând 560 mii de dolari (România aeriană. iar înălţimea de 3.erelectra au fost livrate în iulie 1938. 19 mai 1941. După intrarea României în război cursul leului s-a depreciat. In aceste condiţii salariile cresc. „ceva mai mult decât costul unui bilet clasa I cu trenul pe aceeaşi distanţă" 27 .. Avea lungm1ea de 16. 20 de lei sticla de 650 ml de bere: 42 lei kg de zahăr. sare 5 lei kg: lapte 9 lei litrul: 30 de lei kg de paste făinoase. 122 http://tara-barsei._13 octombrie 1941. In Europa este achiziţionat de Ro111ânia. ". 1941. le-am comparat cu cele ale produselor de primă necesitate. 1 " Din 12 aprilie 1941 Braşovul trece la categoria I de salari~are (pe care doar oraşele Bucureşti şi Constan\a o mai aveau).. pe care nici avioanele Boeing nu le ofereau. menţionăm că aveau dotări deosebite pentru acea vreme. în timp ce aparatele Lockheed 14 Sur. Ci1ba. In Ro111ânia au sosit în 1937 primele trei Lockheed Electra IOA (dintr-o comandă de 7). benzină 17. Chiar dacă informaţia nu era una corectă. Mexic. medic primar 32 mii lei. 111ai ales pentru djstanţele lungi.. De la modelul A s-a ajuns până la 111odelul E. dar pentru trei lmii. Deşi co111plet 111etalic. Cu un Lockheed 14 S11pcrelectra a călătorit Chamberlain la înt<îlnirea cu Hitler din septembrie 1938. un drum dus-întors din Braşov până la Bucureşti şi Sibiu costa 1260 lei. precum şi în ulti111a sa misiune de către scriitorul Saint-Exupery._ comandant. . 76 m. iar avionul reprezintă o soluţie mai convenabilă. Din 111odelul A au fost vândute I07 bucăţi. unele dintre produse având cele mai mari preturi din tară. · /s1oria . tot atât cât se plătea şi pentru ziarul „Tribuna". iar până în 1965 a fost folosit la Boston. avionul fiind vândut în 13 ţări. 5 şi_urm. un litru de ulei 11 Olei. asigurare împotriva descărcărilor electrice. .

Dispar ş1 unele fac11Ităt1. 3. Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Timişoara.lă la Braşov. 259. 24 (inaugurată la 19 mai. total pasageri: 523. Bucureşti-Sofia (313 km).cimec. superior legăturii către Galaţi şi doar la I O procente de rentabilitatea traseului spre Viena. Bucureşti-Galati ( 184 km). din păcate. ca şi acum. în numărul din aprilie 1942. 275.ro . cu escală la Braşov). 54. Revista România aeriană publică. 51. 3078. chiar pe copertă. Aşadar. apoi şi spre Chişinău. septembrie 1942. publicaţia ajungea la Braşov cu avionul. din care se desprinde o concluzie interesantă: cursele care treceau prin Braşov aveau un randament general mai bun decât cea externă spre Sofia. În anul următor.JO %. "' Daniel Nazare. 2706. . se redeschide linia Bucureşti-Sibiu-Arad. 50. 35. Jl.Ediţie de Capitală. 4004.a fi. 51. iunie-iulie.84%. 2. până astăzi 36 • " Au fost comparate următoarele trasee: Bucureşti-Viena (894 km). " Din 21 mai 1941. 108: călători transportati gratis: 4. renunţându-se la cele care treceau prin Braşov . apare şi precizarea „Sosită cu avionul LARES". 34 În plus. 19). Bucureşti-Braşov-Turda (335 km). p. 15 Existau trei legături externe: Bucureşt1-Sot1a. 53. Astfel. p. 482. 549: ziare transportate: IO19.data ar pute. consider?tă ca ultima în care avioan. 3. Un aeroport la Braşov în 1941 În revista România aeriană au fost publicate o serie de statistici pentru luna mai 1941. Bucureşti-laşi-Cernăuti. 32 Intrarea României în război şi rapida eliberare a Basarabiei şi Bucovinei determină compania LARES să îşi reorienteze traseele şi să deschidă curse aeriene spre Cernăuţi (21 iulie 1941). Gazeta de Transilvania''.. 6.70%. o parte din personalul şi avioanele companiei LARES au intrat în compunerea grupului autotransport militar.ro / www. Bucureşti-Braşov-Arad (472 km). m 20 august 1942 a fost eliminată em1smnea biletelor de pasageri ş1 a excedentului de bagaje cu plata ulterioară la aeroportu. Bucureşti-Arad (524 km). 6. pasageri în interes de serviciu: I. Numărul de pasageri plătitori: 500. 3: 29 mai 2004. 39. 551: randament general: 63. 432: călători cu reducere: 18. la 4 mai 1942. 14 Probabil. Numărul curselor (în ordinea mentionată mai sus): 27. 3. 2. 54.66%.ele LARES fac esca. 264. Avem nevoie de un aeroport la Braşov. 42 (inaugurată la 8 mai. o hartă a reţelei aeriene LARES (cu toate traseele interne şi externe 35 ) pe care Braşovul nu mai este reprezentat. cu oprire la Braşov).70 %. Bucureşti-Galati-Chişinău-Tiraspol. 28). o ramură în care încasările nu acoperă decât cu mare greutate investiţiile. 2. aşa rămânând. 42. în . 8. O.70%. A doua conflagraţie mondială amplifică discuţiile 33 despre rentabilitatea aviaţiei. iar ultimul număr în care apare această precizare este din 9 iulie 1941. Cetatea Albă (unde trenul ajungea după 21 de ore!) şi Ismail. lângă titlul ziarului Curentul. însă fără oprire şi la Braşov. 254. Total km parcurşi: I 05675 şi total pasageri 2347 (România aeriană. aceasta fiind atunci. p. 2. 228. 83.I de ~estinaţie (România aeriană. 43. Bucureşt1-Belgrad-Agram (Zagreb)-Veneţ1a-MI1ano. I. 25 mai 2004. 819. 389. 208. 123 http://tara-barsei. Bucureşti-Budapesta­ Viena-Berlin şi patru interne: Bucureşti-Sibiu-Arad. .

Biserica nu putea să rămână în afara acestei acţiuni de impunere a controlului statului comunist. fusese numit Episcop auxiliar de Alba-Iulia şi Făgăraş. În 1948. În România. La Bucureşti era un vicar general. deoarece o încercare de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. curaj şi fidelitate pentru crezul lor. Bisericii Greco-Catolice nu i s-a mai permis să revină la statutul şi starea de drept şi de fapt din perioada interbelică. conferite prin Constituţia din 1923. Premisele desfiinţării bisericii române unite. în marea lor majoritate de etnie maghiară.5 milioane de greco-catolici. sociale. în cele din urmă. 2 1 Marcel Ştirban. În aceste condiţii. comuniştii români au ales să nu imite soluţia adoptată de „tovarăşii" lor sovietici. iar în anii unnători a devenit limpede că greco-catolicii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea.ro / www. care au interzis şi distrus Biserica rusă tradiţională. acceptarea unui compromis tacit cu regimul comunist i-a asigurat în cele din urmă supravieţuirea cu preţul pierderii unei anumite autorităţi morale. Biserica greco-catolică şi pLllerea politică. 82. Însă fidelitatea prelaţilor şi credincioşilor greco-catolici a generat o campanie brutală din partea regimului cu scopul de a o distruge. a avut drept consecinţă subordonarea treptată şi totală faţă de puterea comunistă a tuturor instituţiilor statului şi. la 6 martie 1945. Încă din anul 1945 au apărut primele măsuri cu caracter anticatolic. ceea ce ar fi fost în contradicţie cu principiile „internaţionalismului proletar" promovate în acea perioadă. cu implicaţii profunde asupra vieţii politice. în 1940. Concordatul cu Vaticanul din 1927 sau legea cultelor din 1928. p. În schimb. instaurarea guvernului Groza. laşi. în persoana lui Vasile Aftenie. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc (1948-1965). care. Ioan Bălan (Lugoj). Polirom. cu 1725 de biserici. economice. 2001. înainte de interzicerea cultului existau aproximativ 1. În România „rezolvarea" acestei probleme a avut mai multe variante. În cazul Bisericii Ortodoxe . culturale şi spirituale. situaţia geopolitică din Europa Central-Răsăriteană a generat în ţările aflate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond. 2 Dennis Deletant. Ţara Bârsei Andrea DOBEŞ BISERICA GRECO-CATOLICĂ ÎN ATENŢIA SERVICIILOR DE INFORMAŢII (1945--1950) La sfârşitul celui de al doilea război mondial. încercările de supunere a Bisericii Catolice de către autorităţile comuniste s-au lovit de o rezistenţă considerabil sporită. Iuliu Hossu (Cluj). atât episcopii şi preoţii. 34 de canonici. În cazul credincioşilor romano-catolici.ro . Alexandru Rusu (Maramureş). 75 de prelaţi împărţiţi în cinci dioceze. cât şi credincioşii au dat dovadă de o remarcabilă demnitate.declarată confesiune dominantă prin Constituţia din 1923 -. Cu toate acestea. 77. dar rămăsese în capitală. a întregii societăţi în ansamblul ei. 1 În România. 1996. Editura Muzeului Sătmarului. p. 124 http://tara-barsei. Satu Mare. regimul a unnărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti. Valeriu Traian Frenţiu (Oradea). Teroarea comunistă în România. în Sovieti=area nord-ves/t/lui României (1944-1950).cimec. titularii acestor scaune episcopale erau: Ioan Suciu (Alba-Iulia şi Făgăraş). 1594 de preoţi. În privinţa religiei.

voi. Preotul Pop Iuliu din Sânmihaiul de Pădure a fost candidat de deputat PNŢ-ist şi mai la fiecare secţie de votare s-a găsit câte un preot în rândurile delegaţilor sau propagandiştilor opoziţiei" 4 • Un alt caz era semnalat în judeţul Satu Mare. SRI). Fond D. Celor mai importanţi. Până la crearea Securităţii. ci numai politice. secundul a tăcut propagandă electorală pentru opoziţie chiar şi din amvon. din cadrul Direcţiei Generale a Siguranţei. se menţionau următoarele: „Activitatea lor în general a fost şi a rămas potrivnică Guvernului şi regimului. 104. f.ro / www. în ziua de I O Mai a apărut în fruntea comunei care venea la serbare cu portretul lui Iuliu Maniu. au întocmit sute de note informative. în predica ţinută a sfătuit pe credincioşii să ţină post de Paşti. supravegherea şi denunţul n-au fost acţiuni izolate. Trebuie precizat faptul că preoţii. întrucât Dumnezeu va aduce la cârma ţării un alt guvern şi va fi curăţat gunoiul care este astăzi la conducere. erau îndeaproape supravegheate şi înregistrate prin reţeaua de informatori creată în jurul acestora. Regelui şi numai cu mare greutate a putut fi convins de către prefectul şi Comandantul Garnizoanei să renunţe la acest tablou pentru a evita un conflict pe această temă. În ziua de 2 martie 194 7. unde „protopopul Dragomir Ioan conducătorul spiritual al reacţiunii din oraş. dosar 14581. Preotul Husar Roman din Roteni. Arh. care surprindeau o serie de calităţi. datorită mai ales statutului şi pregătirii lor. Protopopii greco-catolici Pop Iosif din Târgu-Mureş şi Todea Alexandru din Reghin au activat în tot cursul acestui an pe acest tărâm. Documente şi mărturii.ro . dar mai ales defecte. Într-un raport din 7 ianuarie 1947. 31. subordonate puterii comuniste.cimec. Isc oria Bisericii Greco-Catolice sub resinwl comunist 1945-1989. 2003. Polirom. promovată mai mult de la om la om. 3 De-a lungul anilor. Aceste fişe individuale scoteau în evidenţă. au fost cei implicaţi în evenimentele politice ale satelor şi comunelor. în orice ocazie publică şi mai ales în predicile ţinute manifestă o atitudine antisovietică şi antiguvernamentală. în special ierarhilor. vini personale Marius Oprea. şi Secţiei de contrainformaţii a Serviciului Special de Informaţii (SSI). deşi încadrat în PSD a tăcut propagandă opoziţionistă. 4. Preotul Diaconescu Nicolae. Fond P.Maniu de tot sprijinul şi concursul clerului greco-catolic din judeţ pentru PNŢ. p. fişe personale şi rapoarte. Investigaţiile. alături cu portretul M. SRI. prefaţă la: Cristian Vasile. în august 1948. când autorităţile au început să intimideze preoţii. Arhiva Serviciul Roman de Informaţii (în continuare Arh. S. 5 Serviciul Secret de Informaţii şi Securitatea au depus eforturi considerabile pentru a percepe starea de spirit a clerului unit. 125 http://tara-barsei. însă nu pentru motive religioase. iar rapoartele vremii nu omit aceste lucruri. Toate manifestările publice ale ierarhilor. după slujba religioasă. din comuna Berghia. Primul a ţinut în acest scop câteva conferinţe cu preoţii din protopopiatul său şi apoi a asigurat în mod solemn pe conducătorii PNŢ . li s-au întocmit fişe speciale. privind starea de spirit a preoţilor în anul 1946. f. „ Problema 131 ": Biserica Română Unită în atenţia Securilăţii. aceste măsuri de supraveghere reveneau Biroului li Contrainformaţii. laşi. de cele mai multe ori. fiind purtătorii cei mai convinşi şi convingători ai acţiunei de propagandă reacţionară. dosar 9779. În mod frecvent acest preot s-a folosit de situaţia sa şi a făcut din biserică o oficină politică reacţionar-manistă. provocând diversiune în rândurile credincioşilor" . ceea ce va duce la arestări în rândurile lor sub acuzaţia de sabotaj sau de reacţionarism. şi îndeosebi pe cei care au tăcut politică de partid. 8. aceste servicii secrete. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii Anii 1945-1948 au reprezentat perioada marilor frământări. catalogate ca „manifestări ostile la adresa regimului de democraţie populară".

Iuliu Hossu. Ioan Suciu. a făcut totdeauna o figură bună.cum a fost cazul de la 23 august 1945 în Baia Mare şi la 8 septembrie 1945 în comuna Şişeşti . pe tampoane. Ghiţă Pop şi alţi fruntaşi manişti. Este adversar al regimului actual. îndeamnă credincioşii să aleagă între Hristos şi Comunism" 8 • Ioan Bălan. Prezintă problemele cele mai abstracte sub forme care sunt accesibile minţilor cele mai simple. vile. hoteluri) care. unde era membru de drept. dispreţuind confortul. Critică public prin predici . în momentul potrivit. În Eparhia de la Baia Mare acest fenomen nu s-a petrecut niciodată. orbit. Vorbea bine şi prin accentele patriotice şi naţionale era de obicei pe placul auditoriului.177-182. Are un mare talent oratoric. caută pe cât posibil să torpileze regimul şi să învenineze spiritele contra acestuia.f. italiană. fiind cel mai proeminent ierarh greco-catolic din România. bunurile pe care le posedau: case. „la alegerile din 1946 a votat cu PNŢ.cimec. Este foarte bine văzut în cercurile anglo-americane din Bucureşti" 6 • Alexandru Rusu. şi deşi nu este membru înscris în partidul manist.ro . totuşi este ataşat trup şi suflet acestui partid. au fost folosite împotriva lor. cu precizarea că ele sunt emanaţia unor instituţii aflate în slujba puterii comuniste. f 27. Dr. Adversar al regimului. este văzut ca „un bun conducător al bisericii. ldem. Andrea Dobeş (atitudinea contra regimului. fragmente din fişele celor 6 episcopi greco-catolici. Aşteaptă izbucnirea războiului şi sosirea americanilor în România. Nu se bucură de simpatia clerului şi a populaţiei. prezidat de Dr. este considerat „un aprig militant catolic venit în Maramureş cu intenţia de a încorpora pe toţi românii în cadrele bisericii greco-catolice. Episcop al Maramureşului. Este iubit de clerul său. 7 Ibidem.dosar2322. fiind exponentul partidului condus de Iuliu Maniu. în continuare. Aprig duşman al regimului democrat.Făgăraş. A aprobat războiul contra URSS-ului din anul 1941. f 159. sfătuindu-i să nu facă politica regimului. legăturile cu partidele istorice. al PMR şi URSS. când extrem de sever în tonalitatea sa şi astfel stăpâneşte auditoriul. Este imposibil să conceapă curentul realei democraţii şi să sprijine acest curent. Este în strânsă legătură cu fruntaşii Partidului Naţional Ţărănesc şi în special cu Maniu. Îndeamnă preoţii greco-catolici la rezistenţă.FondD. a voit să lovească pe adversarii săi şi a dărâmat stâlpii templului. P. A dus o luptă continuă împotriva ortodoxiei şi a dat neîncetat dovadă de intoleranţă religioasă. ştie să fie când duios. f 80. Cu ocazia cuvântărilor pe care le iniţiază. Ostil guvernului democrat prezidat de dl. 126 http://tara-barsei. franceză şi engleză. călătoreşte la clasa a 3-a. " Ibidem. Posedă un timbru plăcut. Este beţiv şi lăudăros'' 9 . a fost caracterizat ca fiind „foarte modest. Episcop de Lugoj. Petru Groza. Este foarte respectat de toată lumea. Aşa va cădea şi Stalin sub ruinele dărâmăturilor sale. care. În alte regiuni s-au mai văzut preoţi ortodocşi slujind la zile mari împreună cu cei greco-catolici.ro / www. Episcopul de Alba-Iulia. pe care reuşeşte să-l farmece. spunând printre altele că Stalin se aseamănă cu Samson din Biblie. Prieten foarte bun cu Maniu. cel mai târziu în vara acestui an [ 1948 . ]. iar în Senatul ţării. Mihai Popovici. A făcut mai multe aluzii răutăcioase la adresa URSS-ului. Groza. pierind şi el împreună cu cei aflaţi în templu. Vom reda. iar conţinutul lor reflectă foarte clar această stare de fapt.n.actuala formă de guvernământ preconizând alta mai bună'' 7 . Episcop de Cluj. n. Este cunoscător al limbilor moderne: germană. Simpatizant al democraţiei anglo-americane. r. ' Ibidem.

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

Valeriu Traian Frenţiu, Episcop de Oradea, este ,,pennanent preocupat de organizarea
economică a bisericii, organizare care să fie cât mai profitabilă pentru el şi pentru un cerc restrâns de
amici şi de rude. A dispus întotdeauna de cele mai mari resurse financiare în biserica greco-catolică,
în calitatea de episcop al Oradiei Mari, cea mai bogată dintre episcopiile greco-catolice. Această
episcopie singură are mai multă avere decât toate episcopiile greco-catolice laolaltă, inclusiv
Mitropolia Blajului. Şi-a făcut cu banii eparhiei o vilă frumoasă la Hold şi o mare pivniţă cu vinuri
unde petrecea vara înconjurat de femei. El avea plăcerea de a vedea femeile goale. După ce le îmbăta
le cerea această favoare modestă. În somptuoasele vile şi hoteluri de lux de la Stâna de Vale scoate
vara sume grele, fără nici o contabilizare. Preoţii catolici îi spun ironic Ludovic al XIV-lea" 10 •
Vasile Aftenie, Vicar al Mitopoliei Blajului în Bucureşti, considerat „un înfocat adept al
PNŢ şi prieten intim al lui Maniu, în ziua de I I sau 12 iulie [ 1947 - n.n.] a declarat unui prieten al său
că ei, catolicii, nu fac nici o tranzacţiune cu guvernul democratic al României, ci îşi continuă drumul
trasat de Vatican, drum comun pentru toţi catolicii din lume. În consecinţăi vor duce lupta categorică
contra guvernului român şi contra comunismului, cu mijloacele şi tactul, indicate de împrejurări.
Regimul batjocoreşte biserica şi religia noastră, sugrumă libertatea individuală, a scrisului şi a
cuvântului. Martirii bisericii noastre sunt schingiuiţi, ameninţaţi şi nedreptăţiţi cu brutalitate. Cu altă
ocazie a spus că temniţele şi lagărele guvernului comunist nu-i sperie ci îi antrenează în lupta contra
regimului, întrucât războiul bate la uşă şi se va termina cu regimul comunist de la noi" 11 •
Momentul exploziv al raporturilor dintre puterea comunistă şi Biserica Catolică din
România a fost înregistrat în anul I948, când au fost decretate o serie de măsuri care loveau în
substanţa organizatorică a acestei biserici. Martirajul episcopilor şi preoţilor catolici se încadrează în
contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în acela dintre regimul
comunist de la putere şi o biserică făţiş anticomunistă. Evoluţia acestui conflict a fost marcată şi de
interesele Bisericii Ortodoxe Române în etapa istorică respectivă. 12
După abdicarea forţată a Regelui şi proclamarea Republicii, în decembrie 1947, raporturile
Bisericii Greco-Catolice cu statul au ajuns într-o situaţie delicată datorită mai ales campaniei pornite
împotriva Bisericii Catolice, în general, şi a Papei, în particular. Presa vremii era plină cu pamflete şi
caricaturi în care Suveranul Pontif era prezentat ca un agent al americanilor şi imperialiştilor.
O notă a Siguranţei din 12 ianuarie 1948, bazată pe un raport al Inspectoratului Regional de
Siguranţă Oradea, cu referire la conferinţa comună a tuturor episcopilor greco- şi romano-catolici
ţinută la Bucureşti în 30 noiembrie 1947, sublinia atitudinea celor două biserici faţă de comunism:
„O'Hara [Nunţiul Apostolic din România - n.n.] a recomandat episcopilor români să urmeze
exemplul episcopilor Mărton Ăron din Alba-Julia şi Pacha Augustin din Timişoara care au interzis
printr-o circulară preoţilor din subordinea lor să se încadreze în UPM. Regentul Nunţiaturii a
accentuat că măsura este lăudabilă, fiindcă UPM [Uniunea Populară Maghiară - n.n.] reprezintă
anticamera comunismului sau mai bine zis Partidul Comunist Maghiar din România. În continuare
s-a hotărât că, dacă biserica va fi cumva expropriată iar preoţii şterşi din bugetul statului, lupta
împotriva comunismului va fi totuşi continuată cu ajutorul Vaticanului. Cu privire la arestările de

"' Ibidem, f. 58-68.
11
Idem, Fond D, dosar 7754, voi. 3, f. 297-302.
" Cicerone loniţoiu, Le marryre de /'Eglise en Rownanie. Editura Resiac, Paris. 1986; George Cipăianu. Tlre Romaniar1
Greek-Catholic Church under Communism, în Etlmicity and Religion in Central and Eastern Europe, Cluj University
Press, 1995; Ioan Bota, Cicerone loniţoiu, i\1artiri şi mărturisitori ai bisericii din România (I 948-1989), Editura Patmos,
Cluj-Napoca, 1998.

127

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Andrea Dobeş

preoţi, subiect supus deasemenea discuţiei, Regentul Nunţiaturii a arătat că a intervenit pentru
eliberarea lor, la Dl. Prim ministru Dr. Petru Groza, la Dl. Ministru al Afacerilor Interne Teohari
Georgescu şi la Dna. Ministru al Afacerilor Străine Ana Pauker, predând copii de pe cele două adrese
trimise de Episcopia Oradea Inspectoratului Regional de Siguranţă Oradea şi primind promisiunea că
cei în cauză vor fi eliberaţi. Ca urmare a cerut episcopilor lista celor arestaţi, pentru a o prezenta
forurilor în drept. Episcopul Hossu din Blaj a exclamat că nu crede în aceste promisiuni, fiindcă
guvernul actual este o ceată de mincinoşi" 13 •
La 15 mai 1948, cu ocazia aniversării centenarului Revoluţiei de la 1848, mitropolitul
ortodox al Ardealului, Nicolae Bălan, ţinea un discurs prin care invita Biserica Greco-Catolică să
„revină la legea strămoşească". Episcopul Ioan Suciu, în calitate de gazdă a manifestărilor, a încercat
să dea o replică, dar „autorităţile civile, Gheorghiu-Dej şi Petru Groza, i-au interzis să ia cuvântul" 14 •
În luna iunie 1948 s-a desfăşurat, la Oradea, întrunirea Sinodului episcopal al Bisericii
Greco-Catolice. Cu această ocazie, Direcţia Generală a Siguranţei Statului a întocmit o notă
informativă în care e descrisă şi reacţia ierarhiei unite în legătură cu serbările de la Blaj: „Ultimul a
vorbit Ioan Suciu, care a arătat amănunţit întâmplările în legătură cu serbările centenarului Revoluţiei
de la 1848. A menţionat că personal a întocmit încă din iarna anului 1948 programul serbărilor pe
care l-a înaintat Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, de unde a fost trimis la Ministerul Informaţiilor,
care nu a dat nici un răspuns propunerilor sale. A narat ascultătorilor întâlnirea cu dl. Dr. Petru Groza
şi cu mitropolitul ortodox dr. Nicolae Bălan ale căror cuvântări le-a ascultat. A menţionat că a fost
aşezat la stânga d-lui prim preşedinte al Consiliului de Miniştri şi că în timpul discursului
mitropolitului Bălan a fost prins de mână de către dl. Dr. Petru Groza care, la un moment dat, i-a
comunicat că va urma o parte foarte neplăcută pentru uniţi. Era vorba de unirea Bisericii Unite cu cea
Ortodoxă. De asemenea, a arătat că la festivalul care a avut loc după serbare, dl. Dr. Petru Groza i-ar fi
spus: Nu ştiu ce jonglerie politică aş putea.face ca să vă salvez, la care Suciu a răspuns: Ne vom salva
noi, cel mult să opreşti amestecul politicii în Biserică" 15 •
O altă notă informativă, din 21 iunie 1948, face referire la o întrunire a episcopilor
greco-catolici la Oradea, în care era dezbătută poziţia pe care trebuiau să o urmeze ierarhii uniţi. Cu
această ocazie episcopul Iuliu Hossu a ţinut o cuvântare „în Duminica Rusaliilor, în catedrala ticsită
de credincioşi. Cuvântarea a avut o deosebită semnificaţie şi prin faptul că a fost pronunţată cu vocea
ridicată, astfel încât la sfârşitul ei, episcopul răguşise complet. Gesturile extrem de abundente,
exagerate, vocea ţipătoare şi încruntările feţei dădeau impresia omului care şi-a pierdut cu
desăvârşire echilibrul sufletesc". Din predica episcopului, sursa serviciului de informaţii a reţinut că
„biserica unită nu a servit niciodată nici unui imperialism, ci a servit poporul chinuit şi batjocorit şi
credincioşii să nu aibă frică deoarece nimeni nu va îndrăzni să facă ceva rău cuiva pentru credinţa în
catolicism. Nu va exista nici unul care-şi va părăsi credinţa pentru că acum a sunat ceasul pentru a
demonstra prin fapte, chiar cu preţul vieţii, sprijinul pentru credinţa catolică''. Informatorul îşi
încheia nota precizând că „în timpul predicii a fost o tăcere totală, iar la sfârşit femeile existente în
biserică, au început să plângă" •
16

1.i Arh. SRI, Fond D, dosar 68, f. 15 l.
" Ioan Ploscaru, Desfiinţarea bisericii greco-catolice, în .. Anale Sigher' 6, Anul 19./8- /nstituţionafi=area comunismului,
. Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 1998, p. 680.
'' Cristian Vasile, op. cit .. p. 71.
'" Arh. SRI, Fond D, dosar 2330, f. 450-452.

128

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

La 17 iulie 1948 a fost denunţat Concordatul cu Vaticanul 17 , fapt care a însemnat izolarea
întregii comunităţi catolice din România. A urmat apoi, la 4 august 1948, adoptarea „Legii pentru
regimul general al cultelor". Toate cultele trebuiau să prezinte ministerului un regulament în
conformitate cu legile în vigoare, ceea ce va permite statului să le controleze, iar preoţii deveneau
salariaţi de stat. Această lege pretindea să asigure libertatea de conştiinţă, egalitatea şi autonomia
cultelor din România, ceea ce evident era mult prea departe de realităţile acelor vremuri. 18
Dintr-un material informativ privind activitatea episcopului Iuliu Hossu rezultă că, în cursul
lunii august 1948, a avut loc la Oradea o întrunire „a episcopilor catolici pentru stabilirea unui plan de
rezistenţă bazat pe strângerea de materiale împotriva abuzurilor şi înaintarea acestui material la
Nunţiatură pentru a obţine sprijinul apusean, intensificarea la maximum a fanatismului populaţiei,
prin vizite canonice, turneuri de miruire şi program special de rugăciuni, sabotarea naţionalizării
şcolilor prin interzicerea rămânerii în învăţământ a preoţilor şi călugărilor şi prin convingerea
părinţilor să ceară reintroducerea religiei în şcoli; pregătirea unei rezistenţ~ greco-catolice împotriva
încercărilor de revenire la ortodoxie prin agitaţii, hirotonisiri de preoţi clandestini, pregătirea trecerii
eventuale a cultului în ilegalitate prin crearea de locţiitori de episcopi, de protopopi şi parohi, prin
autorizarea clerului de a renunţa la costumul clerical; instruirea unor curieri pentru a asigura în orice
condiţii legătura dintre diversele eparhii şi Nunţiatură etc.'.i •
9

Solidari cu ierarhii lor, preoţii greco-catolici nu vedeau „favorabil tendinţa unirii bisericii
greco-catolice cu biserica ortodoxă română. Din contră, datorită faptului că Papa este pomenit pe mai
departe în bisericile greco-catolice, precum şi împrejurarea că preoţimea în comentariile ei
recunoaşte primatul papal - aceste aspecte sunt de natură să confinne tendinţa de rezistenţă a bisericii
greco-catolice faţă de aceea a contopirii bisericilor româneşti într-o singură biserică", după cum
rezultă dintr-un raport al Serviciului de Securitate al Judeţului Mureş trimis Direcţiei Regionale Cluj
a Securităţii Poporului la 2 septembrie 1948. 20
Prin decret guvernamental, la 4 septembrie 1948, Episcopul Ioan Suciu a fost depus din
funcţie. O delaţiune din 24 septembrie 1948, provenind de la „Sursa Matei" aflată în anturajul
21

Nunţiaturii, surprinde punctul de vedere al Sfântului Scaun în problema demiterii Episcopului Suciu.
Vaticanul considera că „gradul de episcop al unei biserici catolice este acordat numai de către
Vatican şi astfel statul Român nu poate retrage ceea ce altă instituţie a acordat, statul român nu are
decât dreptul de a lua act şi eventual, situaţia nu-i convine, să nu salarizeze persoana în cauză. O'Hara
ar mai fi comunicat ierarhilor catolici să nu întreprindă pentru moment nici o acţiune contra statului,
care îi persecută peste orice lege şi să se mărginească de a oţeli forţa de rezistenţă a credincioşilor
contra propagandei sau eventualelor silnicii pentru trecerea la ortodoxie" 22 •
La începutul lunii octombrie 1948 autorităţile comuniste au declanşat acţiunile menite a
duce la „revenirea la biserica mamă" a parohiilor greco-catolice. În întreaga Transilvanie au fost
răspândite formulare de împuternicire în alb, care trebuiau să fie semnate de preoţii uniţi. Unnau să
fie desemnaţi câte doi preoţi din fiecare district, pentru a participa, la I octombrie, la un „sinod" ţinut

1
1
; Decretul 151din12 iulie 1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 164.
Cronologia Europei Centrale (!8-18-1989), Editura Polirom, 2001, p. 267.
"' Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (în continuare A.C.N.S.A.S.), Fond l, dosar 736, voi. I,
f. 20.
2
" Idem, Fond f, dosar I, voi. I, f. 39.
" Ovidiu Bozgan. Nunţia/l/ra Apostolică din România în anii 19-18-1950. în Biserică. Pl//ere. Societate. S111dii şi
, Documente, Editura Unil'ersităţii din Bucureşti, 200 I, p. 138
· 2 A.C.N.S.A.S., Fond l, dosar 716, f. 5.

129

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

fostul episcop Suciu. încercând în mod zadarnic să zdrobească catolicismul.. 24 Tentativa autorităţilor comuniste de a realiza unificarea celor două biserici prin utilizarea intimidării şi a forţei nu a avut rezultatele dorite în rândul credincioşilor. vrând să pozeze în martiri şi să simuleze vremea catacombelor. Dennis Deletant. mai ales după ce preoţii fuseseră puşi în curent de către Nunţiatura Papală cu luni înainte de intenţia Guvernului". care să proclame reîntoarcerea greco-catolicilor la ortodoxie. fără nici un just motiv. considerând-o un „act de provocare împotriva statului şi poporului român" 23 . revenind la religia lor originară la sute de ani de clandestinitate. să reziste şi să dea instrucţiuni preoţilor în această privinţă. a dat dispoziţiuni să se facă predici tip şablon în care să se facă aluzie la persecuţiile ce au venit asupra bisericii greco-catolice. întrucât acesta nu poate fi distrus. 84. fiind o problemă de conştiinţă. sau în cazul cel mai rău stau închişi în casă ca şi dispăruţi. etc. Două zile mai târziu. vrând să demonstreze populaţiei ce înseamnă lipsa de preot. Lucrând însă din constrângere hotărârea lor este nulă din punct de vedere canonic". Iar în ceea ce priveşte pe cei trecuţi de nevoie la ortodoxie ei vor proceda ca evreii din Spania. chiar membrii şi şefii organizaţiilor democratice. personal. op. Cu toate acestea. După o lungă campanie de false promisiuni. „oamenii fiind neliniştiţi şi privind rău acţiunea de unificare. cit„ p. înfometării şi ameninţării distrugerei lor fizice şi morale. Mai sunt informat că parte din preoţii greco-catolici nu au făcut serviciul religios în duminica dela I Ooctomvrie a. Andrea Dobeş la Cluj. Cu toate că ierarhia greco-catolică i-a excomunicat. Deasemeni se constată că Blajul influenţează în mod necontestat îndârjirea populaţiei în ce priveşte unificarea. Mai sunt informat că. Astfel. Ceea ce este mai regretabil este faptul că pe lângă preoţii greco-catolici. justificând că în acest mod va dispare ura dintre români. f. prin diverse mijloace de violenţă şi prin teroare.CN. Numeroase rapoarte ale Securităţii privind starea de spirit a populaţiei subliniază o îngrijorare generală. guvernul român a respins cu vehemenţă nota de protest a Nunţiului Papal. iar parte din ei cazuri izolate.cimec. 130 http://tara-barsei. Episcopul Vasile Aftenie era convins că „chiar şi dacă Guvernul ar încerca să intensifice prigoana împotriva greco-catolicilor. au o atitudine potrivnică unificării. imediat ce presiunea şi ameninţarea au încetat" . s-ar fi apucat să facă serviciul religios după ora 12 noaptea. În timp ce fostul episcop Suciu a fost în vizită în regiunea Vichis a primit o împuternicire dela Papa. boală. Protopopii şi preoţii.ro . Episcopul Tit Liviu Chinezu afirma că „nu s-ar fi aşteptat să găsească în masa preoţilor atâţia laşi. mitropolitul şi episcopii greco-catolici sunt gata să sufere martiriul pentru cauza religiei catolice. Parte din preoţii care s-au declarat net împotriva unificării au dispărut de acasă.A. · A. Cei mai mulţi din preoţii greco-catolici şi chiar cantorii lor s-au abţinut să semneze adeziunea invocând tot felul de motive: bătrâneţe. cea mai mare parte stau în aşteptare şi nedumerire. au făcut acest lucru numai sub presiunea fizică a întemniţărilor. întrucât în foarte scurtă vreme va veni salvarea pentru ei şi unificarea va cădea. la 2 octombrie patriarhul emitea un act sinodal prin care-i accepta pe noi convertiţi.ro / www. dosar 716. de frică să nu fie ridicaţi.S. În ceea ce priveşte mirenii. 7. O notă informativă din 5 octombrie 1948 surprinde reacţia ierarhilor greco-catolici faţă de încercările autorităţilor de revenire la cultul ortodox. 423 de preoţi au semnat cu acest prilej un act ce confirma trecerea la ortodoxie. Episcopul Vasile Aftenie era de părere că „Guvernul Groza şi-a pierdut capul. Fond/. Se pare că în .S. c. iar o parte mai mică din ei se declară oarecum satisfăcuţi. ajungând până la foc şi sabie. care au declarat că revin în sânul bisericii ortodoxe. În imediata apropiere a Blajului populaţia s-a manifestat cu atâta îndârjire încât a afinnat că mai curând vor trece la secţia baptistă decât la ortodoxism. siliţi să treacă la catolicism sub ameninţări.

281 din 2 decembrie 1948. op. 358 al Marii Adunări Naţionale. întrucât „circulă un zvon că din bisericile foste greco-catolice se vor face magazii şi săli de teatru".ro .SAS . de care autorii săi vor deveni curând conştienţi. din punctul de vedere legal. unde Luca Bălteanu. " Interviu cu preotul greco-catolic Eugen Popa. în calitate de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş. 131 http://tara-barsei. unde au fost vizitaţi la 4 decembrie chiar de Patriarhul Justinian. fie prin frecventarea bisericilor romano-catolice. întrucât puterea anglo-americanilor şi diplomaţia Papei îi vor salva până la urmă" 31 • În anul 1949 rapoartele întocmite de direcţiile regionale ale Securităţii privind „problema catolică" descriu modul în care o mare parte din credincioşii greco-catolici continuau să-şi menţină credinţa fie prin slujbe ţinute în mod clandestin. o scrisoare Protopopului greco-catolic de la Dumbrăveni. În nopţile de 27 şi 28 octombrie 1948 s-au făcut razii prin care a. dispariţia sa nu era decât o iluzie. 26 La 21 octombrie 1948. într-un raport din 5 martie 1949 al Direcţiei Regionale Timişoara a Securităţii Poporului se preciza că „mirenii greco-catolici.CN. f. Iuliu Hirţea la Oradea şi Tit Liviu Chinezu la Bucureşti. f 9. din I decembrie 1948. f. 29 Existenţa. din 14 octombrie 1948. de comun acord cu preotul de rit latin. secretarul Episcopului Vasile Aftenie. Ioan Cherteş la Cluj-Gherla. dosar I. a Legiunii de Jandarmi Târnava Mică. a Bisericii Greco-Catolice a fost definitiv încheiată prin Decretul nr. cit„ p. din Blaj. 6.. f. prin care îi cerea să aducă la cunoştinţa preoţilor uniţi că „în parohiile în care bisericile noastre au fost confiscate. Astfel la înmormântări se trag clopotele cu jumătăţile de oră" 25 . Ion Dragomir în Maramureş.u fost arestaţi toţi cei şase episcopi greco-catolici şi un număr foarte mare de preoţi. În parohiile unde nu există biserici de rit latin. "' 27 Ibidem. Ibidem. 2. după cum rezultă dintr-o notă informativă. care nu au trecut la ortodoxie frecventează biserica 25 Idem. in pectore. 84. Episcopii greco-catolici au fost duşi la reşedinţa de vară a Patriarhiei Ortodoxe de la Dragoslavele. a afirmat că „nici unul din episcopii greco-catolici arestaţi nu vor ceda cu nici un chip şi că au transmis credincioşilor lor îndemnul de a rezista până la capăt în credinţa lor.cimec. se poate ţine liturghia şi în case private" 27 . 11 A. prin care se desfiinţau toate diocezele şi instituţiile. Biserica 30 Greco-Catolică încetase să mai existe. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii ultima vreme în Blaj la catedrală. SO. 325. Se poate remarca caracterul sistematic după care a avut loc arestarea ierarhilor şi preoţilor uniţi. iar bisericile se acordau cultului ortodox. Arhiva de istorie oralll a Memorialului Victimelor Comunismului şi al '" Rezistenţei Sighet. urmare a unui plan conceput la vârful piramidei politico-represive. " Monitorul Oficial nr. Fo11d I. O notă informativă din 8 decembrie 1948 consemna discuţiile purtate în clădirea Protopopiatului greco-catolic din Bucureşti. Alexandru Todea la Alba-Iulia-Făgăraş. dar care. iar în locul prelaţilor 28 arestaţi au fost numiţi alţii. 1 Dennis Deletant. dosar 716. Dacă. treptat. serviciile divine se vor putea săvârşi în bisericile romano-catolice. Credincioşii uniţi erau îngrijoraţi şi de soarta lăcaşurilor de cult. voi. au fost şi ei arestaţi: Ioan Ploscaru la dioceza Lugoj. care a încercat să-i convingă să renunţe la credinţa lor. Biserica a funcţionat în clandestinitate. fonnal. Astfel.ro / www. Episcopul Ioan Suciu a trimis. vrând să dea impresia vremurilor de bejenie. acolo unde există. orice gest în legătură cu serviciul religios se face în mod ostentativ şi alarmist.

Prin martiriul lor în temniţele comuniste. Cluj-Napoca. Din informaţiile obţinute din partea credincioşilor catolici. curaj şi fidelitate faţă de crezul lor. ucis pe 6 mai 1950. p. 132 http://tara-barsei. dosar 9376. 2003. f. Merode. " Arh. însă. 58. După Episcopul Vasile Aftenie. 236. fapt ceea ce s-a şi împlinit au scris diferite scrisori anonime la diferiţi preoţi reveniţi. Bucureşti. prin care i-au afurisit şi le-au arătat care sunt posibilităţile de retractare. Decapirarea elitelor. să nu colaboreze cu biserica ortodoxă. p. De la Direcţia Regională Oradea a Securităţii se raporta că „elementele greco-catolice au desfăşurat o largă activitate pentru a obţine retractări din partea preoţilor trecuţi la ortodoxie. voi. Supravegherea informativă a ierarhilor şi preoţilor greco-catolici a continuat şi după internarea lor în penitenciarul din Sighet. mod de acţnme. în beciurile Ministerului de Interne din Bucureşti 35 . Îi lipsesc încă rănile Mântuitorului. îndeamnă credincioşii să frecventeze biserica romano-catolică. "' Andrea Dobeş. voi. Au dat instrucţiuni precise de a nu colabora cu biserica ortodoxă. în Memoria închisorii Sighet.cimec. p. Erau căutaţi preoţii care fuseseră consacraţi clandestin ca episcopi şi care urmau să-i înlocuiască pe cei arestaţi. umili şi batjocori pe deţinuţi. acelaşi scop: exterminarea celor închişi aici. 200 I. SRI. 3. Direcţia Regională de Securitate Oradea că: „foştii episcopi greco-catolici ridicaţi pentru manifestări duşmănoase cu ocazia unificării se află internaţi în Penitenciarul Sighet. SRI. dosar 15563. Editura Univers Enciclopedic. S-a stabilit că circa 70-80% a mirenilor greco-catolici au rămas în sate fideli Vaticanului. autorităţile au urmărit descoperirea modului în care Biserica Greco-Catolică s-a organizat după desfiinţarea ei prin Decretul din decembrie 1948. 34. frigul şi foamea. 209. Vă rugăm a dispune măsuri infonnative pentru a stabili dacă se încearcă de către elemente interesate luarea de contact din afară cu internaţii" 34 • Închisoarea de la Sighet. '' Ioan Opriş. sau dacă se poate să renunţe la post şi să intre în servicii în Aparatul de Stat. care au murit în urma regimului de la Sighet. 4. renumită pentru metodele folosite în a-i dezumaniza. iar în caz că nu poate obţine alt serviciu să rămână ca preot. La fel au fost făcute botezurile şi căsătoriile greco-catolicilor în biserica romano-catolică. Ioan Ciupea. Fond P. însă după cum am amintit mai sus. Andrea Dobeş romano-catolică. " Arh. f. au urmat Valeriu Traian Frenţiu (12 iulie 1952). frecventează slujbele catolice. La fel s-a constatat că aceşti mireni nu au fost influenţaţi de preotul local catolic ci din iniţiativa proprie. adică cultului catolic. dosar 7754. Biserica furată. Ioan Suciu (27 iunie 1953) şi Tit Liviu Chinezu ( 15 ianuarie 1955). Numai persecuţia ne va putea oferi coroana martiriului şi va putea arăta lumii întregi ce suntem noi de fapt: fiii şi apostolii adevăratei Biserici" 37 . şi a credincioşilor pentru care primesc bani. voi.ro / www. sunt ajutaţi în bani de către Nunţiatura Papală din Bucureşti. " Idem. păstrându-şi nezdruncinată credinţa. 17 Alexandru Raţiu. mijloace. Editura Argus. fapt care s-a şi întâmplat. CerC11ri C11lturale disidente.ro . colonelul de securitate Gavril Birtaş din cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Poporului anunţa. la data de 15 iunie 1950. În cazul ierarhilor şi preoţilor greco-catolici arestaţi. Fundatia Academia Civică. f. fără a trece de la greco-catolicism la rit latin" 32 . Bucureşti. 292-293. atât episcopii. identificat şi verificat de noi" 33 . 3. cât şi preoţii greco-catolici au dat dovadă de o remarcabilă demnitate. Astfel. avea trei caracteristici principale: izolarea. Fond D. 36 Episcopul Ioan Suciu obişnuia să le spună credincioşilor: „Bisericii greco-catolice îi lipsesc martirii. toate acestea având. de fapt. reiese că circa 90% a greco-catolicilor au aderat tăcut ritului latin. 1990. 20. Fac slujbe religioase în mod clandestin la locuinţele lor.

cimec. 5. „Indisciplina" însemna una din următoarele abateri: cearta. ci să readucă „pe calea cea bună" pe cei care greşesc. 4. A. normele şi obligaţiile pe care trebuie să şi le asume. şeful secţiei sau delegatul sindical are datoria şi autoritatea de a aplana conflictul în cadrul restrâns al secţiei sau atelierului.ro . Spiritul în care îşi propune să lucreze Comisia de Disciplină pleacă de la intenţia ca hotărârile să fie luate având la bază „în primul rând legile omeniei şi în al doilea rând Regulamentul de disciplină". ele se înmulţesc atât din cauza problemelor socio-economice postbelice. Comisiile de disciplină apar în toate întreprinderile în baza contractului colectiv de muncă. În acelaşi timp. Tipurile de abateri pe care Comisia de Disciplină este chemată să le rezolve sunt: 1. Ţara Bârsei Liviu BACIU SISTEMUL DISCIPLINAR LA FABRICA SCHERG BRAŞOV ( 1946--1948) În perioada instaurării comunismului în România problemele disciplinare din întreprinderi nu dispar. Instituţia care are ca misiune rezolvarea acestor probleme este Comisia de Disciplină a întreprinderii. Prin urmare Comisia nu trebuie să pedepsească." este analizată din punctul de vedere al reglementărilor şi al tipurilor de cazuri rezolv. Sarcina Comisiei este aceea de a judeca şi stabili sancţiuni pentru toţi salariaţii fabricii care se fac vinovaţi de abateri în timpul lucrului şi pe teritoriul fabricii. inginer Salamon Imre. ea ia în dezbatere doar cazurile de o anumită importanţă. Nesupunere şi neexecutare de ordin. starea de ebrietate. Acte de sabotaj. importantă atât datorită numărului de angajaţi. cât şi prin ingerinţa tot mai vizibilă a factorului politic comunist aflat în ascensiune. Activitatea Comisiei de Disciplină de la „Fabrica de postav şi ţesături de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S. Comisia este formată din cinci membri: doi din partea salariaţilor. 2. 1. membru al sindicatului.desemnaţi de adunarea tuturor salariaţilor din categoria respectivă. 133 http://tara-barsei. Scopul declarat al pedepselor este îndreptarea acelora care nici după „observaţii binevoitoare" nu respectă legile.ro / www. Mai mult. Putea fi membru al Comisiei de Disciplină oricare salariat. doi din partea Direcţiunii întreprinderii şi un secretar. la Fabrica Scherg componenţa Comisiei de Disciplină la I aprilie 1948 îi cuprindea pe: dr. Manifestări potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale. bătaia. cele uşoare neintrând în competenţele ei. Furturi. Neglijenţă provocatoare de pagubă. La Scherg. Seiwerd Wilhem. Astfel de comisii de disciplină aparţin însă unui model mai general. Indisciplină. De exemplu.ate. ca secretară. Hobeanu Constanţa. 7. 3. Danciu Ioan şi. insulta şi orice alt act făcut cu intenţia de a tulbura „liniştea şi armonia" în fabrică. Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului. Reprezentanţii salariaţilor sunt. Gir6szăsz Ioan. Pentru greşelile mai mici. cât şi a volumului producţiei. Articolul de faţă este consacrat analizei situaţiei de la o fabrică de ţesături aflată încă în proprietate privată. 6. ameninţarea.

la risipa de material. unelte etc. La 21 septembrie 1946 Sever Decian. 18 I. 3 În acelaşi an. aparate.. 107. dos. Ecaterina este concediată atât pentru absenţa îndelungată.). dos. 56. lucrătoarei Ş.cimec. 2 2. fila 230. Moses fură o pâine din bucătărie prin fereastra deschisă şie pedepsit cu oprirea salariului pe două zile. 110. scule. Aceste ordine implică. dos. prima fiind eliminată o săptămână din serviciu. fila 192. sfat sau îndemn. Liviu Baciu La 11 octombrie 1946 conflictul din sala de mese dintre R.A . gestionarul Oberth de la Magazia de stofe eliberează material fără dispoziţie şi apoi îl insultă pe inspectorul de control Nistor. Întotdeauna ordinul de executare a unei lucrări trebuie emis de un organ superior. 73. 5. Pentru prima abatere va fi pedepsit cu morală în faţa secţiei. 73. file 163. inv. De asemenea. Ilona pentru insultă şi „cuvinte murdare". Furtul de materie primă este însă pedepsit mai 7 ' Arhivele Naţionale. În data de 29 aprilie 1947 lucrătoarea T. tot ca furt se sancţionează orice însuşire de bani. Ilona e reclamată de C. Direcţia Judeţeană Braşov. 5 4. 56. 56. aparate etc. De exemplu. 73. este concediat pentru neglijenţa cu care a gestionat problema cărnii de porc şi a lemnelor de foc. Bela. 134 http://tara-barsei. „Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului" înseamnă considerarea ca absent nemotivat a celui care. Aceasta însemna în esenţă respectarea programului şi executarea însărcinărilor primite în cadrul normelor de lucru ale întreprinderii. forma de acţiune trebuind să fie aceea de îndrumare. care poate conduce la stricarea utilajelor fabricii (maşini. fila 91. lipseşte de Ia serviciu sau părăseşte lucrul încredinţat spre executare. iar Comisia le dă preaviz în scris şi reţinerea salariului pe o zi. moarte în familie. Ibidem. Fondul Fabrica de postav şi ţesălllri de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S.) din atelier sau de pe teritoriul fabricii fără aprobarea scrisă a Direcţiunii. în 1947. „Neglijenţa provocatoare de pagubă" este definită ca o faptă comisă din superficialitate sau neatenţie. la pagube materiale pentru întreprindere sau salariaţi. fără aprobare prealabilă şi fără anunţarea conducerii întreprinderii. în cadrul nesupunerii şi neexecutării de ordin este inclusă şi defăimarea şi lovirea şefilor ierarhici. lipsa mijloacelor de transport. 6 Sunt însă şi situaţii în care absenţa nu mai este considerată nemotivată: când muncitorul nu a avut posibilitatea de a anun.). administrator la Economatul „Viaţa''. la accidente sau incendii.ţa absenţa sau când dovedeşte că lipsa se datorează unor cauze de forţă majoră (boală. dos. cât şi pentru sustragerea a două kilograme de lână din fabrică. De asemenea. haine. Paraschiva i se reţin zece zile din salariu pentru insultarea şi defăimarea maistrului N. dos. La data de 23 august 1946 lucrătorul C. K.ro / www. dos. Elena degenerează în pălmuiri reciproce.ro . însă. ' Ibidem. într-o altă situaţie. 41 L dosar 55. file 91. ''7 Ibidem. alte obiecte care aparţin altor persoane din întreprindere. s Ibidem. va fi transferat disciplinar pentru două luni la secţia de vânzare. Elisabeta şi D. „Nesupunere şi neexecutare de ordin" este o abatere care afectează în primul rând randamentul muncii pentru că „în instituţiile industriale rezultatul muncii depinde de râvna tuturor de a îndeplini cât mai bine sarcinile primite". file 163-166. 1 Într-un alt caz. respectarea demnităţii şi drepturilor muncitorilor „fără ură şi părtinire". 4 3. iar pentru cea de a doua. „Furtul" este o abatere gravă şi este înţeleasă ca o luare de bunuri materiale (scule. la 11 februarie 1947. '1 Ibidem. aducând prejudicii întreprinderii şi unei părţi a angajaţilor. file 218-219. Ibidem. împiedicarea sa de către autorităţile statului etc.

ro / www. dar şi reaua-credinţă în îndeplinirea serviciului care poate conduce la diminuarea producţiei. în mod intenţionat. la 31 iulie 1947. ' Ibidem. dos. dos.la Serviciul de Aprovizionare. dos. Ana e pedepsită cu mutare disciplinară la secţia Şură. funcţionarea normală a maşinilor. Cei care anchetează cazul sunt şefii ierarhici.la Biroul Muncii. 73. fila 55. a căror numire se face de către Comisia de Disciplină. Comisia trebuie să lucreze cu obiectivitate.ca şi în cazul sabotajului . Ion care. Sesizarea Comisiei de Disciplină se face de către organul care a constatat abaterea. organul de control sau comisia de anchetă. pentru „insulte neîntemeiate aduse Comitetului de Fabrică şi mişcării sindicale" 12 • Complicitatea la toate aceste abateri e penalizată cu o pedeapsă egală cu a vinovatului principal. T. •un exemplar .la Direcţiune. 11 De pildă. 135 http://tara-barsei. Intră sub incidenţa acestui tip de acuzaţie oricare salariat care încearcă defăimarea organizaţiei sindicale. Pentru tăinuirea faptei tăinuitorul va suferi o pedeapsă cu grad mai mic. fila 167. " Ibidem. Pentru susţinerea poziţiei celui învinuit este necesară numirea unui apărător din oficiu (numit de Comisia de Disciplină). •un exemplar . pentru informare. pentru informare. pentru executare.cimec. Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov aspru. " Ibidem.se pot asocia acuzaţii de tip politic. fila 213. de „spargere a unităţii sindicale" sau care împiedică pe cineva să se înscrie în sindicat.la Comitetul de Fabrică. cu concedierea. mai ales datorită uşurinţei prin care . la 31 ianuarie 1947. •un exemplar . dos. 1 ~ Hotărârea luată de Comisie trebuie consemnată într-un proces-verbal semnat de toţi membrii Comisiei. 56. fila 215. cu salariul de la Şură. 73. 10 7. putând uza de circumstanţe atenuante şi propune pedepsele cu intenţia de reeducare. Bela sustrage două bobine de fire 8. „Manifestările potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale" intră în categoria acuzaţiilor deosebit de grave. 12 Ibidem. • două exemplare . 65. pentru aprobare. care sunt trimise apoi în mai multe direcţii: • două exemplare rămân la Comisia de Disciplină. fila 49. 73. Toţi cei audiaţi de Comisie vor semna toate declaraţiile pe care le vor da. dos. ca în cazul din iulie 194 7. împiedică bunul mers al lucrului în fabrică.ro . •un exemplar . 22. 31 Ibidem. '111 Ibidem. când C. dar şi de întărire a disciplinei în întreprindere şi de eliminare din rândul salariaţilor a elementelor incorigibile care „tulbură prin faptele lor annonia şi producţia" 13 • Întotdeauna comisia trebuie să cheme în faţa sa şi pe reclamat. dos. „Sabotaj" este orice acţiune care.la Biroul de Salarii. formată dintr-un delegat sindical şi unul al Direcţiunii. 9 6. care să fie din aceeaşi secţie. pentru executare. dacă fapta a fost comisă împreună sau dacă au împărţit profitul. În această situaţie se află M. sau din luna octombrie a aceluiaşi an. iar acesta are dreptul să se apere. 75. Georgeta este surprinsă cu două gheme de lână în servietă. este acuzat că ar fi sabotat producţia prin introducerea de corpuri străine în lâna din depozit pentru a strica maşinile. 55. care aduce acuzaţii neîntemeiate la adresa ei sau a unui membru al conducerii sindicale cu scopul vădit de a compromite mişcarea sindicală. 56. file 17. " Ibidem. 66. un om care să-l cunoască. file 39. individuale sau colective. Procesele-verbale ale Comisiei de Disciplină se încheie în opt exemplare. dos. când B.

IX. Acte de sabotaj VI. urmează să-i fie comunicată în scris vinovatului din secţia respectivă. V. Morală în faţa tuturor salariaţilor din secţia vinovatului. X. V. În felul acesta.V. VIII. IV. Prevenirea verbală şi în scris. VIII. Dacă este în cauză o pedeapsă în bani. dar ea este trecută şi în fişa personală şi este tăcută publică pe tabela de afişaj a secţiei în cauză. Retrogradarea în funcţie.ro / www. III. VII. Pierderea salariului pe o zi. VIII. III 2. Manifestări potrivnice III. Furturi VII. III . Pentru cazuri de recidivă urmează să se aplice maximum-ul gradului de sancţiune din categoria respectivă. IV. pot exista şi greşeli mai mici. V 4. specifice perioadei de atunci. Pedepsele pe care Comisia de Disciplină le poate aplica implică zece grade: I. Eliminarea din fabrică fără dovadă de liberă angajare în altă întreprindere. Eliminarea din fabrică cu drept de angajare în altă întreprindere. IX * ierarhici asupra subordo. Condiţionarea primirii alimentelor de prezenţa la serviciu vizează doar regimul 136 http://tara-barsei. aceştia se depun într-un fond special de prime pentru merite deosebite. Pedeapsa prin amendare pentru maximum cinci zile (prin reţinerea salariului). X *gravitatea pedepselor aplicate se face în raport cu gradul ierahic al celui insultat sau lovit. precum şi afişarea greşelii comise în jurnalul de perete al fabric ii. VII. V. VIII. iar atunci şeful secţiei sau delegatul sindical are datoria şi autoritatea de a aplana conflictul în cadrul restrâns al secţiei sau atelierului.naţilor 3. o dată acordată. Nesupum:n:a la ordin li. IX.ro . Indisciplină I. Pierderea dreptului la avansare pe un timp limitat. Desigur. X 7. Neglijenţa provocatoare de pagubă I. li. X 6. li. Sistemul de pedepse este completat şi cu un alt gen de sancţiuni. VII. ca şi acţiuni similare comise de şefii . Transferarea disciplinară la altă secţie. Pedeapsa. II.cimec. Absenţe nemotivate IV. III. care este distribuit de către Direcţiune la propunerea Comitetului de Sindicat sau a Comitetului de Fabrică. VI. VII. Direcţiunea întreprinderii dă dispoziţie de executare a sancţiunii cu autoritatea de care dispune. Liviu Baciu După ce a primit dosarul anchetei. IX. corespondenţa între abatere şi pedeapsă este următoarea: ABATEREA PEDEAPSA I. Morală în faţa tuturor salariaţilor întreprinderii. IX 5. IX.insulta sau lovirea şefilor ierarhici. VI.

la 23 ianuarie 1947. "' Ibidem. 16 După cum se observă. Cererile de concediere pot fi soluţionate de Inspectoratul teritorial doar dacă decizia (deci aplicarea sancţiunilor IX şi X) a fost luată de Comisia de Disciplină în condiţii de unanimitate. fila IO 137 http://tara-barsei. şeful Inspectoratului dispune începerea unor cercetări. Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov absenţelor (abaterea 4. Comisia ministerului este compusă din unul din secretarii generali ai Ministerului Muncii.ro . care puteau merge până la Ministerul Muncii. În caz contrar. dar nu şi suficientă. având fiecare şi supleanţi.ro / www. cuantumul pedepselor creşte. Cum s-a arătat mai sus. Cei care circulă prin fabrică în afara interesului de serviciu sunt pedepsiţi cu suspendarea drepturilor de la Economat pe timp de şase zile. Angajaţii care vor lipsi peste 15 zile. iar rezolvarea va fi dată de Ministerul Muncii. dosarul urmează să fie înaintat Ministerului Muncii. iar la 5 zile nemotivate se producea concedierea. sunt adresate Inspectoratului regional sau local de muncă. pentru concediere decizia luată în interior este doar o etapă necesară. dos. unde se hotărăşte ca angajaţii care. dacă pentru sancţiunile de gradele 1-VHI era suficientă doar decizia organelor interne ale întreprinderii (Comisia de Disciplină.cimec. fiecare având câte un supleant. De la această dată. Inspectoratul de muncă funcţioneză prin comisii. Pentru agitatori întotdeauna urma să se dea maximum de pedeapsă. exterioare fabricii. o zi absentată nemotivat echivalează cu reţinerea alimentelor pe timp de o săptămână. Analiza cazului presupunea şi prezenţa unor martori. împreună cu toate dovezile. Direcţiunea). dar pot fi făcute şi de către sindicatele profesionale. purtarea ~nterioară. compuse din: inspectorul şef sau un inspector delegat de acesta. sancţiunile cele mai grave (gradele IX şi X) se referă la concedierile cu şi fără drept de angajare. Intrarea ei în aplicare implica şi aprobarea altor instanţe. care constă într-o aprobare principală de concediere. În caz de paritate. 15 Efectele acestei reglementări sunt practic nule. din rea-voinţă. nu respectă programul de lucm şi lipsesc nemotivat două zile vor pierde dreptul la alimentele de la Economat pe timp de şapte zile. La nivelul său. vor fi concediaţi din serviciu fără preaviz. Dacă culpa salariatului nu este foarte clară şi necesită verificări amănunţite şi administrări suplimentare de probe. un delegat al Confederaţiei Generale a Muncii şi un delegat al Uniunii Generale a Industriaşilor din România. doi delegaţi desemnaţi de Comisia Locală a Sindicatelor şi doi delegaţi ai Camerei de Comerţ. cererile de concediere pot fi făcute şi de sindicatele profesionale şi de autorităţi. Biroul Muncii. 55. Cererile. Dacă probele prezentate nu sunt suficiente. alte chemări Ia Comisia de Disciplină. în luna următoare. 55. consecutiv şi nemotivat. fila 11. Cererile de aprobare în exterior a concedierilor din serviciu ale salariaţilor sunt formulate de întreprinderile sau instituţiile în cauză (prin patronat). De aceea. Cercetările se vor face cu asistenţa unui delegat al sindicatului. în şedinţa reunită a Comisiei de Disciplină şi a Comitetului de Fabrică. O primă variantă este introdusă la 5 decembrie 1946. aflată însă sub rezerva ca instanţele judecătoreşti 15 Ibidem. iar pentru că absenteismul continuă la cote alarmante. două zile absentate nemotivat aduceau o reţinere de 14 zile a alimentelor. ca preşedinte. în speranţa că numărul acestora va fi redus. Ministerul Muncii poate emite un tip special de concediere. pentru ca pedeapsa să se decidă şi în funcţie de alte circumstanţe: vechimea în fabrică. care va lua decizia finală.). dos. votul preşedintelui (deci al delegatului ministerului) este hotărâtor.

cere în mod special să se ia toate măsurile pentru ca nici o concediere să nu se facă în afara acestor reglementări. S. el era eliminat din Comisie.ro . sau dintre cei din Comisie şi funcţionari din alte structuri. Zoltan. lunea la ora 7° . necesar pentru cazurile de recidivă. 57. 2003. colaborarea dintre membrii Comisiei. Comitetul de Fabrică. 138 http://tara-barsei. aceasta trebuie să facă înregistrarea sistematică a fiecărei cereri. iar cel în cauză este concediat. dos. 61-69. să nu se comită nici un abuz. Lothar Rădăceanu. dos. pag. ''' fbidem. de pildă. care părăseşte echipa pentru că a fost prea mult timp plecat din Braşov. O altă situaţie în care concedierea hotărâtă de Comisia de Disciplină din întreprindere nu poate fi considerată valabilă este lipsa preavizului de concediere.cimec. Acţiuni premergătoare 11a/io11ali=ării la Fabrica Sclrerg-Braşov. 20 Dar tensiunile cele mai mari se înregistrează între Comisia de Disciplină şi Comitetul de Fabrică. pentru a 0 se economisi timp şi pentru a nu se produce „prea multă vâlvă printre muncitori". fila 13 l. fila 130. Termenul în care instanţele superioare trebuie să acorde aprobarea sau respingerea cererilor de concediere este de 30 de zile. nr. În caz de infirmare. Liviu Baciu competente să confinne sau să infinne realitatea faptelor invocate. ministrul muncii de atunci. Şedinţele Comisiei sunt programate o dată pe săptămână. Într-o adresă. Într-o ultimă etapă se redacta un index alfabetic. iar în cazul pedepselor pecuniare. 21 Pentru detalii. să comunice procesele-verbale către Comisia Locală. vezi Liviu Baciu. salariatul va fi reintegrat cu plata tuturor drepturilor. deoarece Comisia de Disciplină susţinea tot mai deschis puterea comunistă pe cale de instaurare deplină. dos. Fondul acestor divergenţe era însă unul politic. Moldovan. fila 216. şedinţele puteau fi convocate în următoarele 24 de ore. 17 Pentru buna desfăşurare a lucrărilor Comisiei. în . 57. a înregistrat şi momente de tensiune.. problemă discutată pe larg într-un articol anterior. dos. 19 Un exemplu de conflict din a doua categorie este cel din 13 noiembrie 1946. 2. Este. să introducă toate cauzele în registrul de judecată. Tara Bârsei". 21 17 fbidem. Dacă vreunul dintre membrii Comisiei de Disciplină nu-şi face datoria sau lipsea mult. Direcţiune.ro / www. Dar pentru chestiunile urgente şi majore care ar agrava situaţia vreunei secţii sau a întregii fabrici. 18 În decursul activităţii sale. Absenţa unui răspuns în acest interval de timp echivalează cu o aprobare. fila 131. se opune numirii într-o comisie de anchetă a două persoane propuse de Comisia de Disciplină. '" fbidem. '" fbidem. când şeful Serviciului Personal. cazul inginerului V. 57. Biroului de Salarizare. 56.

care făcea parte din conducătorii culturii braşovene de atunci. leagănul Mureşenilor. au fost de faţă cele două fiice ale lui Iacob Mureşianu . jurist şi el. ca profesor la Liceul „Andrei Şaguna'' şi redactor la „Glasul Ardealului". nu mai era printre noi pentru a-şi putea vedea idealul împlinit: „Casa Mureşenilor". în 1918. au donat spaţiul respectiv şi s-au despărţit de obiectele necesare mobilării lui. precum şi de documentele istorice. Dante Gherman.compozitorul. Scurtu . dar mulţumirea că se participa la un asemenea eveniment. venită din America pentru a lua parte în numele mamei ei. Dintre aceştia. decanul Facultăţii de Drept din Cluj. Singurul cunoscut de mine a fost profesorul Petre Istrate. cel care a depus o muncă neprecupeţită timp de 17 ani.profesorii jurişti Traian şi Aurelian Ionaşcu. cei care. Livia Groza. entuziasmul unora. ca istoric. cu lumină strălucitoare şi pomi înfloriţi. bun prieten şi azi. precum: .ro . Dintre cei prezenţi atunci. el fiind singurul cu specializare în materie. aceasta a cuprins autorităţile locale. decedat in 1956. după cum am mai spus -. în genul ei. În ce priveşte restul asistenţei. Din păcate. cred potrivit să menţionez în primul rând familia. a făcut să treacă nebăgat în seamă acest minor neajuns. nefiind în nici un fel în legătură cu tot ceea ce reprezenta Partidul Comunist. cea de-a doua cu soţul său. Lucreţia Alexandrescu. Era o frumoasă zi de mai. luptător în războiul de independenţă din 1877 şi corespondent de pe front al „Gazetei Transilvaniei". comuna Rebrişoara. Au mai participat alţi membri ai familiei.ro / www.„Şcheii Braşovului"). personalităţi de seamă ale timpului. . unul. fiii şi fiicele celor de mai sus. urmaşii direcţi ai Mureşenilor. pilot cu grad de comandor. în calitate de proprietari. Au fost apoi toţi nepoţii. decana de vârstă a familiei. originar din Bistriţa.profesoara de pian Dumitriţa Gabriela Dima. . compozitorul de la Cluj. Ţara Bârsei Lucia BUNACIU INAUGURAREA MUZEULUI MEMORIAL „CASA MUREŞENILOR" DIN BRAŞOV În primăvara anului 1968 a avut loc deschiderea festivă a „Casei Mureşenilor". şi în peisajul cultural braşovean. ziarul socrului său. Mărioara Mureşianu. instituţie de cultură cu totul specială. prietena Sevastiei Mureşianu Gherman. nici Dr. Astfel. conform dorinţei înaintaşilor ca un membru din familie să fie numit în acest post. soţul Sevastiei Mureşianu . fiica Elenei Mureşianu şi a Generalului Groza. Sevastia Gherman şi Florica Pârvulescu. cu soţii şi soţiile lor.Dr. Joe Gherman. cel care. strânse cu multă osârdie şi competenţă şi salvate din mâna Securităţii atotdevastatoare. chiar prea multă pentru spaţiul muzeului. fost comandant al Flotilei de vânătoare şi luptător în ultimul război mondial pe frontul de Est. familia Dima fiind şi ea înrudită cu Mureşenii prin strămoşi comuni. pentru a înmâna Memoriul Braşovenilor şi a cere Partidului Naţional Român de acolo desprinderea Ardealului de Ungaria" (Al. pe care nu le cunoşteam.cimec. aş putea spune. Mircea Gherman urma să conducă noua instituţie. Acesta a ajutat 139 http://tara-barsei. care parcă întâmpina şi ea sărbătoarea.fiica compozitorului Iacob Mureşianu. a fost „trimisul la Budapesta al protopopului Vasile Saftu. A fost lume multă. preşedinte la un moment dat al Tribunalului de la Haga şi celălalt. Sevastia Mureşianu. soţia lui Iuliu Mureşianu.

În primul rând aş menţiona familia Brediceanu . Joe Gherman. care. şi de fiul acesteia. Aşa că au luat parte la inaugurare şi muzicieni de seamă ai timpului. precum şi preocupările lui de culegător de folclor şi studiile sale publicate în prima revistă muzicală din Ardeal (pe care o redacta). mătuşile . Au mai fost de faţă cei care. care a studiat compoziţiile pe motive populare ale lui Iacob Mureşianu. în calitate de specialişti. Cred că şi Nicolae Parocescu. unchii. toţi. dacă ar fi să pornim doar de la Iacob şi Andrei. bună prietenă a fiicelor lui Iacob Mureşianu. al celor care reprezentam ultima generaţie. pentru că ştiam bate la maşină. prieteni ai familiei noastre. ne întreţineam părinţii. mi se spune că astăzi sunt de negăsit. mai ales.Tiberiu Brediceanu fusese elevul lui Iacob Mureşianu la Blaj. Doamna Eugenia Brediceanu. aprobate de organele Partidului Muncitoresc Român. trecut şi el prin închisoare. de bine de rău. fiind angajaţi. a salvat importanta arhivă a Mureşenilor. scrieri de tot felul de memorii. Şi pentru că am ajuns aici. iată cum au decurs lucrurile între anii de pornire 1950 şi inaugurarea din 1968: „Lăsământul" spiritual şi material al Mureşenilor din Braşov a fonnat o preocupare permanentă a membrilor acestei familii. Dionisie Pippidi şi reprezentanţi ai Societăţii de Studii Istorice şi Filosofice din Bucureşti. precum şi compozitorul Norbert Petri şi soţia sa. Nu trebuie să-l uit pe profesorul Ion Colan. Căliman. Au mai fost de faţă oameni de seamă ai perioadei interbelice. fusese arestat şi bineînţeles dat afară din slujbă. trăind de azi pe mâine.cimec. în acei ani. mai am unele însemnări cu numere de adrese şi memorii înaintate diverselor autorităţi. ajutat doar de noi. cu studii şi dragoste pentru această artă. şi plecase şi el din această lume în acel an I 968-care a fost reprezentată de soţie. Înainte însă.şi bunica. mi se pare potrivit să aduc unele amănunte lămuritoare în întreprinderea acestei acţiuni. noi acasă nu aveam aşa ceva. Lucia Mureşianu. cei care urmau să susţină cele 12 conferinţe în speţă. legături cu notarii. dirijorul Mihai Brediceanu. Joe Gherman a apelat la mine. s-au ocupat. de organizarea acestei acţiuni: profesorii Corin Grosu. apoi. Pentru această stufoasă activitate. cercetări diverse.ro / www. atât la Comitetul Regional de Cultură şi Artă din Braşov. cât şi la Muzeul Regional al oraşului. când povestesc parcursul acestui demers. cel ce. în 1950. din casă. soţia marelui muzicolog şi folclorist George Breazul. îmi aduc aminte şi. evacuare şi deportare. cel împuternicit de urmaşii Mureşenilor în scopul amintit. era o persoană ostracizată de regim. A venit Doamna Breazul. daţi afară din posturi şi din case. din partea Muzeului Literaturii Române. Panaitescu Perpessicius. Această însărcinare necesita călătorii. căci deşi au existat dosare complete cu privire la înfiinţarea acestui aşezământ. Urmaşii lor direcţi au fost: Iacob Mureşianu. să trec acum la motivul şi împrejurările care au dus pe drumul spinos şi lung de I 7 ani la realizarea acestui deziderat: „Casa Mureşenilor". în mijlocul tuturor demersurilor în cauză. Pe acestea mă bazez azi. au fost muzicieni. Dr. aveam salarii din care. toate acţiunile care au dus la înfiinţarea muzeului.ro . cel care s-a îngrijit de o ediţie a compoziţiilor lui Iacob Mureşianu. ·compozitor şi el. chiar dacă uneori a găsit împotriviri care implicau şi riscuri în acele timpuri. a participat la eveniment. Radeş şi mulţi alţii. Amintesc astfel familiile Teculescu. „Muza Română". compozitor înaintaş. cei tineri. pianistă. prietenul nostru.anul morţii lui Iacob 140 http://tara-barsei. şi am primit-o de la avocatul braşovean Bujor Teculescu. Boeriu. Ne-a trebuit o maşină de scris. fie din cei nu de mult ieşiţi din puşcăriile comuniste. Iuliu Mureşianu. Ghiţă Pop. Mureşenii. Lucia Bunaciu din toate puterile sale. care încă din anul 1887 . Dr. dactilografiere etc. în primul rând datorită faptului că aveam o pregătire economică şi juridică şi. fie din cei marginalizaţi. Fiind aşadar. Şi acum.

asumându-şi riscul ce-l reprezenta o asemenea acţiune. „Foaia pentru minte. documente istorice peste 16. 18 -. decedat în 1950. procedează la îndeplinirea realizării dorinţei înaintaşilor. Andrei Mureşanu. Ion Lupu. conform delegaţiei nr. colecţia întreagă a „Gazetei Transilvaniei". şi înlocuit cu un om al regimului comunist. şi mobila utilizată încă din timpul lui Iacob Mureşianu tatăl. sub cheie. a mutat întregul stoc de tipărituri vizat de Securitate la Biblioteca orăşenească. constituind un fond al Mureşenilor. Joe Gherman. Şi acum. ajutat de membrii mai tineri ai familiei. prin actul său din 29 august 1950. exprimată încă la 1887. stipulându-se din nou. acte. Dr. precum şi colecţiile tuturor revistelor timpului în întregime. şi prin revenirea făcută în 1961 de acelaşi onest om de cultură braşovean. iar Gheorghe Bariţ a fost director timp de 20 de ani! În faţa unui asemenea pericol. Aici a intervenit importantul rol jucat de profesorul Ioan Colan. Iuliu Mureşianu -. luna septembrie. MUZEU.000 de volume. organizare şi punerea ei în functiune în bune conditiuni ştiintifice la dispozitia publicului cercetător şi astfel să-şi îndeplinească destinatia dată de membrii familiei morti sivii". Ultimul posesor al acestui „Lăsământ" . toate cu specificaţia „spre păstrare". Sevastia Mureşianu. una din chei fiind păstrată de directorul Bibliotecii şi cealaltă de către reprezentantul familiei. Înainte însă de a analiza acest act. Actul Notarial public. Apoi tablouri în ulei. cu proces-verbal de autentificare nr. câteva sute de fotografii de însemnătate istorică. cu păstrarea şi organizarea lui. INSTITUŢIE DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE". la strămutarea patrimoniului la Bibliotecă. Mureşianu: s-au prezentat trimişii Securităţii pentru a ridica tot ce era tipăritură.au primit sarcina de a-l păstra „intact şi indiviz" pentru a fonna o „Fundaţie" a Mureşenilor care să fie pusă la dispoziţia poporului şi a cercetătorilor istorici. care şi-a asumat această sarcină. care nu au mai ţinut seama de „Lăsământul" Mureşenilor. Joe Gherman .ro . A.Dr. . în calitatea de împuternicit pe care o avea. trebuie să amintesc cele ce s-au întâmplat imediat după decesul lui A. deleagă un alt membru al familiei .000. conform dorinţei înaintaşilor noştri. busturi reprezentând membri ai familiei . picturi ale membrilor familiei.00 I din 29 august 1950.Aurel A. spre a fi trimise la topit la Fabrica de Hârtie din Zărneşti.Iacob Mureşianu.ro / www. inimă şi literatură". 7. pe care o îndeplinea din anii '30.cu preluarea acestui „Lăsământ". la care mai târziu s-au adăugat o serie de obiecte. tocmai pentru a se evita orice înstrăinare. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor" Mureşianu tatăl . Ar mai fi de spus că. BIBLIOTECĂ. apoi au urmat alţii. directorul acestei instituţii. în scopul înfiinţării: „FUNDAŢIUNEA CASA MUREŞENILOR. Această prevedere expresă a fost extrem de importantă. care a funcţionat până în 1952. căci în 1950 profesorul Ioan Colan a fost scos din funcţia de director al Bibliotecii. să mă întorc la prevederile Actului Notarial în care se spune expres că tot ceea ce a fost transmis Bibliotecii unna să fie păstrat sub oblăduirea Comitetului de Cultură şi Artă al Regiunii Braşov spre „păstrare. Ce ironie a sorţii! Tocmai la fabrica unde Iacob Mureşianu a fost acţionar. Ioan Colan la depunerea patrimoniului. Acest „Lăsământ" cuprinde: biblioteca cu 12.cimec. asigurându-şi astfel hârtia necesară la tipărirea Gazetei. luând următoarele măsuri: Încheie. în Actul 141 http://tara-barsei. Reprezentantul juridic al Fondului. Mureşianu. de returnarea bunurilor în totalitate Muzeului memorial şi de păstrare a lor într-un tot „indiviz". cum se prevede în Adeverinţa dată de prof. economist de profesie. s-a prevăzut constituirea unui depozit separat. 111/1950. la 26 septembrie 1950.

tablouri.să studieze la faţa locului arhiva. univ. Alexandru Husar- mai apoi profesor la Universitatea din laşi . univ. vestit om de cultură. nu altceva. cu nr. Preşedinta Filialei Academiei Române din Cluj era la acea vreme prof.ro . după cum am spus şi mai înainte. să cuprindă obiectele de mobilier. nu numai ca membru al familiei. de unde s-a cerut restituirea lor prin reclamaţia. Reprezentantul familiei a stăruit timp destul de îndelungat pentru ca tot patrimoniul Mureşenilor de la Bibliotecă să fie aranjat într-o cameră de la etaj. ca jurist. printre altele. din Cluj. În baza delegaţiei nr.R. următoarele: „Având în vedere importanţa istorică excepţională a materialului păstrat în arhiva şi biblioteca Mureşenilor. 9. strălucind.000 de volume. făcută la Sfatul Popular. care-l recunoştea pe Dr.P. Timp de aproape 4 ani această dispoziţie nu s-a pus în aplicare. la întoarcerea acasă. azi. care. Lucia Bunaciu Notarial. casa de zestre a Sevastiei Mureşianu. Îmi amintesc cât de fericit era în toţi acei ani. precum şi biblioteca cu cele 12.001/1950 emise de Regiunea Braşov. bibliotecii etc. Tablourile familiei au fost depozitate la Muzeul Regional. dar. Joe Ghemian. comunica Ministerului Culturii. a luat cunoştinţă de acest decret şi. cât şi posibilităţile Oraşului Stalin de a organiza o astfel de casă memorială 142 http://tara-barsei. cu rafturile ei cu tot. camera care cuprindea Fondul Mureşenilor a fost desfiinţată pur şi simplu.cimec.R. destul de numeroşi încă în 1950. acest dosar nu mai este de găsit). 7. A fost delegat. Numai că au intervenit unele acţiuni care au împiedicat acest plan. Prin adresa nr. arhiva a fost trimisă într-o parte. prof. Referatul a fost depus la Filiala Academiei (o copie se afla şi în dosarul de la Comitetul de Cultură şi Artă al Regiunii Braşov. În anul 1954. biblioteca în altă parte şi colecţia Gazetei Transilvaniei în alta etc. 25 (azi Piaţa Sfatului nr. şi pregătirea înfiinţării Casei Memoriale a luat un curs normal. Toţi urmaşii. când ne putea comunica un succes în recuperarea patrimoniului. a înaintat un Memoriu Filialei Academiei R. în înţelegere cu Secţia de Învăţământ şi Cultură. Joe Gherman ca însărcinatul legal pentru a se ocupa de acest valoros patrimoniu. şi mort de oboseală după alergături în tot felul de audienţe pe la autorităţi. acesta urma să procedeze la inventariere. Dr. au fost de acord cu măsurile luate. din Cluj. locuinţa familiei din 1838. unchiul meu. Între anii 1957 şi 1958 şi apoi până în 1960 s-au luat unele măsuri de îndreptare a greşelilor făcute de cei ce au condus destinele culturii braşovene de până atunci. 25). urmând ca la momentul potrivit să revină în imobilul din Piaţa 23 August nr.ro / www. că este depus „spre păstrare". cu descrierea cuprinsului arhivei. tot ceea ce reprezenta arhiva (colecţiile Gazetei şi ale celorlalte publicaţii). în afară de apartamentul ce urma să reprezinte spaţiul muzeal. din 5 februarie 1959. făcându-l cunoscut Sfatului Popular Regional. 858.475 din 19 februarie 1962. În primul rând era necesar un act de donaţie. în garajul Bibliotecii Regionale. din partea Filialei Academiei R. Începând abia de acum s-au luat primele măsuri pentru realizarea „Casei Memoriale a Mureşenilor". Întreg complexul de reviste vechi a fost depozitat impropriu. în vederea păstrării unităţii lui. stabilindu-se astfel fondul de donat. Raluca Ripan.P. În anul 1957 a apărut decretul prin care Bibliotecile nu mai erau autorizate de a adăposti arhive. arătând situaţia „Lăsământului" Mureşenilor. biblioteca şi colecţia Gazetei.

La 15 septembrie 1960 Muzeul Literaturii din Bucureşti trimite adresa cu nr. regional Braşov.R.ro . abia la data de 4 mai 1962." Arhivele Statului au insistat. în acest fel. Dr. În rezoluţia pusă se arăta: „acordul să ia fiinţă Casa Mureşenilor în oraşul Braşov'' şi „măsurile de înfiinţare se vor lua împreună cu Sfatul oraş Braşov".R. care. conservarea şi popularizarea documentelor referitoare la viaţa şi osârdia culturală a glorioasei familii a Mureşenilor. ci s-a insistat să rămână conform destinaţiei sale originale pentru înfiinţarea Casei Memoriale a Mureşenilor. de care vă preocupaţi. Corin Grosu. propunând studierea problemei şi luarea măsurilor cuvenite. ale lui Iacob Mureşianu tatăl şi Dr. prin care arată unnătoarele: „ . Preş.arhiva şi biblioteca" şi. care au întocmit şapte schiţe biografice ale Mureşenilor. La I O noiembrie 1960 Dr. ss. în care se arăta Sfatului Popular al Regiunii Stalin „importanţa istorică a colecţiei familiei Mureşianu . amenajări şi adaptări. Secţia de Învăţământ şi Cultură. timp de două săptămâni. 250. a studiat arhiva Mureşenilor şi a întocmit un referat acceptat de conducerea Muzeului Literaturii pe care 1-a trimis Sfatului Popular al Regiunii Braşov. Joe Ghennan şi a Secţiei Culturale a Sfatului Popular.. S-au făcut fişe extrase din fondul Mureşenilor pentru tematica Casei Memoriale. vicepreşedinte al Sfatului Popular al Regiunii Braşov. În spaţiul apartamentului eliberat. erau necesare reparaţii. S-au angajat cu plată. Ripan. continuă: „considerăm că înfiinţarea unei case memoriale a Mureşenilor este foarte indicată pentru ca. acest bogat material să poată fi pus la ~ndemâna cercetătorilor şi valorificat.P.R.cimec. secţiei academiei Iorgu Iordan''. Joe Gherman a făcut o nouă cerere autorităţilor locale în vederea înfiinţării Casei Memoriale. precum şi urmaşii familiei. pentru a putea fi funcţional în noua destinaţie.. S-au executat copii de pe fotografiile ce urmau a fi expuse. regional Braşov.M. S-au executat două plăci comemorative. 25. de către Dr. cu a cărei întocmire a fost însărcinat muzeograful Corin Grosu. Societatea de Studii Istorice şi Filologice a pregătit 12 conferinţe ce urmau a fi susţinute de conferenţiari.. în care urma să ia fiinţă Casa Memorială. În unna acestei aprobări s-a început acţiunea preparatorie în vederea deschiderii Casei Memoriale. s-a reparat mobilierul şi s-au restaurat picturi.M. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor·' necesară din punct de vedere ştiinţific şi cultural. D. Lucrările au stagnat însă din cauza urgentelor probleme agricole ale timpului şi astfel. din fondul nescriptic.355 din septembrie 1960. într-un centru de veche tradiţie şi cultură românească va constitui un titlu de onoare pentru municipalitatea oraşului. colaboratori externi. avizăm favorabil iniţiativa tov. Panaitescu Perpessicius". oferind un post reprezentantului familiei. s-a pus rezoluţia de aprobare pe referatul Secţiei de Învăţământ şi Cultură de către Comitetul Executiv al Sfatului Popular. director acad. R. Acad. Suntem aşadar întru totul de acord cu propunerea creării Casei Memoriale a Mureşenilor. cu textul aprobat de către secţia culturală a P. Preş. nu au fost de acord cu propunerea făcută. Eleonora Nilca. S-a executat tabloul genealogic al familiei (120/80 cm). A fost prezentat tov. cu adresa nr.ro / www. aprobate de Secţia de Cultură a P. un 143 http://tara-barsei. după cum urmează: S-a prezentat la Braşov delegatul Muzeului Literaturii Române. Joe Gherman. ss. de a achiziţiona întreg patrimoniul. Aurel Mureşianu. ss. Din nou intervine Academia R. care s-a depus la Muzeul Regional.

Oferta familiei de a dona apartamentul şi toate celelalte bunuri necesare unei Case Memoriale s-a tergiversat cu diferite obiecţii. după cum am mai spus. Acest act de donaţie. Din nou a trecut un timp de câţiva ani până. luna decembrie. cel care considera că pentru instruirea şi ridicarea neamului său numai cultura e suverană. pomenită de prof.. cuprinde. Tiberiu Brediceanu etc. 144 http://tara-barsei. Dr. discuţii interminabile şi abia în anul 1965. aşa cum a lăsat cu limbă de moarte Iacob Mureşianu. ai cărei conducători. nu s-au mai întors niciodată acolo unde le era locul . semnat în numele tuturor urmaşilor de către împuternicitul lor. sau primirea diverşilor specialişti şi punerea lor la curent cu problemele de rezolvat ale „Lăsământului''. Reprezentantul familiei obţinuse de la Academia Română din Bucureşti restituirea arhivei trimise acolo de Biblioteca Braşov. Nici alţii dintre cei care s-au implicat şi şi-au pus la dispoziţie tot sprijinul necesar nu mai erau printre noi la acea dată: George Breazul. 11.203. a luat totuşi fiinţă.cimec. în anul de graţie 1968. pentru care s-a deplasat la Bucureşti. în afară de enumerarea expresă a tuturor obiectelor donate precum şi a apartamentului. cu pricepere şi entuziasm pentru realizarea acestui scop. nici biblioteca Mureşenilor cu mobilierul şi cele 12. Academicianul Ştefan Nicolau. Sextil Puşcariu în lucrarea sa „Spiţa unui neam din Ardeal". în sfârşit. nepotul Sevastiei Nicolau Mureşianu. la un moment dat. Desigur. În ianuarie. numai Iliada editată la Viena. de multe ori executată de-a lungul nopţilor. Dr. Joe Gherman. Trec acum la o altă problemă capitală: Donaţia.ro . Imediat după obţinerea arhivei. a obţinut restituirea unei părti din tablourile de la Muzeul Regional. s-a înregistrat acest plan la Muzeul Regional sub nr. Lucia Bunaciu referat cuprinzând un deviz al cheltuielilor de care era nevoie pentru aceste lucrări.ro / www. Joe Gherman a procedat la inventarierea ei. A fost o muncă migăloasă. distruse prin lipsă de grijă în depozitarea lor. Dr. cât şi de familie. nu şi cele ale Elenei Mureşianu. pentru care fusese însărcinat atât de autorităţi. între care. marele muzicolog. toate fiind acceptate de către autorităţi în momentul primirii acestei donaţii. la 28 mai. Nici colecţia Gazetei Transilvaniei. de unde se găsesc. dacă-mi amintesc bine.„Casa Mureşenilor" . La începutul acestor amintiri am povestit inaugurarea şi am spus cât de nedrept a fost faptul că cel care a muncit pe rupte. cum ar fi păstrarea . părăsise această lume la 7 iulie 1967. lucrurile nu se desfăşurau chiar aşa de uşor.000 de volume ale sale. Joe Gherman. 234. au fost mulţumiţi cu toţii că dezideratul care părea. aproape imposibil de atins. prima pictoriţă româncă din Ardeal. o serie de clauze.Lăsământului intact si indiviz'' sau revenirea întregului patrimoniu în proprietatea familiei în caz căi s-ar da o altă destinaţie sau s-ar strămuta în altă parte decât în „Casa Mureşenilor". supravegherea lucrărilor de la Muzeu. A fost primită cuvenita aprobare. motiv pentru care planul nu a putut fi respectat până la data prevăzută. nu au respectat înţelegerea avută. Cred însă că de acolo. Celelalte colecţii de reviste şi ziare. refuzuri. căci ziua era prea ocupat cu diverse alergături pentru aprobări. cu Încheierea de autentificare nr. s-a putut efectua donaţia prin Act Notarial. prevăzându-se terminarea tematicii pe data de I mai 1963. dacă ar fi să amintesc. cu multe ediţii de valoare.de unde au plecat din cauza vitregiei vremurilor de tristă amintire. Trebuie să spun că inginer Eleonora Nilca l-a susţinut pe reprezentantul familiei neprecupeţit în toate propunerile pentru realizarea acestui aşezământ de cultură. De asemenea. Sunt de asemenea multe alte condiţii. ziua 21. cele care reprezentau membrii familiei. „Casa Mureşenilor" a fost inaugurată ca instituţie de cultură importantă a Braşovului.

din 1971. a adresat un memoriu ministrului culturii.ro . urmaş direct ca nepot al compozitorului Iacob Mureşianu şi fiu al Sevastiei Gherman . survenit în anul 1991. reuşeşte înfiinţarea secţiei muzicale „Gheorghe Dima" în cadrul „Casei Mureşenilor". dreptul de editură. înfiinţarea unui nucleu de cercetare ştiinţifică cu personal de specialitate şi posibilitatea utilizării de colaboratori externi.ro / www.. după primirea acestui încurajator răspuns. Citez din acest răspuns: „ . precum şi editarea primului număr al revistei „Ţara Bârsei". dar se stinge din viaţă de o boală necruţătoare în anul 1991. Fiind o problemă majoră. 138/DI. Acesta urma să fie Dr. 145 http://tara-barsei. era cel mai în măsură să reprezinte familia Mureşenilor şi „Lăsământul". Şi mai departe: „Suntem pe deplin de acord cu recuperarea patrimoniului care aparţine prin donaţie Muzeului Memorial al Mureşenilor. a început o febrilă şi susţinută activitate spre a duce la îndeplinire planul prevăzut în actul de donaţie. Un interes deosebit a arătat Mircea Gherman pentru educarea elevilor din diversele unităţi şcolare braşovene care vizitau acest for cultural. Dan Petrescu. În urma decesului său. Fiind istoric. Mircea Gherman. cunoscută în întreaga ţară. în 9 ianuarie 1990. aşa cum Mureşenii l-au avut în trecut. expunând pe larg toate aceste doleanţe. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor„ Printre prevederile actului de donaţie figura şi dorinţa familiei ca de Muzeul lor memorial să se ocupe în pem1anenţă un urmaş direct al Mureşenilor. comemorări. ca angajat în calitate de custode. Astfel. A pornit o serie de iniţiative şi pentru realizarea celorlalte puncte prevăzute. recitaluri sau alte audiţii muzicale. Mircea Gherman a încercat în primul rând să obţină toate condiţiile prevăzute în actul de donaţie care încă rămăseseră nerealizate. concerte. vă asigurăm că va fi soluţionată după constituirea Comisiei Muzeelor şi Colecţiilor. semnat de adjunctul ministrului. Răspunsul Ministerului Culturii a venit prompt. Andrei Pleşu. Mircea Gherman. A îndeplinit această funcţie până la decesul său. Se desfăşurau în acest cadru conferinţe. de interes naţional. După revoluţia din 1989. la data de 27 ianuarie 1990. Aş menţiona câteva: autonomia instituţiei. Pentru aceasta. dispoziţie cu cunoştinţele şi vasta lui cultură. în concordanţă cu legea care va reglementa domeniul de activitate". expoziţii de înscrisuri sau artă plastică.fiica acestuia. Joe Gherman. care funcţiona ca secţie a Muzeului Judeţean Braşov. la „Casa Mureşenilor" s-a desfăşurat o intensă şi susţinută activitate culturală. important periodic interbelic braşovean. cu nr. adică îndeplinirea celebrului „Lăsământ".cimec. cel desemnat de familie a fost fiul acestuia. Cercetători din diferite domenii aveau la dispoziţie diverse subiecte care interesau. Mircea Gherman a lucrat un timp ca reprezentant însărcinat de familie şi apoi. dar şi cu studii de drept şi economice. statutul şi activitatea Casei Memoriale a Mureşenilor reliefează necesitatea ca această prestigioasă instituţie de cultură să-şi recâştige autonomia şi dreptul de a edita publicaţii de specialitate.. Se mai cerea în acest memoriu restituirea întregului patrimoniu astăzi dispersat în mod arbitrar la alte instituţii. În decursul acestor douăzeci de ani. Şi pentru celelalte probleme semnalate de Mircea Gherman Ministerul Culturii asigura sprijinul în realizarea lor. iar custodele muzeului le stătea oricând la. După deschiderea Casei Memoriale. patrimoniu dispersat în urma unor decizii injuste şi abuzive". chiar în condiţiile vitrege pentru românii din Transilvania dinaintea Unirii. astfel putând valorifica marele său patrimoniu.

acţiuni culturale variate. nu a putut-o îndepărta de această credinţă. nu mai putea fi respectată. ca ultim urmaş care a fost oarecum implicat în tot ceea ce priveşte istoricul acestei Case Memoriale a Mureşenilor. Astfel. încât şcoala comunistă pe care inevitabil a urmat-o.cimec. Providenţială a fost într-adevăr această alegere. Amintirile mele. deoarece nu mai exista un asemenea om. dovedindu-se nu numai un profesionist de prima mână. se vor cunoaşte şi cele petrecute atunci când. Îi mulţumesc Sandei-Maria Butaşi sper ca.ro .ro / www. a reuşit să câştige stima Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Braşov şi sprijinul acesteia în tot ceea ce a întreprins. nu voi mai fi. Ie-am scris tot la sugestia şi îndemnul Sandei-Maria Buta. În mod curajos şi cu dorinţa nestrămutată de a ridica nivelul aşezământului la cotele cele mai înalte. Prin felul cum a înţeles să se dedice Mureşenilor. expoziţii aduse din alte oraşe şi altele organizate cu diferite ocazii din patrimoniul muzeului. Braşov.03. a pornit la drum după 1991. Reuşitele au fost importante: autonomie. Lucia Bunaciu Cunoscându-şi sfârşitul apropiat. editarea revistei instituţiei. Sanda-Maria Buta. s-au pus bazele şi apoi s-a îndeplinit dorinţa lui Iacob Mureşianu: „CASA MUREŞENILOR". şi multe altele. leronim Buta. A făcut această alegere pentru că prevederea din actul de donaţie. în persoana istoricului Sanda-Maria Buta. 25. după puterile mele. ca un unnaş al familiei să fie la conducerea aşezământului. a cărei activitate cerea în continuare sacrificii şi dăruire totală. concursuri de poezie care poartă numele lui Andrei Mureşanu pentru şcoli. conform vârstei. pregătire de specialitate. a fost educată în familie cu dragoste şi respect pentru neam şi ţară atât de temeinic. aşternute acum pe hârtie pentru ca atunci când eu. şi-a ales o colaboratoare de o înaltă calitate spirituală şi profesională care să-i urmeze la conducerea Casei Memoriale după ce el nu va mai fi. respectând „Lăsământul".2004 146 http://tara-barsei. ci şi un excepţional manager. să-i fi fost de folos. azi directoarea acestui Muzeu Memorial. nu mai exista nici un urmaş al Mureşenilor care să îndeplinească cerinţele postului (vârstă. comemorări. cunoştinţe în domeniu etc.). O astfel de persoană era necesară pentru „Casa Mureşenilor". Sanda-Maria Buta. fiica unui jurist ardelean de valoare.

I02. Imaginea lasă frâu liber interpretării. cel care o priveşte vede în ea ceea ce doreşte. 147 http://tara-barsei. 1976.cimec.ro / www. Pentru a reuşi acest demers. Universul cărţilor. 5 În prima jumătate a secolului al XVI-iea. p. '' Magdalena Bun ta. gravuri mono. Artă şi ilu:ie. '5 Ibidem. Dacă la începutul secolului caracteristice erau reprezentările simbolice. H.şi policrome (indiferent de suportul pe care au fost realizate). a lui Hartmann Schedel. reprezentările oraşelor au început să fie utilizate pentru a ilustra cărţile ştiinţifice. Bucureşti. 185. 1974. din Europa şi chiar Asia. 7 continuând mai ales în secolul al XVII-iea. l 59. Arbeirskreis fiir Siebenbiirgischc Landeskunde. completate de obicei cu schiţe. p. p. în „Acta Musei Napocensis'". bearbeitet \'on Hans Meschcndorfer und Otto Mittelstrass. Adrian.ro . Astfel. de fiecare dată.inster( 1544).. Heidelberg. 4 Faptul că aceeaşi imagine este folosită pentru a înfăţişa oraşe diferite. întotdeauna elastice. ne duce la concluzia că nici editorul şi nici publicul nu erau preocupaţi dacă legendele spun sau nu adevărul. /). Tot ce se aştepta de la aceste imagini era să atragă cititorului atenţia că ele înfăţişau nişte oraşe. Sebastian Mi. care a rămas până astăzi una dintre cele mai bogat ilustrate cărţi care au existat vreodată. cetăţi. legendele care le însoţesc spunând. 1996. de la un tipograf la altut2. tipărită de Antonius Koberger. aceleaşi gravuri se pot găsi de la o pagină la alta. 1982. Meridiane. XI. Clujul medieval în gravuri. acuarele sau alte genuri ale picturii. Aceasta include desene. desene. liber Chronicarum . în varianta latină. fortificaţii 8 . vezi Victor H.irnberg. uneori chiar şi cele geografice. de la un text la altul.ca cele din hărţile lui Johannes Honterus ( 1532). 6 schematice ale oraşelor transilvane . de multe ori trebuie stabilite graniţele cronologice. gravuri. op. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. în 1493 fiind publicată. Ţara Bârsei Anda-Lucia SPÂNU REPREZ~NT ĂRI GRAFICE ALE ORAŞELOR INTRE REAL ŞI IMAGINAR Ce este real şi ce este imaginar în reprezentările grafice 1 ale oraşelor? În paginile următoare încercăm o variantă de răspuns la această întrebare. apar şi o serie de descrieri geografice şi istorice ale unor anumite zone. cu legende diferite. p. sau Weltchronik. E. 5. 2 Albert Flocon. dintre real şi imaginar. descrierile cosmografice. începând din a doua jumătate a secolului al XVI-iea. Regiscrum lwjus operis libri cronicarum cum figuris el imaginibus ab initio mundi. în varianta sa 3 germană. planuri. Swdiu istoric de la origini până la sfârşitul secolului al XVl/1-lea. Şi mai ales este necesar un răspuns la două întrebări ce apar în mod firesc: „de ce o anumită imagine este conformă realităţii?" şi „de ce autorul ei s-a mulţumit să-şi imagineze ceea ce a reprezentat?". Pentru informaţii amănuntite vezi Siebenbiirgen auf a/ten Karten. Editura Meridiane. ' Cu titlul ei întreg. Prin reprezentări grafice ale oraşelor întelegem grafica documentară (sau izvoarele istorice \'izuale) care înflltişeaza imagini totale sau par\iale ale unor oraşe. Gombrich. reprezentând şi cele mai importante oraşe. Fiecare dintre xilogravurile acestei cărţi a fost însă folosită de câte 8-9 ori. la Ni. întocmite cu scopul de a prezenta lumea cunoscută până atunci. ' Magdalena Bunta. Delimitarea realului de ceea ce este produs al imaginaţiei este una dintre cele mai mari probleme ale celor care se ocupă de imaginile istorice ce înfăţişează oraşe. altceva. 185. sau Wolfgang Lazius ( 1556) -. Vedwe europene. cit . l 973. p. În secolul al XV-iea începe tipărirea cărţilor ilustrate în diferite ţări europene. lucru valabil şi pentru vederile oraşelor (Fig. Bucureşti.

Din acest motiv imaginile capitalelor Ţărilor Române.cimec. nu sunt decât adaptări ale unor oraşe medievale apusene. IX. 1977. realizate în acel secol. reprezentate de artiştii acelor secole. op. sau ale altor oraşe din spaţiul lor. 12 11 E. majoritatea autorilor acestor imagini rămânând însă. H. Ilustratori străini şi realităţi româneşti în secolele . în cadrul stereotipurilor mentale proprii. S-a considerat că multe dintre gravurile acelui secol (Fig. 14 Dacă majoritatea imaginilor din secolele XV-XVIII erau vederi generale. 1-2. 10 Deşi legendele foarte amănunţite dau multor gravuri de atunci impresia unor adevărate cronici. ele nu fac altceva decât să furnizeze date asupra unor evenimente. '" Ibidem. care ar trebui să certifice autenticitatea imaginii reprezentate. din punctul de vedere al aspectului. care au imortalizat pe hârtie locurile străbătute (Fig. bazându-se doar pe descrieri şi pe imaginaţie atunci când înfăţişau anumite locuri. pe lângă faptul că a dispus de date concrete. 74. 5-6). 14 Andrei Cornea. În secolul al XVIII-iea lucrurile nu se schimbă prea mult în privinţa reprezentărilor grafice ale oraşelor româneşti. şi o serie de informaţii reale. p. 38. căreia i se adăugau un număr de trăsături distinctive. de către călători veniţi din Occident (sau de anumiţi artişti. dar recunoşteau în ele ceea ce ei defineau prin termenul de „oraş". încă din secolul al XVI-iea. De la portulan la vederea turistică. care însă corespund. 2001. Peisajul românesc în gravuro universală din secolele Xf"l-XV/11: Î/l/re realitate şi convenţie. dar care nu s-au desfăşurat neapărat pe fundalul respectiv sau care arăta în realitate diferit de modul în care a fost reprezentat. Prezenţa legendei la unele dintre aceste imagini a fost considerată o garanţie că nu poate fi vorba de un peisaj imaginar. nr. Anda-Lucia Spânu Deşi în cazul României nu există documente care să ne ofere certitudini. 1997. 11 Reprezentările grafice ale oraşelor noastre. de cele mai multe ori reale. alături de exagerările specifice epocii. beneficiem doar de un număr mai mare de imagini (Fig. 83. 148 http://tara-barsei. p. suficiente pentru ca oraşul astfel rezultat să poată fi acceptat (sau chiar recunoscut) de către eventualii privitori ai 13 imaginii. cit„ p. 12 Modalitatea de a face acest lucru era aceea de a adapta o schemă tipică de oraş. 2). aceşti artişti trebuiau mai întâi să îl înţeleagă. 9 Fără a exclude posibilele excepţii. au fost realizate. la cererea acestora). Editura Sport-Turism. aceste imagini erau destinate celor rămaşi acasă. realităţii occidentale. p. desenatori şi gravori. a ţinut să le redea cât mai exact. din secolele XV-XVIII. 11 Anda-Lucia Spânu. în marea lor majoritate. pentru noi. care nu au văzut şi. necunoscuţi. România şi civili=aţia Occidemală. probabil. Mai mult. de altfel. călătorii străini care ne-au vizitat au fost însoţiţi de către artişti. Acest lucru este valabil şi pentru vederi ale oraşelor Transilvaniei. De cele mai multe ori însă. 104. în Romania and Western Civili=acion. sunt rezultatul folosirii imaginaţiei pentru înfăţişarea unui anumit loc. reprezentând oraşele româneşti ca un ansamblu. Din secolul al XVII-iea avem mai multe documente grafice. Ibidem. începând cu sfârşitul secolului al XVIII-iea sunt înfăţişate doar unele aspecte ale acestora. se poate presupune că.ro / www. Acesta este motivul pentru care oraşele din spaţiul actualei Românii. cunoscută deja. ci că autorul lor. în „Historia Urbana". 3-4) includ. nu aveau să vadă niciodată locurile respective. laşi. Pentru a putea desena un loc necunoscut lor (pe care îl aveau în faţa ochilor sau pe care şi-l imaginau). Bucureşti. Secolele XV-XVIII Caracteristici. uneori. ca şi cele anterioare.Yf'llI-XIX.ro . să îl încadreze între nişte limite cunoscute. Gombrich. Chiar şi puţinele vederi generale realizate în acel secol dau o atenţie '' Florenţa lvaniuc. arătau ca cele occidentale. Repre=entări grafice ale oraşelor din România. artistul nu se deplasa „la faţa locului". considerăm că reprezentările oraşelor noastre.

ro . Ibidem. prin stampele vândute în număr din ce în ce mai mare. cir .ro / www.ne spune cel mai bine Marian Popa-. de cele mai multe ori.. de respectarea realităţii.. 335-336. picturi şi imprimate (stampe. în diferitele etape ale istoriei. sau cel puţin artişti amatori 16 • Secolul al XIX-iea. a însumat evenimente şi fenomene politice şi economice care au modificat radical aspectele sociale şi mai ales cele ce ţin de viaţa culturală. cei din secolul al XIX-iea sunt mai toţi pictori de profesie. se mulţumeau să copieze reprezentări mai vechi 15 . călătorii epocii romantice. 18 Datorită reproducerii mecanice.cimec. atunci „când călătorul nu crede în posibilităţile cuvântului în fixarea peisajului. Bucureşti. :. iar arta. Peisajul renaşte acum şi o dată cu el şi imaginile urbane. Călcitorii/e epocii romantice. Arta „coboară în stradă" datorită creşterii nivelului de instruire al publicului. să reconstituim viaţa urbană. Arhitec/llra în vi=iunea picrori/or. Din secolul al XV-iea oraşele sunt consemnate pictorial în desene. încă din secolul al XVIIJ-lea. la mijlocul secolului al XIX-iea accentul se punea pe alegerea acelor detalii care se pretau cel mai bine reprezentării picturale 22 . 20. unele înfăţişând monumente reprezentative din punct de vedere politic. op. ne ajută să ne imaginăm. /oc. nici în acest caz nefiind uitate amănuntele legate de arhitectura specifică a locului (Fig 7-10). unul deosebit de complex. Aanan. p. p. nu mai este vorba de o operă de artă unică 1 natura raporturilor dintre artist şi public fiind din ce în ce mai personală. . '" Istoria Europei. op. 1972. Andrei Cornea. artiştii nu mai produc exclusiv pentru elite. p. Imaginile-document. Pentru că.. 6 . 1997. în legătură cu artiştii-autori ai acestor reprezentări. coordonatori Jean Carpentier şi Fran~ois Lebrun. p. iar negustorii de artă îşi extind considerabil piaţa. ţinându-se cont. gravuri.. În acest secol. a ţăranilor şi a proletarilor. p. Artistul nu mai era interesat să reprezinte cât mai fidel şi mai detaliat scenele urbane. ce purtau f" '' Anda-Lucia Spânu. 2 " Marian Popa. Acestea sunt surse foarte utile pentru istoria socială şi culturală. ce prezintă unele particularităţi interesante. pe care-l poate executa el însuşi sau un pictor angajat în acest scop'· deoarece romantismul dă „posibilitatea de a 20 porni în ilustrare de la un text dat. Ibidem. Majoritatea reprezentărilor grafice ale oraşelor din secolul al XIX-iea au această caracteristică. devine o marfă. sau invers. cit. cum ar fi: înfăţişarea populaţiei diferitelor clase sociale. artiştii înfăţişau construcţiile în cele mai mărunte amănunte (chiar dacă acestea nu corespundeau întocmai celor reale). Dacă autorii imaginilor de oraşe din secolele anterioare erau majoritatea anonimi şi. de cele mai multe ori. Stampele sunt primele produse populare ale artei figurative. . 17 Acum stampa este considerată arta oamenilor modeşti. 19 Datorită dezvoltării tehnicii gravurii şi a posibilităţilor de multiplicare tipografică. ci încerca să surprindă „valenţele picturale ale arhitecturii" 21 • Dacă. 149 http://tara-barsei. Reprezentări grafice ale oraşelor deosebită detaliilor. descriind fenomene ce puteau fi prea efemere pentru a fi păstrate în alte surse documentare. 83-89. printuri). 137. Dan Păcuram1. 349. Apare şi un alt element nou. 1990. Bucureşti. pline de viaţă. a micilor burghezi. în mai puţinele reprezentări parţiale de oraşe ale secolelor anterioare. la un preţ relativ modest. Imaginile redau doar părţi de oraş. reprezentările grafice ale oraşelor. el recurge la desen. de a ilustra un desen printr-un text" . p. 136.. Bucureşti. ca în secolele anterioare. Victor H. c11. social sau cultural. Editura Albatros. îşi vor publica impresiile apelând din plin (pe lângă text) şi la imagini. altele prezentându-ne locuri anonime ale oraşelor. Editura Univers. :. o dată întorşi acasă. importanţa detaliilor arhitecturale fiind în acest caz evidentă. Humanitas.

care constituie o curiozitate pentru amatori. Bucureşti. Ele au secondat ştiinţa şi tehnica în cazurile atât de frecvente când desenul spune mai mult decât cuvântul. 26. şi că anumite elemente pot fi omise sau exagerate. cum spunea Henri Focillon. Ele ilustrau evenimentele politice. viaţa vie şi colorată a străzii. în funcţie de impactul dorit. Pagini din istoria cărţii româneşti. edited by William Noian and Anngret Simms. Prints. Editura Ion Creangă. Licenţa artistică este. 21. ediţia a 11-a.cimec. înregistrând un anumit punct de vedere. 24 Şi. 1981. în lrish Towns: A Guide to Sources. 23 Imaginile au fost un instrument excelent de informare şi documentare. op. 1995. au pentru cei care le studiază o semnificaţie mult mai profundă. Scara diferitelor elemente ale unei imagini este adesea incorectă: mărimea relativă a unui subiect poate fi datorată mai mult importanţei acestuia decât mărimii reale. 26 Ilustraţii Fig. de către artist. Anda-Lucia Spânu aceştia la biserică sau la piaţă. 74.ro / www. p. 1: Wa/achia (în Liber Chronicarum.. " Henri Focillon. 25 Atunci când se utilizează astfel de imagini trebuie să se ţină însă seama de faptul că ilustraţiile sunt subiective. Geography Publications. p. Gheorghe Buluţă. o realitate. cit. " Riounach Ni Neill. op.ro . p.. 41 " Victor H. p. aspectul localităţilor apropiate sau depărtate. Paintings. Editura Meridiane. De aceea trebuie luate precauţii în evaluarea detaliilor tuturor stampelor şi desenelor. de asemenea. după Dan Simonescu. formele de amuzament din diferite perioade. Bucureşti. I'iaţaforme/or. acest fel de reprezentări. 1493). Ntirnberg. Drml'ings and Plratographs. "' Riounach Ni Neil!. p 41 150 http://tara-barsei. Adrian. [ 1998). consacrau celebritatea personajelor. cit. ca în cazul castelelor şi bisericilor din desenele timpurii.

secolul al XVII-iea). după p. VII. după Ţările române văzute de artişti străini. . 2: Clavdiopolis (Georg Hoefnagel. Editura Enciclopedică. Fig. 45.. Catalog de Expoziţie. Corbu şi Dr. Stampe din colecţiile Dd. Adrian C. după Călători străini . ii. Bucureşti. secolul al XVII-iea). Bucureşti. Muzeul Toma Stelian. 1935. Mircea Petrescu. ii. după Călători străini despre ţările române. 3: Groswardein (Gaspar Bouttats. 96. 1976.cimec. 151 http://tara-barsei.ro / www. 4: Temeswar (Gaspar Bouttats.. Fig. VI.ro . Reprezentări grafice ale oraşelor Fig. 50. secolul al XVI-iea). ii.

Bucureşti. după Adrian C. Documente iconogrqfice. după Adrian-Silvan Ionescu. Corbu. 1990. Horia Oprescu. după Adrian C.ro . planşa I I. 5: Intrarea mareşalului principe de Saxa-Coburg în Bucureşti . Bucureştii vechi. Horia Oprescu. [ 1936].cimec. la 11 noiembrie 1789 (Paulus Petrisch). planşa 2. cit. planşa 27. 7: Nuntă la Orşova (William Henry Bartlett. Atelierele Cartea Românească. Artă şi document. 152 http://tara-barsei.. Fig. XIX). Corbu. . Vederi - Scene Pitoreşti .. Fig. 6: Mănăstirea Mihai-Vodă la 1794 (Luigi Mayer). 1848). op.ro / www..Tipuri şi Costume -Scene Istorice (secolele XVII. XVII/. Editura Meridiane. Anda-Lucia Spânu Fig. Bucureşti. Arta documentaristă în România secolului al XIX-iea.

cimec. op.. după Adrian C. 1845). 1926. Rey. Editura Cultura Naţională. Fig. 10: Zi de târg la Bucureşti (Michel Bouquet. cit.ro / www.. planşa XXl/2. 1841 ). Horia Oprescu.ro . 8: Biserica şi hanul Sf Gheorghe-Nou din Bucureşti (Michel Bouquet. Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. cit. după Adrian-Silvan Ionescu. Reprezentări grafice ale oraşelor Fig. Fig. 1848) după George Oprescu. 9: Vederea Mitropoliei din Iaşi(J. op. XVIII şi XIX). planşa XVIII. planşa 51. 153 http://tara-barsei. Corbu.

Mesajele scrise în dreptul acestor simboluri au rolul de a întări exprimarea plastică a temei iconografice: „Ochiul vede".omul şi păcatele sale. pierde din substanţă şi este ameninţată în înseşi adevărurile sale fundamentale" . ci şi un mod prin care Dumnezeu se arată oamenilor. Ed. Dancu. Bucureşti. Pictura ţărănească pe sticlă.Oglinda omului celui din lăuntru. În aceste subregistre este înfăţişat omul lăuntric.ro / www. mâna. Văzând în icoană nu numai o imagine religioasă menită să trezească emoţii. În registrul superior. Teologia icoanei.ochiul. prin creaţiile unor iconari care vor avea un renume în epocă: Nicolae Caţavei. 3 Pe lângă icoane pe sticlă. stare la care ajunge prin asceză.cimec. apărut în Transilvania în secolul al XVIII-lea . a căror succesiune trebuie urmărită de la dreapta la stânga. Ioan Pop zugrăveşte trei elemente antropomorfe . urechea. Meridiane. Ioan Pop.ro . Icoana este structurată pe două registre: registrul superior . Bucureşti. atotprezenţa şi atotputernicia. Ibidem. În colecţia de icoane pe sticlă a muzeului nostru se păstrează o piesă pictată la 1863 de Ioan Pop cu un subiect iconografic rar . cu valoare artistică deosebită. Ioan Pop a pictat la Făgăraş. omul care realizează care este condiţia sa (căzută în păcat) şi prin căinţă acceptă pocăinţa (metanoia) şi omul împăcat cu sine însuşi şi cu Dumnezeu. iar norul care desparte lumina de fondul icoanei sugerează misterul şi taina dumnezeirii. chiar şi cele mai ascunse gânduri ale fiinţei umane. Ţara Bârsei Elena BĂJENARU OGLINDA CELUI DIN LĂUNTRU . precum atotştiinţa. Razele de lumină care izvorăsc din Ochiul lui Dumnezeu simbolizează lumina cunoştinţei divine. în care sunt integrate 1 L. „Urechea aude" şi „Mâna scrie fărădelegi le lor". Omul lăuntric este reprezentat sub fonna unei inimi deoarece. p. inima este considerată centrul cel mai adânc al omului. Meşteşugul picturii pe sticlă. sugerează trinitatea dumnezeirii şi amintesc de atribute ale divinităţii. Ed. 69. venită din nordul Transilvaniei şi stabilită în Galaţi la începutul secolului al XIX-lea.un spaţiu destinat prin excelenţă sacrului -. 154 http://tara-barsei. în tradiţia biblică şi în spiritualitatea creştină. 1994. Acestea. Dumnezeu cunoaşte toate faptele noastre. p. ce înfăţişează lumea spirituală . omul tainic al inimii în trei ipostaze: omul păcătos care se depărtează de Dumnezeu şi dă prilej păcatelor şi diavolului să sălăşluiască într-însul. la mijlocul secolului al XIX-iea. Trecerea de la registrul superior la cel inferior este realizată de Pop printr-un text care explică tema iconografică: „Această icoană este oglinda omului celui din lăuntru". J. Registrul inferior este împărţit în trei subregistre. p. 1975. Pop a mai pictat catapeteasma bisericii din Mândra la 1854 şi uşa sudică a altarului bisericii Sfânta Treime din Făgăraş. 25. Dancu. D. în plenitudinea Sa. 28. a cunoscut în 2 zona Făgăraş o dezvoltare deosebită. Uspensky. cu valoare de simbol. Savu Moga etc. ţăranii din satele Ţării Făgăraşului (şi nu numai) şi-au împodobit interioarele cu icoane pe sticlă viu colorate. Substratul acestor texte are legătură cu judecata eshatologică. Se pare că se trage din familia Popp-Moldovan. creştinii ortodocşi i-au acordat acesteia 1 importanţa cuvenită.Împărăţia lui Dumnezeu şi registrul inferior . imposibilitatea existenţelor umane de a-l cunoaşte pe Dumnezeu în fiinţa Sa. Anastasia.TEMĂ ICONOGRAFICĂ RARĂ ÎN PICTURA ŢĂRĂNEASCĂ PE STICLĂ Considerând că viaţa religioasă fără icoană „încetează.

p. Sufletul raţional lucrează potrivit firii atunci când partea sa poftitoare doreşte virtutea. p. Potrivit dogmei creştine. pentru prima dată. Ed. păcatul este definit ca o „călcare cu deplină ştiinţă şi voie liberă. Răul nu are substrat ontologic. Bunge. irascibilă şi concupiscentă (poftitoare). El vorbeşte despre existenţa a trei puteri ale sufletului: raţională. 1996. Christiana. iar în partea ei superioară ochiul şi steaua. îl fac pe om să cadă din raţionalitate în instinctivitate. al înţelepciunii şi al raţiunii umane. iar păcatul. temă iconografică toate facultăţile sufletului omenesc. lumina harului îşi pierde din strălucirea originară. 155 http://tara-barsei. Aldo. iar partea raţională se avântă spre contemplarea tăpturilor. G. Bucureşti. lsroria Bisericii Ortodoxe.. despre existenţa celor opt gânduri de răutăţi care izvorăsc din inimă şi îl duc pe om la păcat.Î[n]chipuirea din lăuntru a omului care slujeşte păcatului şi lasă vieţii diavolului într-însul". . ca sustragere de la realizarea virtuţii. Aşa cum trupul nostru se foloseşte de simţuri pentru a percepe în mod sensibil realităţile înconjurătoare.ro . pe care omul îl primeşte la botez. ca un exil. Steaua pictată în vecinătatea ochiului este lumina necreată a harului Duhului Sfânt. în mintea omului. adică de la gândurile. un Ioc al întâlnirii omului cu Dumnezeu şi de aceea nu încetează să aspire către transcendent. tot aşa şi sufletul se foloseşte de simţurile duhovniceşti ale minţii pentru a vedea şi cunoaşte raţiunile dumnezeieşti necreate care stau la baza existenţei tuturor făpturilor. adică irascibilitatea şi concupiscenţa. care au rolul de a-l apropia pe om de Dumnezeu. 1996. el este perceput ca lipsă a binelui. ca o excludere sau mai binezis ca o autoexcludere" 5. în lucrarea Trupul morţii şi al slavei. însuşire pe care o împrumută de la animalele sălbatice îndată după cădere. fiinţe spirituale.R . a cărui putere de înţelegere este întunecată de vălul patimilor (steaua este pictată în negru).0. nemaifiind percepută de către ochiul inimii. Inima este un centru al comuniunii interpersonale. pe 7 când partea iraţională. impulsuri şi senzaţii care . 375. Atunci când omul păcătuieşte.. Origene (+252) vorbeşte.denaturează adevărata cunoaştere. Ochiul reprezentat în partea superioară a inimii simbolizează ochiul minţii. p. sugestiile şi impulsurile care 6 se înfiripă în mintea noastră. Ed. Partea raţională a sufletului este specifică numai persoanelor umane. 1998.deoarece izvorăsc din firea omenească slăbită de păcatul strămoşesc" • Păcatul porneşte din inima omului. creatorul său. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al 8. p. Evagrie Ponticul (+399) preia această idee şi alcătuieşte lista celor opt duhuri ale răutăţii. au puterea de a induce. Deisis.cimec. prin gând. Ed.dacă acesta le acceptă . Acţionând cu precădere asupra părţii iraţionale a sufletului. acordând o atenţie deosebită ordinii şi clasificării. Oglinda celui din lăuntru . 128. Această încălcare poate veni din afara sau din lăuntrul omului. Textul explică: . p. Inima este astfel înţeleasă ca un spaţiu al confruntării dintre lumină şi întuneric. partea irascibilă luptă pentru dobândirea ei. a pornirilor care îl conduc pe om spre o atitudine păcătoasă. Bucureşti.ro / www. 72-74. Păcatele din lăuntrul omului sunt considerate capitale. 1'v!ânia şi terapia ei după avva Evagrie Pomicul. 17. ' lnvăţălllră de credinţă creştină ortodoxă. Omul tainic al inimii. ''7 T1111othy Ware. 31-43 ~i P Evdokimov Ortodoxia. Demonii. Omul înlocuieşte astfel „haina de lumină" a ' Referitor la acest subiect a se vedea studiul lui Oli1·er Clement. Întreaga istorie a Bisericii creştine înregistrează o continuă meditaţie creştină asupra păcatului. 1952. Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă. păcat şi virtute. Sibiu. 1995. este o caracteristică pe care omul o are în comun cu celelalte vieţuitoare. cuvânt sau faptă a voiei lui Dumnezeu. 4 În interiorul inimii sunt reprezentate cele şapte păcate capitale şi diavolul.

Elena Băjenaru harului dumnezeiesc cu „hainele de piele". De aceea. Numărul păcatelor nu este întâmplător. Ed. Deisis. 5-9. Cttlpabilitalea în occidenl (secolele X!ff-. sus. iraţională şi concupiscentă (poftitoare). Însuşi Mântuitorul a fost ispitit spre acest păcat de diavol la începutul lucrării Sale în lume. 011111/ ·-animal înd11nme=ei1.care este în întregime fondată pe păcat. mânia. iar până în 1932 a cunoscut 17 ediţii 156 http://tara-barsei. ci şi lumea laică. Papa Grigore defineşte păcatele ca fiind „capitale" pentru că fiecare din aceste şapte păcate este rădăcina şi capul de serie al altora.ro / www.0·m). care se opun virtuţilor şi celor şapte daruri ale Duhului Sfânt. tristeţea (în care este inclusă şi lenea spirituală). Deisis. scopul combaterii lor fiind mai degrabă unul social decât cel spiritual. 88 si urm. 11 Mârturisirea de credinţă ortodoxă a fost tradusă pentru prima oară în româneşte de Radu Greceam1 în 1691. Amintim aici numai pe Dante. !111rod11cere la o câlâwrie pe marginea mfem11/111 singurâtâţii noastre. Gândurile pe care aceştia încearcă să ni le insufle sunt lăcomia. Pâcatttl şi frica. lcă JL. Înşişi demonii sunt 8 percepuţi. prin prisma acestui fapt. Plictisea/a şi lerapia ei după avva Evagrie Pomicttl. în vederea rugăciunii şi a contemplaţiei. mânia. Akedia. Numărul şapte este şi simbol al plenitudinii.ro . 9 Diferenţa majoră pe care Grigore cel Mare o introduce constă în faptul că gândurile sunt înlocuite cu viciile. 1999. deoarece şi viciile. pe acelaşi nivel cu mândria. Acolo. foc. 10 Nu numai lumea ecleziastică a fost preocupată de păcat. Bunge. Sibiu. p. În reprezentarea păcatelor capitale. invidia. cifra şapte fiind un simbol al omului. " Ioan l. de dobândire a liniştii interioare. voi. apă. ' Panayotis Ne li as. a căror mânie nestăpânită tulbură armonia fiinţei umane. li. înlănţuind puterea raţională a sufletului.remarcabilă operă a Evului Mediu . Ordinea în care păcatele au fost aşezate în inima omului nu este întâmplătoare. tristeţea. dar şi al primilor oameni. iar trei e cifra sufletului. avariţia. JJ. slava deşartă şi trufia. patru este cifra trupului în componenţa căruia intră cele patru elemente primordiale ale universului: pământ. Avariţia este a doua în registrul celor şapte păcate. pricină a căderii îngerilor răi. al desăvârşirii. simbolizând cele trei puteri ale acestuia: raţională. ea prezentându-se astfel: scumpetea mândria (avariţia) irascibilitatea zavistia desfrânarea (invidia) concupiscenţa lăcomia lenea Mândria a fost aşezată în partea dreaptă. după Papa Grigore cel Mare. iconarul Ioan Pop a folosit lista elaborată de Mitropolitul Petru Movilă(+ 1646) în „Mărturisirea Ortodoxă" 11 . 1998. studiu introductiv la cartea lui G. Ea este păcatul prin care cad în special cei desăvârşiţi. literatura medievală.cimec. deoarece ea este privită ca început al păcatului. Papa Grigore cel Mare (+404) este autorul celebrei liste a celor şapte păcate capitale. ''1 Jean Delumeau. Ed. sunt tot în număr de şapte. aer. Prin intermediul Sfântului Ioan Cassian învăţătura despre cele opt gânduri ale răutăţii a fost transpusă şi în mediul religios occidental. fiind socotită o rădăcină a tuturor relelor. Cele şapte păcate sunt. 229. lăcomia şi desfrâul. asemenea unor animale. avariţia. p. preacurvia. acedia (lenea. simbol al instinctivităţii animalice. cu a sa Divina Comedia . Sibiu. următoarele: slava deşartă. plictisul).

Cine se dedă însă desfrânării păcătuieşte în însuşi trupul său" (I Cor. deoarece ea produce slăbirea tuturor puterilor omului (atât a celor trupeşti. Desfrânarea este pictată prima. fiind păcate care ţin de partea poftitoare a sufletului. într-un loc care nici pe departe nu i se cuvine. mândria. în unele clasificări. constituind un instrument important al pedagogiei morale. cil.. 1974. gravitând spre centrul ei. Animalele care simbolizează păcatele ce parazitează fiinţa umană sunt reprezentate în spaţiul din interiorul inimii. deoarece ea afectează întreaga fiinţă umană. care. episcop de Chartres. op. care. În cărţile populare. este pictat diavolul. În secolul al XII-iea. Porumbelul reprezintă Duhul Sfânt. cât şi a celor sufleteşti. trădează sentimentele de dispreţ pe care acestea le manifestă faţă de fiinţa umană (de exemplu. ca trimis al lui Dumnezeu. de dansul pe care pare să-l interpreteze. precum „Fiziologul" sau „Floarea darurilor". a fost răspândit în Apus începând cu secolul al XIV-iea. Sfântul Grigore din Nyssa (+ 354) le 1 considera sângele ce curge din rănile sufletului. 283-284. pe jumătate animal. învăluit de nor. " Ibidem. 18). Cărţile populare în literatura româneascâ. " J. înţeleasă ca trup şi suflet: „Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care îl va săvârşi omul este în afară de trup. în special.ro / www. mânia.ro . Pierre de Celle. Exprimarea plastică. şarpele. curvia. Oglinda celui din lăuntru . considera că lacrimile sunt pâinea sufletului aflat în pocăinţă. Delumeau. „ele sting focul pasiunilor. 157 http://tara-barsei. p. afectând. concupiscenţa şi irascibilitatea). Mânia şi invidia sunt socotite păcate ale bătrâneţii sau sufleteşti. lăcomia. deosebit de sugestivă. În însuşi adâncul inimii. Aici apare Îngerul bun.ţapul. 12 Acest sistem iconografic. 236 şi urm. în special în mediul rural religios. Bucureşti. acest lucru fiind sugerat de lacrimile de culoare roşie.cimec. 13 Trebuie remarcată atenţia deosebită pe care autorul o acordă detaliilor. 6. fiecare păcat are un corespondent în lumea animală: mândria - păunul. Prezenţa sa trădează bucuria mârşavă. cu circulaţie în mediul românesc. Raţiunea acestei aşezări a ultimelor patru păcate amintite poate consta şi în faptul că desfrânarea şi lăcomia apar. lenea - broasca. În partea stângă sunt aşezate mânia şi invidia. ca păcate ale tinereţii sau păcate trupeşti. Darurile sale sunt ca roua şi picăturile de ploaie care sunt absorbite de pământul însetat. Elementele pictate în exteriorul spaţiului destinat inimii sunt prezentate în antiteză cu cele legate de păcat. Omul nu-şi deschide sufletul pentru a primi în inima sa binecuvântarea dumnezeirii.leul. depăşind chiar şi limitele grotescului. Lenea este la baza inimii.şarpele. mai degrabă balaurul. sunt tratate pe larg obiceiuri ale animalelor care sunt folosite ca simboluri ale păcatelor. trufia. scumpetea . temă iconografică Desfrânarea şi lăcomia sunt reprezentate în partea dreaptă a inimii. îngâmfarea de a fi contribuit la căderea şi rătăcirea unui nou suflet. trupul său este creat pentru a fi templul Duhului Stănt. constând în a asocia animalele păcatelor. nu poate fi perceput de omul păcătos.cârtiţa. Omul este o fiinţă vizitată. zavistia. respectiv. Această atitudine este sugerată de ţopăiala. Biserica vede în lacrimi una din manifestările „pozitive şi dătătoare de viaţă" ~ ale pocăinţei. are coada veninoasă şi scuipă foc). p. Ed. Enciclopedică. 12 Nicolae Cartojan. are rolul de a sădi în inima omului gândurile bune. pe cei începători în viaţa duhovnicească. deoarece determină căderea celor care deja au dobândit o anumită experienţă duhovnicească. adică de sufletul doritor de Dumnezeu.porcul. care îşi au originea în partea irascibilă a sufletului. În icoana pictată de Pop.

Scopul ascezei este dumnezeirea. dar şi al schimbării. Sfinţenia este o calitate prin excelenţă a lui Dumnezeu.. lacrimile Duhului Sfânt invadează inima omului. poartă în mâna stângă o sabie. adică o schimbare a modului şi a atitudinii noastre de a percepe lucrurile şi persoanele din jurul nostru. însoţesc vorbele bune. adică dobândirea sfinţeniei şi a asemănării noastre cu Dumnezeu.ro . ea reprezintă moartea omului vechi şi schimbarea firii umane care.ro / www. se înnoieşte. al purificării). Elena Băjenaru sufocă viciile. Ea reprezintă o înnoire a omului. Ea ne aduce aminte de scara lui Iacov. Îngerul bun care insuflă. ca o „schimbare a minţii". Pop a pictat sugestiv acest lucru. Scara din partea stângă reprezintă asceza omului care tinde către Dumnezeu. Mesajul Îngerului de pe rotulus-ul ce-l poartă în mână este: „Cel ce va răbda până la capăt se va mântui". Sugestiv. al dreptăţii lui Dumnezeu. care primeşte suflarea de viaţă a Duhului Sfânt. Luna este simbolul morţii. Păcatele sunt înlăturate din inima omului prin aducerea-aminte a patimilor şi a morţii lui Hristos. catalizând puterile sufletului până atunci amorţite de păcat (culoarea albă a lacrimilor-simbol al curăţirii. Pictarea acestor elemente în afara inimii are rolul de a scoate în evidenţă libertatea omului. atrag îndurarea şi bunăvoinţa lui Dumnezeu". În cel de-al treilea subregistru este pictată . Acceptarea lui Hristos în fiinţa noastră. îşi uneşte mintea cu inima. o revigorare a puterilor sale de cunoaştere.Î[n]chipuirea cea din lăuntru a ascezii omului care prin a[ . roua. precum şi îndemnul de a ne cerceta gândurile noastre pentru a nu da nici un prilej păcatului să sălăşluiască în inima noastră..Î[n]chipuirea cea din lăuntru a păcătosului care se căieşte şi începe a se depărta de păcate". liberul arbitru. Omul răspunde chemării tainice a lui Dumnezeu şi îşi deschide inima sa. gândurile bune.. ]s ascultare de Dumnezeu sau împăcat în inimi ca altă numire fără numai pre Iisus cel Răstignit". şterg păcatele. implicit. Stâlpul din partea dreaptă poate fi considerat un simbol al Templului din Ierusalim. iar acest lucm se întâmplă când este dobândită smerenia. Pocăinţa este văzută ca o „metanoia". lanţurile. prin pocăinţă.. care simbolizează ridicarea firii umane la Dumnezeu. când omul. Învierea lui Hristos nu este altceva decât arvuna învierii noastre. care este sintetizată şi cuprinsă în cele IO porunci. starea de veghe pe care trebuie să o dobândească cel care practică asceza. moartea în perspectiva Învierii.cimec. presupune acceptarea patimilor şi a morţii Sale. Cocoşul reprezintă trezvia. iar omul nu o poate dobândi decât prin participarea la sfinţenia divină. În cel de-al doilea subregistru este reprezentată . Acest subregistru poate fi socotit o icoană a Cincizecimii Duhului Sfânt în inima omului. după ce primii oameni au fost alungaţi din paradis. iar în cea dreaptă luna. lipsa oricărei constrângeri din partea lui Dumnezeu. De aceea. Dar omul suferă patimile şi. după chipul Căruia am fost creaţi. Începutul pocăinţei îl reprezintă conştientizarea greşelii. în care era propovăduită legea mozaică a Vechiului Testament. Asemeni limbilor de foc care s-au pogorât peste apostoli la Cincizecime. animalele şi diavolul părăsesc inima omului. care sunt trezite din amorţeala păcatului de către harul lui Dumnezeu. înmoaie inima. prin acceptarea lui Dumnezeu în inima sa. încât ochiul raţiunii şi al conştiinţei să vadă răul care există înlăuntrul său. în mintea omului. Sabia este un simbol al judecăţii. în icoana celor şapte păcate le corespund elemente ce amintesc de patimile lui Hristos: cămaşa. în inima noastră. palma. 158 http://tara-barsei. coborât în adâncurile fiinţei sale. Ea aminteşte de sabia de foc pe care o purta Îngerul care păzea intrarea în Eden.

El este însoţit de o traducere în limba germană. avem de a face cu o alee publică. p„ Consilier şi Cavaler al Ordinului Sfântului Vladimir. Se ştie că. 15 august [I ]815.J. care atestă prezenţa beiului Manuc la Braşov şi existenţa relaţiilor sale cu negustorii braşoveni. dane I 'ambre pendant man sejur ici plusieurs Jais m 'a rejouis. pe care Manuc bey o 1 face „Magistratului oraşului Liber şi Regal Cronstadt". en vendrant. pentru ridicarea cu această sumă a două pavilioane sau chioşcuri în stil oriental de o parte şi de alta a fântânii. 2 „Domnilor. Mai observăm menţionarea unei fântâni şi a publicului care frecventează această alee. Braşov. qu 'an erige avec celte some azcc dezcc cotcs de la fontaine deux pavillons ou kiosk dans le style orientale. OOO. Manuk bey m. olograf. Documentul.cimec. la acea dată. pentru că este un document inedit. a cărei umbră binefăcătoare ne îndreptăţeşte să considerăm că pe ea fuseseră plantaţi pomi.N. Fond Primăria oraşului Braşov. pentru a înfrumuseţa aleea publică a acestui oraş. a cărei umbră m-a bucurat de mai multe ori în timpul sejurului meu aici. combienje Ies estime j 'offre 1. servitorul dumneavoastră prea supus. jude al Companiei greceşti.ro . în vânzare. je vous prie dane Messieurs de vouloir accepter celte some des ma ins de Monsieur le Juge de la Compagnie greque Czervonvodali et d 'etre assurer. Vladimir Cronstadt de le /Seme d'Aout 815 Dupăcum rezultă din acest înscris. cu toata stima. În primul rând. şi pentru a da locuitorilor acestui oraş o dovadă a măsurii stimei mele. 2409 213/81 S fila 49. Braşov. que jene cesseraijamais avec tout I 'estime Votre Serviteur tres obeissant Manuk bey m. cu filigranul „Cronstadt 1815".ro / www. Textul scrisorii este unnătorul: Messieurs2 Pour embellir I 'alee publique de celte viile. afin que le public dans le tems de pluye ou d 'une extreme chaleur s y puisse refug ier. singura fântână din Braşov amplasată pe un loc de plimbare era fântâna arteziană de pe Promenada de D.172a. Conseiller & Chevalier de I 'Ordre du S. Considerăm că nu este lipsit de interes să prezentăm această scrisoare. pentru că documentul reflectă întâlnirea a două tipuri de mentalitate: cea orientală şi cea occidentală. pentru ca publicul să se poată refugia aici pe timp de ploaie sau de căldură extremă: vă rog deci domnilor să binevoiţi a accepta această sumă din mâinile domnului Czervonvodali.A. pe hârtie verge. Nu în ultimul rând. este datat 15 august 1815 şi este scris în limba franceză. mapa 92/nr. pentru că donaţia sa a contribuit la preocupările pe care le aveau braşovenii pentru înfrumuseţarea oraşului la începutul secolului al XIX-iea.florins en pap ier. Colecţia de acte cumulate. În al doilea rând. Este vorba de o ofertă în bani. et pour doner aux habitants de celte viile une marque.„ 159 http://tara-barsei. Ţara Bârsei Anca-Maria ZAMFIR O DONAŢIE A LUI MANUC BEY PENTRU LOISIRUL BRAŞOVEAN Documentul pe care îl aducem în discuţie a fost descoperit de noi în cursul unor cercetări la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Braşov. ofer IOOO de florini în hârtie. din mai multe motive. şi de a fi siguri că nu voi înceta niciodată să fiu. p.

de dorinţa de a participa la parada vestimentară şi de plăcerea de a privi şi de a fi privit. Din calculul prezentat de Wenzel. un chioşc rotund din lemn. 160 http://tara-barsei.cu bazin rotund de piatră. astfel că. a reieşit că acest chioşc a costat 2496 florini şi 36 creiţari. numită adesea numai „Aleea" sau „Marea Promenadă". săraci şi bogaţi. La început. Această nouă alee. încât. astfel că suma care fusese dăruită de Manuc nu a fost suficientă. de sus şi de jos. a solicitat amplasarea a două santinele permanente. Loisirul braşovean va plăti şi el acest tribut. mărginită înspre glacis cu un gard de scânduri. din banii donaţi de Manuc s-a ridicat. care nu erau apărate de forme de reliefadecvate. favorizat de creşterea timpului liber. au fost amplasate bănci simple de lemn. între Poarta Străzii Porţii. maghiari şi evrei „„ localnici şi străini. fiind aşezat pe 1 · Eduard Gusbeth. s-a dovedit curând prea îngustă. saşi şi români. chioşcul a fost mutat lângă fântâna arteziană. de-a lungul şi în exteriorul zidurilor de pe laturile de sud-vest şi de nord-est. „ Încă de la înfiinţare. care se afla în exteriorul zidurilor de pe latura nordică a Cetăţii Braşovului. în anul 1806. când Manuc se bucura de binefacerile ei.4„ . Rezultă de aici că Manuc se referă la această alee publică în oferta sa. la propunerea lui Wenzel -. Aici domnea o forfotă internaţională: civili şi militari. p. care se va accentua pe parcursul celui din urmă: ritualul plimbării. toţi se plimbau pe acolo unii pe lângă alţii în cea mai frumoasă înţelegere .ro . aflată la capătul de nord al Străzii Porţii (astăzi Strada Republicii) şi Poarta Străzii Mănăstirii. p. ' Ibidem. care era alimentată cu apă din pârâiaşul Promenadei de Sus (de sub Tâmpa). prin amenajarea mai multor promenade în afara zidurilor oraşului. în anul 1818. zona din exteriorul zidurilor. pentru lucrările de pământ fiind folosiţi deţinuţi.ro / www. a devenit loc de plimbare pentru locuitorii oraşului. aflată la capătul de nord al Străzii Mănăstirii (astăzi Strada Mureşenilor). 1891. Deoarece latura de nord-est a Cetăţii era însorită pe durata întregii zile. înspre glacis. Das Sanitătswessen in Kronstadt im Jahre 1890.) de-a lungul zidului oraşului. de data aceasta acacii. Promenada avea în 3 mijloc o fântână arteziană . cu stâlpi de stejar. 26-27. 26. de o nouă modalitate de petrecere a timpului în lumea burgheză de la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi începutul secolului al XIX-iea. inspectorul silvic Wenzel a venit cu propunerea lărgirii ei prin plantarea unui al treilea rând de pomi. lângă Holzgraben. lângă Poarta Mănăstirii (Klosterthor). Totodată. De-a lungul aleii. care a oferit pentru aceasta şi primii tei. În anul 1805 s-au plantat primele două rânduri de tei (299 buc. Kronstadt.• Pe alee. pentru prevenirea stricăciunilor în interiorul acestei amenajări. Aceasta a fost amenajată de-a lungul zidului de nord-est al Cetăţii Braşovului. amenajată în anul 1812. În anul 1838. a primit un aspect interior şi exterior nou. conducerea oraşului a avut atât de puţină încredere în comportarea populaţiei. dintre care ne interesează acum Promenada de Jos. aproximativ pe traseul actualului Bulevard al Eroilor. Apariţia aleilor publice ca locuri de plimbare în cadrul urbanismului european a fost stimulată. în anul 1816. diferenţa de bani fiind acoperită prin colectă voluntară şi din „Fondul Promenadei". existenţa unui şanţ cu apă şi a unui val de pământ. Propunerea pentru amenajarea aici a Promenadei datează din anul 1804 şi a venit din partea lui Jakob Resnovan. Buchdruckerei von Adolf Albrecht. Sistemul defensiv al vechii cetăţi a Braşovului implica odinioară. o dată cu înălţarea cafenelei promenadei. promenada a fost locul cel mai iubit şi mai căutat de plimbare al braşovenilor. Anca-Maria Zamfir Jos. foarte probabil pe valul de pământ. În anul 1815.cimec. pe lângă motivaţii de ordin estetic.

în anul 1838. p. gustul pentru grădini s-a răspândit în Europa medievală. i s-a schimbat şi destinaţia.. inovând în acelaşi timp şi aspectul acesteia prin crearea de grădini deschise. prin intermediul civilizaţiei greco-latine. 10 Tbidem. plantarea de flori şi pomi. care au implicat mari eforturi financiare.ro . deoarece paradisul a fost imaginat mai întâi în ţările unde apa era o raritate şi peisajul aproape deşertic. 75.ă existenţa vegetaţiei şi a fântânii. Grădina desfătărilor. tradiţia «paradisurilor persane». În anul 1859. încărcată de flori şi pomi. Bucureşti. s-a luat decizia de a fi lichidat. "6 Prin intermediul musulmanilor şi al cruciaţilor.. grădina 7 deschisă va cuceri urbanismul european al secolelor următoare. musulmanii. iar comunitatea braşoveană a continuat pe tot parcursul secolului al XIX-iea amenajarea promenadei. care va deveni o temă clasică a iconografiei şi a literaturii. el devenind pavilion de muzică menit să adăpostească orchestra oraşului. în virtutea visului suprem al locuitori/or deşertului. Renaşterea va asocia grădina cu delectarea.cimec. canale şi fântâni arteziene. grupaţi câte patru la fiecare colţ. O dona\ie a lui Manuc Bey pentru loisirul braşovean şaisprezece stâlpi. Ed. Asociată în continuare paradisului terestru. chioşcuri de muzică. acest chioşc a putrezit în final şi. cuprinzând fântâni şi pomi încărcaţi defructe şi unde se aude muzica instrumente/or şi cântecul melodios al fetelor pe care le adăposteşte. de dulciuri şi de răcoritoare. după mutarea sa. care a fost vopsit cu vopsea de ulei. traducere Horaţiu Pepine. Originea parcului şi a promenadei din urbanismul european se află într-un concept venit din Orient. 112. Humanitas. şi anume: grădina ca imagine a paradisului terestru. Pe de altă parte. spre sfârşitul secolului al XVIII-iea şi în secolul următor. Cu toate căi s-a acordat toată grija. concretizându-se. bănci. 1997. la 17 mai 1876. amplasarea de fântâni arteziene. promovând ideea de grădină a desfătărilor („hortus deliciarum").ro / www. la 18 martie 1878. probabil deoarece primul chioşc a necesitat de-a lungul existenţei sale cheltuieli destul de mari. simboliza puritatea credinţei. având în mijloc o fântână care. De altfel. p. a raportat că acesta a fost demolat. Ibidem. S-a dovedit că nici primul nu era neapărat necesar în acest scop deoarece. au imaginat tărâmul de dincolo ca pe o livadă .. Acestea închideau în incintele lor toate speciile de animale . Sfârşitul Evului Mediu va promova ideea grădinii izolate a iubirii. grădina devine astfel un spaţiu teatral şi cadrul unor fastuoase ceremonii. „ Orientul apropiat a fost acela care a aşezat primul grădina în centrul însuşi al visărilor paradisiace şi abia apoi occidentul. inginerul oraşului. declanşând. Ea va implica o modelare artificială a naturii prin trasarea de alei. prin apa sa curată. 5 Grădinile şi palatele Islamului au recuperat. Al doilea dintre chioşcurile de refugiu pe care le dorise Manuc nu a fost făcut niciodată.. chioşcului i s-a făcut un acoperiş cu şindrilă. O istorie a Paradisului. Jean Delumeau. ample lucrări de remodelare urbană. al etalării de sine. care implică spaţiul verde remodelat de arhitect şi exploatarea efectelor acvatice prin cascade. Peter Bartesch. în tradiţia Coranului. în parcuri publice şi promenade destinate ceremoniei şi deliciului plimbării. 161 http://tara-barsei. se pare că nici nu s-a simţit nevoia unui al doilea chioşc de refugiu. în acelaşi timp. „crângul tinereţii". care implic. dând naştere grădinii închise („hortus conclusus") ca imagine a paradisului terestru.

ci să se arate. mai practică. grădina implică o orientare spre interior. Anca-Maria Zamfir Promenada braşoveană va fi amenajată după un tipar occidental. Ea îl va folosi nu pentru desfătarea reveriei. care va cânta aici duminica. este însuşi nucleul ei. îi dă o utilitate concretă. iubire. În ea. mişcării. chioşcurile destinate refugiului pe care Manuc le doreşte cu foarte bune intenţii - elemente specifice mentalităţii orientale . Promenada. centrul Paradisului. poezie.ro / www. implică orientarea spre exterior. ci pentru aceea de a fi admiraţi. în care loisirul constă mai mult decât în plăcerea plimbării în contactul cu ceilalţi. Mentalitatea germană. dar şi simbolică. Promenada este un loc public în care lumea vine nu să se ascundă. care a adaptat influenţele orientale la propria mentalitate. mai puţin aplecată spre contemplare. în sunetul muzicii orchestrei oraşului. Ea este închisă între zidurile locuinţei şi este destinată deliciului în intimitate. Loisirul contemplativ al Orientului este înlocuit în Occident de loisirul activ.cimec. 162 http://tara-barsei. construcţie utilitară. el este o sursă a deliciilor exterioare. indispensabil loc de refugiu pentru reverie. Din acest motiv se şi schimbă destinaţia chioşcului. este un cadru frumos. Fântâna.nu îşi găsesc utilitatea în mentalitatea occidentală a braşovenilor. În lumea orientală. concretizat în dorinţa de a vedea şi de a fi văzut. variantă a acesteia. În acest context.ro . Chioşcul nu este perceput ca loc de refugiu şi încântări interioare. chioşcul este un element esenţial. etalării propriei persoane. revendicată din ce în ce mai mult de urbanismul european al secolelor al XVIII-iea şi al XIX-iea ca serviciu public destinat folosinţei întregii comunităţi. Grădina occidentală. destinat trecerii.

a înlocuit. dată înscrisă pe frumosul pristol sculptat în piatră. în care declară că slujeşte la biserica din Turcheş de 50 de ani. 77. decorat cu protile şi motive florale. sculptat în lemn şi ulterior aurit. 3 Lăcaşul de cult a fost pictat în interior şi exterior în a doua jumătate a secolului al XVIII-iea. turn de intrare şi clădirea vechii şcoli româneşti. unită cu cea a locuitorilor din Săcele şi alte sate din Ţara Bârsei. 1 Ibidem. Pridvorul este acoperit cu calote plate pe pandantivi. după Şchei.cimec. Nava are o boltă semicilindrică cu penetraţii. continuată până la absida altarului. din Braşov. Complexul de construcţii din Turcheş. În interior. Biserica veche a fost atestată documentar într-o cerere din 1793 a preotului Constantin Star. Filiala Deva. Traveea încadrată de absidele laterale este subliniată prin două perechi de arce-dublouri. 163 http://tara-barsei. 2 Biserica ce poartă hramul „Adom1irea Maicii Domnului" prezintă. ample compoziţii cu multe personaje de o deosebită expresivitate. ansamblul rural se remarcă prin scene de proporţii mari. executate în anul 1786 de zugravul Constantin Boghină. p. Săcelenii au menţionat în permanenţă legăturile cu românii de peste munţi. în locul bisericii de lemn din 1650. BRAŞOV) În urma unui studiu efectuat în Arhivele Naţionale. Iconostasul. Înainte de a prezenta cele două scrisori ale celor doi preoţi. Pe latura de sud a bisericii se înalţă o cruce ridicată în 1799 de acest preot. legături care s-au reflectat cu pregnanţă în cultura lor materială şi spirituală. zid de împrejmuire. facem o scurtă prezentare a bisericii din Turcheş. lll. am descoperit corespondenţa între părintele Protopop Virgil Pop al parohiei greco-catolice Hunedoara şi părintele paroh Danii I Purcăroi de la Oficiul Parohial Ortodox din Turcheş referitoare la restaurarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului". a făcut din această zonă singurul ţinut în care unirea cu Roma nu a putut pătrunde.ro / www. având pe faţada de vest un pridvor cu arcade cu turn-clopotniţă. biserica de lemn. 75-76. Ţara Bârsei Doina IONESCU DESPRE REST AURAREA BISERICII-MONUMENT ISTORIC „ADORMIREA MAICII DOMNULUI" DIN TURCHEŞ (JUD. Turcheşul şi Baciu ocupau primele locuri între cele 24 de localităţi transilvănene înscrise în registru ca participante la comerţul braşovean din acel an. format din biserică. Ibidem. 4 din anul 1940. un plan treflat. în „Magazin Istoric·'. în dosarul nr. p. dominat de zvelte turnuri ale bisericilor româneşti situate în cartierele Cematu.ro . În 1542. Turtheş şi Satulung. fapt care a constituit una din dovezile de întărire economică atinsă de aşezările săcelene în acea etapă. În ultimul sfert al veacului al XVIII-iea şi în primul sfert al celui următor vechile biserici de lemn din Săcele au fost înlocuite cu clădiri din cărămidă. iar în centru se ridică o turlă. păstrarea ortodoxiei lărgind cadrul luptei naţionale şi întărind unul din firele care uneau poporul român din cele trei ţări. Baciu. Lupta braşovenilor. din punctul de vedere arhitectural. deasupra flancat de două timpane uşor decroşate. p. 75-93. în Fondul Parohiei Greco-Catolice Hunedoara. hirotonit în 1755 în Ţara Românească. 1 În Turcheş. în 1783. Bisericile româneşti din Săcele. 1969. Se presupune că pictura murală aparţine aceluiaşi ' Ioana Cristache-Panait. Într-un piesaj pitoresc subcarpatin se situează oraşul Săcele. lucru menţionat în textul de pe cruce. păstrează o suită de medalioane frumos pictate şi cele patru icoane împărăteşti. în stil baroc. vechea biserică din lemn de la 1650 a fost înlocuită în 1783 cu o construcţie din zidărie de cărămidă.

Voicu Niţescu. printre alţii: dl. la care au contribuit financiar şi Rezidenţa Regală. Nicolae din Hunedoara.ro . care a făcut o reparaţie a tâmplei. respectiv. în special în Transilvania. la 8 februarie 1940. şi Moise Popa. presa vremii. După alte şase decenii. în 1939. pictura din interior a fost acoperită cu un strat de var. O dată cu restaurarea picturii s-au făcut şi alte reparaţii. în 1877. Ştefan Comănescu. asistat de preoţii Tancu Bărbat. Ibidem. fost ministru. la care au luat parte oficialităţile locale şi parohienii.Uni\'ersuJ··. punându-i totodată o serie de întrebări ce-l interesau în legătură cu suprafaţa de pictură restaurată. iar prin valoarea picturii. părintelui Danii! Purcăroi de Ia Oficiul Parohial Ortodox Român din Turcheş. În ziua de 26 decembrie 1939 s-a făcut sfinţirea bisericii. Nicolae Bunescu. cunoscut cu activitate bogată. au fost nevoiţi a o vopsi în alb. au contribuit prin mijloace proprii Ia strângerea sumei necesare pentru restaurarea picturii. p. Comitetul parohial şi preotul Pascu au adunat fondurile necesare pentru a scoate la lumină vechea pictură. în .". biserica era zugrăvită „şi înăuntru şi în afară". judeţul Braşov".cimec. au luat cuvântul domnii Voicu Niţescu. dr. părintele Purcăroi şi Nicolae Bunescu despre „săvârşirea acestei frumoase fapte" 6 . primăria şi o parte din credincioşii parohiei. deputat. 78. fraţii Bucur şi Nicolae Bunescu. comercianţi. cerându-i unele lămuriri asupra demersurilor ce trebuie făcute pentru restaurarea picturii. În articol se consemnează că biserica din Turcheş a fost zidită şi pictată între anii 1781 şi 1783. Renovarea picturii şi sfinţirea bisericii din comuna Turc/1eş. face parte dintre monumentele istorice. Victor Marin. Au participat. va scrie în numărul I din I ianuarie 1940 un articol intitulat „Renovarea picturii şi sfinţirea bisericii din comuna Turcheş. care era în căutarea unui bun restaurator pentru restaurarea picturii bisericii Sf. 164 http://tara-barsei. subprefect. 4 Despre restaurarea acestei picturi. S-a apelat la talentul pictorului Ton Mihail de la Comisia Monumentelor Istorice. ori doară D-voastră l'aţi angajat cu aprobarea ulterioară a Comisiunii? Câtă vreme a lucrat şi pe cât onorar? Care este adresa pictorului Mihail? Sunteţi mulţumiţi deplin de fel iul cum a executat lucrarea? Fiind şi noi în căutarea unui pictor expert cu deosebire că la noi pictura nu a fost văruită ca Ia Dvs. fumul de la lumânări şi candele acoperind această frumoasă frescă.s. paroh al Epitropiei greco-catolice din Hunedoara. însă nu au reuşit să adune suma.. Acest articol a fost citit Ia acea vreme de părintele Protopop Virgil Pop. vechii înaintaşi. ' Ibidem. la 1786.judeţttl Braşov. I/ I ianuarie 1940. După slujba făcută de părintele Protopop Nicolae Stinghie. Această pictură a fost descoperită întâmplător de pictorul Paul Popescu Molda. remarcându-se cu precădere ca pictor de icoane şi iconostase. Bârsan şi Purcăroi. care a realizat restaurarea picturii „astfel că vechea pictură în toată frumuseţea ei istorică a văzut iarăşi lumina zilei'. Un document de la sfârşitul secolului al XVIII-iea menţionează că. mărimea bisericii şi o serie de date despre pictor. După nouă decenii. originari din comuna Turcheş.ro / www. Cu timpul însă. din lipsă de fonduri. stratul de var a fost înlăturat şi pictura restaurată prin grija Comisiei Monumentelor Tstorice. ziarul „Universul". Menţionămun fragment din scrisoare: „Pictorul Ton Mihail a fost trimis oficial de Comisiunea Monumentelor Istorice. Doina Ionescu talentat pictor braşovean. În 1939. În urma acestui articol părintele scrie. nr.

.-.._ .... ~ 4. ·..•.z..l.. L . .... "'""'1. mulţumind anticipat..f r.........":/!.... ..._-r·.. fiind foarte migăloasă..---~---.. menţionând că biserica are în interior cam 700 m 2 .. .....L~i.. .• ~ Y---1._..f-...... :• lămuririle cerute....... -~·-::·c.. Semnează: Virgil Pop.. _ .--.. iar restaurarea picturii va fi mai uşor de realizat având în vedere faptul că „pictura este numai afumată".... ___ .'. . ~ :1: r·-t-.t.<-) J.__...-.._~„~ ....("~:.f. .l...r--....f-.. _ .r:::... ... Comisiunea a trimis pe pictorul Mihail specialist în astfel de lucrări şi am avut norocul de a angaja personal pe pictor să scoată la iveală pictura şi s'o cureţe pentru suma de 250.. ~. existente la Arhivele Naţionale Filiala Deva. _.. Noi înainte cu doi ani am cerut Comisiunii Monumentelor Istorice din Bucureşti să ne trimită un expert pentru întocmirea devizului de restaurare a lucrărilor... . .....„ -~ .-~ „:-.„--...... .. păstrând „discreţia cuvenită". . ·...t~ ~. ..._ <... ....('c„""'./'. -... .....•. dar în decursul timpului a fost spoită cu var „peste întreaga pictură de la strane de jos.:..i.. Comisiunea Monumentelor Istorice Bucureşti (Ministerul Cultelor şi Artelor) sau la locuinţă: Strada Ştirbei Vodă 65. părintele Protopop Virgil Pop va face toate demersurile în vederea obţinerii aprobărilor necesare pentru începerea lucrărilor de restaurare a picturii păstrate în biserica Sf..ro ..:-..1_„-~.. c:r.. . Documentele.._. Bucureşti..__.·t.. părintele Danii! Purcăroi răspunde scrisorii şi întrebărilor puse de părintele Protopop Virgil Pop... ~.c...... pe 13 martie 1940....._----.• ... să i se dea S---........l? 4'.-.ro / www.... ..._-s.·~... prezintă toate intervenţiile făcute de vrednicul părinte Protopop încă din anul 1934 pentru obţinerea de fonduri._.c.. • ...-.. iar noi l'am rugat să ne execute d-sa lucrarea.. • l ----.--l-'.. --'"=h-._. .cimec../(. În baza acestor informaţii primite..... Lucrarea a durat şase luni.:--!..~:-.............<.... : ..6-....._.. ...·-<Z~··._... Preotul paroh încheie scrisoarea menţionând că pictorul Mihail va veni cu siguranţă la faţa locului.. _ţ..·~""~ .1:..---. ..... . La scurtă vreme... --i-·'-~.4 ...-'..t.. paroh protopop "T"'o·. f"._._ roman-unit. În ceeace priveşte execuţia suntem foarte mulţumiţi.·. ~-.r._' ....-.-~.... Biserica Sfinţiei Voastre fiind atât de veche trebuie să fie declarată monument istoric şi'n acest caz trebuie să Vă adresaţi Comisiunii Monumentelor Istorice care singură are dreptul a executa astfel de lucrări şi a designa pictorul". ca./.-·..__.::../.-.l.. _____-:. ~ ._A~ ţ... Despre restaurarea bisericii-monument istoric Scrisoarea se încheie cu rugămintea c.. .. ·_z:...._...-„..:.._ ...... „· -~...ţ .....:(.. . aprobări şi 165 http://tara-barsei..... întreaga boltă şi turla....(..._.:-~. ~ c..4--..L -~/6jJ'~.--·'--'----~·.-~....1.-.• ..._ ...__)'-.... ..:...) 'f... Comisiunea l'a trimis oficial numai să ne întocmească devizul pentru a nu fi speculaţi de alţi pictori._„r··...__.~.:A::r...d.V../.. ..... ~-f·.. . Hunedoara la 8 februarie 1940.--·:.._z"'-. •.( „.„ ..:__.... ........_ . ..f_.. Nicolae din Hunedoara.. cc.L.. ..._. -:J-....-...·. fiind în întregime pictată. „~-~.... Adresa pictorului Mihail este: Ion Mihail pictor.~-~-.•• "":>_.....?: .... pereţi laterali... . ·.000.

166 http://tara-barsei.ro / www. pentru a putea repara biserica atât la exterior. realizate de talentaţi şi valoroşi pictori români. Doina Ionescu devize. peregrini prin ţinuturile hunedorene începând cu ultimul sfert de secol XV şi continuate în secolul al XVII-iea şi prima jumătate a veacului al XVIII-iea.ro . cât şi în interior. conştient fiind de calitatea excepţională a ansamblului mural şi a icoanelor adăpostite aici.cimec.

cum ar fi Conradus. îndeosebi în marile ei oraşe.. Meşteşugul zidăriei şi al pietrăritului are vechi tradiţii pe întreg teritoriul ţării şi mai ales în Transilvania.în perspectiva istoriei .al cărei prim volum a apărut în anul 1885. când se construiesc marile catedrale în stil gotic. La Braşov. cuprinde documente de 167 http://tara-barsei. în ziua de 15 martie a anului 1570. a cărui utilitate socială . care. unde. „Documente privind istoria oraşului Braşov". în anul 1999. în Ţara Românească şi Moldova. primele statute cunoscute fiind cele din Cluj ( 1525) şi Mediaş ( 1539). dar despre care nu se cunoaşte vreo ştire. Această uriaşă campanie de construcţii presupune existenţa unui puternic şi bine calificat corp de zidari. Acest ultim volum -ediţia este bilingvă-. să recunoaştem. reamintim că breasla zidarilor îşi primeşte statutul în anul 1570. aproape sigur. ei trebuie să fi avut o organizare mai veche. deşi. al IX-iea. " Dincolo de gluma pe care ne-am permis-o prin titlul dat acestor rânduri. instanţa supremă a urbei. bine cunoscută în lumea specialiştilor . Numărul mare de meseriaşi şi concurenţa pe care şi-o tăceau a determinat organizarea lor în bresle. O înflorire a acestei meserii se cunoaşte începând din secolul al XV-iea. iar vechile biserici se fortifică şi ele şi se construiesc cetăţi şi castele. atunci.facă drept lucrare de meşter o boltă cilindrică în cadrul unei lucrări de zidărie. pârcălabul cetăţii Bran. el (calfa) trebuie să plătească drept amendă ?florini.nu poate fi ignorată. Mai amintim că zidarii ardeleni erau solicitaţi şi lucrau la ridicarea de biserici şi mănăstiri dincolo de munţi. iar cel de faţă.„Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt'' . şi castelul de la Hunedoara. când oraşele se înconjoară cu ziduri de cetate. aşa cum a fost el aprobat. de către consiliul orăşenesc. textul citat îndeamnă la reflecţii din cele serioase cu privire la poziţia socială a zidarilor braşoveni din secolul al XVI-iea şi la viaţa cotidiană din aceeaşi epocă. fonnat dintr-un jude. formau Magistratul Oraşului.Castelul de la Hunedoara. toţi laolaltă. Dacă meşterii îl vor găsi o lipsă. La intrarea în breaslă să dea breslei 4_florini şi 4funţi de ceară cât şi un ospăţ pentru meşteri şi prin aceasta să obţină şi să aibă toate drepturile de breaslă şi privilegiile ei . pietrarul din Braşov.cimec. Ideea cuprinsă în propoziţiunea din titlu aparţine secolului al XVI-iea şi se regăseşte în textul Statutului breslei zidarilor din Braşov. Mulţi din meşterii zidari-pietrari s-au tăcut cunoscuţi prin operele ridicate.ro / www. Gernot Nussbăcher şi a doamnei Elisabeta Marin. Articolul 3 din Statutul breslei zidarilor braşoveni are următorul text: „ Dacă o calfă care a învăţat aici sau în Ţara Bârsei vrea să se căsătorească. Tara Bârsei Oliver VELESCU „EXECUT BOLTĂ CILINDRICĂ ÎN VEDEREA CĂSĂTORIEI" Titlul de mai sus nu este cuprinsul vreunui anunţ matrimonial din ziarele noastre.ro . sub îngrijirea eruditului arhivist dl. despre care se presupune că a construit. se pot citi uneori cele mai năstruşnice cereri în căsătorie. între altele. * * * Statutul breslei zidarilor pe care l-am amintit a fost recent publicat într-o foarte prestigioasă colecţie de documente istorice. mai întâi să. senatorii bătrâni şi toţi ceilalţi senatori ai Braşovului. între care amintim capodopera secolului..

scria. iar pretextele „oficiale'· pentru libaţiuni sunt numeroase în statutele fiecărei bresle. Banchetele desfăşurate cu asemenea ocazii erau adevărate pretexte de etalare socială. care fusese ridicată la rangul de instituţie socială prin condiţiile care au fost impuse în vederea realizării ei. ele fiind condiţionate social. Această interferenţă între formarea unui cuplu şi recunoaşterea deprinderii unei meserii a avut în oraşele medievale consecinţe din cele mai diverse. din epoca în care breslele şi-au încheiat ciclul lor istoric. Breslele. iar depăşirea statutului de calfă depindea de însuşirea meseriei după un număr de ani de lucru. ci să se căsătorească sau să lucre=e pentru 1111 meşter al meşteş11g11/11i ". a cărui cunoaştere face posibilă înţelegerea multor fapte şi evenimente din istoria oraşului şi a Transilvaniei. persistă imaginea unui cadru auster al vieţii cotidiene într-un oraş medieval impus de disciplina de breaslă. reguli privitoare la vânzarea produselor şi măsuri pentru îndepărtarea concurenţei. fiii şi fiicele lui. să fi străbătut o ierarhie precisă de la ucenicie la calfă. La acestea se adăugau manifestările colective prilejuite de calendarul religios. aprobat de Magistratul Braşovului şi Seniorii Ţării Bârsei în luna octombrie a anului 1545. mai grav. Dar în aceleaşi statute sunt fixate şi reguli privitoare la mesele care se organizau. au impus un anumit standard de viaţă . să nu-l practice şi să nu-I.fi meşteşugu/. dezvăluie o fascinantă lumină asupra vieţii cotidiene în Braşovul medieval. încă de la începutul secolului al XIX-iea. Mai trebuie amintit că nucleul social îl constituia atelierul şi casa meşterului. în veacul al XIX-iea.„Mittelstandpolitik" -. Conţinutul statutelor de breaslă nu confirmă însă acest tablou al vieţii severe împărţite între ore de muncă. breslele fixează programul de lucru. şi pe care istoria nu le înregistrează. Dar „o comunitate bazată pe interese comune şi de frăţietate . 168 http://tara-barsei. Dacă o fată era „bună de măritat" la 15 ani. Oricare ar. Este adevărat. cele ale diferitelor confrerii etc. Faptul este dovedit prin „ Regulamentul pentru ca(fele necăsătorite". Pentru cele ce interesează aici. Breslele formau în fapt o comunitate a valorilor şi a modelelor de comportament. cu concursul „Societăţii de studii transilvane" din Heidelberg. familie şi biserică. şi.folosească.motor al istoriei" (volumul fusese pregătit pentru tipar încă din 1981 ). Băutura presupune de la sine buna dispoziţie. iar pentru a se căsători era obligatorie obţinerea calificării de meşter. * * * De multă vreme. Ucenicia începea la vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani. Oliver Velescu breaslă din anii 1420-1580 (cartea a apărut la editura „Aldus" din Braşov. Se poate citi în acest document că: „pentru o mai bună susţinere a breslelor de acum înainte nici o ca(fă necăsătorită să nu practice meşteşugul pentru ea însăşi. stabilesc adevărate standarde pentru produsele confecţionate. Alexis de Tocqueville . Documentele dovedesc existenţa unor relaţii strânse între regulile de comportament social.ro / www. şi vomismentele erau amendate. eliberată de falsele rigori impuse de prioritatea „forţelor de producţie". spaţiu în care intuim nu de puţine ori că se desfăşurau „dramele amoroase" nefinalizate. semnalăm şi copertele reuşite semnate de Kristina Szigethy). confecţionarea produselor de către meşteşugari şi desfacerea mărfurilor. demnă de reţinut este atitudinea faţă de căsătorie. a „relaţiilor de producţie'· şi a „luptei de clasă . la cantităţile de vin ce trebuiau aduse şi sancţiuni pentru beţie sau băutura vărsată pe masă.cimec. Simpla lectură.nu trebuia să fie o societate în care oamenii să se comporte ca îngerii". bărbatul era obligat să aibă o poziţie în societate.ro . în ansamblul lor. unde trăiau în aceeaşi gospodărie soţia. dar şi studierea acestor documente.

fierarii din Rupea pretindeau calfei ce voia să se căsătorească şi să devină meşter să facă o coasă. lucrarea de meşter a calfei de tâmplar. cum ar fi numărul mare de văduve. care şi-a pennis a reface cetatea în paralel cu alte zidiri care se executau în vechea urbe medievală.cimec. toate acestea presupunând o maturitate în gândire şi în comportament. * * * Secolul al XVI-iea .a fost o perioadă de înflorire a meşteşugului construcţiilor. Capodopera zidarilor braşoveni ai epocii rămâne însă „Hala de comerţ'' (Kaufhaus). În perspectiva secolelor care au trecut şi admirând operele zidarilor anonimi ai Braşovului. departe de a fi numai realizări materiale. înţelegem că exigenţele pretinse în statutul de breaslă au fost pe deplin justificate.aflăm din st<)tutul respectiv. istoric Oliver Velescu. o tânără calfă trebuie să-şi dovedească îndemânarea înainte de a se căsători. Nicolae Voiculescu). în fine.potrivit statutului Uniunii breslei pictorilor şi tâmplarilor din Transilvania. Era dator să ştie să-şi ascută aceste instrumente. ing. Decalajul între vârsta fetelor şi etatea la care se obţine calificarea de meşter - definită în unele tratate ca „vârsta socială" . exprimă spiritualitatea epocii şi. Astfel. o perfectă stăpânire a tehnicii. Calfa de olar care se va logodi sau se va căsători . „Bărbierul care va lua o soţie . o secure şi o tigaie „24 aprilie 1569" şi. iar comanditarii cer să li se facă case „moderne". astfel ca prin galeriile create să se poată circula în voie şi admira mărfurile expuse spre vânzare. „Execut boltă cilindrică în vederea căsătoriei'' deşi se pot lesne intui. Însuşi numele de „boltă". Această costisitoare operaţie s-a tăcut numai în condiţiile unui oraş cu o economie puternică.ca să devină meşter urma să execute un vas cu capac. cel puţin de zece ani şi care generează interesante fenomene demografice. din 13 septembrie 1550 . zidarii. Aşadar. proprietare de ateliere meşteşugăreşti. Dinu Moraru. 169 http://tara-barsei. realizate prin retragerea încăperilor de la frontul străzii.se spune în statutul breslei respective. similare cu cele din Europa. Dezvoltarea artileriei a făcut necesară transfom1area radicală a fortificaţiilor. o boltă cilindrică presupune o bună stăpânire şi aplicare a geometriei. aşadar. o sapă. nu de puţine ori. având capacitatea de patru găleţi.consta din „o tăblie de masă cu un chenar şi care masă să aibă 6 sau 12 sertare. dar şi văduvi cu copii. în medie.I. între mortar şi cărămizi se află înzidită şi o poveste de dragoste.: arh.trebuie să aibă un foarfece nou şi brice duble noi şi trei instrumente din fier pentru a face o venesecţie". mama murind la vreo naştere. Revenind. În centrul oraşului casele sunt prevăzute cu portice boltite sprijinite pe pilaştri. de pildă. din 1 mai 1564 . reamintim.arhitectura oraşului vechi o confinnă . mai trebuie să confecţioneze şi o tăblie pentru jocuri". sinonim cu prăvălie. terminată în anul 1545. o boltă cilindrică („Kuffen Gewelb").ro / www. explică modalitatea curentă de construire a locurilor de desfacere. şef de şantier arh. cunoscută şi sub numele de „Casa Hirscher" (azi localul restaurantului „Cerbul Carpatin"). aşa. restaurată între anii 1957 şi 1961 (proiect de restaurare D. datat 17 mai 1549 . o strictă respectare a disciplinei în execuţie. Oraşul se reconstruieşte. Eugenia Greceanu. iar „bolţile cilindrice" ale epocii. În afară de acestea.M.ro .explică diferenţele de vârstă între soţ şi soţie existente în branşele medievale. Exemplele s-ar putea înmulţi.

se aduc numai flori. La I mai e plin de flori aici. este spaţiul rezervat Holocaustului. confesorul lui Ludovic al XIV-iea. Ţara Bârsei Marcel-Valeriu BENE ROMÂNI DIN DIASPORĂ ŞI MONUMENTELE LOR FUNERARE UIT ATE Nu ştiu de ce. prinşi de annată.OOO. căci. chiar în mijloc. care adăposteşte peste 50. drogurilor şi sexului. Intrând pe poarta :d1mumcnl :lll ). de a fost necesară intervenţia poliţiei. cam la mijloc. În extrema stângă. dar placa comemorativă s-a păstrat. La Chopin sunt totdeauna flori proaspete şi lumânări aprinse. ci oameni de vază. Pe aleea centrală. sunt două adevărate biserici şi. Înfiinţat în 1803/ 1804 de Napoleon. 170 http://tara-barsei. adulat de tineri. cel mai mare din oraş (peste 43 ha). în dreapta. mai jos. cu o latură la sud şi alta la nord. chiar la cripta părinţilor mei. Dar aici majoritatea vizitatorilor sunt polonezi şi ei îşi menţin tradiţia. Aşezat pe o culme. cât nişte capele. cântăreţul dragostei.cimec. la 20 de ani de la moartea lui. căci cei ce rămăseseră în viaţă s-au refugiat aici şi. aici fiind înmormântaţi şi comunişti importanţi.ro / www. Jos.000 de urne. Este dotat cu multă verdeaţă şi arbori mari. Unele sunt foarte mari. el adăposteşte azi peste I . un rondou în mijlocul căruia se află statuia lui Casimir Perier (fiu al unuia dintre fondatorii Băncii Franţei şi bunicul unui preşedinte din timpul celei de-a III-a Republici). Poate pentru faptul că în frumosul cimitir din Cluj mi-am pregătit multe din examenele de medicină. Crearea lui a fost necesară din lipsă de spaţiu. pentru mine cimitirele au reprezentat totdeauna o atracţie deosebită. cenuşa i-a fost răspândită pe Marea Egee. Criptele sunt numeroase. unde am găsit numai locul unde a fost urna vestitei cântăreţe Maria Callas. la est. Peste tot flori şi bănci şi. cu monumente de zeci de metri. e foarte plăcut să te odihneşti aici la răcoare şi să meditezi asupra vieţii viitoare. Aici repauzează pentru vecie nu capete încoronate sau marea nobilime. nu mai puţin de 3000 de tineri au invadat cimitirul. rămaşi în istorie pentru faptele sau descoperirile lor. La Jim Morisson. având un apartament lângă vestitul cimitir Pere-Lachaise. al alcoolului. !I lort s principală. Cele mai vizitate morminte sunt cel a lui Frederic Chopin şi cel al lui Jim Morisson. nu am pregetat să-l vizitez.OOO de dispăruţi. lângă el. dintre care 200 de mari personalităţi. sau poate pentru că. de multe ori. unii depăşind I 00 de ani. multe sunt adevărate opere de artă. În partea de nord. este un sector mic al evreilor. în canicula din vară. am fost cu moartea alături. prin profesia mea de medic. pe locul fostei „case de la ţară" (dăruite chiar de monarh) a iezuitului Pere Lachaise. Paul Eluard. în faţă se află un monument închinat f S culplur~ B arthol1Jmc) tuturor morţilor. E şi la suprafaţă şi la subsol. lucru rar aici. au fost aliniaţi la zid şi împuşcaţi. Colombarium. este străbătut de alei de la est la vest şi de la sud la nord. la dorinţa ei. căci la francezi nu se aprind lumânări la morţi. adică al răsculaţilor de la Revoluţia din 1871. aici fiind şi cavoul familiei Rothschild.ro . ca Jacques Duclos. La Paris. e crematoriul şi. de câte ori am avut timp liber. Maurice Thorez şi alţii. Tot aici este şi zidul federaţilor.

iar pe aleea din nord . la no. Edouard Laio. O menţiune aparte aş face pentru Samuel Hahnemann. Dintre francezi. am găsit pe senatorul Mărgăritescu. dar au fost persoane ce mi-au confinnat acest lucru. fostul secretar al Partidului Naţional Ţărănesc. Jean Dubuffet (pictor. În porţiunea de nord-est este cavoul Bibescu (no. În Colombarium am găsit pe arhitectul Ştefan Gane. decedat în 1860. Gioacchino Rossini. muzician român (no. Adresându-mă administraţiei. dar şi dintre cei de altă naţie. Făcut din mannură albă. Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais. mort în 1985). Louis David (pictorul oficial al lui Bonaparte. aşa că numele celor decedaţi nu se mai vedeau. către seară. lângă el.:ois Champollion (epigrafistul ce a decriptat hieroglifele egiptene). când se întunecă. Jos. şi pentru creatorul spiritismului. Alphonse Daudet. Honore de Balzac. pe o alee lăturalnică. Alfred Cortot.faţă de ieşirea de aici. părintele homeopatiei. Xavier Bichat (anatomist şi fiziolog). cavoul familiei Lionel Manolescu ( 1916-1944). care a făcut o mare avere la Paris. În extrema dreaptă am găsit pe generalul Pietraru (no. pe ultimul plan al cimitirului. q). La poziţia 68 este cavoul lui George Enescu. lângă el. Max Ernst. Edith Piaf. 119). 5). zis) Moliere. având în vedere că familia ginerelui meu are aici un cavou. decedat în unna unei scrisori explozive trimise de Securitate (no. Am reuşit să-l curăţ împreună cu un amic (doctorul Cavaliotti din Bucureşti) şi m-am îngrijit să fie curat şi să aibă flori. mort la Bruxelles şi adus în ţară târziu. cu Anna de Noailles (de origine română. însă decedaţi la Paris. dar încă nu i-am găsit. francezii vin la lumină (căci am precizat că ei nu pun lumânări) şi întreabă curioşi: „Cine este?". Vincenzo Bellini. mă întreb: oare şi eu mă voi odihni întru veci aici?!! 171 http://tara-barsei. Antoine-Augustin Parmentier. Theodore Gericault. De ziua morţilor îi aprind o lumânare ce rezistă la vânt şi atunci. mormintele alăturate ale lui Moliere şi La Fontaine). Aceia care au murit înainte de înfiinţarea cimitirului au fost transferaţi aici spre a fi alături de fraţii lor întru ale geniului (vezi.:ois-Joseph Talma (actorul preferat al lui Napoleon). Frarn. aş menţiona pe: Guillaume Apollinaire. Poate că şi alţi românaşi îşi donn aici somnul de veci. Alfred de Musset. Georges Bizet. Şi. se împlineşte. pe Dumitru Milcoveanu. Maria Walewska (doar inima contesei se află în cavoul familiei celui de-al doilea soţ al ei. de pildă. exilat ca regicid.ro / www. mormântul fiind acoperit de flori.medic veterinar. Camille Pissarro. apărătorul monumentelor istorice române (no. I) .cimec. 9). Români din diasporă şi monumentele lor funerare uitate În peregrinările mele prin vestitul cimitir. 8. în sud. Simone Signoret şi Yves Montant. Jean de La Fontaine. unde totdeauna e lume. (Jean-Baptiste Poquelin. Sidonie Gabrielle Colette. „Mort pour la France".ro . 2). Probabil că l-au confundat cu Nicolae Titulescu (no. din neamul Brâncovenilor) şi Martha Bibescu. nu mică mi-a fost uimirea când am descoperit o serie de români. Puţini ştiu de el. un splendid cavou în marmură albă adăposteşte pentru vecie pe marea actriţă Elvira Popescu (no. 4) şi. el nu mai figurează. l-am găsit plin de muşchi. mi s-a spus că va fi dus în ţară. d'Omano). În porţiunea din extrema estică zace Nicolae Penescu. Jean-Frarn. Maria Callas. din păcate. este înmormântat recent sculptorul şi pictorul George Apostu (no. 7) şi. Oscar Wilde. belgianul Allan Kardec. Eu nu am avut norocul ăsta. Se spune că dacă pui mâna pe statuia lui şi îţi doreşti ceva. ca să închei. Pe aleea de jos este cavoul familiei Feţeanu (no. 3). Marcel Proust. chiar la ieşire. Am fost revoltat că. din cauza fostelor sale convingeri politice).

de pipă. Arme şi anexe arme . aceste săruri se dizolvă. Importanţa şi caracteristicile pielii Din cele mai vechi timpuri pielea a fost folosită de către om în diferite scopuri şi sub diverse forme.3 buc. Tăbăcirea constituie mijlocul principal de preparare a pielii. 8.5 buc. pielea revine la forma iniţială. pielea se usucă sau se tratează cu sare de bucătărie.cimec.tăbăcirea. Rezistenţa pielii astfel preparate este foarte redusă. D. Sistemul tegumentar este format din trei straturi: . care a rămas acelaşi de-a lungul timpului. piatră acră sau formol. în atmosfera umedă sau în contact cu apa.epiderma. . de cravaşă.ro / www. Obiectele din piele ocupă azi în muzee locuri mai mult sau mai puţin importante. Prezentarea 'patrimoniului etalat în expoziţiile din Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor Înseşi clădirile Casei Sfatului şi Bastionului Ţesătorilor în care sunt etalate bunurile culturale sunt obiective de patrimoniu. Pentru a căpăta o mai bună rezistenţă faţă de agenţii biodeterioratori. cutii. suferind modificări doar la substanţele chimice folosite în procesul tehnologic (în urma descoperirii a noi substanţe). coroborată cu preocuparea edililor oraşului pentru păstrarea vestigiilor acestuia de-a lungul timpului. 2. Pentru a se păstra. diplome.I buc. E.ro . cât şi din punctul de vedere al materialelor din care sunt alcătuite piesele. mai ales atunci când ele au aparţinut unor mari personalităţi istorice sau când reprezintă mărturii ale dezvoltării civilizaţiei umane în diferite momente ale evoluţiei societăţii. După jupuire. hărţi etc. . întâlnim următoarele obiecte: A. tocuri de am1e. coperte de carte.6 buc. Obiecte de uz personal .). Ea este un proces complex. C. Documente . deoarece. pielea obţinută. muzeul expune un bogat patrimoniu atât din punctul de vedere al tipologiilor de piese. I. unele dintre ele fiind susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naţional (exemple: obiecte de îmbrăcăminte. porthărţi. 172 http://tara-barsei. care serveşte ca înveliş protector în exterior. cu piciu. care vine în contact cu musculatura.hipoderma. epiderma şi hipoderma fiind înlăturate. încălţăminte. harnaşamente. Mobilier . Ţara Bârsei Cătălina DUMITRESCU PREZENTAREA OBIECTELOR DIN PIELE ETALATE ÎN EXPOZITIILE DE LA CASA SFATULUI ŞI BASTIONUL ŢESĂTORILOR . intrând într-o descompunere imediată sub influenţa bacteriilor proteolitice. formată dintr-un ţesut conjunctiv din fibre de colagen elastice şi reticulare. Pielea reprezintă învelişul exterior al animalelor. În pielea tăbăcită rămâne numai derma. tocuri de ochelari. Îmbrăcăminte . fiind asemănătoare cu pielea proaspăt jupuită. pielea este supusă mai multor procese chimice însoţite de o serie de prelucrări mecanice . După categoriile funcţionale. numită piele crudă. Având în vedere istoria bogată a oraşului şi a zonei.5 buc.derma. are caracteristici mecanice reduse şi prezintă tendinţe de degradare.

Pierderea de material . cum ar fi cureaua simbolică. pe tipuri de degradări. 2.ro / www. obiectele expuse au în general o stare bună de conservare. atât în urma acţiunilor mecanice exercitate asupra obiectelor. iar în timp.23 buc. de la caz la caz.piele cu decoraţii din mărgele. ele aflându-se într-o stare bună din acest punct de vedere. geantă poştalion) .o parte din obiectele expuse prezintă pierderi de material. chipiu. (vezi anexa nr. iar în alte cazuri. Dintre obiectele expuse care prezintă acest tip de degradare amintim: sabia judelui.piele tăbăcită cu păr (exemplu: căciulă) . pe care le vom prezenta în funcţie de tipurile de degradări întâlnite: I. întâlnim: . atacul biologic.ro . se ajunge chiar la distrugerea obiectului. obiectele au fost lăsate aşa. a obiectelor de piele din expoziţie şi propuneri pentru restaurare Obiectele din piele expuse au. carte) . acesta nemaiputând fi recuperat. acestea prezentând o serie de degradări mecanice şi biologice (stopate). totuşi.o parte dintre obiecte.piele cu decoraţii din fir textil (exemplu: şerpar. Alte obiecte .cimec. Deşi. deci nu prezintă acest tip de degradare. Starea de conservare. se caută. 4. foalele. aşa cum am menţionat. Cărţi . scaun jude etc. prin mijloacele existente (de exemplu. prezintă o stare mai avansată de uscăciune a pielii în comparaţie cu celelalte obiecte. dacă nu se intervine la moment pentru stoparea efectelor negative ale acestor factori. dar în urma acţiunii diverşilor factori externi. în general. în funcţie de utilitatea fiecărui obiect în parte şi de perioada în care a fost făcut. obiectele devin mai fragile. mai ales în perioada în care instalaţia de încălzire centrală este pornită (toamnă - iarnă).) 3. Uscăciune. ploscă. Deformarea.piele tăbăcită policromă (exemplu: manta. I. pentru a conferi obiectelor microclimatul optim şi a nu le fi afectată elasticitatea.piele tăbăcită vopsită (majoritatea exponatelor) . Prezentarea obiectelor din piele F. Uscăciunea duce la fragilizarea obiectelor.piele cu decor presat (exemplu: sabia judelui. umiditatea. Murdărie ancrasată . o bună stare de conservare.6 buc. cărţi. lumina. o parte dintre cărţi. cureaua simbolică etc. detaliată) Tehnicile de lucru folosite la confecţionarea acestor obiecte din piele sunt foarte diferite.piele întoarsă cu decor din fir textil (exemplu: pungi de bani) -piele cu alte materiale (exemplu: cufăr călătorie. paiete. 3.obiectele au fost curăţate când au fost scoase din depozite şi pregătite din punctul de vedere al conservării pentru expunere. cu ajutorul umidificatoarelor). G. Când apare acest fenomen. Aşadar. se observă îmbătrânirea lor. corectarea umidităţii din încăperi. periodic. cât şi în urma atacului biologic (exemplu: carii la carte). cum ar fi: temperatura. cărţi) . obiectele sunt desprăfuite şi curăţate de către conservator. stopându-se doar cauza pierderii de material (exemplu: carii la cărţi). În unele cazuri pierderea de material a fost înlocuită (exemplu: scaun jude). foale. În perioada expunerii. cufărul de călătorie şi unele cărţi.obiectele expuse nu prezintă deformări. pungile de bani. fragilizare . 173 http://tara-barsei. pene (exemplu: căciulă) .

după cum urmează: Arme si anexe arme . La etalare s-au ales cele mai bune poziţii pentru fiecare obiect în parte. Propuneri pentru restaurare: Conservarea şi restaurarea sunt activităţi de ocrotire a patrimoniului. Mobilier . I.ro . În vitrine din sticlă. În expunere liberă: a) pe postamente îmbrăcate în material textil. netensionate.în vitrine. 2. netensionate. 2. 4. în funcţie de gradul de degradare pe care îl prezintă. deoarece se află într-o stare mai avansată de deteriorare: scaun jude. puţin înclinat. în poziţie relaxată. la unul din capete rulat pe un sul de carton îmbrăcat în hârtie neutră din punctul de vedere chimic. fig. după cum orice intervenţie de conservare preventivă încetineşte rata proceselor de deteriorare care fac necesară intervenţia restauratorului. netensionată. Fisuri. Sibiu. 1562 şi Biblia. deoarece restaurarea unui bun cultural înseamnă în acelaşi timp şi conservarea lui. în poziţie cât mai relaxată. Cărţile au fost tratate împotriva carilor şi evoluţia stopată. foale. Cătălina Dumitrescu 5. În cadrul expoziţiei obiectele sunt etalate în ambele sisteme. b) protejare printr-un perete de sticlă (unde s-au încercat reconstituiri). pe poliţe din sticlă sau pe suporturi din sticlă sau inox. astfel încât să nu li se imprime nici un fel de tensionare şi să aibă o bună stabilitate. pe poliţe din sticlă şi în expunere liberă protejată prin pereţi din sticlă (reconstituire fierărie). pe manechine sau pe umeraşe îmbrăcate pentru a evita tensionările şi pentru a difuza masa obiectului pe o unitate de suprafaţă cât mai mare (manta) .ro / www. Bassel.în vitrine. iar dintre cărţi: Ceaslov. obiectele vor fi restaurate. în unna folosirii acestora şi a acţiunilor mecanice exercitate în timp asupra lor. unnând ca.în vitrine. fig. Îmbrăcăminte .în expunere liberă. sau pe suporturi metalice protejate din punctul de vedere chimic (chipiu). În funcţie de priorităţi. Degradări biologice apar doar la cărţi. Cărti .vezi anexa 2. Modul de etalare a obiectelor din piele Sistemele de etalare folosite sunt: I. am considerat că următoarele obiecte ar trebui restaurate.vezi anexa 2. 6.în expunere liberă. direct pe poliţa de sticlă. rupturi . pe postamente îmbrăcate în material textil şi în vitrine. în poziţie cât mai relaxată. Unele dintre acestea prezintă perforaţii ale copertelor din piele în unna atacului de cari. netensionată.se întâlnesc la o mare parte dintre obiecte. Obiecte de uz personal .expuse în vitrine. 174 http://tara-barsei. fixat şi protejat cu ajutorul unei lamele din sticlă . să fie trimise la restaurare. Ele sunt complementare. crăpături. de echilibru. curea simbolică. unele înclinate la 20-30°. evitându-se orice fel de tensionare. direct pe poliţa din sticlă sau pe plăci din sticlă susţinute de suporturi metalice. 3. pungi de bani. 1564. în poziţie „închis'· sau „deschis". intrând în contact direct numai cu materiale neutre din punctul de vedere chimic. celălalt capăt fiind sprijinit pe poliţa din sticlă. 1827. Documente pergament . în poziţie relaxată. pe postamente îmbrăcate în material textil (stofă de lână de culoare vişinie). în poziţie stabilă. în urma unei analize atente a obiectelor din piele expuse. fig. Aşadar.cimec.vezi anexa 2. Biblia.

iar filele unde carţile sunt deschise sunt protejate cu folie poliesterică transparentă pentru a preveni tensionarea şi înfoierea lor. în expunere liberă. fluctuaţiile U. iar gradul de iluminare naturală fiind mai mare pe latura sudică în comparaţie cu latura nordică. când aceasta este foarte scăzută). Toate sunt etalate în poziţie relaxată. Prezentarea obiectelor din piele Cărţile etalate deschise au blocul protejat. Alte obiecte. în clădire apar variaţii ale temperaturii mai semnificative faţă de restul perioadelor. 4. duce la modificarea stării de conservare a bunurilor culturale. când se porneşte şi se opreşte sistemul de încălzire centrală. situat la poalele muntelui Tâmpa. este cuprinsă între 65% şi 75%. între 18° şi 23°C.ro . Pentru supravegherea temperaturii şi a umidităţii.R. Astfel. În general. Sălile sunt orientate în partea nordică a clădirii. cât şi anorganice. sălile cu exponate dominant din materiale organice sunt situate pe laturile de vest şi nord. porthart etc. Pentru a evita pătrunderea luminii naturale în exces.iluminatul este natural (prin ferestre care reprezintă circa 35% din suprafaţa pereţilor) şi artificial (iluminare incandescentă).vezi anexa 2. Acţiunea lor. între ferestre au fost aplicate folii de polistiren expandat. 5. între 16° şi 20°C. care de cele mai multe ori este ireversibilă. Condiţii de microclimat Factorii de microclimat au o importanţă majoră în conservarea bunurilor de patrimoniu. cu variaţii diurne foarte mici. iar iama. iar iarna între 52% şi 65%. când. până la stabilizarea microclimatului în incinta sălilor. pe postament îmbrăcat în material textil (exemplu: tolbă) şi direct pe poliţele din sticlă (exemplu: curea. De aceea. dar în ceea ce priveşte cotorul cărţii.cimec. sunt lente. de anotimp şi de perioada în care în clădire funcţionează instalaţia de încălzire centrală. cât şi pentru corectarea valorilor acestora la parametrii optimi. adăposteşte în două săli expoziţia permanentă „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei". pe postament îmbrăcat în material textil (exemplu: geantă poştalion) .R. protejată printr-un perete din stică (exemplu: foale). Umiditatea relativă a aerului variază în timpul anului între 52% şi 75% în funcţie de condiţiile climatice.în expunere liberă. vara U. în vitrină.R. pe perioada unei săptămâni) şi umidificatoare (pentru corectarea valorilor U.).R. în cazul în care nu sunt controlaţi. fig. Între încăperile situate în diversele puncte cardinale există o diferenţă de circa 2-3°C temperatură. netensionată. Bastionul Ţesătorilor. nesemnificative. 175 http://tara-barsei. cu excepţia perioadei de trecere de la toamnă la iarnă şi de la iarnă la primăvară.ro / www. În perioadele de trecere de la toamnă la iarnă şi de la iarnă la primăvară (lunile octombrie şi aprilie). şi U. Lumina . Temperatura aerului este cuprinsă. Încălzirea pe timpul iernii este asigurată cu ajutorul convectoarelor. încăperile din latura nordică fiind mai răcoroase. la propunerea subsemnatei. În expoziţie sunt etalate obiecte confecţionate atât din materiale organice. Temperatura aerului este cuprinsă între 20° şi 25°C vara şi între 16° şi 20°C iarna. cu variaţii diurne foarte mici. dar numai până la stabilizarea microclimatului. Clădirea Casei Sfatului. acesta este oarecum tensionat. menţinerea constantă a parametrilor microclimatici la valori cât mai apropiate de cele optime este foarte impqrtantă. dispunem de termohigrografe (care înregistrează valorile T. Ţinând seama de aceste particularităţi. vara. în care se află expuse majoritatea obiectelor. această situare în ambient asigurându-i expunerea tuturor pereţilor exteriori la factorii de mediu. fluctuaţiile sunt mai mari. care asigură simultan şi o bună izolare termică. este amplasată în centrul Pieţei Sfatului.

pielea fiind mai tensionată atâta timp cât cartea este etalată în poziţie deschisă. folosim umidificatoarele pentru a aduce umiditatea în încăperi la valorile optime prevăzute. Obiectele din piele care sunt expuse au suferit şi ele.ro / www. o serie de transformări. Majoritatea acestora prezintă o îmbătrânire a pielii. este mai sensibilă şi se degradează mult mai uşor în urma acţiunii asupra ei a factorilor de microclimat (T.iarnă. Gradul de iluminare naturală este mai scăzut. lumină). la un interval de timp. U. Cătălina Dumitrescu Umiditatea relativă a aerului variază în timpul anului între 50% şi 75%. deoarece ferestrele dau în curtea interioară. Concluzii Pielea. Pentru supravegherea temperaturii şi umidităţii relative dispunem de un termohigrograf care înregistrează valorile acestora pe timpul unei săptămâni. Pentru o mai bună conservare a obiectelor expuse. În concluzie. de-a lungul timpului.R. cauzele acestui fenomen fiind expunerea la lumină şi schimbarea de mediu. cărţile expuse să fie înlocuite cu alte cărţi. ceea ce duce la rigidizarea pielii. Mantaua din piele care este etalată pe umeraş îmbrăcat prezintă pe suprafaţa de contact o tensionare mai accentuată. variaţiile întâlnite fiind nesemnificative. iar umiditatea este mai scăzută. Obiectele care sunt aşezate direct pe poliţa de sticlă sunt relaxate.ro . Lumina . 6. Temeinica cunoaştere a cauzelor este esenţială în îndepărtarea efectelor. când porneşte sistemul de încălzire centrală. în timp. oricât de mult am căuta evitarea tensionării acestora. aceasta devenind uşor casantă.cimec. microclimatul din Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor este în parametri optimi.iluminatul este natural (prin ferestre) şi artificial (iluminat incandescent şi fluorescent). acesta asigurând totodată şi o mai bună izolare termică. nu prezintă nici un fel de probleme din punctul de vedere al tensionării. duce la degradarea lor. iar. în funcţie de anotimp şi de condiţiile climatice. Am observat acest lucru mai ales la cotorul cărţilor. material organic. Ar trebui căutat un sistem de etalare care să solicite cât mai puţin cotorul cărţilor. le asigurăm o protecţie cât mai îndelungată. În perioada de toamnă . În general. Vara.. Aproape toate obiectele din piele din expoziţie prezintă uscăciune. Din punctul de vedere al conservării. Pentru o mai bună conservare a acesteia ar trebui procurat un manechin pe care să fie expusă. obiectele menţinându-se într-o bună stare de conservare. 176 http://tara-barsei. şi renunţarea la iluminatul fluorescent. încercăm să înlăturăm uscăciunea pielii prin tratamente cu emulsii care să o hidrateze şi să-i confere elasticitate. în general. umiditatea este mai ridicată decât iarna. toate obiectele din piele expuse se află într-o stare bună de conservare. Pentru evitarea îmbătrânirii pielii se încearcă expunerea limitată la lumină şi menţinerea unui microclimat cât mai stabil. am propus şi aici aplicarea de plăci de polistiren expandat între ferestre.. iar dacă se acţionează la timp asupra cauzelor ce pot duce la degradarea acestora. toată greutatea ei fiind susţinută de această parte a obiectului. Modul de expunere a obiectelor.

1704 bună vitrină sticlă. bună vitrină sticla. 1600 f. Obiectul Nr. poliţă sticlă CARTE 20 Molitvelnic. oe oodium 13 Ploscă 1272 bună vitrină sticlă. oolită sticlă 33 Choral Buch. polită sticlă 26 Dumnezeiestile liturahii. suoort înclinat sticlă ALTE OBIECTE 42 Porthart 423m bună vilrină sticlă. 1633 bună vitrină sticlă. cu siailiu cart. Brasov 1751 15617 bună vitrină sticla suport sticlă 40 Kalender. 1741 12159 bună vitrină sticlă. polită sticlă 25 Psaltire boaată Sibiu. bună expunere liberă Protejată 4 Teacă sabie iude 2033 bună vitrină sticlă. suport sticlă 30 Biblia.n. polită sticlă 12 Cufăr călatorie 2353 bună expunere libera. 1624 bună vitrină sticlă. lnv. bună vitrină sticlă. Sibiu. proteiată 3 Spadă cu mâner piele l. oolită sticlă 24 Ceaslov. bună vitrină sticlă. oolită sticlă 19 Diplomil oeraam. Sibiu.ro / www. 1796 13607 bună vitrină sticlă oolită sticlă 23 Psaltire David. 1627 19176 necesită restaurare vitrină sticlă. 1664 5471 bună vitrină sticlă. Sibiu. manechin 6 ISeroar 6239ff bună vitrină sticlă. bună exounere liberă protejată 177 http://tara-barsei.n. Sibiu 1763 15612 bună vitrină sticlă. et Trans. cu siQiliu cart. polită sticlă DOCUMENTE 17 Diplomă peraam. Blai 19516 bună vitrină sticlă oolită sticlă 27 Psaltirea lui David. oolită sticlă 29 Biblia Germană. oolită sticlă 22 Liturahier.n. Braşov. oolită sticlă 32 Biblia Stut\aart. oe Podium IMBRACAMINTE 6 Cizme 6502/T bună vitrină sticlă manechin 7 Căciula iune 6235ff bună vitrină sticlă. suoort sticlă 37 Biblia 1564 Germania 9614 necesită restaurare vitrină sticlă oolită sticlă 36 Gesana-Buch. suport sticlă 26 Biblia Wiena 1734 15615 bună vilrină sticlă.ro . 1777 14316 buna vitrină sticlă oolită sticlă 39 Gesana-Buch. colită sticlă 10 Manta oiele 1112 bună vitrină sticla. poliţă sticlă 44 Geantă ooslalion 760 bună expunere liberă podium 45 Curea simbolică 20m bună vitrină sticlă polită sticlă 46 Tolbă oiele 1120 bună vitrină sticlă oe oostament 47 Foale f. oolită sticlă 16 Diplomă perQam. 1562 5533 necesită restaurare vitrină sticlă poliţă sticlă 31 Biblia Sacră. oolită sticlă 2 Spada cu mâner piele 1561 bună expunere libera. Sibiu 19444 bună vitrină sticlă poliţă sticlă 21 Liturahier Bucuresti. Stere de conservare Mod de etalare ARME ŞI ANEXE ARME 1 Corn praf puşcă 1265 bună vitrină sticla. 1756 9613 bună vitrină sticlă. manechin 9 Chipiu lcozorocl 336m bună vitrină sticlă. 1660 bună vitrină sticlă. Sibiu 1657 19361 bună vilrină sticlă. suport sticlă 36 Biblia Sacră. umeraş OBIECTE UZ PERSONAL 11 Etui pince-nez f. suoort înclinat sticlă 41 Historia rerum Hungar. poliţă sticlă 43 Suoort areutăti cântar 1262 bună vitrină sticlă. 1715 14176 bună vitrină sticlă. bună vitrina sticlă. bună vitrină sticlă. crt. cu siailiu part. Bassel.n. oolită sticlă MOBILIER 5 Scaun iude 1214 necesită restaurare expunere liberă. 1670 5390 bună vitrină sticla. 1779 5394 bună vitrină sticlă suoort înclinat sticlă 34 Caiet însemnări. Sibiu.cimec. polită sticlă 14 Ploscă 1276 bună vitrina sticlă colita sticlă 15 Punoă bani 1554 bună vitrină sticlă colită sticlă 16 Punaă bani 1555 buna vitrină sticlă. Prezentarea obiectelor din piele Anexa I Nr. Wittenbera. Poliţă sticlă 35 Historia de rebus Transylvanicis.

ro . I Fig. Cătălina Dumitrescu Anexa 2 Fig. 3 Fig.ro / www. 4 178 http://tara-barsei. 2 Fig.cimec.

emisiunile de radio şi televiziune. Botanică. În ciuda înfăţişării lor modeste (altitudinea maximă 1104 m în Vârful Cetăţii). pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre natură. Zoologie. totuşi renunţarea la ele în circulaţia turistică ar fi dezavantajoasă pentru satisfacerea curiozităţii turiştilor. Comportamentul corect presupune. Petrografie. Tipul defineşte identitatea unui monument al naturii. rezultată din interferenţa a două zone structurale din Carpaţii Orientali: zona cristalino-mezozoică (reprezentată prin şisturi epimetamorfice în partea sud-vestică şi prin calcare triasice în sud-vest şi în defileul Oltului) şi flişul cretacic conglomeratic-grezos (pe latura estică). Deşi sustragerea lor de la presiunea fluxului turistic le-ar putea asigura o mai bună conservare. însumând peste 20 de tipuri de monumente ale naturii. gabrouri) şi de curgerile noi de lave bazaltice puse în loc la finele neogenului .cimec. o educaţie ecologică. neîntreruptă decât de defileul Oltului) şi o alcătuire geologică foarte complexă. O schemă de clasificare concepută în acest mod comportă trei domenii diferenţiate în opt categorii. Există mai multe modalităţi de realizare a acestei educaţii: instituţiile de învăţământ de toate gradele. ca urmare. Dar accesul turiştilor la monumentele naturii este condiţionat de un comportament corect. monumentele naturii din perimetrul defileului Oltului din Munţii Perşani. Munţii Perşani .ro / www. prin raritatea şi spectaculozitatea lor. conferinţele pentru publicul larg. Regimul de ocrotire vizează în special impactul cu fluxul turistic. biosfera (învelişul organismelor vegetale şi animale).parte integrantă din grupa munţilor scunzi de la curbura internă a Carpaţilor Orientali-. fundamentate ştiinţific. cu presiunea turistică tot mai intensă. ei prezintă o surprinzătoare masivitate (o culme continuă. între înşeuarea de la Vlădeni şi munţii vulcanici ai Harghitei. utilă în operaţiunile practice de gestionare a lor. Marea diversitate a monumentelor naturii reclamă ordonarea lor sistematică după criterii precise. se încadrează mai mult de jumătate în judeţul Braşov. se încadrează în domeniul litosferei. în sensul ocrotirii monumentelor naturii. cu o mare diversitate de roci. ca atare 179 http://tara-barsei. O posibilă schemă de clasificare. de apă). presa scrisă (reviste. diabaze. în delimitarea competenţelor în aceste operaţiuni. de a beneficia de un regim de ocrotire oficializat prin punerea sub protecţia legii.ro . serpentinite.litosfera (învelişul solid. În această schemă. hidrosfera (învelişul lichid. specificul lui bine individualizat. complicaţii în plus sunt introduse de magmatitele mezozoice (porfire. de piatră). sunt susceptibile de a avea calitatea de monumente ale naturii şi. ziare). categoriile petrografică. evident. despre care va fi vorba în cele ce urmează. Geomorfologie. Geologie (dinamică şi stratigrafică). Categoria se referă la grupul de monumente ale naturii corespunzătoare unei discipline ştiinţifice de studiu: Mineralogie. prin interesul ştiinţific deosebit. desfăşuraţi pe o distanţă de circa 60 km. Hidrologie. geologică şi geomorfologică.începutul cuaternarului. plantarea unor panouri avertizoare la faţa locului etc. Tara Bârsei Ioan ŞONERIU MONUMENTE ALE NATURII ÎN DEFILEUL OLTULUI DIN MUNŢII PERŞANI Un mare număr de obiective naturale. Cu alte cuvinte. Domeniul se referă la învelişul natural al pământului la care aparţin monumentele naturii . pentru a fi cât mai cuprinzătoare. este necesară o clasificare tipologică a monumentelor naturii. care să nu ducă la degradarea lor. categoria şi tipul de monumente ale naturii. operează cu criterii de trei ranguri: domeniul. tipul aflorimente de roci şi tipul monticuli calcaroşi (klippe calcaroase). Paleontologie.

Ioan Şoneriu

fiind considerate ca ultimele manifestări vulcanice din ţara noastră. Complexitatea constituţiei
geologice din Perşani iese cel mai bine în evidenţă în defileul Oltului, situat la limita dintre sectoarele
de nord şi de centru ale acestor munţi.
Defileul Oltului reprezintă o vale transversală, antecedentă, tăiată de râu de la est
la vest, începând din dreptul intersecţiei lui cu calea ferată (Braşov-Sighişoara), la 4 km aval de satul
Augustin, şi până la extremitatea vestică a vetrei localităţii Racoş (Racoşul de Jos), la 0,5 km aval de
confluenţa Pârâului Sărat; între aceste limite defileul are o lungime de 9 km, din care primii 5 km
defileu tipic, foarte îngust, lipsit de terasa de luncă, iar ultimii 4 km cu profil mai evazat prin câteva
nivele de terase.
În perimetrul defileului (considerat pe o lăţime de câte 3 km în dreapta şi stânga
Oltului) este cuprins un mozaic de roci grupate în trei zone, cu caractere stratigrafice, petrografice şi
tectonice distincte şi care se succed dinspre amonte spre aval în modul următor:
I. Zona formaţiunilor sedimentare de fliş cretacic, extinsă pe primii 2 km de o parte şi de alta
a Oltului;
2. Zona klippelor calcaroase triasic-jurasice. extinsă pe următorii 4 km, de asemenea pe
ambele laturi ale defileului;
3. Zona formaţiunilor neogene-sedimentare şi neovulcanice - ocupând ultimii 3 km din
lungimea defileului, atât în dreapta (nordul), cât şi în stânga (sudul lui). Zona flişului cretacic e
reprezentată în principal prin depozite sedimentare din apţianul superior (cretacic inferior),
constituite esenţialmente din conglomerate, gresii şi marne. Zona klippelor calcaroase
triasic-jurasice prezintă constituţia geologică cea mai complicată, în care se întrepătrund trei tipuri
de formaţiuni, cu totul diferite, chiar dacă toate aparţin mezozoicului:
a) klippe calcaroase predominant triasice - cele mai reprezentative formaţiuni pentru
această zonă - reprezentând resturi (martori de eroziune) din cuvertura sedimentară triasic-jurasică
(„pânză de Transilvania") a fundamentului cristalin din zona cristalino-mezozoică a Carpaţilor
Orientali (fundamentul cristalin, alcătuit din şisturi epimetamorfice, nu iese la lumină în perimetrul
defileului, aflorând numai spre capătul sudic al Perşanilor); klippele se profilează proeminent în
liniile reliefului prin înălţimea lor (Dealu Negru 823 m, Tipia Racoşului 820 m ş.a., în dreapta
Oltului, iar Tipia Ormenişului 819 m, în stânga râului) şi prin forma lor originală de „căpăţână de
zahăr" sau clăi;
b) magmatite mezozoice cu caracter bazic (gabrouri, diabaze, serpentine, peridotite) sau
alcalin (porfire), cu extensiune mai mare în stânga Oltului;
c) depozite sedimentare de fliş (berremian - apţian inferior) compuse din argile, divers
colorate (negricioase, cenuşii, verzui, violacee, roşietice) şi parţial şistoase, gresii cuarţitice extrem
de dure. Zona formaţiunilor neogene (sedimentare şi neovulcanice) poartă amprenta geologică a
bordurii Bazinului Transilvaniei, genetic fiind legată de acest bazin. Formaţiunile sedimentare
aparţin în principal tortonianului şi, într-o măsură mai redusă, sam1aţianului care, în unna erodării,
apare doar ca petece pe tortonian. Tortonianului îi revine un complex de roci detritice în care intră
argile, marne, nisipuri, gresii, pietrişuri şi conglomerate; argilele au pe alocuri eflorescenţe saline şi
izvoare sărate, dovedind afinitatea cu un facies lagunar. Între rocile tortoniene se intercalează un tuf
dacitic gros de I 00-150 m, dispus în straturi de I O cm sau mai mult. Depozitele sarmaţiene sunt
alcătuite dintr-o alternanţă de marne, argile şi nisipuri, uneori cu intercalaţii subţiri de tuf dacitic.
Neovulcanismul de la Racoş reprezintă sectorul cel mai nordic al revărsărilor de lave bazaltice de pe

180
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Monumente ale naturii în defileul Oltului

latura vestică a Perşanilor, desfăşurate pe o distanţă de 20 km, între localităţile Racoş şi Comăna de
Sus; după cum s-a mai arătat, aceste curgeri de lave marchează cele mai tinere manifestări din
Carpaţii Orientali (finele neogenului- începutul cuaternarului). La Racoş bazaltul aflorează în două
cariere mari, în dreapta Oltului şi într-o carieră mai mică, din stânga râului. În deschidere se disting
trei nivele caracteristice: în baza pânzei de lavă. având o grosime de 15 m. se găseşte o separaţie de
coloane prismatice, peste care urmează un strat compact de 2-3 m grosime, iar la partea superioară, o
pătură groasă de 2-3 m, formată dintr-o lavă bazaltică scoriacee (cu textură vacuolară).
Pe fondul geologic schiţat mai sus se înscriu o serie de iviri de roci care, prin
spectaculozitatea lor şi prin interesul ştiinţific special pe care îl suscită, au calitatea de monumente ale
naturii, uneori cu statut oficial, puse deci sub protecţia legii. În prezenta comunicare semnalăm: un
ansamblu de coloane de bazalt. un vulcan de piroclastite, un afloriment de tuf dacitic şi două klippe
calcaroase.
În perimetrul carierei mari de bazalt, situată la câteva sute de metri spre nord de
vatra localităţii Racoş, un front de 25 m de coloane prismatice este declarat oficial monument al
naturii. fiind pus sub regim de ocrotire; o tablă avertizoare cu indicaţii corespunzătoare este plantată
în acest loc. Bazaltul este o rocă magmatică neovulcanică, din familia gabroului (corespondentul
plutonic, de adâncime). având în compoziţie, ca minerale esenţiale, feldspaţi plagioclazi - silicaţi de
sodiu şi calciu, formând o serie izomorfă de 6 specii minerale, în care termenii extremi, albitul Na
(Al Sb0 8) şi anortitul Ca (A'2Si 20 8 ), se află în diferite proporţii - reprezentaţi prin labrador sau
bytownit, termeni cu chimism mai bazic: de asemenea, prin augit, un silicat complex de calciu, fier,
magneziu şi aluminiu, de culoare neagră. Din amestecul intim al cristalelor microscopice de feldspaţi
de culoare albă (leucocrată) şi de augit negru (melanocrat) rezultă coloraţia cenuşie închisă a
bazaltului. În bazaltul de la Racoş apare frecvent, ca mineral secundar, olivina, un silicat de magneziu
şi fier- (MgFe) 2 Si0 4 - de culoare verde-oliv (de unde şi denumirea); acest mineral apare în agregate
granulare, sub fom1ă de cuiburi, în masa bazaltului; când prezintă cristale mari şi transparente
contează ca piatră preţioasă utilizabilă la bijuterii. De regulă, bazaltul are o structură microlitică
(cristale microscopice) holocristalină (întreaga masă a rocii e cristalizată) şi o textură compactă
(masivă); pe alocuri, la partea superioară a curgerilor de lavă, textura e vacuolară (scoriacee).
Bazaltul este o rocă dură, cu mare rezistenţă la şoc, compresiune sau uzură, ceea ce îi conferă bune
aptitudini pentru construcţii care reclamă astfel de proprietăţi (poduri, baraje, ziduri de sprijin,
postamente de clădiri. pavaje etc.). O particularitate care face bazaltul deosebit de original - de fapt,
unic - între roci este aceea de a prezenta separaţii sub formă de coloane prismatice pentagonale sau
hexagonale; în cariera de la Racoş - inclusiv în frontalul ocrotit ca monument al naturii - coloanele
au înălţimi de 12-15 m (vizibile în afloriment). Feţele de separaţie iau naştere în timpul răcirii lavei,
când în jurul nucleilor de cristalizare, la distanţe de circa 2 decimetri, se formează zone de
distensiune, cu slabă coeziune. Proprietatea bazaltului de a prezenta separaţii prismatice, pe lângă
interesul ştiinţific special pe care îl suscită fenomenul în sine, conferă acestei roci înfăţişarea
spectaculară, implicit calitatea de monument al naturii; totodată, existenţa suprafeţelor de separaţie
uşurează mult extracţia rocii în carieră şi fasonarea ei sub formă de stâlpi, borduri. calupuri, pavele
etc. În afară de Racoş. tot în Munţii Perşani, în perimetrul rezervaţiei peisagistice Pădurea Bogăţii, se
întâlnesc câteva aflorimente de coloane bazaltice, deocamdată exploatate în cariere, dar susceptibile
de a fi - măcar parţial - trecute în regim de ocrotire ca monumente ale naturii. De asemenea, este de
menţionat şi faptul că nu departe de Racoş, la Rupea, un edificiu bazaltic ce apare insular în

181

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Ioan Şoneriu

depozitele sedimentare tortoniene suportă ruinele cetăţii medievale ţărăneşti; aici avem de a face,
deci, cu o interesantă asociere între un monument geologic al naturii cu un monument istoric de
arhitectură.
La câteva sute de metri spre nord de cariera de bazalt de la Racoş, care include frontul de
coloane rezervat, se află situat un alt obiectiv cu valenţe de monument al naturii, dar încă nedeclarat
oficial cu acest statut şi, în consecinţă, nebeneficiind de un regim de ocrotire. Este vorba de un vulcan
de piroclastite, produse solide ale erupţiei unei lave mai vâscoase, care eliberează mai greu gazele. Ele
sunt de dimensiuni şi forme diferite: bombe fuziforme sau rotunde, „în coajă de pâine'·, lapili de forma
şi mărimea mingilor, material mărunt agregat etc. Culoarea produselor e predominant brun-roşiatică
datorită fenomenului de oxidare, pe alocuri apărând şi unele nuanţe albăstrui. Conul vulcanic aparent
are diametrul bazal de ordinul sutelor de metri, iar înălţimea, de ordinul zecilor de metri. Conul este
obiectul unei exploatări, în carieră extrăgându-se agregate mărunte denumite scorii, printre care sunt
intercalate bombe şi lapili care, dacă sunt de dimensiuni mai mari, se separă de restul materialului;
uneori bombele fuziforme au lungimi în jur de un metru, reprezentând prin ele însele veritabile
monumente ale naturii. În acest fel, distrugerea conului vulcanic prin exploatare în carieră, în mod
paradoxal, are şi un efect pozitiv prin faptul că scoate la lumina zilei, în schimb, alte monumente ale
naturii, precum şi stratificaţia oblică a vulcanului; desigur, însă, exploatarea nu trebuie să avanseze
până la distrugerea totală a conului vulcanic; de dorit ar fi încetarea imediată a acţiunii de exploatare,
înainte de pierderea completă a acestui rar monument al naturii.
La I km spre est de Racoş, sub nivelul pânzei de bazalt, în perimetrul unei vechi cariere, se
găseşte un afloriment de tuf dacitic, rocă sedimentară piroclastică (vulcanogen-sedimentară), de
vârstă tortoniană (neogen inferior), formată prin depunerea în apa mării a cenuşii rezultate din
pulverizarea lavei dacitice (în timpul ascensiunii prin coşul vulcanic al lavei dacitice, acide şi mai
vâscoase, sub presiunea gazelor care se eliberează mai greu, se produc explozii care pulverizează
lava; pulberile incandescente aruncate în atmosferă se răcesc, transformându-se în cenuşă care,
purtată de curenţii aerieni la o distanţă oarecare de vulcan, se depune, stratificându-se şi
cimentându-se sub formă de tuf dacitic; în mod analog se formează tuf andezitic, bazaltic, porfiric
etc.). Tuful dacitic de la Racoş este de culoare verzuie şi se desface în plăci subţiri. de ordinul
centimetrilor. Este o rocă la modă în arhitectura modernă, însă cu anumite restricţii impuse de relativa
friabilitate a lui (în zidărie. trebuie pus la adăpost de acţiunea erozivă a precipitaţilor, în pavaje are o
rezistenţă redusă la uzură).
La 312 km spre nord-est şi, respectiv, la sud-est de vatra localităţii Racoş, în liniile
reliefului se detaşează proeminent Tipia Racoşului (820 m) şi Tipia Ormenişului (819 m), situate
simetric în raport cu talvegul Oltului, la câte un kilometru de râu. Aceşti monticuli reprezintă klippe
calcaroase (calcar triasic) sau martori de eroziune, resturi din cuvertura sedimentară mezozoică a
fundamentului cristalin (metamorfic) din marea zonă cristalino-mezozoică a Carpaţilor Orientali.
Alături de înălţime, silueta originală în formă de „căpăţână de zahăr" sau de „clăi de fân" accentuează
monumentalitatea acestor monticuli. Un interes în plus, din punctul de vedere ştiinţific, îl conferă
haina lor vegetală - pădure de fag pe versanţii mai umbriţi, cu expunere nordică (N, N-E, N-V),
pajişti cu ierburi xerofile sau mezoxerofile pe versanţii mai însoriţi cu expunere sudică (S, S-E, S-V),
aceste diferenţieri geobotanice reflectând pregnante nuanţări topoclimatice condiţionate de
expunere. Pe expuneri bine însorite, bilanţul termic este amplificat de declivitate (unghiul de pantă de
peste 45° favorizează realizarea mai prelungită a incidenţei apropiate de 90° a razelor solare,

182
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Bucureşti. *** Harta geologică. 1987. Bucureşti. Comitetul de Stat al Geologiei. adică a raportului dintre radiaţia reflectată şi cea incidentă. *** Geografia României (tratat). Bibliografie: 1. 1965. voi. Pârvu G„ Carierele din România.ro / www. Oncescu N„ Geologia României. Editura Tehnică. Bucureşti. Iancu M.000. 1. Editura Tehnică. Bucureşti.ro . ***Judeţul Braşov. 1981. 3. Editura Academiei. Tipia Ormenişului prezintă şi un interes arheologic prin urmele de habitat uman (dacic) de pe culmea uşor aplatizată (unghi de pantă de circa 15°). Sport-Turism. ceea ce creează un microclimat mai călduros şi mai uscat în pătura de aer de deasupra solului). 7. 1964. 5. III Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei.cimec. Băncilă I„ Geologia Carpaţilor Orientali. 2. 8. Monumente ale naturii în defileul Oltului intensitatea insolaţiei fiind direct proporţională cu valoarea unghiului de incidenţă) şi de substratul litologic calcaros (culoarea albă a calcarului are şi o valoare ridicată a albedoului. 1929. şi colab„ Judeţul Braşov. cu alte cuvinte. 1:200. cu expunere sudică. 6. voi. 3. în revista „Ţara Bârsei". Bucureşti. Edit. o putere mai mare de respingere a radiaţiei solare. 1968. foile 20 şi 28.defileul de la Racoşul de Jos. 1983. 1958. Bucureşti. 183 http://tara-barsei. Orghidan N„ Observaţii mo1/ologice în regiunea Braşovului . Editura Academiei. Editura Ştiinţifică. 1971. 4. Institutul Geologic. I Geografia fizică.

nr. a IV-a Premiul llI . doamna Lucia Bunaciu. este de a descoperi cu acest prilej reale talente. a evocat imaginea poetului naţional. iar acest moment să reprezinte un reper în viitoarea lor biografie. Eugen Axinte. a Vili-a Premiul II . 25 . a VII-a 184 http://tara-barsei. care să se confirme în timp. Andrei Mureşanu.ci. Pentru ca şi cei mici să aibă şanse egale cu colegii lor mai mari.Şc. Din juriu au făcut parte domnul profesor Doru Munteanu. 31 . Cu ocazia festivităţii decernării premiilor. candidând 52 de copii de la 14 şcoli generale şi 8 licee din judeţul Braşov. În final. Iosif'. I. cât_şi doamna profesoară Mara Eliza Trofin.ci.Ştefana Văduva . reprezentat de autorul versurilor imnului naţional. 11 IUNIE 2004 Secţiunea I (Clasele I-VIII) Premiul I . Ţara Bârsei Laura MOLNAR. Gen. O.ro / www. Dorinţa noastră. şi prezentul zilelor noastre. elevă a Liceului de Artă. în lumea internetului şi a diferitelor preocupări. Meşotă" .Sînziana-Maria Stoie .ci. competiţia a fost organizată de această dată în două secţiuni: gimnaziu şi liceu.ro . Gen. iar Alma Iuliano. membri ai Uniunii Scriitorilor.Şc. s-a bucurat de o largă participare în rândul elevilor. a susţinut un concert la pian. oferim publicului poeziile câştigătorilor. concursul încearcă.Sonia Grigore .Colegiul Naţional „Dr. POEZIILE PREMIATE LA CONCURSUL DE POEZIE „ANDREI MUREŞANU" EDIŢIA A II-A. directorul onorific al muzeului şi urmaşa Mureşenilor. mai există încă în rândul tinerilor noştri entuziasm şi sensibilitate pentru poezie. Cu speranţa că festivalul-concurs de poezie îşi va dobândi faima pe care credem că o merită. nr. a organizatorilor. poetul Eugen Axinte. Dorim să mulţumim şi pe această cale sponsorilor care au făcut acest eveniment posibil: MedArtCafe. Festivalul se doreşte a fi o punte de legătură între trecutul poporului român. actorul Silvian Duică a recitat poeziile laureate. În acest sens. şi sperăm noi să reuşească.cimec. ediţia a II-a. Librăria „Şt. Editura Foton. Ovidiu SA VU CONCURSUL-FESTIV AL DE POEZIE „ANDREI MUREŞANU" Anul acesta Concursul de poezie „Andrei Mureşanu". să demonstreze că astăzi.

fără sfârşit.ro / www. m-au inspirat apoi să scriu o poezie ce nu am terminat-o acum zace într-un plic. Dar n-au ajuns să-şi stingă dorul Căci sănătatea îl trăda. Acolo e viaţa mea prea fragedă uitată pe-o hârtie fără-nceput.. Aşa apus-a într-o noapte Când cerul s-a întunecat.ro . Sonia GRIGORE Geniul Eminescu El a venit pe-această lume În zi senină de gerar. Ştefana Văduva. Şi stă să-şi doarmă somnul veşnic Sub teiul mare parfumat. În tristă zi de cireşar. 185 http://tara-barsei. Aduce lumii-ntregi aminte De un talent inegalat.cimec. N-a fost şi n-o să fie. Sonia Grigore Ştefana VĂDUV A Fără noimă Am înşiruit cuvinte fără noimă pe o foaie de hârtie Şi am realizat ceea ce simt . Stătea Luceafăr blând de pază Lângă a sa Luna ce o iubea. Copil şi tânăr plin de vise Chiar prea curând maturizat.. Şi a plecat şi nu mai vine.

Colegiul Naţional „Unirea" . a XII-a 186 http://tara-barsei. Secţiunea li (Clasele 'IX-XII) Premiul I .Daniela Poenaru .ci. Sânziana-Maria Stoie Sânziana-Maria STOIE Metamorfozele viermelui Viermele îşi prelucrează caninii cu pila de ceară neagră furată din păstaie mai toarnă un pahar de ură dar crusta nu-i mai surâde şi nici nu se-nmoaie Viermele îşi prăjeşte aripile îngrozit crede că altele îi pot creşte în loc îi iese otrava pe gură îi alunecă visul în groapă viem1ele îl culege şi-l îngroapă la loc Viermele ştielucruri cumplite şi viziunea i se îngraşă şi-aude soneria Sfârşitului Lumii tace şi urlă şi plânge şi urlă şi fotografiază o insectă decadentă de pe cocoaşa burlanului verde Viermele îşi prelucrează caninii atât de trist atât de simplu nu mai are nici un rost.cimec.Vlad Turcu . a XII-a Premiul III . a XII-a Premiul li . i-au crescut aripile la loc gândurile i-au năpârlit în prag de vară şi nu mai ştie aproape nimic.Colegiul Naţional „Unirea" .ci.ro / www.ci.Andreea Uruc .ro . am zis.Colegiul Naţional „Andrei Şaguna" .

În doliul teluric. Armonizăm în doi o lume siderală. tardiv în crâmpeie. se frîng aştrii. din inimă. Sărutul serafic Uneşte în toate Lutul proaspăt Cu albastrul celest. Corpusul lumesc. austeritate sacră.cimec. Sărutul tău deschide poarta sacramentală. 187 http://tara-barsei. Îmi varsă scânteie. Miroase a floare de crin. Fiorii. Demonica viaţă cu angelica moarte Şi spaţiul divin Cu-acela lumesc. îmi acoperă farfuria cu vise dacă scot limba afară simt cum îmi explodează papilele gustative pentru că cerul este dulce atât de dulce încât aş putea să iau o linguriţă din el pentru cafea.ro / www. Vlad TURCU * * * automobile cu picioare cerul de cretă umedă acoperă blocurile îmi acoperă mie patul.ro . Suflarea ta mă ajută să trăiesc. Daniela Poenaru. În mugure acră. Vlad Turcu Daniela POENARU Axis Mundi În doliul nopţii.

numerele din manualul de română. nu ştiu unde merg sau de unde vin. aici e bine. dar nu te-ntreb şi nu râd. Andreea Uruc mă oglindesc în cer îmi văd ochii mari şi gri. e ceva ce n-am ştiut niciodată şi de care îmi aduc aminte doar cînd plouă sau ninge. nu plâng vreau doar să fiu un cal. ochii sunt gri? cerul este asfaltul pe care circulă automobile cu picioare păşesc şi lasă unne de nori. 188 http://tara-barsei. şi mă întreb nebun: cerul este gri. mi-ai trimis un cui pentru ochii plecaţi.ro / www. cum s-a înnegrit pământul. să te întreb despre credinţă sau răni s-au terminat iubirile? Doar caii sunt fericiţi. cerul eşti tu.cimec.ro . trăiesc încă şi n-am curajul să vin. când subliniez pronumele relativ când singur încercuiesc substantivul colectiv. Andreea URUC * * * când merg îmi amintesc de tine. aici demult n-a mai plouat mi-e dor de-o pasăre să se arunce-n gol.

doctorand.muzeograf la Muzeul Ţării Cristinei-Ioan Roman-Negoi .cimec. fost Mureşenilor" Braşov profesor de geografie Nicolae Pepene .licenţiat în medicină. ştiinţific la Institutul de Cercetări Socio-Umane cercetător în cadrul Universităţii „ I Decembrie Sibiu 1918" Alba-Julia Elena Băjenaru .doctor în istorie.licenţiat în istorie. cercetător Ana-Maria Roman-Negoi doctorand. a activat 4 Laura Molnar .licentiat în istorie. urmaş al familiei Mureşenilor. Andrea Dobeş . muzeograf în Colegiul Naţional „Unirea" Braşov cadrul Muzeului de Etnografie Braşov Lucia Bunaciu .consilier-asistent în cadrul Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale Doina Ionescu .muzeograf în cadrul secţiei istorie din Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Marcel-Valeriu Bene .doctorand. rezident la Paris Gherghina Boda . şef de departament la Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu" Braşov 189 http://tara-barsei.licenţiat în geografie.conservator la Muzeul Deva Judeţean de Istorie Braşov Ovidiu Savu .muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Aurelian Armăşelu .doctorand. profesor la Ioan-George Andron -doctorand. a activat în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti Măriuca Radu .şef de secţie la Muzeul ani la Muzeul Castelul Bran Memorial „Ştefan Baciu" Daniel Nazare . şef de secţie în cadrul Muzeului „Casa Mureşenilor'· Braşov Oliver Velescu . urmaşă Iosif Marin Balog .licenţiată în economie.muzeograf la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva Valer Rus .licenţiat în istorie.ro .doctorand.doctorand.ro / www..muzeograf la Muzeul „Casa Ioan Şoneriu . asistent a familie Mureşenilor şi director onorific al universitar în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Muzeului „Casa Mureşenilor" Braşov Cluj. şef de secţie în cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Cătălina Dumitrescu . Ţara Bârsei Autorii din acest număr: Alexandru Stănescu . muzeograf la muzeograf la secţia de relaţii publice din cadrul Memorialul Sighet Muzeului Judeţean de Istorie Braşov Liviu Baciu . Făgăraşului profesor de istorie la Liceul „Axente Sever" Mediaş Anca-Maria Zamfir . Facultatea de Istorie şi Filosofie Anda-Lucia Spânu .doctorand. doctorand.

cimec.http://tara-barsei.ro / www.ro .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful