http://tara-barsei.ro / www.cimec.

ro

CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV
MUZEUL „CASA MUREŞENILOR" BRAŞOV

A

TARABARSEI
,
revistă de cultură

BRAŞOV
2004

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929)
Revistă de cultură editată de
Muzeul „Casa Mureşenilor" Braşov
Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025
Tel./fax: 0268-477864
e-mail: casa_muresenilor@yahoo.com
http://www.muzeulmuresenilor.ro

Colegiul de redacţie: Valer Rus - redactor responsabil
Ovidiu Savu
Cristina Seitz
Laura Molnar

Tipărit la:
S.C. GRAPHICA PRINT S.R.L.
Braşov, 500015 - str. Cerbului 26
Tel.: 0744 300505, 0722 210146
Tel./Fax: 0268 410146
www .graphicaprint.ro

Lector şi corector: Carmen Andrei

ISSN 1583-3119
Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor.

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

.. . .... . Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI Radu Tempea . . .ro . .... . .. . ... .familiei Nicolau întocmită de Aurel A. ... .. . ... . . ... . . .. . Mureşianu (/) .. ..... .. 49 Valer RUS Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu. . . .......... . . . . . . .. ... . ... .. .. . . ... ...... .. . ... . . . ... .. ... . . .. . . .. . . 139 http://tara-barsei. ..... 45 Aurelian ARMĂŞELU Genealogia.. . . .... . . . . .familiei regale române... .. . .... . . ....... . . . . ... . . . ... 99 Nicolae PEPENE Din istoria.. . . . . .. ... .. .. .. 59 Măriuca RADU „ Kronstădter A llgemeine Sparkasse ·· ...... .... .. . . ... ... . .prima bancă din Braşov şi din Transilvania ..ro / www... .... .. 15 Iosif Marin BA LOG „Arii de atracţie"' şi reţele de relaţii economice între sat şi oraş în modernizarea economică a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-LEA (1850-1875) .. . . . . . . . ....... . . . ........ .... .. ..... . .. ... . 35 Ana-Maria ROMAN-NEGOI.. . ..... . ... .. . ... . .. . . . ... .. . . .. Căsătoria Principesei Ileana de România ...... ..... . . ... . . ... . . .. . . ...... ..... . . .. . ...... . 93 Ovidiu SAVU Publicistica lui Aurel A.. .... ... CUPRINS ISTORIE Alexandru STĂNESCU Idealul stoic.... .. . .. . . .. . Opţiuni de analiză a textului .. .. . ... . .... .. 133 Lucia BUNACIU Inaugurarea muzeului memorial „ Casa Mureşenilor" din Braşov . . . ... ... ... ... . Anii de început: 1864-1877 (/) .. . ... . .... .. 5 Ioan-George ANDRON Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în secolele al XVIII-iea şi al XIX-iea . .... . .. .cimec.. Mureşianu la 27 noiembrie 1935 . .. . .. .. .. .. .. . .. .. . .. . .. ...... 87 Gherghina SODA Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov (1862) .feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană . . 124 Liviu BACIU Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov (1946-1948) .... .....familia sa păstrată în arhiva Mureşenilor.. .... ...... ..Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului. ..... .. .. 107 Daniel NAZARE Un aeroport la Braşov în 1941 . . . ... ..... . .. .. . . ... . .. ...... 119 Andrea DOBEŞ Biserica Greco-Catolică în atenţia serviciilor de informaţii (1945-1950) .... . . .. . .

. ... ....... . .. ... . ... . ........... . .. „. ....cimec. . 154 Anca-Maria ZAMFIR O donaţie a lui Manuc Bey pentru loisirul braşovean .......... .. ........ .... . . .. .........MONUMENTE Anda-Lucia SPÂNU Reprezentări grafice ale oraşelor între real şi imaginar „ .. .... . Braşov) . .ro / www. .......temă iconografică rară în pictura ţărănească pe sticlă .. 170 \"ARIA Cătălina DUMITRESCU Prezentarea obiectelor din piele etalate în expoziţiile de la Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor . .. .......... ............. 189 http://tara-barsei. .........ro ... .... .. . . . Andrei Mureşanu" . ... 179 Laura MOLNAR.. . ..... ..... ............... ..... . ...... . . ........... 147 Elena BĂJENARU Oglinda celui din lăuntru . .. 172 Ioan ŞONERIU Monumente ale naturii în Defileul Oltului din Munţii Perşani .. ....... „ .. ....... .. . ....... .. ... 167 Marcel-Valeriu BENE Români din diasporă şi monumentele lor. .. 163 Oliver VELESCU „ Execut boltă cilindrică în vederea căsătoriei".. .. .. .... . ...... .... ... ... . ....... .. ARTĂ...... . ..... ........... ... ..... .... . . .......... . ... .. ..... .... 184 Lista autorilor . ... .......... Ovidiu SA VU Concursul~festival de poezie. .. ..... .. ...funerare uitate . ... ... .................... 159 Doina IONESCU Despre restaurarea bisericii-monument istoric „Adormirea Maicii Domnului" din Turcheş (Jud..

1· consultwn. 35 şi 38. 80. Tara Bârsei Alexandru STĂNESCU IDEALUL STOIC FEMININ REFLECT AT ÎN INSCRIPŢIILE DIN DACIA ROMANĂ În epigrafele din Dacia romană numeroase femei sunt onorate cu diverse epitete. Analizarea valorilor morale şi sociale esenţializate în epitete pretinde decelarea idealului uman căruia îi corespund şi pe care aceste figuri de stil îl difuzează în secolele 1-lll p. Paris. până la Nil. Educaţia aleasă a unora dintre femeile romane a condus la apariţia unei tendinţe feministe. Do1111e e politica negii ultimi am1i def/a Roma repirbblicana. Hortensia. Milano. scria poezii despre iubire~. în secolul I a. a căsătoriilor din interes şi escrocarea în plan sentimental a bărbaţilor. era avocat2 . până la insuliţa Pharos. 1985. o altă femeie. 3 Refuzându-şi condiţia de inferioritate faţă de bărbaţi. Hortensius Ortalus. ca Propertius (în secolul I a. care reprezintă de fapt o sumă de virtuţi şi de valori promovate de societatea romană în epoca Principatului. 1967. generată de mai mulţi factori: emanciparea femeii.satisfacţia de a fi trăit în bună înţelegere cu soţia sa. Pans. până când moartea i-a despărţit. Paris. 1979. soţia unui senator. adică apaţinând unui alt stăpân.ro / www. Eloge fimebre pendam le ff-e111e tn11111virar. X\XYI. Această măsură luată de Senat nu le-a împiedicat pe femeile romane să aibă în continuare relaţii cu sclavi. Ticăloasa! Si copiii i-a părăsii. 27-29. anumite femei exercitând profesii specifice bărbaţilor: Afrania. ad. Şi uitându-şi casa. iar pentru a stopa acest fenomen este nevoie ca Senatul să emită senatu. 5 Michel Durry. 1997. Laudatio Turiae. Chr„ a ţinut un discurs în faţa triumvirilor . departe. desfi·ânată care ajunse chiar şi ea să blesteme monstruoasele moravuri ale Romei. Qmntilrnnus. în anul 42 a. contemporană cu Martialis. Belles Lettrcs. deplâng lipsa oricăror valori morale la femeile acelor timpuri. Uniunile conjugale stabile devin rarisime şi. 1914. Roma. Chr. Chr„ un soţ îşi exprima . " .1. p. surioara. 4.cimec. ha! Auzi minunăţie necre::ută! părăsit-a până şi jocurile-n circuri şi pe Paris histrionul! „. Emanciparea femeii romane a avut consecinţe nefaste. VI. Martialis. Lascăr Sebastian). Juvenalis relatează despre fuga soţiei unui senator roman cu un gladiator: „ Eppia - soţia unui senator -fără ruşine întovărăşi o şcoală de gladiatori.) şi Juvenalis (secolele 1-11 p. Chr. criza demografică (mai ales în Italia) etc. homosexualitatea.faimoasa în destrăbălări cetate a lui Lagos. p. timp de 41 de ani.ro .într-un elogiu funebru . p. la Canopos. Bucureşti. demne de consemnat pentru posteritate. Chr. E. non divertio interrupta. soţul. X. 6-7. anum. nam tingit nobis ut. nici de pairie nu-i pasă. Societatea romană de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului se caracteriza printr-o criză socială şi morală acută. /nstitlllio Oratorw.). o oarecare Sulpicia. care aducea în starea de sclavie pe femeia care era surprinsă în timp ce avea relaţii sexuale cu un sclav străin. Juvenalis. 1957. unele femei din ordinul senatorial se unesc în mariaje inegale cu sclavi. 220-221. astfel. prin urmare.1. în lacrimi. 5 http://tara-barsei. C1ccott1. fiica lui Q. Satire (trad. sine (Jffensa perd11cereti11". Una 111aglie. Nu întâmplător unii scriitori latini. şi aceasta într-o vreme când „ rara sunt tam diuturna matrimonia finita morte. Epigrammes. 27-29: Lidia Storoni-Mazzolani. I. ca: amploarea nemaiîntâlnită a divorţurilor. până la.

Alexandru Stănescu

Uniunile conjugale ale femeilor din ordinul senatorial cu sclavi şi cu liberţi îl determină pe
Hadrian să dea o dispoziţie care permitea relaţiile nedemne cu sclavii, sub condiţia ca stăpânii
acestora să fie de acord.
Marcus Aurelius a încercat să stăvilească numărul mare de matrimonii ale acelor nobile
femei cu liberţi printr-un edict care dispunea că acest tip de legătură era lipsit de conubium 6
(legitimitate).
Căsătoriile femeilor bogate cu sclavii sunt condamnate şi de scriitorul creştin Tertullianus,
care, în epistolele sale către soţie, vedea acest tip de uniune liberă ca fiind expresia dorinţei de desfrâu
a respectivelor femei 7 ; papa Callistus (secolul al Iii-lea p. Chr., un fost sclav) autorizează femeile din
ordinul senatorial care voiau să-şi păstreze privilegiile să trăiască în concubinaj cu humiliores şi
liberţi 8 .
Unele izvoare epigrafice din secolul al III-iea atestă faptul că unele femei, ca Hydria
Tertulla şi Cassia Faretria - din acelaşi ordin, şi-au păstrat rangul chiar dacă s-au căsătorit cu
humiliores 9 •
Numărul femeilor „emancipate" creşte continuu în primele secole ale Principatului, fapt
atestat de diverse izvoare ce ne oferă informaţii despre femei care se dedică unor activităţi tipic
masculine, ca: sportul, luptele, oratoria, comerţul.
Juvenalis ne relatează în Satira a VI-a
despre o femeie care tăcea exerciţii la palestră cu
greutăţi, ca bărbaţii; preocuparea pentru exerciţii
şi gimnastică a femeilor este atestată şi de
mozaicurile descoperite în vila din Piazza
Armerina (Fig. /).

Fig. I. femei romane făcând exerciţii la pa/es1ră.
mo=aic din Piaţa Armerina.
([010 Alexandru Stănescu)

O inscripţie din Ostia atestă existenţa
unor femei-gladiatori care au participat la lupte şi

'' Eva Cantarella, Tacita el mula, Roma, 1985, p. 192.
Tertullianus. A son epouse (trad Ch. Munier). Paris. 1980, li. 2-3: .,2. Les reglements de la terre passeront-ils pour plus
sevi:res que Ies commandements du ciel au point quc Ies parennes unies ii des esclaves etrangers perdront leur liberte tandis
que nos chretiennes prendraient pour mari des esclaves du diable et conserveront leur etat'1 Sans doute elles nieront que Ie
Seigneur leur ait fait parvenir snn injoction par l"i111crmediaire de son ap6tre. Quel motifretenir pour celte folie. sinon Ia
faiblessc d'une foi toujours enclinee auxjnuissanccs du siecle» 3. Assurement c'est bien ce que I'on a pu saisir sur Ie vif,
surtout chez Ies plus riches. Car plus une femme csl riche et s'enlle de son titre de „matrone·', plus spacieuse est Ia maison
qu'elle recherche pour ses depenses (titre d'honneur''). domaine ou son ambition se donne li bre cours. Pour Ies femmes de
celle sorte, les egliscs sont sans attrait. Cest qu'il est dillicile de trouver un homme riche dans la maison de Dieu et s'il s'en
trouve un, ii est difficile qu"il soit celibataire. Que faire donc» A qui, sinon au Diable. demander un mari susceptible de Ieur
procurer chaize ii porteurs, moules, coifteurs cxotiques ataille de geant» Cela. un chretien, meme riche. rcfuserait peut-etre
de Ies procurer'.
Eva Cantarella. O[!. cit.
S. Mazarino. Laj111e de/ mo11do Olllico. Milano. 1959, p. 133-134.

6

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Idealul stoic feminin reflectat în inscripţiile din Dacia romană

jocuri oferite de duumvirul Hostilianus şi soţia acestuia, Sabina, în a doua jumătate a secolului al
II-iea 10 •
Criza morală de la sfârşitul Republicii şi începutul Principatului a condus la reflecţia
filosofică asupra societăţii şi la o revoluţie în planul moravurilor, care a constat în impunerea unui
nou ideal feminin, de sorginte stoică.
Modelul colectiv propus de stoici îşi avea originea în arhetipul reprezentat de femeia
romană din perioada arhaică: austeră, devotată, cumpătată, modestă, harnică, inteligentă şi dreaptă,
care-şi îndeplineşte datoriile de fiică, soţie şi mamă în mod exemplar.
Probabil că un prim model şi etalon a fost Lucretia, soţia lui Tarquinius Collatinus, care,
dezonorată de Sextus Tarquinius, s-a sinucis.
Lucretiei i se adaugă, de-a lungul timpului, o întreagă galerie de figuri feminine cu caractere
puternice, pregnante, femei inteligente, culte, modeste şi devotate, a căror feminitate apare încercuită de
aureola onestităţii şi bW1ătăţii, femei care au înflorit în umbra discretă a familii!or din aristocraţia romană.
Este de ajuns să le amintim pe cele două Cornelii , pe cele trei eroine care apar în opera lui
11

Tacitus: Arria, Paulina, Pollita , toate trei victime ale furiei ucigaşe a lui Nero, dar şi exemple de
12

fidelitate conjugală, care le-a împins la a-şi dori moartea o dată cu soţii lor. Pentm aceste femei
iubirea faţă de soţi s-a transformat în camaraderie, astfel ele sunt gata să moară alături de aceştia în
numele unui ideal feminin stoic şi nu doar pentru a-şi dovedi devotamentul conjugal.
În opera lui Seneca apar numele unor femei ca: Marcia, Helvia şi Livia, aceste personaje
feminine din rândul aristocraţiei senatoriale fiind dotate cu cele mai nobile însuşiri în perfectă
concordanţă cu idealul stoic al femeii din epoca Principatului.
O soţie-model pare să fi fost şi Calpurnia, soţia lui Plinius cel Tânăr, căreia el, într-una din
epistolele salen, îi conturează portretul după spiritul feminin stoic.
Izvoarele epigrafice şi literare atestă preluarea pe scară largă a modelului stoic de către
femeile romane, care dintr-o dată demonstrează că au aceleaşi calităţi şi virtuţi ca şi matroanele din
epoca arhaică şi republicană.
Diferenţa dintre femeile secolelor 1-111 p. Chr., care se dedică cu pasiune treburilor
domestice, creşterii şi educării copiilor, şi vechile matroane romane constă în aceea că femeile din
epoca Principatului îşi aleg în mod deliberat acest mod de viaţă şi urmăresc cu consecvenţă împlinirea
idealului stoic.

"' Fausto Zevi, Mircillc Cebeillac-Gervasoni, Revisions et 11011vea111es pour trois inscriptions d'Ostie, Melanges de l'ecole
rrarwaisc ii Rome, antiquitc (MEFRA). 88, 1976, p. 612: inscrip)ia menţiona ca un fapt inedit la Ostia jocurile la care au
participat şi femei-gladiatori, Hostilianus adăugând că el este primul care a pus în practică această idee: „ qui primus
omnium ab urbe condita ludus cum/[ ... ] or et mulieres (al dferrum dedit [ ... )"".
" Prima era soţia lui Aemilius Paulus Lepiâus şi liica lui P. Cornelius Scipio, cea de a doua a fost soţia lui Pompei, care şi-a
însoţit soţul la Pharsalos (n. n.).
" Tacitus, Annales (text latin editat şi comentat de A. I. Bujor şi F. Chiriac), Bucureşti, 1942, XV, 10-11: XV, 62-63: XVI,
34: Plinius cel Tânăr, Opere complete (trad. Liana Manolache), Bucureşti, 1977, Epistola 111, 16. Arria era solia lui Caecina
Paetus. ca se sinucide o dată cu so\ ul său, care a fost condamnat la moarte pentru vina de a li participat la un complot; vezi şi
Juvenalis, Satira a VI-a. Bellcs Lettres, Paris, 1923.
'' Plinius cel Tânăr, op. cit .. Ep. IV. 19 ... [ ... ]este de o rară fineţe şi de o rară sobrietate, mă iubeşte, ceea ce este o dovadă de
virtute. La aceasta se adaugă predilecţia pentru literatură, pe care i-a insuflat-o dragostea pentru mine. Cunoaşte toate
lucrările mele. le citeşte mereu. le învaţă chiar pe de rost. Ce nelinişte o cuprinde când mă pregătesc să pledez şi câtă
bucurie după ce am pledat! Stabileşte cine să-i dea de ştire când am fost în asentimentul tuturor, când am fost aplaudat, când
am câştigat procesul. Când fac o lectură publică, ea şade în apropriere, ascunsă de o draperie şi soarbe cu urechi nesăţioase
elogiile care mi se aduc. Ba şi cântă versurile melc. compunând şi acompaniamentul la chitară, fără să o fi învăţat nici un
artist, decât doar dragostea care este cel mai bun dascăl [ ... r.

7

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Alexandru Stănescu

Cauza adoptării acestui model colectiv este de natură psihologică şi rezidă în faptul că
femeile emancipate de la sfârşitul Republicii, care se bucurau de o mare libertate în planul familial şi
social, nu se bucurau de dreptul de a participa la viaţa politică şi de stima elitei intelectuale, pentru că
exemplele rare de moralitate feminină din epocă întăreau convingerea că femeile nu-şi pot conduce
singure destinul.
Primele care au adoptat modelul feminin stoic au fost femeile din ordinul senatorial, pentru
că acestea erau crescute şi educate în mediul aristocratic şi îşi însuşiseră cel puţin din secolul I a. Chr.
valorile morale ale filosofiei Porticului. Aceste femei au căutat să fie moderate în dorinţe şi ambiţii,
devotate soţilor şi copiilor, bune gospodine, dar şi femei de lume, care să-şi reprezinte soţul cu toată
cinstea cuvenită în viaţa socială.
Modelul colectiv stoic a fost răspândit în Imperiu de propaganda oficială şi de soţiile
guvernatorilor, care dădeau tonul în provincii.
Nu întâmplător Gavidia Torquata, soţia legatului legiunii a XIII-a Gemina din Dacia,
Lucius Annius Italicus Honoratus, apare în izvoarele epigrafice alături de cei trei copii 14 ai săi, ea
fiind pentru femeile din Dacia un model şi un formator de opinie. Stimată şi imitată de către femeile
de frunte şi din poporul de rând, Gavidia Torquata reprezintă în provincie, tipul femeii stoice din elită,
mereu alături de soţ în toate momentele importante din cariera lui. Gavidia Torquata apare, ca şi alte
soţii ale unor legaţi, ca o întruchipare a idealului feminin stoic, fiind înainte de toate o soţie devotată,
care-şi unnează soţul în provinciile de graniţă ale Imperiului, în regiuni cu climă aspră şi supuse
atacurilor populaţiilor barbare. Soţia lui Lucius Annius Jtalicus Honoratus este de asemenea o mamă
iubitoare, care îşi aduce cu ea copiii dincolo de zidurile Romei, spre a fi aproape de ei şi a se ocupa de
educaţia lor. Jar copiii legatului participă la diverse acte cu caracter privat ale părinţilor, ca de
exemplu aducerea de ofrande Triadei Capitoline, această implicare a copiilor într-un act cu caracter
religios făcând probabil parte din programul de educaţie a acestora. Un argument în plus în favoarea
acestei ipoteze ar fi faptul că divinităţile care primesc ofrandă sunt cele mai importante din panteonul
roman, prin urmare copiii erau crescuţi de mici în respectul faţă de divinităţile oficiale, pentru ca mai
târziu actele lor de devoţiune faţă de acestea să nu pară pline de falsitate.
Adoptarea în masă a modelului feminin stoic se datorează faptului că el răspundea, pe de o
parte, necesităţii de afirmare a femeilor romane, dintre care multe erau educate şi conştiente de propria
lor valoare , iar pe de altă parte, menţinerea îngrădirii posibilităţilor de manifestare publică a femeilor
15

şi de implicare a acestora în viaţa politică şi socială nu permitea afinnarea lor în alt plan decât în cel
privat.
Excepţie făceau marile centre urbane, în frunte cu Roma, unde femeile se puteau afirma în
cele mai variate domenii de activitate. Se pare că la Roma existase încă din epoca arhaică o asociaţie a
matroanelor (conventus malronarum); iniţial, acest conventus avea numai rolul de a organiza acele
sărbători religioase la care participau numai matroanele 16 •

"1 Vezi I.n.scriptiones Daciae Romanae (IDR), III 5. 195 (APVL VM).
; Qumt1I ianus, op. cir„ li: „ [ ... ] ni s-a rransrms doar car de mulr a conlribuir la elocinţa Gracchilor mama lor, C ornelic.. , I
căreilimbaj foarre ales s-a păsrrar şi penrru posrerirare daroriră scrisonlor ei: de asemenea se spune că Lelia. fiica lw
Caius. a redar ii1 vorbirea e1 eleganţa rar<ilui său. iar c111•d111area Horrensiei. ţinură în/aţa 1ri11mvirilor.face cinsre sexului
femeiesc f„ .] "(trad. n.).
"' Mihaela Paraschiv, Femeia în Roma Amicei, Ed. Junimea, laşi, 1999, p. 129; sărbătorile dedicate matroanelor erau
Matronalia, Carmcntalia, sărbătoarea Bonei Dea.

8

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Bianca Comucci-Biscardi.cimec. voioşie. În consecinţă. discreţia şi modestia. Une inscription funeraire de Cyrene.dulcissima.trad. fidelitatea -fidelis.lanifica. Un astfel de exemplu îl constituie epitaful Iuliei Prokla din Kyrene 22 . lnscriptiones Latinae Selectae (ILS). pientissima. moderaţia gândurilor.simplicitas. În izvoarele epigrafice din Roma21 şi din provincii apar adesea personaje feminine a căror prezentare în text lasă să se întrevadă impunerea idealului feminin stoic în rândul populaţiei din Imperiul Roman. " H. cumpătarea. provinciile învecinate şi Spania. simplicissima.ro / www. -. Idealul stoic reminin reflectat în inscriptiile din Dacia romană În prima jumătate a secolului al III-iea p.amatissima. practicarea îndeletnicirilor femeieşti. dar şi a artelor sub patronajul muzelor. respectul faţă de soţ . 9 http://tara-barsei. plmă de pudoare. în •. discreţia vieţii mele.reverentissima. unde viaţa culturală era mai puţin înfloritoare decât în Italia.. naştere aleasă şi inţelepciune. 95. blândeţea . în „Studi". Le donne romane ne/le iscri=wni.casta verecunda. cea mai bună şi mai frumoasă. în care sunt menţionate. care a întreprins o analiză de ordin cantitativ şi semantic asupra epitetelor care apar în inscripţiile din Italia.. nelăsâ11d in urmă 11ici măcar 1111 singur copil în locuinţa părinţilor. 1987. carissima. inteligenţă. Binecunoscută pentrufr11m11seţe. chibzuinţa -frux. Occident şi Orient. meşteră la tors. Astfel de femei sunt elogiate în inscripţiile funerare şi onorifice de către soţi. modestia . iubirea filială sau maternă . pudica.). iscusinţa la tors . p. pe11tru practicarea îndeletniciri/or femeieşti. 1982. n.). 38: „ Fiică a lui Mark os Petronios Melior şi a A iliei Armia lsidora. p. chiar şi în Dacia sunt inscripţii funerare ale căror texte conţin epitete care exprimă virtuţi şi calităţi feminine 17 Ibidem.innocentissima.ro . Roma: „ Hic sita est Amymone Marei optima et pvlcherima lanifica pia pvdica frvgi et casta „ (Aici zace Amymone a lui Marcus. care avea rolul unei instanţe morale care reglementa vestimentaţia şi protocolul „senatoarelor" 17 . 67-68. firea veselă. devotată cop11lor. castitatea . copii şi rude cu epitete 18 care atestă difuzarea unor idealuri şi modele umane în rândurile clasei mijlocii din Imperiul Roman. conventus matronarum este revalorizat sub influenţa împărăteselor siriene şi transformat de către Elagabal într-un mic senat (senaculum). "' Ibidem. astfel. prin care să câştige stima şi admiraţia contemporanilor. Firenze.Apud Catherme Dob1as-Lalou. n. pudoarea . " Bianca Comucci-Biscardi. a dus o viaţă plină de înţelepciune şi vir/l/te în toate privinţele şi a 11111rit în vârstă de -15 ani[ . Dessau.pia. care este cu siguran!ă un epitet convenţional. drept calităţi feminine: frumuseţea. Revue des Etudes grecques··. ''' Ibidem: excep!ie face benemerenti. pulcherrima. 8402. femeile au fost detem1inate să-şi găsească împlinirea în mediul familial printr-o conduită exemplară. în ordine.pulchra. castitatis magistra. ascwr=â11d11-şi durerea. . Răspândirea idealului feminin stoic este atestată şi în provinciile de pe limes-ul dunărean. indulgentisssima. au aşe=at-o în acest mormânt" (trad. ].rarae pudicissima. puritatea . preocupată şi de lecţiile l11ate de la savantele A4u=e. Chr„ o dată cu relansarea ideii emancipării femeilor. cumpătată şi castă .fiica lor lipsită de noroc pe care părinţii mei. inteligenţa. suii/ eu nefericita Prokla. obsequentissima. pro castitas femina. frumuseţea . a demonstrat că majoritatea epitetelor feminine nu sunt convenţionale 19 şi că adesea reprezintă calităţi şi virtuţi 20 reale : iubirea faţă de soţ .

• integra .. Lăsarea averii fiilor şi soţiei este o manifestare a pietăţii.semnifica integritatea morală şi fizică a femeii. creaţiile poetice. conitL'C carissima et pientissima et dignissima • coniux innocentissima • coniux pietate el castitate incomparabilis • coniux rarissima .cimec.) et Aur(el ius) Iul i (annus?fratr)es uix(it . care înseamnă mai mult decât pietate. 216 [J}mmatura quidem iu- venes for[tu)na peremit sed [pi}e[t}as [m}atris con- (didit) ossua rogis (.ro / www. Pietas desemnează ansamblul virtuţilor şi normelor care menţin armonia conjugală şi familială. 10 http://tara-barsei..ro .. iubire şi respect. " IDR III 2. Exemplele sunt relativ puţine. cea mai mare frecvenţă în inscripţii au epitetele care fac aluzie la pietas. ?Aurelia Proc)ulla mater. Pietas mai înseamnă şi participarea femeii la cultul casnic şi oferirea ofrandelor periodice Larilor şi Manilor. Femeile care pun aceste epitafuri în versuri sunt prea educate pentru a accepta o formulă de genul „Dis Manes . Majoritatea epitetelor din inscripţiile din Dacia le onorează pe femei în calitate de mame şi de soţii: • mater carissima (karissima) • mater pientissima • conilL'< ob principium castitatis (castitas) • coniux pientissima. hic situs est". dar şi conilL'< pia sau coniux piissimae • conÎlL'< carissima. ele doresc să-şi prezinte soţul sau copiii într-un mod deosebit.erunt) ann(os) („. 141. ca o matroană onorabilă). având numeroase sensuri figurate: devotament conjugal.515. femina stolata (care este aluzie la faptul că femeia se purta 24 ireproşabil. dar pe deplin lămuritoare: IDR III 4. 424 (SARMIZEGETUSA). Pietas este o virtute cardinală în aceste epitafuri. . de asemenea ridicarea unui monument funerar şi elogierea soţului sau copilului decedat reprezintă o manifestare exterioară a pietăţii. i< IDR III 5. Unele dintre aceste epitete sunt mai curând epitete onorifice pentru defunctă. 646. originale sau copiate. În cazul epitafurilor în versuri nu există problema stereotipiei textului funerar. Alexandru Stănescu de sorginte stoică./emina incomparabilis2 (femeie care nu se poate compara). lncripţiile funerare în versuri sunt atestări edificatoare în privinţa influenţei filosofiei stoice asupra unora dintre femeile educate din Dacia romană. ca de exemplu: conizcc dignissima 23 . "· IDRIIIS. ea este sugerată de exprimarea grijii faţă de memoria sau odihna eternă a soţului defunct sau a copiilor decedaţi. " IDR III 2. După benemerenti. dragoste maternă (dacă defuncta era mamă) şi iubire filială. 5 26 patrona optima .o soţie extraordinară. constituie într-o bună măsură expresia unor acte personale cu caracter subiectiv.

1978. Aurel ia Proculla nu este doar o mamă iubitoare. Bucureşti. 2) în versuri . Fig. Valeira Ge- me/lina marito b(ene)m(erenti) p(osuit): 5 Coniugi pro meritis quondam karissimo coniunx Hanc Iuliano domumfelndofabricaui parennem Frigida qua membra possint requiescere morti Quattuor hic denos uixit sine culpa per annos Et sua perfimctus uidit cum gloria honores. Fără îndoială că Aurelia Proculla s-a îngrijit de depunerea rămăşiţelor pământeşti ale copiilor săi în morminte din iubire maternă. Qui legis hos uersus.ro .. ed. uiator. lv!ormântul de la Romu/a.. dec(urioni). Aelius Iulius lulianus. dar pietatea mamei a pus trupurile lor în morminte . iubirea maternă având un caracter instinctiv. apud Dumitru Tudor. 2003. PUC. ? Aurel ia Proculla mamă. ilrlteologiafunerară a Daciei romane. " IDR II 357. 11 http://tara-barsei. IV. în Funeraria Dacoromana. opta leue terra. Traducerea Ştefan Bezdechi. (foto Dumitru Tudor) D(is) M(anibus) Ael(io) lul(io) Iuliano. p. pe care îl reproducem în latină şi în 28 29 traducere . pietas înseamnă mult mai mult şi prin această virtute vrea Aurelia Proculla să rămână în memoria posterităţii. şi Aurelius Iuli(anus? fraţi) a(u ?) trăit ani . este o femeie educată şi o mamă devotată copiilor ei şi memoriei acestora. dar faptul că femeia a ţinut să menţioneze că pietatea a fost cea care a determinat-o să facă acest lucru atestă influenţa filosofiei stoice asupra sa. Oltenia Romană. De aceeaşi pietate este pătrunsă şi Valeria Gemellina din Romula. Cluj-Napoca. 2. p..cimec. .. Mama care pune epitaf pe mormântul copiilor săi corespunde modelului feminin stoic. care îşi cinsteşte soţul. 404. cu un epitaf funerar (fig.ro / www. cu epitaf în versuri. 17 Ana-Maria Sămărghiţan.. Idealul stoic feminin renectat în inscrip!iile din Dacia romană Traducere 27 : Destinul pătimaş a răpit înainte de vreme pe tineri. I O Ecce Geme/lina pietate duct a marito Struxi dolens digno sedem cum /iberis una Inter pampinea virgulta et gramina laeta Umbra super rami uirides ubi densa ministrant. quaestoric(io) aedilic(io) col(oniae) Romul(ensis).. 172.

sunt ofrandele pioase ale soţului. Soţului vrednic mâhnită-i durai cu copiii lăcaşul Între tufişuri de viţă şi desfătătoare verdeaţă. M. Lui Aelius Iulianus. Aceste virtuţi sunt necesare unei soţii. op. pentru a fi o uniuira. Scumpului soţ Iulian. cit. În încercarea de creionare a personalităţii defunctului său soţ. Trăit-a el ani patruzeci. pentru că ele sunt sugerate. dar se pot citi printre rândurile epitafului. mai ales de către stoici. de cinste cuvenită în urma unei vieţi puse în serviciul comunităţii atestă influenţa stoicismului pentru că ideea de a fi de folos comunităţii era promovată în secolele li -III p. prin portretul făcut soţului. decurion. membră a elitei urbane din Romula. p. Menţionarea ideii de datorie civică. 5159. în cinste deplină Şi datoria-împlinindu-şi. Şi iată că eu. virtuţile cultivate îndeosebi de către adepţii stoicismului: chibzuinţa. 12 http://tara-barsei. pentru a lui vrednicie. i-a pus (epitaful) Valeria Gemellina. 69 şi trimiterile acesteia la Corpus fnscriptionum Latinarum (CIL). X 3058. drumeţ călător. Urează-i. Astfel. 11 · Uniuira este un epitet care apare rcÎativ rar în inscripţiile din Imperiu. de pietate pătrunsă. A. şi vezi (trecătorule) pentru mine singurul meu soţ Aelius. eu soaţa. 31 1 ·" IDR III 2. Virtuţile Marcellinei sunt pietas. în amintirea dragostei chiar şi după moarte (îmi) închină (acest monument). ele nu apar în text. Casa aceasta de veci i-am ridicat-o cu lacrimi. de slavă şi rang avu parte.ro . care şi-a îndeplinit datoria faţă de comunitate. pietas este virtutea care a animat-o în acţiunea de edificare a monumentului funerar al soţului. fost edil al coloniei Romula. se dovedeşte a fi deplin ataşată valorilor morale şi sociale promovate de filosofia stoică. Vezi B. Sămărohiţun). Valeria Gemellina. cumpătarea. astfel soţul este înainte de toate un bun cetăţean.ro / www. Unde stufoasele-i ramuri I-acopăr cu umbra lor deasă. pentru meritele mele.. Gemellina. Textul funerar al Marcellinei este interesant pentru că atestă în mod clar dorinţa de a o prezenta pe Marcellina ca pe o soţie desăvârşită.cimec. Alexandru Stănescu Traducere: Zeilor Manes. Valeria Gemellina laudă. fiind decurion şi magistrat. castitas şi indulgentia. Traducere: Aceasta este cinstirea devotamentului conjugal. să-i fie ţărâna uşoară. onestitatea şi comportamentul responsabil. Gemellina se raportează la valorile filosofiei Porticului. Cornucci-Biscardi. Chr. fost cvestor. 430 (trad. soţului care a binemeritat. 4885. căruia foarte dragă i-am fost eu Marcel lina. D(is) M(anibus) I Hic pietatis honos I haec sunt pia dona I mariti cui multum 151 dilectafui ego Mar-I ce/lina pro merita I cernisque mihil solus conizcc I Aelius coqus post I I Ol obitum memor I amoris dicat. Într-o inscripţie în versuri din Sarmizegetusa30 soţia este onorată pentru devotamentul său conjugal şi pentru dragostea pe care i-a purtat-o soţului. această matroană educată. Recele-i trup spre-a-şi putea odihni după moarte într-însa. 3351.

dar care este lăudată pentru faptul că a trăit într-o deplină armonie conjugală timp de treizeci de ani. rarrissima. Idealul stoic feminin renectat în inscrip\iile din Dacia romană Epitetul uniuira se poate traduce prin sintagma „femeia unui singur bărbat". V Aur(elius) Aquila decurio Patavisse(n)sis neg(otiator) ex pro(vincia) Dacia b(ene)m(erenti) I p(osuit) et sibi cum qua I uixit an(nis) VII sine ul/a quere//a. Valeriei Ursina. Aurelius Aquila decurion în Potaissa. este de fapt femeia care a dus o viaţă de familie exemplară. Traducerea îi apaf1ine lui I. împreună cu cea cu care a trăit lară nici o ceartă timp de şapte ani.ro / www. care apare în două epigrafe ale unor locuitori din Dacia32 . Traducere: Zeilor Manes.. face aluzie la caracterul tolerant al soţiei şi la o căsătorie serenă. a împlinit în căsătorie 11 ani IO luni fără nici o ceartă. Într-o inscripţie în versuri din Tibiscum este menţionată o soţie al cărei nume nu s-a păstrat. "11 IDR III 3. decedată (la) . D(is) M(anibus)I V(a/eriae?) Ursin(a)e T(iti)filiae con(iugi) in(comparabi/l) d(e)f(unctae) an(nis) I . Epitetele carissima. funcţionar la arhive.. dignissima. 364 şi CIL III 2086 (Salonac): traducerile noastre.ro . este prin urmare tot o uniuirafemina. soţiei care a bine meritat i-a tăcut (acest monument). IDR III I. 5 zile. pe care-nălţatu-I-a Nilului mal şi a sa patrie şi prin talentul lui(?). sau prea demnă. 174 quem Ni/atica ripa suu}m patriaque notauit ingenioque et Ale]xandria coniuge iunxit quacum ni/ questus trigint}a pertulit annos imaque /euis pereat uan]arumfabula rerum permaneat modo re c}ongestafama labarum Traducere 33 : . Traducere: Zeilor Manes. incomparabilă cu alte femei... VI. soţie de necomparat. incomparabilis se înscriu în aceeaşi sferă semantică: femeia preaiubită.. ani 6 luni. Sossia Sabina a trăit 26 de ani.. m. Russu. iar (oraşul) Alexandria i-a dat o soţie cu care fără gâlcevi trăit-a ani treizeci iar de acum să piară frivola poveste a deşartelor lucruri şi să rămână doar faima fundată pe muncă şi fapte. fără conflict~. 13 http://tara-barsei. Fuscinus. de respect şi iubire conjugală şi de iubire maternă (ca materfamilias). Expresia sine ulla querella. d. Marcellina. prin acest epitet erau elogiate matroanele care nu au divorţat şi nici nu s-au recăsătorit după moartea soţului şi căruia i-au păstrat astfel o pioasă amintire. negustor din provincia Dacia a pus (acest monument) celei care a binemeritat şi sieşi.I. sclav imperial. fiica lui Titus. menţinând în timp armonia din interiorul grupului familial. care s-a achitat cu sârg de toate datoriile impuse de tradiţie şi a dat dovadă de demnitate în calitate de matrona. D(is) M(anibus) I Sossia Sabina I vixit ann(is) XXVI I efecit in mal trimonio annis XI I m(ensibus) X sine ul/a q 151 uerella Fuse I inus verna ab ins I trumentis tabularii co(n)iugi I b(ene) m(erenti) I fecit. al cărei soţ menţionează în epitaf că a fost unicul ei bărbat.cimec.

n. ca un personaj odios. Respectul conjugal atestă încă o virtute a acestor femei. pietas. cât şi femeile din Dacia acţionează în conformitate cu valorile etice ale filosofiei Porticului şi ţin să rămână în memoria colectivă ca adepţi şi practicanţi ai virtuţilor stoice. IDR 111/2.prin cercetarea textelor dedicate femeilor .influenţa stoicismului în planul privat şi. ]'· (trad. Alexandru Stănescu În inscripţiile de mai sus cele trei femei. care se distinge prin practicarea vechilor virtuţi şi tradiţii romane.cimec. din respect şi încredere (absequium). Termenul stalata desemnează calitatea de femeie romană membră a ordinului ecvestru şi soţie (matrana). dar nu în calitate de soţie.). la rândul ei. dar şi în alte culturi din alte spaţii şi timpuri. Imaginea de soţii perfecte a acestor femei corespunde modelului colectiv de sorginte stoică. Paulina. pătrunderea valorilor sale în sfere din ce în ce mai intime ale societăţii. virtuoasă. Imaginea relevată de monumentul Valeriei Frontina atestă influenţa filosofiei stoice. Sossia Sabina. simplicitas (modestie). care.ro . fiind vehiculate de către funcţionari de rang înalt din administraţia imperială şi de armată. pentru Plicia Var(ri) Capitonis. reprezentat de femeile virtuoase şi devotate soţului. 77: „ Dacă-ţi trăieşte soacra.ro / www. care. ea î11şealli pă=itorii sau îi îmblân=eşte cu bacşişuri[ . 15 Vezi un pasaj din Juvenalis. fiind preţuită într-o inscripţie aşezată în for prin decret al decurionilor. Cercetarea inscripţiilor latine din Dacia atestă faptul că mediul din această provincie nu era izolat. Absenţa unor conflicte conjugale se datorează calităţilor şi virtuţilor acestor femei. ia-ţi orice spera11ţă de înţelegere în casă. suferind aceleaşi procese şi fenomene economice. 127 [Vjaleriae/ L(uci) fil(iae) I Frontinae I stalatae 151 [T(itus) Ajur(eliu:. sunt lăudate pentru faptul că nu au avut nici o dispută cu soţul în timpul căsătoriei. sociale şi spirituale ca şi restul Imperiului. Calpurnia şi altele. soacra apare în cultura romană. 1923.. Satire. fiecare putând fi onorată cu titlul de obsequentissima sau reverentissima.) emeri I tus (centuria) leg(ianis) VI [V}ictric(is) Severi I anae sacrui I digniss(im)ae/101 l(aco) d(ato) [ d(ecreto)d(ecurionum)}. ea o învaţă să răspundă gemi/ şi cu abilitate la bileţelele amat1111/11i. "' O altă inscriptie pusă unei soacre este !DR II 354. care se poartă în mod exemplar cu ginerele. Titus Aurelius. indulgent ia (blândeţe) etc. o onorează prin punerea unei inscripţii în care o prezintă contemporanilor şi posterităţii ca pe o matrana şi sacra care se distinge prin calităţi morale şi demnitate. Paris. al care1 ginere. Valeria Ursina şi anonima din Tibiscum. ci în calitate de soacră 34 a unui militar. modestă şi devotată soţului şi familiei. Această imagine a soacrei. soacra lui Ulpius Pulchcr. care distruge armonia conjugală prin subiectivitate şi pretenţii exagerate 35 . Atât bărbaţii. prin urmare. Ea-şi sfătuieşte fata să se bucure de jefuirea soţului rămas fără avere. 14 http://tara-barsei. deoarece curentele filosofice şi religioase din epocă îşi fac simţită prezenţa şi aici. Valeria Frontina este o femeie din elita urbană a Sannizegetusei. Studiul de faţă a urmărit să descopere .. centurion în legiunea a VI-a Victrix. cumpătată. VI. era probabil destul de rară în epocă. aplanează orice tensiune ivită. ca Arria. presupune un întreg convoi de virtuţi în perfectă concordanţă cu idealul feminin din epocă: castitas (castitate). De toate aceste calităţi trebuie să fi dat dovadă şi Valeria Frontina. care propunea un nou ideal uman: femeia educată. p.

126. astfel slăbit. 257. iar o iarnă târzie. 1993. Paul Ccrnovodeanu. ca de altfel în toată emisfera nordică.cimec. p. O iarnă prematură. 4 Ploile torenţiale. factorii de climă au avut o mare influenţă asupra recoltelor. Ibidem. consumarea nutreţului înaintea apariţiei vegetaţiei de primăvară avea ca efect slăbirea şi chiar moartea multor animale. 257-258. reprezentau un factor de risc pentru sănătatea şi viaţa locuitorilor prin epuizarea prematură a rezervelor alimentare şi expunerea organismului. 23. 6 ' Toader Nicoară. expuşi frigului şi animalelor sălbatice. 256. umiditatea excesivă şi verile reci produceau pagube importante culturilor agricole. la un frig continuu. a lipsei apei din sol cu excesul de umiditate. împiedica strânsul recoltei. Cavaleni Apocal1psulw. 29 de ani cu recolte slabe şi 9 ani cu foamete parţială şi pe plan local. alternând cu perioade cu precipitaţii excesive şi cu perioade de secetă prelungită.ro / www. fără resurse de hrană. ruperile de nori.ro . inclusiv a Transilvaniei. geroasă şi fără zăpadă avea efecte negative asupra recoltei următoare. Paul Bmder. cu mari căderi de zăpadă şi geruri excesive. p. p. Ibidem. Calamicăţile nawrale din trecutul României (până la 1899). r·ariaţii climaterice şi mentalicăţi coleccive Îll secolul al XVf/1-lea şi începutul secolului al XIX-iea (1700-1830). furtunile urmate de inundaţii. 15 http://tara-barsei. aceleaşi efecte le resimţeau animalele domestice. Satu Mare. 1986-1987. 5 Seceta prelungită şi lipsa apei aveau ca urmare compromiterea recoltelor. Ţara Bârsei Ioan-George ANDRON CALAMITĂ'[I NATURALE ŞI EPIDEMII ÎN BRAŞOV ŞI ŢARA BÂRSEI IN SECOLELE AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA În Europa.' În condiţiile în care economia ţărilor europene. Ibidem. secolul al XVIII-iea se situează la apogeul „micii ere glaciale". iar din punctul de vedere al recoltelor înregistrate în 87 de ani. asupra nivelului de trai şi chiar asupra existenţei unei părţi considerabile a locuitorilor. cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. ' Toader Nicoară. hrănindu-se cu înlocuitori de o valoare nutritivă scăzută. 1 Ed. Bucureşti. caracterizată printr-un echilibru fragil între producţie şi consum • se baza în proporţie covârşitoare pe cele două 2 ramuri ale agriculturii. puneau în pericol viaţa oamenilor rămaşi izolaţi. 250. p. vijeliile şi grindina. loc. scumpirea excesivă a cerealelor şi nutreţului. încadrată de specialiştii climatologi în intervalul 1640-1850 şi caracterizată printr-un număr mare de ierni geroase şi prelungite. 3 Iernile grele şi prelungite. Studii şi comunicări". adică dispariţia uneia din principalele resurse de hrană şi venituri ale ţăranilor. În condiţiile unor ierni aspre şi lungi. cit„ p. pe care mulţi nu îşi puteau permite să le cumpere. Aceleaşi efecte nefaste asupra semănăturilor şi nutreţurilor le avea şi alternanţa anilor secetoşi cu cei ploioşi. (l. Transilvania a cunoscut în secolul al XVIII-iea 17 ani cu ierni grele. Vll-Vlll. 30 de ani cu recolte bune au alternat cu 20 de ani de recolte mediocre. pomilor fructiferi şi viţei de vie şi adesea făceau victime în rândul oamenilor şi animalelor. prin întreruperea comunicaţiilor. Silex. în „Satu Mare. care începea în octombrie. 46 ani ploioşi (din care 19 cu inundaţii şi 14 cu grindină) şi 37 ani cu călduri excesive (din care 17 secetoşi). Zăpezile abundente. în condiţiile modeste de locuire ale celei mai mari părţi a populaţiei.

9 La 23 octombrie 171 O. Ed. Medicală. în Povăţuitorii sănătăţii. melcilor. 7 O alimentaţie insuficientă. iar vegetaţia şi culturile agricole s-au uscat. În verile anilor I 709 şi I 7 I Oau avut loc invazii de lăcuste venite de peste munţi. 1 " Sebastian Pauschner. ultima sa manifestare de amploare producându-se în 1720 la Marsilia. Creslomaţia educaţiei samtare în România. 1972. Ioan-George Andron Dereglările climatice aveau adesea ca efect înmulţirea excesivă a şoarecilor. în care sunt tratate cauzele. precum şi indicaţii şi reţete de tratament.fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei. flagel care s-a atenuat în occident o dată cu secolul al XVIII-iea. 11 Paul Bmder. au secat fântânile şi râurile. ca difteria. până la Sibiu. Între 28 februarie şi 20 iunie 1714 nu au căzut deloc precipitaţii. săracă în calorii şi vitamine. p. frigurile. 1985. Măsuri carantinale în epidemia de ciumă de la 1709-17/0 din sudul Transilvaniei. omizilor. urmarea fiind scumpirea cerealelor. Bucureşti. p. S-au luat măsuri foarte severe de control al 10 căilor de acces în district dinspre Sighişoara şi Făgăraş. Paul Binder. „cavaler al Apocalipsului".. punându-se paznici de drum în pădurile Apaţei şi Codlei. În anul 1709. În unnătorii ani capriciile climatice continuă. anul 1700 a fost secetos. câbla de 12 grâu ajungând să se vândă la Braşov cu 5 florini. O mică îndrumare cum să se poarte. J1ga. Ed. în anul 1717 nu a plouat aproape deloc. Bucureşti. vărsatul. în I 704 a fost o secetă cumplită. Ed. : Fernand Braudel. simptomele. semnele prevestitoare. 11 Ţara Bârsei a fost ferită de acest val de epidemie. 16 http://tara-barsei. în Din istoria luplei antiepidemice i't1 România. ducea la slăbirea organismului. 136. p. Meridiane. Pentru prevenirea extinderii epidemiei. descrierea bolii. dar care a rămas de temut în Europa răsăriteană. Structurile cotidianului: posibilul ş1 imposibilu/. cu efecte dezastruoase asupra culturilor şi proliferarea epizootiilor care decimau animalele domestice. scarlatina. tusea măgărească. care devenea vulnerabil la boli. cit . Ep1dem1ile de cmmă dm Transi/vama în secolul al XI "III-iea (I 709-1795). interzicându-se orice contact cu locuitorii altor ţinuturi. Încă din 1709 a fost interzisă vânzarea vinului. Bucureşti. 21-29. Bucureşti.1984. p. iar în spatele barierelor s-au ridicat spânzurători ce avertizau asupra pedepsei pe care o putea atrage circulaţia pe căile nepermise.aduc ciuma la Gheorghieni. a unor insecte precum lăcustele şi cărăbuşii. Pe un Penticostar dăruit de Constantin Brâncoveanu bisericii Sf. I 702 a fost foarte ploios.ro . l-ll. I. gălbenarea şi nu în ultimul rând ciuma. 24. note şi documente. iar de aici a ajuns. sfaturi de urmat pentru evitarea contagiunii. să interzică ţinerea târgurilor şi trecerea oamenilor din ţinuturile „infectate" spre cele „sănătoase" . Ed. cit. Medicală. nişte ţigani reîntorşi din Moldova . 175. Guvernul Transilvaniei cere Magistratului Braşovului să ia unele măsuri prin care să se evite aglomeraţiile de oameni. 71. gripa. Medicală. în Retrospecuve medicale. inundaţiile alternând cu secetele. ' Ca1us T. apoi alţi doi de secetă cumplită. Swdii şi note. 8 La sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea în Ţara Bârsei alternează ani ploioşi şi secetoşi. 87. accesul în oraş a fost permis numai pe Strada Lungă. măsurile de carantină luate de conducerea Braşovului dovedindu-se eficiente. Între 4 şi 6 iulie 1699 au fost ploi abundente şi mari ruperi de nori. uliţele suburbane au fost barate. " Paul Cernovodeanu. febra tifoidă.. p. 1976. op. p. prin Sighişoara. op. Nicolae din Şchei s-a găsit următoarea consemnare: ' Paul Cernovodeanu. voi. Paul Binder. iar anii 1705 şi 1706 au fost ploioşi. Au urmat doi ani cu precipitaţii excesive. din Ţara Românească şi Moldova. şobolanilor. Johann Bohm a fost numit la Braşov „predicator de ciumă" şi totodată s-a reeditat cartea lui Sebastian Pauschner apărută la Sibiu în 1530 sub titlul „O mică îndrumare cum să se poarte fiecare la vremea neprielnicei molime a ciumei". Siudii.ro / www.unde se refugiaseră din pricina războiului curuţilor .cimec.

recolta de cereale fiind compromisă: „Cînd au înblat văleatu 1718. foamea se instalează.cimec. şi la câmpie tiu[leu] de cucuruz zdrobiră în piio şi le măci[na].. :: Ilie Corfus. la 6 iulie 1717. 1943-1946. Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei . Simon Cristof şi Andreas Tartler. În Ţara Bârsi şi în Chizdovea Săcui. loc. Păduceale au măcinat şi lobodă de mâncare şi rădăcină de papură. Ciuma se instalase în Ţara Românească şi în Moldova încă din 1716. p. 180:-181. G. fu seacetă foarte mare„făntâni secară pe multe locuri. 116. de au ars mai toate satele Ţării Bârsei şi cetatea Braşovului în doao rânduri au ars tare şi rău. cât şi aici în oraş şi în cetate cele mai puţine fântâni erau cu apă. Muştea. Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului. care să conducă treburile oraşului în lipsa Magistratului 17 . laşi. 80. iar în Ţara Turciască au fost grâu destul. voi.. şi niciodată singură: mai devreme sau mai târziu. început-au foc. din care făceau parte Michael Fronius. Şi aici n-au fost iarnă grea. Inventarul acrelor neînregisrrate (în continuare AM-IAN). 186. l-11. Bucureşti. refugiat din oraş pe timpul epidemiei 18 • " Candid C. iarna fiind şi aceea făr zăpadă.Într-acest an [ 1717] despre toamnă foarte secetă mare s-au început. iar a treia fără. iar generalul Tiege anunţase deja despre pericolul pătrunderii acesteia în Transilvania pe Etienne de Steinville. A. ar fi ars toată cetatea şi Şcheii" 13 • Seceta a continuat şi în primăvara şi vara anului 1718. S„ voi. cit. I. Paul Binder. de fag şi tăia iarna pădurii[ e] şi trecură şi în Ţara Rum[â]nească cu marha de ernară. ci tăiară cracuri cu frunză de stejar. treacă-meargă. 17 Arhiva Magistracului Oraşului Braşov.ro . 1-Jl. lnsemnări de demult. La I octombrie 1718 Magistratul Braşovului constituie un comitet administrativ numit „Directorium". 1959-1961. În vleat 1718 mai 28 fiind seceta mare foarte. Braşov. medicul Johannes Albrich. săcara de-al doil florinţi. 1975.ro / www. iar foamete fu şi acol[o]. 274-275. că acolo crescu iarba toată iarna că n-au fost zăpadă. întărindu-se seceta spre primăvară. p. l. op.. comandantul trupelor imperiale de la Sibiu. Dacă însă sunt două. făcând mămă[ligă]. p. 55. I. cuprinse în ordonanţele emise de către secretarul guberniului şi protomedicul Transilvaniei. care n-au mai fost şi s-au întărit seceta foarte. doctorul Samuel Ktileseri 16 . ciuma izbucneşte şi în Transilvania. Pe fondul foametei generale datorate secetei cumplite. I 78. p. spre primăvară foarte fiind secetă. D.. doc. Fân nu fu. cu toate măsurile de prevenire şi combatere a epidemiei. grâul feadel [ferdela] I00 florinţi. a treia parte arzând au [trecut] focul la Blumăna împingându-l vântul din sus despre Şchei . mălaiu iar aşa. nr. "' Fernand Braudel. ea deschide poarta epidemiilor". loc cit„ [J. Şi sate la câmpie pentru apa să pustiiră şi bucate de primăvară nu fură mai nemic. cit. cât cea mai multă parte a apelor şi a fântânilor de tot au pierit şi s-au secat. preţurile cresc. " Paul Binder. nici de toamnă. p. 17 http://tara-barsei. 12 decembrie 1718 şi 30 august 1719. şi de au bătut vântu despre câmpu asupra cetăţii. la 21 decembrie 1717. Şi ajunseră bucatele la mare scumpeate pân la seacere.. de aduseră în Ţara Rumânească" 14 • După cum scria Braudel 15 : „O recoltă proastă.

îngrijindu-să domnii. ce i-au dus cioclii din jos despre Blumăna într-o başte şi acolo i-au îngropat. şi septemvrie 28. şi tot aţâţându-să păn la septemvrie 27. îndată cum au priceput. au dat veste şi trimiţând domnii. mai întâi în Cetate. şi într-acesta chip s-au întâmplat. Într-această vreme de la noiemvrie păn la [ . Iară porţile tot [nu] s-au deşchis. că nemţii sta cu puşcile asupra unora şi altora să nu să amestece. s-au sfătuit să iasă din cetate. de când şi cetatea s-au închis. detem1inată de secetă: . ce vorovea de departe cine ce avea cu cineva.. aşijderea deci unde s-au mai priceput i-au închis. septemvrie 29.. ]. numai ce scotea sacii cu bucate şi-i punea înaintea porţii şi să da îndărăt şi aşa mergea morarii de lua bucatele şi le măcina. de câte trei ori în zi. Deci nesimţindu-să de acea boală. şi unii avea şi câte puţin mălai de mesteca. numai doi-trei de zi şi cinci-şase şi unu. duminecă. turta la ghenarie 8 s-au dat cu opt bani. şi de două sau trei ori în săptămână să deşchidea". Se pare că la proliferarea molimei a contribuit complicitatea familiei unui decedat (care manifestase semne suspecte de ciumă) cu bărbierii oraşului. şi mălaiul tot ca grâul. pân la iulie s-au suit găleata de grâu la trei florini. că murind în Săcui înlăuntru în vro doauă. iar la septemvrie s-au suit la cinci florini iar de la septemvrie. l-au închis să nu iasă.. Deşchisu-s-au şi luni.ro / www. iar de îngropat nu s-au îngropat la beserecă din ceas ce s-au priceput. lipsit de orice efect dramatic. iar deacă au văzut oamenii că nu e ploaie să să poată face bucatele de primăvară. Radu Tempea scrie despre foametea care a afectat Braşovul şi Ţara Bârsei în vara anului 1718. Deci. Radu Tempea (1691-1742) relatează împrejurările în care molima a pătruns în Braşov. de unde s-a răspândit şi în suburbii: „ . cât primăvara era grâul cu doi florini găleata..să 18 http://tara-barsei. pân la septemvrie 1. numai ce bătea de 3 ori clopotul cel mare. trei sate de ciumă. până nu s-au ostoit. în condiţiile scumpirii deosebite a cerealelor. mers-au rudele şi l-au îngrijit de s-au îngropat cum le era obiciaiu. Aceste au fost în cetate. au ieşit. fost-au mers un sas din cetate măsari la scânduri într-acolo. luna Iulie 25 s-au început a muri de ciumă în Braşov. Dintr-această zi s-au oprit şi de-a merge saşii la beserecă şi de a trage clopotele după obiceai. şi când le ducea aşijdere făcea. dară nu ieşia nici întra nimini. În continuare. s-au închis cetatea.Într-această vară au fost multă secetă. s-a răspândit şi s-a manifestat în Şchei. de au mai eşit cine au vrut ca un ceas. cu o aparentă detaşare.. şi viind acasă numaidecât au murit. ei tot o acoperea şi să tăgăduia. chemaţi de vecini vigilenţi . ] sărăcimea mânca turtă de in de la pi oa de ulei.ro .sau mai degrabă temători . iar alţii goală o mânca".cimec. până ce au ciumat şi o sască a cantorului în curtea beserecei saşilor.. s-au vândut găleata cu şase florini şi bani 60. şi dintr-acela s-au umplut rudele şi au început a muri unul astăzi altul mâi11e şi deşi cunoştea ce boală e. Ioan-George Andron În. cronicarul relatează împrejurările în care ciuma a pătruns. Într-un stil sobru. Acela. au murit [ . lară moarte prea mare n-au fost. „Istoria sfintei besereci a Şcheilor Braşovului".. doauă.

că le-au dat voie tuturor să meargă. că începuse în Braşovechi a muri şi în Blumâna. Şi într-această ciumă s-au cheltuit de la sfânta beserecă mai mult de florini o mie cu cioclii. colea. să fie luat oarece bani. cum tot omul să auză şi să ştie. au ales să-i mituiască pe bărbierii care au declarat cazul ca nefiind suspect. care. patru ani. că deaca s-au mai înglotat moartea. Motivaţia păstrării şi respectării tradiţiilor creştineşti de înmormântare. cine încătrăo va putea până nu să închide vremea. care cum în urmă s-au spus. le-au zis să afle o grădină în care să-i îngroape. Deci dintr-aceia iar s-au umplut vro câţiva. de multă supărare şi rugăminte au îngăduit domnii de au închis locul de la Slon în sus spre Ciocrac şi acolo să îngropa. şase. de tot au murit unul de zi. Şi murea în postul Crăciunului când şi când câte doi. Deci. câte zece.. Deci. n-au cutezat vecinii să untre. carii lua de lună şapte florini unul. dat-au de la sfat poruncă. cu puţintei de pe Cacova. şi-ntr-aceia s-au încins colea. că cei mari mai mulţi s-au întors. trei şi să rânduise cu porunca sfatului patru ciocli de aici din Şchei de la octomvrie I. ce n-au prea murit într-acea parte de oraş. carii temându-să. din care tocma la septemvrie I I au murit tot într-acea casă o tămeie streină. Apoi. dar noaptea mai cu samă să ducea cei ce putea unde avea treabă. ce au murit şi acolo. dintr-acela încă să vor ciuma şi alţii. Numai această poruncă nu o prea ţinea. ]. socotind cine l-au scăldat că sânt nişte gâlci alte. dară au murit copiii mai mulţi. pân la ghenarie. până la ghenarie I. până ce au dat de ştire şi/au trimis domnii bărbieri să vază de e ciumată au ba. de toţi au murit[ . tot pe unde au putut i-au îngropat. cincisprăzece pe zi. auzind vecinii aşa. ce tot ieşea. şi simţind puţin. tânjind oamenii căci nu lasă să-i îngroape la besearecă la locurile lor.. doi slujind. iar înmormântarea s-a tăcut „cum să cade. că zicea că de vor scoate vrun om mort de ciumă şi peste trei. 81. să meargă numai ei să-l îngroape în curtea sau în grădina unde va muri. care nu s-au ivit. iar alt nimini să nu să afle din rude acolo. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei constate dacă moartea acestuia se datorase sau nu ciumei. neştiind ei. să zică că nu e de ciumă. cu preoţi. Apoi 19 http://tara-barsei. au intrat şi o au grijit şi s-au îngropat cum să cade cu preoţi. pân la ghenarie I pân la şapte. Iar dinaintea Crăciunului s-au început pe Tocile omor foarte tare.cimec. adânc înrădăcinate în mentalitatea vremii. zicând că nici domnii nu pot îngădui să să îngroape la locurile lor şi pentru nemţi. Deci au poruncit aici la Şchiei cum să caute să puie oameni ciocli. Iar septemvrie 1718 au murit pe Tocile vr-o trei-patru. i-au îngropat acolo pe unde au putut noaptea pe ascuns. Iară când au fost septemvrie 16.ro / www. şi aşa au zis. Şi pân la noiemvrie 1O. s-au mai pus şi alţi doi şi cu scânduri şi cuie şi săpi ce au tribuit şi cu o sumă de bucate ce s-au împărţit săracilor pe ascuns. 1718. ci unde vrea muri îi oprea să nu iasă din casă sau din curte cei rămaşi..ro . până după Bobotează. carii. a fost mai puternică pentru membrii familiei decedatului. tăr vreo cincisprăzece de toţi. doi slujind'": „Iară în Şchiai s-au început ciuma într-acesta chip: avgust 3 au murit în Ciocrac Mihai zet şahanului Radului. pin postul Crăciunului s-au suit. Pân s-au ostoit vor fi murit şasăsprăzece mii în tot Braşovul. în pofida pericolului la care se expuneau ei înşişi şi întreaga comunitate. opt de zi. unde s-ar simţi că au murit. la fevruarie I. aorea cinci.

iar deaca au început a să ostoi. La începutul aceştii ciume. Şi prin postul cel mare începu şi foametea a să întări şi pe după Paşti. numai oamenii murea pe la câmp. care s-au ştiut. în Braşovechi. de la iulie 25. că cine şi ciuma să întorcea şi pân la septemvrie IOs-au ostoit ciuma de aici. însă deşi cumva au cunoscut Saşii boala. zet ego. în cronica sa dedicată istoriei bisericii Sf. 1969. până cătră Paşti. şi mai în unnă au murit şi Staicu dascălul. Într-această ciumă poruncise domnii de osebise case în care strângea pe cei betegi.ro . După aceea. turta de ulei bani zece. 25. Şi la Crăciun s-au deşchis şi drumurile şi au început oamenii cei fugiţi a să aduna. Editura pentru literatură. dară tot au acoperit până ce au murit în curtea bisericii lor o Sască [săsoaică] a cantorului lor. fără lovea clopotul cel mare de câte trei ori în zi. iar în cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi patrusprăzece mii. preotul Nicolae Grid (?-1815) a consemnat următoarele: „ 1718. de murea cinci. şi în postul cel mare mânca creştinii sânge de vită cu tărâţe şi mânca rânsă. Într-acest an au murit de ciumă în toate satele Ţărei Bârsei şi în toată Ţara Muntenească şi în Moldova şi mai în toată Evropa. în Şchei. au venit şi l-au îngropat după obiceiu. în Blumâna. Fost-au foarte foamete pă această vreme. Într-acest an s-au făcut bucatele bune şi s-au ieftinit de au venit la trei florini după secere. perini şi alte boarfe în care zăcuse ciumaţii şi le strângea la un loc şi le ardea" 19 • Despre această epidemie. la fânuri şi la secere şi rin munţi. treizeci şi mai bine de zi. care s-au început dintr-un măsariu [tâmplar] Sas. cât să spărease oamenii că nu va mai rămânea nimini. iară rudele neştiind pricina morţii lui. cât au venit acasă au murit. că era găleata de grâu florini opt. şi atât să făcuse oamenii negri ca tăciunii şi mieuna ca pisicii. Iar în postul Sânpietriului s-au încins a muri câte douăzecişicinci. sin diaconul Tudor. iunie 18. Bucureşti.cimec. pe la agust. aprilie 25. trei mii. După Paşti iar s-au întărit ciuma de murea de zi zece. Într-această ciumă au murit şi popa Ion Cărăuş. 1719. 92-96. mălaiu tot aşa. cincisprăzece pân la Rusalii. Deci încingâ[n]du-se mai tare. şase pe zi. Iulie. foarte curând să umplea oamenii unii de la alţii. Şi deaca s-au ostoit ciuma au umblat cioclii prin toate casele de au scos paturi. Istoria sfintei besereci a Şclreilor Braşovului (ediţie îngrijită de Octavian Şchiau şi Livia Bot). 20 http://tara-barsei. p. şi au închis şi biserica ca să nu mai meargă Saşii la biserică.ro / www. 1719. în cetate. s-au mai încetat moartea. atunci şi în Cetate şi în Blumâna şi în Braşovechi să întărise omorul. nu să umplea ca întâi. Ioan-George Andron s-au mai potolit. nici să tragă clopotele. care ducându-se să aducă scânduri de la un sat din Haromseghiu [Trei Scaune] unde era ciumă. încât sărăcimea mânca turte de uleiu şi " Radu Tempea. Nicolae din Şchei. Au fost ciumă la Braşov. pân când au început a să ostoi. Şi cei morţi de această ciumă din Şchei s-au găsit. de-i ducea acolo cu sila dărăbanţii. atuncea au început a închide casele care să primejduia până la I-ma septemvrie. la 28 [indescifrabil] s-au închis cetatea. straie.

. 21 http://tara-barsei. astenie. 63. doctor în medicină la Leyda şi ulterior membru al Academiei Imperiale Leopoldine a Naturaliştilor. La 1719. în . p. Însă din Şcheiu s-au găsit 3000 morţ. iar în Cetate. „dropică" (hidropizie). „dambla" (apoplexie. 4. natura şi efectele „virusului". deşi mamele lor au murit. 21 De la începutul raportului. ca director şi sanitar. urmate la scurt timp de deces. Medicală. şi la 25 Dechemvrie s-au deschis bisericile şi drumurile. s-au produs şi decesuri cauzate de alte boli. an III. membru al „Directorium-ului" instituit de Magistrat pe timpul epidemiei. o stare continuă de veghe agitată. Bucureşti. virusul molipsea oameni feluriţi. după care a urmat perioada de regres.. Braşov. " Ibidem.şi aceştia au fost cei mai mulţi . Ba mai mult. somnolenţă permanentă sau dimpotrivă. Unii oameni nu au fost atacaţi de ciumă. 22 În sfârşit. şi în ţara rumânească. „carbunculi". Septemvrie. " Ibidem.ro . „peteşii roşii sau negre" etc. buboaie. iar alţii de două şi chiar de trei ori. p. intitulată „Scurt raport istoric despre epidemia p~stilenţială care a bântuit în Braşov. Într-acest an în toate satele ţării Bârsii au fost omor de ciumă. Ţara Bârsei·'. şi au început a se aduna oamenii de pe unde erau fugiţi. pe cei cu temperament sanguin sau flegmatic sau cu ambele aceste temperamente. Studii. suburbii şi Ţara Bârsei în anul 1718 şi 1719". Blumăna şi Braşovulvechi 14000. cât şi pe oamenii săraci. A fbrich şi ciuma de la Braşov di111718-17 I 9. 10. paralizie) şi „vărsat de vânt" (variolă). După o prezentare a simptomelor care se manifestau la cei mai mulţi infestaţi (febră. 68. Unii oameni . în afară de cei morţi de ciumă. au fost cazuri ale câtorva copii care au supt la sânul mamelor atinse de ciumă şi au rămas în viaţă. vomă sau senzaţie de vomă. Ed. 345-346. afirmând că „dacă-i pun în cumpănă pe cei care şi-au redobândit sănătatea lor de '" Apud Ion Muştea. şi era turta de uleiu cu 8 bani. şi în Moldova şi mai în toată Evropa" 20 . Albrich îşi recunoaşte cu onestitate ignoranţa în ceea ce priveşte originea. bazat pe observaţiile sale directe asupra bolnavilor ca martor ocular. deşi îi îngrijeau pe cei bolnavi. 23 Surprinzătoare sunt aserţiunile doctorului Albrich despre efectele tratamentelor medicale asupra bolii. sete nepotolită. ca „oftică" (tuberculoză pulmonară). Albrich face observaţii interesante privind vulnerabilitatea la ciumă a diferitelor categorii de subiecţi.au fost atinşi de boală o singură dată. Johann Albrich. stare materială şi chiar temperament. 66.ro / www. p. pe criterii de vârstă. în Apărarea sănătăţii ieri şi a=i. locuiau în aceeaşi casă sau petreceau un timp îndelungat în aceeaşi cameră cu bolnavii. a redactat trei lucrări referitoare la ciuma din Braşov. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei coji de pită. a fost întocmită la ordinul Guberniului Transilvaniei de la Sibiu. iară găleata de grâu cu 8 florinţi. El a constatat că. s-au ostoit ciuma. crampe stomacale. spasme. cât şi pe baza relatărilor pertinente ale chirurgilor. anxietate. în această perioadă ( 1718-1719). Ciuma a atins punctul culminant în luna august a anului I 719. Însemnările „ popii Nicolae Grid despre Şeile ii de altădată şi biserica lor. în care boala s-a manifestat mai ales prin febre intermitente.). p. Într-această ciumă s-au cheltuit din Cassa Bisericii la ciocli. Atunci când dobândea o virulenţă mai mare. în faza de început a molimei. Albrich notează că. la scânduri şi cuie pentru coşciuge şi la bucate care s-au împărţit pă taină fără de a şti Saşii. note şi documente.. Una dintre ele. 1984. I OOO de florinţi. frisoane. sex. 1931. „virusul contagios" îi atacă mai repede şi mai uşor pe copii şi pe tineri. „Stadt-Physicus" al oraşului Braşov. nr.J. 21 Klaus Fabritius. sexul feminin. fără deosebire de vârstă sau de persoană.cimec.

439 şi 18. prin rezistenţa mai scăzută a populaţiei tinere şi a copiilor în faţa bolii. iar pe de altă parte. f. Aceste constatări îşi au explicaţia. numărul morţilor se prezintă astfel2 : 9 capi de familie TOTAL bărbaţi femei tineri copii Cetate 228 260 400 485 1. p. Ioan-George Andron mai-nainte nerecurgând la nici un fel de medicament.088 de persoane. 25 Potrivit unui document înaintat în ianuarie 1720 guvernului Transilvaniei26 . I.A. pach. din care 1.093 de persoane. în Transilvania a continuat alternanţa anilor secetoşi (1721. op.373 Suburbii 303 388 1. p. Aşadar. lăcuste şi epizootie 24 Ibidem. ploi torenţiale în 1734.546 de morţi în satele iobăgeşti. printr-o izolare mai eficientă a populaţiei din cetate. 96. cit.979. ci doar cu ajutorul naturii binevoitoare.ro . iar la tineri şi copii raportul este de 29% tineri şi copii decedaţi în cetate faţă de 71 % tineri şi copii decedaţi în suburbii. 1730. În descrierea ciumei din Braşov.cimec. faţă de 61 % în suburbii. doctorul Johann Albrich includea în categoria celor mai vulnerabili pe copii. În districtul Braşov. secetă unnată de o toamnă cu ploi prelungite în 1733. Fond Primăria Braşov. După ciuma din anii 1717-1719.000 în cetate.000 de morţi în Şchei şi 14. acelaşi document înregistrează 5. cit. 178. 1733. 69. Blumăna şi Braşovechi 27 .ro / www. 28. omizi şi recoltă proastă în 1735. "' Paul Binder. loc. seria Recensământul populatiei din Braşov şi Ţara Bârsei. 1736) şi ani cu foamete ( 1727. 346. Or. p.250 în cetate şi 2.675 Stupini 28 23 17 98 166 Dârste 12 10 9 I 51 82 Oraş Braşov 571 681 1. Cronicarul Radu Tempea consemna 3.. în cetate proporţia decedaţilor aparţinând acestei categorii de vârstă. 1728. 1734.J. 21 Paul Binder.. fiind de 36% faţă de 64%.610 4. 1740). pe de o parte. cât şi populaţia tânără. cit. experienţa arată că primii au fost mult mai 24 mulţi" • Despre numărul victimelor ciumei din 1718-1719 în Braşov şi Ţara Bârsei. secetă şi invazie de şoareci şi melci care au distrus recoltele în 1732.008 976 2. iar în suburbii de 26% faţă de 74%. Comparând numărul morţilor din cetate cu cel din suburbii. în intervalul octombrie 1718-decembrie 1719 în oraşul Braşov au murit de ciumă 4.N.434 1. "' D. cu cei care şi-au dat toată osteneala pentru a găsi un remediu. pe tineri şi pe oamenii săraci. op. În Ţara Bârsei au fost inundaţii în 1730. 1732. 22 http://tara-barsei.. pe cartiere. cit. 177. p. cifrele variază între 17. 1733) cu ani excesiv de ploioşi (1729.. p. în oraş şi district numărul morţilor a atins cifra de 15. 1735. la adulţi constatăm raportul de 39% morţi în cetate. tocmai în suburbii locuia în cea mai mare parte atât sărăcimea oraşului. loc. 1726. Braşov. grindină şi epizootie în 1737. " Apud Ion Muşlea. sexe şi categorii de vârstă.340 de morţi în cele 13 aşezări libere şi 6. 783 în suburbii. 27 Radu Tempea.296 Se constată că ciuma a afectat într-o măsură mai mică populaţia adultă decât cea juvenilă. cifre preluate şi de Nicolae Grid 28 • Pentru oraşul Braşov.

ro . cit. care acum nu se mai putea face. cit. În scrisoarea din 13 ianuarie 1738 adresată comişarului suprem de război. cit. Să ştie că în leat 7248 [ 1740) fevr.lbrdem. 17. op. aici în Braşov în Şchei şi în cetate pe câteva case au ploat ploae roşie cum ar fi sânge. 1899. câbla de grâu ajungând în Ţara Bârsei în anul 1740 la 7-8 florini. care au provocat mari daune culturilor agricole. Aceasta socotim că iaste semn unii vărsări de sânge pre locurile aceste. 35 Deceniul al cincilea al secolului al XVIII-iea a fost marcat în toate cele trei ţări româneşti.. numai cât n-au fost sânge. p. 87. "' 15 Ilie Corfus. efectele acesteia s-au răsfrânt şi asupra Braşovului. căci acolo s-au îngropat toamna. 251-252.cimec. anul 1740 cunoaşte şi o iarnă neobişnuit de grea: „Când au îmblat văleatu 1740 o au căzut zăpada în toate ţări foarte mare ş-au perit oi şi altă marhă şi holdele. . 3° Cronicarul Radu Tempea consemna la 6 ianuarie 173 I că „într-această zi au fost cald ca vara cât mulţi din copii era cu cămăşile" 31 . nr. Paul Cernovodeanu. Magistratul arăta că „treapădul provocat de armată. p.. Deşi Ţara Bârsei nu a fost afectată direct de ciuma care s-a manifestat în Banat şi în Transilvania în timpul războiului austro-turc dintre anii 1737 şi 1740. doc. După doi ani deosebit de ploioşi. p. de care milostivul Dumnezău cu mare mila sa să ne apere şi să ne păzescă" 32 .'. Şi tot într-acest an. şi strângându-o în păhară au fost roşie. de invazii succesive de lăcuste. august 1. scăzând în luna mai a anului 1741 la 3 florini.\fanuscnpr de la Radu Tempea. toate acestea au distrus populaţia încât de abia va putea face faţă achitării quantum-ului de contribuţie împărătească" 33 . 23 http://tara-barsei. p. Sterie Stin~he. iar la 17 aprilie a aceluiaşi an: „În Sâmbăta paştilor la 2 ceasuri după ce s-au tăcut zio. I. pe fondul unor veri secetoase. lată ce consemna Dimitrie Eustatievici: „La anul 1746. . S-au fost îngropat şi 1 " Toader Nicoară. 141. iară asemine. pentru ale noastre păcate. Istoria bisericii Şcheilor Braşovului. 152. şi de aici s-au dus la ţara Ardealului şi la Ţara Ungurească. Braşov. op. p. la aciastă zi au venitu lăcuste multe de la ţara Romănească şi ţara Moldovii aici la Ţara Bârsii. 11 1 AM-IAN.. pentru ca în lunile iunie şi iulie preţul să crească din nou până la 5-6 florini. . loc. p. 'J6.ro / www. şi la multe locuri multă pagubă au tăcutu. 695. Şi a 2 zi de Sin Giorgi au nins şi au stătut zăpada pân a treia zi. 117. în luna lui maiu a treia zi au ninsu şi la dealuri s-au prinsu şi viile n-au fost înfrunzite. au fost un viscol prea mare" 3 ~. epidemia de ciumă care a bântuit. mai ales la scaunul Sebeşului. Paul Binder. Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în 1739. Recoltele slabe au dus la scumpirea hranei. Când au îmblat văleatu 1740 au nins în septemvrie în 18 zile şi au stătut 2 zile zăpada. sărăcia şi mizeria în care zăceau supuşii împărăteşti al căror principal mijloc de trai era comerţul cu Ţara Românească.

încât au întunecat soarele. cu toate că circulau ştiri despre " Apud Adolf Armbrusler. " Apud Ion Muşlea. unde au murit subit. apărută la Viena în 1766. 347. "' Arnold Huttmann. Ocolind carantina de la Timiş. p. ci un armean pe nume Martin Gregorius. Bucureşti. pasul Timişului fiind închis. înainte de a muri de ciumă. Nicoară. 1980. 'J Paul Bmder.. de invaziile de lăcuste şi de epizootii au avut ca urmare o subnutrire a celei mai mari părţi a populaţiei. originar din părţile Mării Negre . p. În 1747 Braşovul. căci primăvara li sau străns oamenii cu merşteşug şi li-au omorăt" 36 . au fost izolate la 7 decembrie 1755 printr-un cordon militar. pe 5 februarie 1756 s-a permis populaţiei din Trei Scaune să intre în Braşov. Cernatu şi Satulung. 1748) de epizootii 38 care au redus numărul de animale. Deoarece în Transilvania se semnalaseră îmbolnăviri suspecte de ciumă. Stiinţifică şi Enciclopedică. Ioan-George Andron aici. a fost afectat de valuri succesive şi compacte de lăcuste. S1udii. 1745. Ed. slăbindu-i rezistenţa în faţa unei noi epidemii de ciumă. Chenot relatează cu un plus de detalii împrejurările pătrunderii ciumei la Braşov. care au distrus culturile de vară. Das . care erau cu tum1ele lor în drum spre Şcheii Braşovului. Ţara Bârsei a fost afectată câţiva ani la rând ( 1744. În lucrarea sa „Tractus de peste". După ce servitorul a murit pe drum şi a fost îngropat la Sinaia. proaspăt doctor în medicină la Viena. "1 Toader. Turcheş. unde s-au semnalat mai multe cazuri suspecte. loc. Anume. 24 http://tara-barsei.4/1e und Neue Kronsrad1 (ediţia Oscar Metzel).. 252. 1-11. cil. Dacoromano-Saxonica. s-a întors spre Sinaia unde. Românii in cronica săsească. în octombrie 1755. Dar. şi iarăş la anul în zioa de Ispas sau deschis" 41 • Autorităţile iau măsuri de prevenire împotriva proliferării epidemiei în Ţara Bârsei. 85. s-au adunat pe Valea Răcădăului şi pe hotarul oraşului dinspre Săcele. venite dinspre Trei Scaune în noaptea de 13-14 august. care bântuia deja în Ţara Românească din 1754. băiatul şi oficiantul i-au luat hainele şi caii şi s-au întors la familiile lor pe care le-au contaminat. Stan !naşul. iar pe 27 februarie s-a ridicat cordonul din jurul celor patru sate săcelene. loc.ro .care nu era grec. p. fiind luat în căruţă de un băiat din Săcele. pe lângă aspecte privind epidemiologia. anii succesivi marcaţi de secetă.. p. Radu Andrei din Bucureşti. Popa Nicolae Grid consemna că la 26 octombrie 1755 „sau început ciuma la Braşov şi la Ispas adecă zioa de înălţarea lui Hristos sau închis Cetatea. un negustor grec a adus ciuma la contumacia de la Timiş. în Aplirarea sănăiăţii ieri şi a:i. transmiţând ciuma prietenilor şi rudelor. atât de dense. cei doi ciobani s-au întors pe cărări ascunse la casele lor din 40 Şchei. foc. iar în 20 şi 23 august alte roiuri. Medicală. negustorul . 1984. cil. precum şi judeţul Trei Scaune. Ciuma doclorului Adam Chenol. unde a şi murit. dar pagubă n-au făcut. s-a întâlnit cu ciobanul Stan Fulga şi cu ginerele acestuia. Cronicari români despre saşi. în urma veştilor . iar satele săcelene Baciu.cimec. unde şi-au pus ouăle.ro / www. Sibiu. p 339. 37 Tot în această perioadă.a sosit la Timiş însoţit de alţi trei negustori. unde locuiau. Ed. Potrivit descrierii lui Herrmann preluată de Binder39 . împărăteasa Maria Terezia îl trimite în Principat pe Adam Chenot. Din nou. 1746. 1883-1887. 396. Bucureşti.care s-au dovedit ulterior eronate .că situaţia s-a ameliorat. cit. ca şi împrejurimile sale. Unul dintre aceştia. p. 185. 110/e şi documenle. manifestările şi tratamentul bolii. Servitorul acelui negustor s-a întors în Ţara Românească însoţit de un oficiant al carantinei de la Timiş. la Dărste. 17 Georg Michael Gottlieb von 1-Ierrmann.

op. În jurul a 18 case s-a delimitat un perimetru înconjurat de un gard păzit de soldaţi. unde erau internaţi toţi cei infestaţi. Adolf Armbrustcr. Muşlea. 261. care să patruleze de la 9 seara până dimineaţa. iar chirurgul Klein a fost mutat în cartier pentru a vizita bolnavii şi morţii şi pentru a întocmi rapoarte regulate. cir. pentru care Chenot cerea insistent inventar (constând în paturi. cil. probabil în~intea instituirii cordonului dintre Şchei şi cetate. Calamilă\i naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei apariţia unor buboane de ciumă la câţiva locuitori din Şchei. Preoţilor români din Şchei li s-a 42 interzis să facă vreo înmormântare înainte ca fizicul oraşului să examineze cadavrul. Printr-o scrisoare adresată la 23 iunie " Arnold Hultmann. apoi mor Nicula şi cei trei copii. "' Adolf Armbruster. refugiindu-se în cetate şi chiar în Ţara Românească46 . 45 Românii de vază au părăsit cartierul.. p. nr. cil„ p. casele acestora sunt puse sub paza soldaţilor. aceştia preluând la 19 mai conducerea acţiunilor sanitare în lazaretul din Şchei. astfel încât molima a afectat îndeosebi populaţia de condiţie săracă. p. cil. 87.ro . 43 În ziua de 17 aprilie 1756 moare în Şchei soţia lui Nicula Golgoman. Acesta nu a fost singurul caz de încălcare a cordonului din 48 moment ce aceia ce-l treceau. II. p. dar pe care senatul oraşului întârzia să îl asigure. '" 51 AM-IAN. Comunitatea românilor din Şchei se implică din proprie iniţiativă în această acţiune menită să limiteze proliferarea epidemiei. La 20 septembrie 1756 comisarul carantinei din 49 Şchei. mai ales noaptea. 159. Ofl. valahii Bucur Preda. care era prevăzut cu trei secţii: una pentru contaminaţi. 40 I. p. cit„ p. op. pe alţi 12 puşcaşi i-a angajat cu câte 50 de denari pe săptămână ca să păzească. Astfel. prinşi venind dinspre Dârste. loc. 42-43. iar la 26 aprilie toată valea unde se găseau aceste case este izolată..ro / www. op. Deoarece la câţiva vecini apar unele semne suspecte de ciumă. cit.cimec. " Ibidem. 44 La 22 mai s-au format trei cordoane de izolare: unul separa cartierul Şchei de cetate. iar al treilea separa districtul de restul Ţării Bârsei. care a apărut apoi la Sânpetru. 1338.. casele închise pentru ciumă şi a mai angajat 8 paznici de noapte cu 50 de denari. alta pentru suspecţi şi a treia pentru cei în curs de vindecare. '" Paul Cernovodeanu. măcelarul Teodor Catană şi tânărul Sandru Furnică. " Candid C. Guvernul şi Comisia sanitară de la Sibiu i-au trimis la Braşov pe doctorul Adam Chenot şi pe chirurgul Kurtz. al doilea separa cetatea de cartierele Braşovechi şi Blumăna şi de district. Arnold Huttmann. "41 Ibidem. . unde s-a înfiinţat un lazaret. Frantz. 185. protopopul Eustatie Grid a angajat pentru două săptămâni 20 de puşcaşi pe care-i plătea cu câte I florin renan pe săptămână ca să facă de pază în păduri contra tâlharilor. 50 În lazaretul din Şchei. p. 51 Cele solicitate de Chenot nu însemnau o cheltuială prea mare. Paul Binder. Paul Binder. 40 I. Ioan Cinzoiul şi Dumitru Creţoiu!. loc.. 25 http://tara-barsei. ţiganul Andrei. doc. 84-85.. raporta Magistratului situaţia „prevaricatorilor" (contravenienţilor) cordonului militar care se aflau în arest: Stana Lupului. I. 84. erau porecliţi „Peteschen" (petece) de la bubele ce apăreau pe indivizii contaminaţi. îşi asumau un asemenea risc. fân şi veselă). p. printre ei numărându-se desigur contrabandiştii care. loc. se internau zilnic noi bolnavi. profitând de penuria de alimente. împreună cu soldaţii.. p. care a fost lărgit prin includerea a încă două case evacuate. 47 Probabil că hotărârea din 26 mai de a retrage compania de soldaţi din Şchei în cetate s-a luat considerându-se suficiente aceste măsuri de pază pentru suburbie. Şi totuşi. însă situaţia financiară a oraşului era foarte precară. cil.. iar la 28 iunie în cetatea Braşovului. fiind transformate într-un lazaret pus sub conducerea chirurgului Klein. un locuitor din Şchei a trecut clandestin cordoanele şi a dus la Prejmer molima.

cu pedeapsa cu moartea. Cernatu. nr. 3. doc. o amânare de o săptămână pentru întocmirea conspectului cerut cu privire la împărţirea cerealelor în Şcheii Braşovului. Aflat în contact permanent cu bolnavii. nr. deoarece în fiecare zi era hărţuit şi ocupat. prevăzut cu 60 de paturi. Persoanele infectate de ciumă care ocolesc să se denunţe. cât şi în afara lui. iar hainele suspecţilor erau tratate 42 de zile prin spălare şi afumare. să meargă şi să se reîntoarcă în grup. 13 71. pentru plata salariilor şi pentru executarea diferitelor dispoziţii. iar bolnavii să fie obligatoriu duşi în lazaretul din Şchei. 1382. următoarele : 56 I. confirmă că are lemnele necesare lazaretului. din înaltul ordin chesaro-crăiesc.cu toată situaţia disperată a locuitorilor din cauza lipsurilor şi a foametei care bântuiau .cimec. ci de ordin!) de a coborî lemnele din pădure • 54 Locuitorii din Şchei se pare că au fost în cele din urmă ajutaţi.şi cere împărătesei să ajute din tezaurul ţării oraşul complet secătuit. fiind nevoit să-l întocmească noaptea. 1336. 1368. /oc. la două zile după ce vizitase douăsprezece case situate în diferite locuri din Şchei. :~ Ibidem.ro / www. p. 260. să oprească execuţiile forţate militare şi să se repartizeze din fondul cameral sume pentru întreţinerea oamenilor săraci. contactul complet cu satele Satulung. să fie împuşcaţi fără milă. cu toate că românii cereau pentru transportul lor un „preţ exagerat" 53 . doc. Se interzice. nr. Hainele şi obiectele casnice aparţinând bolnavilor erau arse. 268. Baciu şi Dârste. „ lbbiddem. 26 http://tara-barsei. a fost nevoie de un ordin imperial care să schimbe această atitudine. p. 55 Ibidem. doc.ro . care merg pe la alţii pe care-i infectează. Se interzic preumblările pe jos sau călare prin oraş şi nimeni nu are dreptul de a trece barierele în suburbiile oraşului. 2 9. cerându-se locuitorilor să nu nege existenţa ciumei. Se aplică pedeapsa cu moartea tuturor celor care contravin şi negustoresc cu persoane suspecte. doc. dând bolii tot felul de nume evazive. 90. doc. doctorul Chenot se îmbolnăveşte şi el. p. primele simptome apărând în 23 iunie 1756. 2. la 10 decembrie 1756. nr. Cei suspecţi de ciumă trebuiau să-şi evacueze casele într-un g· :: AM-IAN. 52 Comisarul Frantz s-a îngrijit încă din septembrie de aprovizionarea lazaretului cu lemne din pădure şi. 55 La 9 iulie 1756 Magistratul comunicase populaţiei oraşului. sau care încearcă să încalce hotarele. 5. cir. nr. dar întâmpină mari greutăţi cu românii care „se împotriveau ordinelor" (nu mai era vorba de preţ. 267. atât în lazaret. în raportul acestuia către Magistrat din 6 noiembrie. 87. „ Arnold Huttmann. Magistratul Braşovului arăta execuţiile forţate făcute de militari pentru încasarea contribuţiei . 58 În luna noiembrie a scăzut numărul bolnavilor. astfel încât au putut fi îngrijiţi cu toţii în lazaret. p. p. I i em. I. deoarece acelaşi comisar al carantinei cerea Magistratului. Lucrătorii care cosesc şi strâng fânul pe livezile oraşului trebuie să prezinte la bariere atestatul eliberat de oficialităţi. 13 73. Ioan-George Andron Comisiei sanitare subdelegate. 4. 57 Cum populaţia evita să recunoască evidenţa ciumei. Ibidem.

pentru a fi curăţate şi dezinfectate. 60 Despre bolnavii din satele Ţării Bârsei şi lazaretul de la Codlea înfiinţat pentru aceştia. ordonă redeschiderea şcolilor. 62 Doctorul Chenot a consemnat în raportul său că în perioada epidemiei locuiau în Şchei aproximativ 900 de familii. având în vedere că de 42 de zile nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă în oraş şi în cele două suburbii. Şi era un târgu ca Doamne fereşte. nr. Apoi după aceaia. I. Şi am scris eu popa Stan din Holbav. Şi au pus străjile din Măgura Cotii încoace pă Valea Lupului în jos şi tot pă vale în jos până la morişoară. ca să nu să uite" 61 • Epidemia a încetat în primăvara anului 1757. ''" A1\1-!AN. Dar în Braşov mulţi fără samă tocma în Scheai.ro . apoi în Poiana Mărului. dar menţine cordonul în jurul oraşului. ca vai de noi. ajutorul primit de la „crăiasă şi domni'' şi morţii de ciumă din diferite sate: „Precum să ştie de când au fostu ciumă aicea în Ţara Bârsii. 159. 172-173..532. doc. şi circa 200 de familii de saşi cu copii puţini. p. în Vîlcan. lipsurile îndurate de oameni din cauza izolării satelor. ''' Paul Cernovodeanu. Apoi ş-au făcutu crăiasa şi cu domnii milă de au adus făină de cea împărătească foarte multă şi sare şi au avutu săracii mare noroc cu acealea. 27 http://tara-barsei. p. op. Calamităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei timp de 3 săptămâni. de nu ne lăsa să eşim din satu şi mai peream de lipsă. şi au fostu aşa din postul Sîntămării pân la Sânzeane. comisia sanitară subdelegată din Braşov. lazaretul de la Codlea. din care aproape 700 erau familii de români cu mulţi copii. la anul. din care au ''' Ibidem. noi de cătră Ghimbav şi cotleanii cu toate împrejurimile. în zilele stabilite. 1377. Şi când muriia în Holbav de ciumă. 59 Pe 20 noiembrie 1756. Şcheii la 19 mai. cit. îl duce ~colo de îşi făcea lăzăretu în Cotlea. apoi în Holbav. Era lăzăret în Cotlea. Pă cine îl prindea.cimec. fiindu-le interzis contactul cu alţi oameni. s-au şi mai întăritu.ro / www.. Şi era în anul dintâi la 1756. Şi ţineam eu. Şi într-o vreame era totu străji împrejurul Holbavului. şi au murit toţi fălcearii şi în Zărneşti şi în Poiana Mărului şi în Holbav. iar cordonul din jurul Ţării Bârsei a fost ridicat la I septembrie. Şi era case multe la Podul Bârsii. Şi era închise foarte tare satele ceaste ciumate. că au început a muri de ciumă la Zărneşti. Apoi ne-au slobozitu la Podul Bârsii la târgu. muriia şi vitele de boală. '" II ie Cor fus. în această perioadă ei locuind în alte case. Popa Stan din Holbav a făcut însemnări. Apoi ne-au slobozitu în hotar numai. 269. „ca să nu să uite despre" stricteţea cordonului care înconjura Ţara Bârsei. ei nu trecea Bârsa. schimburile comerciale cu exteriorul urmând să se facă numai la bariera de la Bartolomeu. popa Stan din Holbav. oraşul din cetate fiind deschis la I mai. la besearică de frica neamţilor şi mă găsea nemţii în besearecă şi nu-m zicea nimica. ca să făcea tărgu acolo. p. iar numărul persoanelor infectate a fost de 2. op. apoi de acolo în sus până în vârful muntelui. Paul Binder. Şi au trimis fălceari prin satele cele ciumate. cit. Şi în Holbav au muritu vro 42 cu toţii şi în Poiana Mărului 800 I00 [?] făr unul şi în Zărneşti vreo 9 sute.

în speţă Ţara Bârsei.. au mersu oameni din Şchiai. Dimitrie Eustatievici scria 72 : „La anul 1780. şi. unde a pătruns de peste munţi. 71 I. Ciuma din 1770-1771 În lwrarul Branulw. ierni grele. op. 63 Potrivit unor însemnări de cronică. 65 Deşi la 2 ianuarie 1770 împărăteasa Maria Terezia a emis o patentă ce reglementa noi măsuri privind condiţiile de trecere a frontierei la graniţa cu turcii.. fiind porunca de la domni. în Din istoria luptei antiepidemice in România. din cetate.procentul de letalitate de 73% fiind deosebit de mare 69 . Din iunie 1770 şi până la începutul anului 1771. 13. Ed.cimec. loc. cit. p. de unde vor aduce şi răspândi ciuma. p. pe lângă obişnuitele fenomene climatice extreme (secete. unnătoarele epidemii având un efect mai atenuat datorită eficienţei măsurilor de carantină ce au fost luate la propunerea doctorului Adam Chenot.144 sau 5. Ed. 159. p. la aciastă zi au venitu lăcuste multe foarte de la Ţara Rumănească aici. n-au făcut multă pagubă. afectând şi Transilvania. Haşdeu. 28 http://tara-barsei.ro / www. la cămpul Braşovului. " Apud Adolf Armbruster. Magistratul nu a acceptat proiectul. Despre invazia de lăcuste asupra Braşovului din 1780. 165. op.'. 129-130. autorităţile i-au aprovizionat cu alimente în valoare de peste 1O. văzând ''' Arnold Huttmann. neputând să zboare. iar pentru numărul morţilor în Ţara Bârsei se avansează cifre contradictorii: 2. cit . 4. din care au decedat 51.ro . Braşov. Paul Bmder. p. '' Titus N. iar pentru a preîntâmpina trecerea colibaşilor prin cordon. din care au decedat 4. cil...considera1ii istorice. cit„ p. În intervalul 1778-1782. 396. s-a tăcut propunerea.OOO de florini. . au fost vr-o opt zile la cămpu.303. iul. Paul Cernovodeanu. 130. p. Medicală. Deoarece aceste sate erau foarte răsfirate şi greu de inspectat. alţi cronicari ştiu de 1.. '·: fbidem. 64 Aceasta a fost ultima mare epidemie de ciumă care a afectat sudul Transilvaniei. Satele colibaşilor au fost izolate printr-un cordon situat mai sus de cetatea Bran 67 (unde funcţiona carantina pentru străini). Ioan-George Andron decedat I. Sigma. Studii şi note. op. Paul Cernovodeanu. prevăzând că acei colibaşi nu-l vor accepta şi se vor duce în Ţara Românească. fiind voia lui O-zeu. op. p. 163. '"'7 Bogdan-Florin Popovici. 71 Titus N. grindine. ciuma s-a extins şi în ţinuturile secuieşti Trei Scaune şi Ciuc. 401. însuşită chiar de guvernatorul Transilvaniei. şi. şi câteva invazii pustiitoare de lăcuste. Ţara Bârsei a cunoscut din nou flagelul ciumei în anii 1770-1771. de a strămuta toţi aceşti locuitori în patru noi amplasamente. unele din ele trecând din Ţara Românească şi Moldova peste Munţii Carpaţi. iar în întregul district numărul total al persoanelor infectate a fost de 6.468 de morţi. 90..645 de persoane . p. puindu-să la ogoară. în districtul Braşov au murit 1. 68 În afara ţinutului Branului. mânaţi de nevoia de a-şi procura cele necesare traiului. cit. fiind vremi ploioase.044. care s-au succedat în roiuri 71 . Ţările Române au cunoscut. din Ţara Românească. aceasta afectând îndeosebi satele „colibaşilor" din hotarul Branului. cit„ p. inundaţii). 711 români.677. OfJ. 1972.051. M 5 Adolf Armbruster. numai în primăvara anului 1756 au murit de ciumă în Şchei I. unde-şi ţineau vitele nu numai iarna dar uneori şi vara. Carantina Branului. din Braşovul Vechi şi din Blumăna casă le izgonească şi. loc. 2002. Haşdeu. '' Paul Cernovodeanu. mai adunate. Paul Binder. ~. p. cit. vite 66 şi mărfuri fiind obligatorie pentru o perioadă cuprinsă între 21 şi 42 de zile . carantina pentru persoane. 48.din care 789 de morţi au fost în 70 satele din hotarul Branului . Bucureşti. Emil Stoian. Paul Binder. 128-129. dar. În restul oraşului au fost infectate 62 de persoane.

doc. p.cimec. 29 http://tara-barsei.. ordinele guvernamentale şi regulamentul întocmit de Magistrat au fost aduse la cunoştinţa întregii populaţii prin parohii şi prin afişarea lor în locuri publice. 1515-1519. Au început la Râjnov a muri de ciumă. 76 Neustădter a consemnat în raportul său că în cele trei localităţi au fost identificaţi 96 de 77 bolnavi. cu. cit. Şi aşa s-au strânsu mai multu de trei mii de găleate. Nu ştim dacă însemnarea popii Nicolae Grid se referă la aceeaşi invazie de lăcuste sau la un alt roi ce s-a abătut o săptămână mai târziu : 73 „ 1780. Au venit lăcuste multe în Braşov. şi leau dat pe vale". 2.. loc. 171. p. loc. în calitate de comisar regal învestit cu puteri depline. Septembrie. Astfel. Paul Cernovodeanu.ro . iar la I O octombrie 1795 71 74 Apud Ion Muşlea. 170..ro / www. .. şi împărţind haine şicolaci la pomană.. '' Ibidem. care toate îndată sau închis". şi tot au rămas multe. Ca o măsură în 79 plus. 187. Calarnităfi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei că nimic nu poate folosi să le poată goni. 1524. s-au dus de aici. 20 Iulie. 1 AM-IAN. 1511. au limitat efectele ciumei.. au poruncit de la toate casele să strângă căte doao fiardele [ferdele] şi să le opărească. p. s-au întărit măsurile de supraveghere şi control la frontiera cu această ţară. din care au decedat 62. op. 270-271. sau întins moartea şi pă la alte sate dimprejur. Măsurile prompte şi drastice luate de Guberniu. 347. fapt consemnat astfel de Nicolae Grid 75 : „ 1786. 7 . nr. Michael Brukenthal. 348. 77 Paul Bmder. ·'" Ibidem. În 1786. După aceaia. fiind adusă de un fecior de cioban din Râşnov ce se întorsese a~asă de peste Carpaţi.. Paul Bmder. şi leau fiert oamenii ca pe racii. doc. 80 Nu s-au semnalat cazuri de infectare în oraş. fiind voia lui Dumnezeu. p. în afară de paşaport. p. Constatându-se câteva cazuri izolate de ciumă la pasul Timiş. Holbav şi Râşnov. loc. op. la 26 septembrie în cele trei suburbii ale oraşului au fost blocate intrările şi ieşirile. care a fost restrânsă la localităţile Codlea. stabilindu-se câteva locuri de trecere. p. p. ciuma care bântuia de mai mulţi ani în Ţara Românească s-a infiltrat în Ţara Bârsei 74 . Apud Ion Muşlea. Paul Cernovod~anu. 78 Magistratul Braşovului raporta la 18 septembrie Guberniului despre măsurile luate pentru a împiedica extinderea ciumei în district. Aciastă urgie ni-au arătat D-zeu pentru răutăţile noastre". doc. 271. Pentru a preîntâmpina intrarea în Transilvania a ciumei care reizbucnise în Ţara Românească în 1795. cit. iar cei ce veneau din Moldova şi Ţara Românească trebuiau să posede. şi o adeverinţă că au trecut prin carantină. 269-270. cit. la Rotbav şi chiar printre ţiganii cartierului Blumăna din Braşov. 1520. cit. p. fiind multe ploi. care a trimis la faţa locului pe protomedicul Michael Gottlieb Neustădter şi chiar pe guvernatorul Transilvaniei. Paul Binder. iar 22 erau pe cale de vindecare. unde au fost construite 14 barăci spaţioase pentru internarea bolnavilor. II.

după ce au început tărgul acolo. 81 În secolul al XIX-iea Braşovul a cunoscut două epidemii de ciumă. cit„ p. lăngă podul cel de piatră. 16 Octombrie. 82 Yicenotarul Companiei greceşti din Braşov. caută să facă lazaret jos în Braşovechii. iarăşi de spre Braşovechiului şi a Blumenii s-au fost rânduit domnul Brener. numărul victimelor a fost redus. iar oraşul a fost izolat prin cordon sanitar. XXXV-XXXVI. Martii 15 şi 25. doc. de avea hărtii. Prima a avut loc între anii 1813 şi 1814. datorită virulenţei scăzute a virusului şi măsurilor sanitare imediate. O istorie a Braşovului. Şi aşia au ţinut aciasta cu sf. şi aşia lăsa pă omul cu ţădulă de işia afară. Această ciumă se regăseşte şi în însemnările lui Nicolae Grid. iarăşi în Schei s-au rânduit dumnul Drauşii senatoriul şi împărţiitoriul. lucrând la vama Timişului. din care au murit 166. le afuma. 273. astfel că au fost infestate doar 246 de persoane. 1932. care un zidari sas de acolo. Ioan-George Andron subdelegaţii comisiei sanitare raportau Gubemiului că în district nu s-a mai semnalat nici un caz de ciumă. adecă bancoţidule. şi cine ar hi vrut să miargă de aicia lavre-un oraşi au lavre un sat. şi aşia au fost închis şi bisericile de nu putia nimenia să miargă şi. Braşov. " Apud Nicolae Iorga. la portă. şi apoi s-au slobozit într-o sămbătă seară. p. atâta din Braşovu-vechi. p.cimec. şi aşea din domnii c. loc. 30 http://tara-barsei. Antonie Constantin. Mariana Maximescu. Şi la Martie 16 au venit pă la fiiştecare gazdă de l-au jurat un domn de maghistrat ca să spoie dacă ştie cevaş: nescai haine are furate sau ascunse sau dacă ştie cevaşii". 1534. fiindcă s-au fost încins ciuma în Braşovechii. Vălenii de Munte. 349-351. iarăşii s-au slobozăt d-au putut omul a umbla iarăşi fără ţidule. şi aşia. în capul Braşovechiului 3 săptămăni. tot la mezul noapţii caută să meargă. la dechemvrie 1. Noemvrie 19 şi. prin nişte bumbac ceau adus de acolo. 87. '·' Apud Ion Muşlea. cu toată familia lui şi sau încins boala şi pă la alte rudenii ale lui carii fusese la îngropare.ro / www. larăşii după aceia au dat iarăşii poruncă că fieştecare să-şii grijească în casă şi hainele să şi le scuture. Accesul din Ţara Românească în Ţara Bârsei era strict controlat la punctele de frontieră şi vamă de la Timiş şi Bran. au încuiat tote porţiile cetăţii. prevăzute cu carantine. dacă şi mergea cinevaşii. molipsit din ţara rumunească (fiindcă la Bucureşti şi prin toate satele de prin prejur murea fără seamă mulţime) au murit şi el. "' Ibidem. Acte româneşti şi câteva greceşti din arhivele Companiei de comerţ oriental dm Braşov. bisericii pănă la anul 1814. de avia cinevaşii banii de argint sau aramă. zioa Miercurii. fiind adusă din Ţara Românească cu un transport de lână. p.ro . 200 I. ei băga în oţăt. numai de la sate nu lăsa ca să intre înlăuntru. după călindariul cel vechiu. maghistrat în Blumăna. maghistrat unii s-au dus la sate şi s-au închis. "' Ion Dumitraşcu. unde apoi la acel pod de piatră s-au fost făcut şi linii. cu amănunte în plus despre manifestările ei în Şchei 84 : „ 1813. relatează în cronica sa evenimentele legate de ciuma de la Braşov 83 : „ 1813. şi acolo mergea fiiştecare om care avia să cumpere sau grâu sau oriice de trebuinţa casii sale şi. Sau început ciuma în Braşovul vechiu. dar. iarăşi senatur al c. iarăşii.

ci să da bucate dela Cetate. Februarie a. să trăgea clopotul cel mare. şi sau făcut şi lazaret în capul Braşovechiului lângă biserica săsească [Bartolomeu] de 3. trei săptămâni murea unul. Noemvrie a. apoi la câte 2. şi aşternuturile ce au avut li sau ars. casă roage pe Dumnezeu în casa sa. Însă pe lângă opreliştea aceia în taină tot sau făcut slujbă în toate zilele în biserica noastră.cimec. Martie iarăş au vizităluit casele casă ţie toate grijite şi curate. găleata de grâu cu 8. Întraceastă lună au început a să face linia în Blumăna la podu de piatră. mai mult voia lui Dumnezeu au fost de neau izbăvit de această groaznică şi cumplită moarte. şi seara la 8.ro . să adune oameni mulţi. fiind că nu să mai făcea târg acolo. însă cum murea undeva. Martie. Aprilie sau stricat linia. La 18. şi pă Cacova şi de toţi nau murit în Şchei nici 30 de oameni: iară din casele neguţătoreşti nice una nu sau molipsit. Martie au început comisareşii de aicea orânduiţi a jura pe fieşte care din casă în casă. Aşijderea şi în ţigănie sau încins boala la vro câteva case. de acolo fieşte care îşi cumpăra cei trebuia. La Săcele încă au murit vro câteva case de unguri. şi săşi spoiască în casă.ro / www. săptămâni. săptămâni. au venit I. c. şi în Braşovuvechi în biserica săsească din capul Braşovechiului 3. şi pă Tocile. Deci atuncea pricepânduse beteşugul. sau oprit toate bisericile. şi iarăş sau adus. în Braşov şi numai la biserica rumânească cea mare din Şchei au venit de sau uitat. de vreme ce oamenii cei de dincolo de linie nu era slobozi să intre în Braşov. Calamităli naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cât şi din Curmătură. lară la I-mă Martie au început a căuta doctorii cu un domn de [la] maghistrat prin toate casele dearândul pă oameni. La 31. casă nu aibă ceva molipsit. şi sau pus straje. lară la 4. şi pre oamenii din casele acelea iau dus pe toţi la spital în Blumăna. nici clopotele nu sau mai tras la nici o biserică. La 27. însă numai pe slujnicele lea vizităluit (fiind că sau aflat multe sfrenţite) iară pe alţii nu. în vreme de 24 de ceasuri au murit întracea casă 5. măcară prea puţini au trecut dincolo. şi hainele le ardea (care haine şi aşternuturi ce sau ars. de oameni. ceasuri. să scoaţă hainele şi aşternuturile la vânt. iară hainele. atâta ale noastre. iar atuncea sau slobozit bisericile şi clopotele. şi pecetluinduse sau trimis de au făcut lazaret la vamă. sau strâns toate bum bacurile şi lânurile cât sau aflat aicea la Braşov din porunca I. ascuns şi cum că sau curăţit fieşte care cele ce au avut după poruncă. îndată pe toţi cei din casă cioclii îi ducea la spital. de vreme ce vedea că la o săptămână numai unul sau doi murea. Iară o muere din Braşovuvechi fugind întro noapte aicea pe Coastă [cartier în Şchei] la nişte rudenii ale ei. La I3. La 22. Februarie sau dat poruncăca fieşte care gazdă săşi spele podinile. şi sau făcut mare mulţumită lui Dumnezeu pentru izbăvire. fără numai la prânz la 12. cât şi ale altor naţii ca să nusă mai facă slujbă. La 11. Întraceastă ciumă au murit peste toţi la 158. c. la cei ce au vrut să iasă de aicea. Martie a. c. uşile. că pă lângă pază. persoane iară 3 au scăpat. nemţeşti WW. pentru înştiinţarea fieştecăruia creştin. sau oprit şi oamenii de aicea să nu mai meargă la linie. Gubernia! Senitets Comision dela Cotlea. şi acolo să făcea târg. sau ciontat ciuma (care ar fi putut să se încingă) însă să poate socoti. îndată prin porunca Domnilor locului toate casele ce să primejduise sau închis. sau oprit straşnic a nu să mai face slujbă la biserici cu poruncă chiar dela Curte. că poate acolo să înştiinţase că aicea mor foarte mulţi şi nu sau mai făcut slujbă până la 15. şi la 12. şi sau slobozit fieşte 31 http://tara-barsei. Comision. la urmă toate sau plătit cu bani) şi aşa prin această prea bună pază. tot de aceia carii adusese câte cevaşi molipsit de la vamă.

de inundaţii în 1779..Ji. loc. cit. 1805. ci şi în Ardeal. de şopuri. 1804. şi au ţinut zăpada pe pământ 5. „ 1831. şi 19.. Redămcâteva 85 însemnări din cronicile vremii despre aceste fenomene: „ 180 I. 1824 şi 1829. şi au făcut mare stricăciune şi în Braşovechi. Noemvrie 25 pînă la 1832. dar la intervale mai mari şi cu mai mică intensitate. Şi s-au tras despre Dîrste de au venit aicea la Braşov. 351. p.ăreturile ţării nunâneşti au rămas foarte întărite". au venit lăcuste aicia. Nicolae Iorga. şi adoua zi un viscol foarte mare. 1783. 4 Octombrie. În 17.. cit.. fiindcă ploia au ţinut zioa şi noaptea în doao zile. şi. op. 253-255. op. 181 O. au fost mare potop. 89 „ 1828. Seara pe la 6 Yi ceasuri au ploat şi tunat tare ca vara" 87 . unde învăţa copii. '. Ibidem. „ 1812. ba încă şi viile pe alocurea. Ibidem. p. zile până sau topit" 88 . Aprilie. 25.degrindinăîn 1813şi 1820şideinvaziidelăcusteînanii 1781. la Fevruar prima. [Au] eşit oameni şi au tras şi clopotile la biserici. atuncia au căzut şi şcoalele cele vechi. cătau luat şi case şi au înnecat şi oameni. Ţara Bârsei a fost afectată de secetă în anii 1789. avgust 22. n-a căzut zăpadă. zile'' . şi în ţara rumânească. 1783şi 1828. însă nu numai aicea. loc. Ianuarie. Aprilie. p. "' Ibidem. încât sau făcut o zăpadă mai mare de o jumătate cot. 18. ca negura au fost venit în vreme de unsprezece ceasuri. au început a fi un ger mare. Iunie 18. dar ger uscat. cu un impact mai atenuat asupra vieţii locuitorilor. Întraceste trei zile au fost vânt foarte mare încât multe coperişe de case. 1789.ro . Ioan-George Andron care a merge în ţara nemţească şi ungurească unde va vrea. „ 1814. nwnai lăz. fă[ră) zăpadă" 91 . „ 1832. Au nins toată zioa şi noaptea. p. 1797. fevruarie 8.~ Ion Muşlea. cir. de vreme ce au înghieţat noaptea şi au ţinut zăpada 6. „ 1814. Întru această noapte au tunat şi fulgerat" 86 . p. cit. 351-352.cimec. 3 8. XL. 168-169. încât sau stricat poamele aicea (fiind că era pomii înfloriţi) iar la sate nu. Fenomenele climatice extreme au continuat să se manifeste în Ţara Bârsei la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi în prima treime a secolului al XIX-iea. Şi s-au tras spre Cîrstiianu şi spre Vîlcani la Bran" 90 . :·: Ilie Corfus. Astfel. 32 http://tara-barsei. 18. porţi şi stoboară au căzut. marţi. care şi la multe grădini s-au dărămat şi pămîntul '' Toader Nicoară.ro / www. 1813 şi 1830. larăş au nins toată noaptea. zioa Sîmbătă.

Ciuma s-a manifestat ultima oară în Braşov în anii 1828-1829. Până la 5 august. Calamităti naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei cu pomi cu tot. "·' Ibidem.ro / www. Consiliul Locumtenenţial al Ungariei publica la Buda în limba română „Diregăciune pentru Superiorităţile Sănătăţii şi pentru Mădulările Institutului Contumaţialnic spre acea înţintită ca hotarele Ţărilor Austriace Crăeşti Împărăteşti de năvălirea boalei colera carie în Ţara Rusească peste popor stăpânieşte să se poată scuti şi în întâmplarea năvălirei. într-o joi. împreună şi cu vama. Biciul holerei pe pământ românesc. şi la Noemv. scria: „ 1828. au intrat şi Comisionu înlăuntru în ceta[te]. XLI. în decembrie 1830. la 3 ceasuri. epidemia care a secerat cele mai multe vieţi a fost holera. 20 an [au] eşit şi domnii de Maghistrat. 33 http://tara-barsei. iar în satele din împrejur 76 de decese. care a afectat Braşovul în anii 1831. vicenotarul Companiei greceşti. Şi aşea în 18 Dechemvr. p. şi aşa s-au dus la Cotlea. în Braşov numărul bolnavilor fiind de 452. p. în regiunea Braşovului s-au înregistrat 120 de decese. p. tipărite în limba română. pornită din Rusia. Bucureşti. numărul morţilor fiind redus. XL ·M Aurel Rădufiu. la 12 ceasuri. 1981. Paul Cernovodeanu. au întrat cătanele iarăşi de la linie în cetate şi au început a puşca şi a striga: vivat. 93 După dispariţia ciumei. Marţi la IOceasuri. şi acolo să făcea tărgu. încă fiind aicea şi nepotul lui Brucăntal. la 25 dechemvrie. Noemvrie 11. şi domnul ghenărariul. din care au decedat 316. ' Ibidem. s-au deşchis iarăşi bisericile şi şcoalele. oricine ce avea a cumpăra. 1848 şi 1866. după prănz. mergănd domnu. cum s-au văzut lucru. iar Magistratul Braşovului emitea la 26 ianuarie 1830 o înştiinţare în nouă puncte care stabilea măsuri de prevenire a epidemiei • În Ţara Bârsei holera s-a 95 manifestat între lunile iulie şi septembrie. p. Antonie Constantin. 88. la 22 Noemvrie. p. dar. Cum holera. dar măsurile de carantină. Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania. p. dar numai au fost altă boală" . s-au închis bisericile. După această dată numărul deceselor a scăzut simţitor în oraş. cordoanele şi măsurile sanitare şi-au dovedit eficienţa. Bucureşti.ro . n-au fostu ciumă după cum au zis domnu doftoru Placăr. cu toate măsurile de prevenire. lăţirea numitei boalei să se poată împedeca" 94 . Şi încă şi mulţi din neguţitori au eşit pă la sate. iar în 18 localităţi din district au fost 432 de bolnavi. Şi în 26 Dechemvrie. 2002. 97 La 31 august protopopul Petre Gherman din Şchei era sfătuit de vicarul Moise Fulea de la Sibiu să explice credincioşilor n Ibidem. Gyemănt Ladislau. zioa Duminecă. zicând că iaste ciumă. Şi aşa. vameşii şi controloru şi cu toată canţalariia. 303. au închis cu linii tocma în jos. şi mai păn scurt mare stricăciune s-au tăcut la acest oraşi al Braşovului" 92 . 96 Epidemia din 1848 s-a extins din Rusia în Principatele Române şi. din care au decedat 330. ajunsese în 1830 la hotarele Transilvaniei. a afectat şi Transilvania. ""17 Gheorglie Brătescu. Ed. Academiei. 305.. "' Ibidem. tăcând ravagii în Ţara Românească şi Moldova. şi domnu maioru şi copii cei săraci. la Braşovechii. în condiţiile unei veri toride care favoriza propagarea bolii. Astfel. Şi aşea. 177.cimec. printre măsurile de prevenire luate de autorităţi a fost şi aceea de a publica în cele trei limbi ale naţionalităţilor din Transilvania instrucţiuni pentru oficiile sanitare.

1873-1874 (640 de morţi) şi 1880-1881 (469 de morţi). 87. Secolul al XIX-iea a cunoscut şi epidemiile altor boli contagioase. op.. Mariana Maximescu. pentru ca locuitorii să nu se ţină necontenit cu frică şi cu groază. iar Ia Braşov cele mai virulente s-au produs în anii 1835-1836 (69 de morţi). 99 Alte boli contagioase. '" Ibidem. „să se tragă clopotele pentru toţi o dată pe zi. rujeola. la un timp hotărât. s-au manifestat mai ales în rândul copiilor. difteria şi tusea convulsivă. Ioan-George Andron cum se trata holera. p. '''' Ion Dumitraşcu. Epidemiile aveau o ciclicitate de aproximativ un deceniu. iar dacă numărul morţilor ar fi mare. precum scarlatina. cărora le-au căzut victime un mare număr de persoane. ca variola şi tifosul. cil. prin sunetul clopotelor de mai multe ori pe zi" 98 . 1841-1842 (331 de morţi). 34 http://tara-barsei. Încă de Ia începutul secolului al XIX-iea s-au făcut vaccinări antivariolice.ro .ro / www.cimec. dar de ele au beneficiat puţini oameni.

' Karl Marx. Dăinuirea mijloacelor tradiţionale de transport a limitat expansiunea oraşului. realitatea se dovedeşte a fi 1 mult mai complexă decât această eternă opoziţie. atunci cel puţin din cea a oraşului direct interesat în expansiunea influenţei sale economice. Acolo unde a pătruns calea ferată. necesitatea deschiderii ei spre exterior şi necesitatea abandonării autarhiei şi izolării. o dată cu reformele agrare. 35 http://tara-barsei. adică un fenomen de propagare a atributelor oraşului în aria rurală. au pătruns o dată cu ea şi modernitatea şi mentalitatea modernă. A rezultat astfel° o „confruntare" cu lumea oraşului. Noile mijloace şi. calea ferată au restructurat masiv situaţia. în urma căreia s-a pus în mişcare întregul proces al modernizării. drept cadru al evoluţiei economice. cât şi ca pătrundere a trăsăturilor rurale în spaţiul urban. un rol deosebit. Metodologic. În acest sens iniţiativa a venit cu precădere. uneori echivalentă cu progresul economic. De la comunitatea ruralei la comu11ita1ea urbanei. Componenta tehnologică are. p. Oraşele sunt legate între ele prin căi de comunicaţii.!ACŢIE" ŞI REŢELE DE RELAŢII ~CONOMICE INTRE SAT ŞI ORAŞ IN MODERNIZAREA ECONOMICA A TRANSILVANIEI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1850-1875) Modernizarea economică . ''ol. de asemenea. Iar ca acest hinterland să devină productiv era nevoie de tehnologia modernă (unelte agricole. cât şi oraşul. Istoricii.ro . 48. 2 În unele optici fenomenul este văzut atât ca difuziunea urbanului în rural. că procesul modernizării materiale a unei societăţi nu poate fi apreciat corect dacă nu se ţine seama de natura relaţiilor care s-au stabilit între sat şi oraş în contextul avansului societăţii moderne industriale. Bucureşti. Geneza oraşelor este o fonnă de regionalizare a spaţiului social. 1980. Schimbarea. Expansiunea urbană este văzută ca derivând din fenomenul oraşului ca o expansiune simplă. aşadar. dacă nu din direcţia satului. Ţara Bârsei Iosif Marin BA LOG A „ARII DE ATJ. Opere. Un oraş nu poate exista fără o sursă externă de aprovizionare într-un hinterland agricol suficient de productiv.cimec. maşini. bazate pe valoarea individului şi pe capacitatea şi puterea sa economică . Ei au demonstrat. se impune aşadar o analiză care să stabilească natura şi componentele acestei relaţii stabilite între sat şi lumea urbană în procesul modernizării. 23. 1966. mijloace moderne de transport) pe care nu o putea furniza decât oraşul.ro / www. 364. dar sunt conectate şi cu o zonă limitrofă din care îşi asigură necesarul de produse agricole şi de materii prime.apariţia economiei moderne de piaţă şi a relaţiilor sociale dinamice.a determinat transformările majore din a doua jumătate a secolului al XIX-iea şi în Imperiul Austriac. alteori nu. Deschiderea satului spre oraş a reprezentat o primă componentă în cadrul acestui proces. care a cuprins în cadrele sale atât lumea rurală. a devenit legea fundamentală a societăţii. Bucureşti. Dacă Marx spunea că „cea mai mare diviziune a muncii materiale şi spirituale este separarea oraşului de sat'' şi că „opoziţia dintre oraş şi sat străbate întreaga istorie a civilizaţiei până în ziua de azi" . realizată în Transilvania în deceniul al Vl-lea. Componenta materială a relaţiei dintre sat şi oraş este esenţială în procesul dezvoltării economice. p. demografii şi sociologii au demonstrat acest lucru. Aceasta a reclamat lumii rurale. A fost un proces sinuos şi complex. mai ales. Ilie Bădescu.

Peste toate se resimte tot mai mult necesitatea alfabetizării şi a învăţământului care trebuie să ţină pasul cu modernizarea. Procesul modernizării economice. ci şi în direcţia unui efort deosebit din partea satului de adaptare la noile cerinţe economice şi sociale ale noului tip de societate modelată din ce în ce mai mult de lumea urbană.cimec. implicit. Aceasta nu înseamnă însă că spaţiul rural se cantonează în imobilism şi izolare. pe o scară tot mai largă. urbanizarea şi disciplinarea socială. economici şi mentali. administrative. care s-a realizat în concordanţă cu situaţia şi împrejurările locale. la mijlocul secolului al XIX-iea a adus în centrul atenţiei lumea urbană în măsura în care ponderea acesteia putea să asigure trendul necesar dezvoltării economice. În fine. se creează o relaţie complexă între cele două. în diversitatea etnico-lingvistică şi culturală.ro .foamei. Procesele ulterioare de deschidere reciprocă. au reclamat nu numai tendinţa şi necesitatea deschiderii satului spre oraş şi invers. Noile dinamici pe care le cunoaşte lumea urbană în această vreme apar fără precedent dacă le comparăm cu perioada anterioară sau chiar cu ceea ce se întâmplă în lumea satului.oraş reflectă şi gradul de disciplinare socială la care a ajuns societatea. satul devenind treptat suport politic (electoral) pentru lumea oraşului cu toate consecinţele pe care nu se impune să le discutăm aici. măsura în care a avansat relaţia sat . medicale. În această privinţă putem vorbi de mai multe faze: o primă fază ar fi cea a migraţiei alternative. Cerinţele industrializării. Migraţia dinspre sat spre oraş se explică în termeni demografici. produse manufacturate. măcar parţiale. declanşat în Imperiul Habsburgic şi.ro / www. care adesea a îngreunat adaptarea şi i-a imprimat un caracter sinuos. deşi acestea din urmă nu au fost întotdeauna binevenite şi au fost uneori impuse vecinilor rurali fără voia lor. tehnologie şi mentalitate. realizat cu intensitate diferită în diversele faze ale modernizării şi dezvoltării economice. 36 http://tara-barsei. care corespunde unei etape de autonom ie a spaţiului rural ca spaţiu de producţie. industriale şi servicii: comerciale. ci au determinat apoi un fenomen specific urbanizării: atracţia oraşului în condiţiile în care acesta devine centrul de polarizare economică. au mers mână în mână. se ajunge şi la o componentă politică a relaţiei. Fenomenele declanşate în această conjunctură nu trebuie văzute doar în termenii unei permanente migrări de populaţie dinspre sat spre oraş. Dimpotrivă. A face o analiză a acestor componente ale modernizării economice prin prisma relaţiei sat-oraş este un demers dificil la care istoria economică este chemată să dea răspunsuri. determinate de atracţia din partea oraşului. În acest proces subsumat modernizării s-a creat şi un grav decalaj între producţie. Iosif Marin Balog Treptat. câteodată. această componentă materială s-a amplificat. ceea ce a imprimat întregului proces o sumă de caracteristici aparte: ele rezidă în condiţiile politico-istorice specifice ale provinciei. Astfel. Noile atitudini care apar în acest context în mentalitatea omului rural îl familiarizează cu lumea urbană şi îl determină să conştientizeze că şansa succesului poate exista şi dincolo de lumea satului. Formarea mentalităţii economice moderne s-a realizat prin procese dure. în sensul că oraşul începea să ofere producătorilor rurali. atât cât a existat ea în acea perioadă. Practic. Este faza în care avem comunităţi săteşti deschise. în Transilvania. juridice şi. Din acest punct de vedere etapa 1850-1875 reprezintă pentru Transilvania perioada de creare a condiţii/or necesare creşterii economice de tip modern. au fost dure. cele două. adesea dictate de constrângerea economică. Deschiderea satului spre oraş a fost un proces complex. marcate de cele două angoase primordiale pe care societatea modernă industrială la aduce la nivelul imaginarului colectiv: spectrul ruinării şi constrângerea. dar o regiune închisă (grup de comunităţi izolate de alte grupuri de comunităţi).

în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai". La fel. însă este influenţat în mod direct de politicile economice. Transilvania î111re revoluţia de la 18. În plus. Budapest. dintr-un numar de 2. 1966. p. Clark). precum şi condiţionările impuse de situarea geografică. ' I. criteriul de bază care delimita localităţile urbane de cele rurale era „ îndeplinirea unei funcţii centrale. în condiţiile unei slabe industrializări.000 locuitori). Este perioada în care are loc cea mai importantă translaţie a centrului de greutate al vieţii economice dinspre sat înspre oraş. cu numeroase particularităţi de care se cuvine să ţinem seama. în Transilvania. p. Bolovan. pentru un hinterland cât mai larg şi cât mai populat" 8 • ' Bacskai Vera. la mijlocul secolului al XIX-iea Imperiul Habsburgic prezenta o reţea urbană destul de slabă în raport cu spaţiul vest-european şi inegal răspândită la nivelul diverselor regiuni ale Imperiului.000. din punctul de vedere econom ic. între 2. 22 de suburbii (Vorstădte). Small towns in Eastern Europe. 89. Aspecte ale situaţiei şi de::voltării oraşelor din Transilvania ( 1786-1814). seria Historia. cea de piaţă. până la urmă. numai că modelele oferite de analizele asupra urbanizării în Europa Occidentală nu au adus rezultate pe deplin mulţumitoare.!' · ' ' 7 Csetri A. aşadar o mult mai evidentă pondere a urbanului în partea ungară a Imperiului. '. 3 Industrializarea nu a dus la o transformare radicală a acestor oraşe mici şi mijlocii pentru că ritmul lent şi inconstant al acesteia nu le-a asigurat baza necesară. se impune să remarcăm faptul că. În acest sens rolul industrializării asupra procesului de urbanizare este unanim recunoscut. I mreh Ştefan. ' Bacskai Vera.ro . 37 http://tara-barsei. de natura sau abundenţa resurselor etc. ' Ibidem. imprimă notele distincte ale procesului modernizării într-un spaţiu geografic şi politic la un moment dat. P. moştenirea unui trecut istoric aparte şi particularităţile procesului industrializării în Europa central-răsăriteană au determinat şi în Transilvania un proces de urbanizare şi de modernizare economică. 63 şi urm. Din acest punct de vedere. potrivit recensământului din 1850. Astfel. pe când Ungaria avea un număr de 61 de oraşe şi 657 de târguri 6 .a. " Ibidem. Perioada 1850-1880 se încadrează. fasc. de accesul la căile de comunicaţie.. the small towns of the European periphe1y belonged to a rather different world than the small towns of the European centre". p.ro / www.ad elejen. Realităţile social-economice. 1995. 2. Clu1· -Na1mca 2000 p. au imprimat un ritm aparte procesului de modernizare care. În primul rând. particularismele regionale de dezvoltare economică. şi poate mai mult decât atât. Cluj. 7. 38.000 şi 5. p. în Small toll't1s in Early Modern Europe (Ed. Varosok es varosi torsada/om Magyarors. Studierea oraşelor din Europa central-răsăriteană reprezintă din acest punct de vedere un aspect important. început încă înainte de 1848 7 . în ceea ce istoricii au numit primul val al urbanizării. 65 de târguri (Mărkte)5. de ritmul investiţiilor.000 şi 20. „ Despite severa/ simultaneities. Funcţiile acestor oraşe au rămas în genere limitate şi nu s-au integrat într-o reţea mai complexă a urbanizării. Din punctul de vedere al mărimii predominau oraşele mijlocii şi mici (cele între 10. 77 şi urm. Cambridge.796 de aşezări stabile erau 25 de oraşe.agon a XIX s. respectiv. 1993. 4 Pentru a aprecia corect gradul de urbanizare a provinciei transilvane. Contribuţii demogra'ice. rolul comerţului a fost deosebit de important./8 şi Unirea din 1918. continuă într-o nouă ambianţă după 1850. fiind necesară o abordare mult mai nuanţată. „Arii de atracţie" şi reţele de relaţii economice care. unii autori au găsit argumente suficiente să afirme că modelul de urbanizare în aceste regiuni ale Imperiului (Ungaria şi Transilvania în general) a fost diferit de cel vest-european.cimec.

funcţiei comerciale. Lista târgurilor din Transilvania. dar s-au restructurat destul de profund în a doua jumătate a secolului al XIX-iea. a sporirii necesităţilor lumii rurale în materie de produse manufacturate. 38 http://tara-barsei. unele tind spre activităţi de piaţă zilnică. Existau două tipuri de comerţ practicat în cadrul acestor târguri: pe de o parte. 389-399: spre exemplificare dăm doar câteva nume de localităţi ce au deţinut în această vreme titlul de târg: Brad. p. cum era şi firesc.ro / www. Târgurile au cunoscut în această perioadă o adevărată expansiune numerică şi geografică.ro . Pe măsura 10 avansului modernizării. ci se schimbau informaţii între lumea oraşului şi lumea restrânsă a satului care era limitată în privinţa posibilităţilor de informare. 1874-1885: Sănn~u (Mureş). un comerţ activ bazat pe relaţii băneşti prin care produsele circulau potrivit regulilor pieţei moderne. 1852-1886: Câmpeni. l 864-1879: Geoagiu (Hunedoara). În perioada în discuţie. 1852-1897 etc. 1852-1918: Drăguş (Făgăraş). XVI-XVII.cimec. Sargetia"'. iar acolo unde legăturile au fost slabe. 1850-1918. precum şi puterea lor de cumpărare şi pretenţiile în privinţa calităţii şi a diversităţii produselor erau şi ele mai scăzute. 1850-1875. Aceste arii de atracţie s-au conturat încă din Evul Mediu. 1869-1872: Varhegy (Ciuc). în pieţele acestor târguri nu se comercializau doar produse. în . S-a ajuns chiar să se considere că târgurile care nu şi-au depăşit condiţia sau decăzuseră reflectau mai degrabă o realitate de subdezvoltare economică. un comerţ pasiv. Au luat fiinţă astfel numeroase târguri în localităţi mai mari sau mai mici . 1852-1884: !ghiu (Alba). altele devin pieţe de achiziţionare a produselor agricole sau chiar pieţe mărunte ce contau tot mai puţin din punctul de vedere economic. Funcţia centrală a târgurilor a fost că au asigurat un anumit nivel de comunicare între sat şi oraş la nivel economic. dezvoltarea acestor târguri în măsură să aspire spre statutul urban a fost mult împiedicată. '" Rodica lrimescu-Andruş. 1852-1864: Suscni (Ciuc). iar pe de altă parte. unde relaţiile băneşti erau extrem de fragile. exigenţele economice au reclamat o specializare tot mai clară a târgurilor. a cererii şi a ofertei. mai mult. 1982-1983. Iosif Marin Balog O fază intennediară în procesul expansiunii economice a unei regiuni dinspre rural spre atributele depline ale urbanismului a fost înregistrată la noi de expansiunea şi dezvoltarea unor aşezări cu funcţii eminamente comerciale. Răspândirea acestei forme de organizare şi de funcţie economică a fost reclamată de cerinţele pieţei.. cercul consumatorilor era mai mic. Ea considera că în delimitarea localităţilor urbane de cele rurale criteriul de bază era îndeplinirea unei funcţii centrale. numite târguri. 7 şi urm. Din punctul de vedere economic a contat foarte mult crearea aşa-numitelor „ arii de atracţie economică" ale târgurilor şi oraşelor. o mediere în privinţa schimburilor comerciale pe arii mai largi. Bacskai Vera a acordat rolul prioritar pieţei. redus la vechiul principiu al schimburilor de produse perpetuat încă din Evul Mediu cu precădere în zonele mai sărace. 1856-1859: Bran. mai ales. în funcţie de realităţile şi necesităţile economice locale. p. 1869-1878: Cetatea de Baltă. ca intermediară între lumea satului şi hinterlandul oraşelor mai mari. cea de piaţă pentru un anumit hinterland. 1852-1908: Cincu Mare (Braşov). l 852-1918: Chirpăr (Sibiu). Realitatea istorică din a doua jumătate a secolului al XIX-iea a dovedit că acolo unde au existat asemenea legături economice bine articulate aceste târguri au cunoscut o dezvoltare economică notabilă. În analiza sa asupra dezvoltării reţelei urbane în Ungaria. Banat şi România. o creştere a comerţului şi a meşteşugurilor care au încercat să suplinească producţia de fabrică aflată abia la începuturile sale. în cel de-al doilea caz. Ele reprezentau o zonă circumscrisă în care se desfăşura schimbul de produse între diferitele regiuni. 9 Era libertăţii comerciale şi industriale inaugurată de legislaţia din anii 1850-1851 a determinat. ca urmare a '• Ibidem. expansiunea târgurilor s-a produs şi ca unnare a deschiderii satului spre relaţiile de schimb şi. Mai mult. Cu alte cuvinte.

Zalău. orientate spre producţia de cereale. iar pentru oraşele mai mari. dominată de cel mai important centru urban. ar fi zona nord-vestică a Transilvaniei - zona Clujului -. De menţionat că această arie de atracţie se conturează mai evident în a doua jumătate a secolului al XIX-iea. Clujul era. Clujul. legume şi zarzavaturi.cimec. alcătuind o rază de circa 20--25 km. A doua zonă ca întindere era reprezentată de zona Târgu-Mureş. Sighişoara. Gheorghieni. . punând în contact o zonă mixtă complementară: zona defileului Mureşului. Cluj-Napoca. Gheorghieniul devine cea mai importantă piaţă de vite din zona de răsărit a Transilvaniei. 227. pe lângă satele din scaunul Mureş. de 11 circa 50--60 km. o primă zonă.612 locuitori în anul 1850. aceste din urmă oraşe aveau. cea mai mare ca întindere. constatăm o distribuţie interesantă a acestora şi. iar zonele delimitate de noi nu pot fi considerate „zone pure'". pentru această zonă. Ibidem. oraşul Gheorghieni îşi creează o zonă de atracţie asupra satelor din depresiunea Giurgeului şi a satelor din zona Ciucului superior specializate în creşterea animalelor. Dej.ro / www. În scaunul Odorhei. În zona Trei Scaune ariile de atracţie erau împărţite de Târgu Secuiesc şi Sfântu 14 Gheorghe. Aşezări de o mai mică importanţă îşi conturează propriile zone de atracţie: Reghin. p. 39 http://tara-barsei. Astfel. concurenţa dintre aceste centre şi angrenarea lumii rurale în noile circuite creşte în intensitate. p. Procesul de urbani=are în scaunele secuieşci în secolul al XIX-iea. micro-zone de atracţie care se interferau în zonele de margine. pentru târguri. specializată în comerţul cu lemne şi animale. la rândul lor. Dumbrăveni. Gherla şi Dej. dar mai ales ca urmare a sporirii funcţiilor lor economice şi a sporirii atracţiei exercitate faţă de lumea rurală. scaunele Ciuc şi Casin. 231. Odorheiu Secuiesc. 1999. la începutul secolului al XIX-iea „aria de atracţie" era de circa 20 km. atât ca urmare a industrializării. lemn şi alte materii prime specifice. Astfel. şi satele din jurul Reghinului. oraşul Odorheiu Secuiesc îşi contura propria arie de atracţie ce cuprindea cea mai mare parte a scaunului respectiv şi scaunul filial Casin. cic . Dăbâca şi Szo~nocul Interior şi zonele de munte din nordul Munţilor Apuseni furnizoare de produse animale. p. Pe măsura avansului industrializării şi al căilor de comunicaţii. 11 Astfel de specializări se perpetuează până astazi.. 14 Pâl Judit. principalul centru meşteşugăresc şi apoi industrial. Mediaş. în acelaşi timp. Astfel. existând numeroase interferenţe la nivel regional în funcţie de caracteristicile economico-geografice ale zonei. op. şi aşezări din comitatele Târnava. dar se resimţea şi o intensitate a atracţiei marelui centru care era Braşovul. Gherla. În deceniile de după 1860 se constată o structurare şi mai evidentă a acestor arii de atracţie. Din punctul de vedere economico-geografic zona reprezenta o îmbinare între potenţialul agricol al zonei de podiş din comitatele Cluj. Desigur că în acest areal nu era vorba de o atracţie exclusivă din partea oraşului Târgu-Mureş. Dacă încercăm o împărţire a Transilvaniei din punctul de vedere al ariei de atracţie economică a marilor oraşe.ro . Turda. Practic. 13 La rândul lui. asigurând nevoile de produse industriale pentru lumea rurală pe o arie extrem de întinsă.Arii de atracţie" şi re\ele de relaţii economice îmbunătăţirii şi modernizării posibilităţilor de transport şi comunicaţii. iar oraşul Târgu-Mureş "12 Pâl Judit. împărţindu-şi acest rol cu oraşe precum: Turda. între care cea mai evidentă este că nu a existat o arie dominantă din punctul de vedere al puterii şi potenţialului economic. 225.. pe măsura dezvoltării oraşului Târgu-Mureş sub aspect demografic şi urbanistic. cu o populaţie de 19. fapt dovedit şi de creşterea demografică destul de semnificativă a oraşelor Turda. urmare a sporirii activităţilor comerciale ale armenilor. o serie întreagă de particularităţi. care cuprindea. 12 Reghinul îşi conturase propria arie pe Valea Mureşului.

15 Situat la răscrucea principalelor drumuri comerciale de legătură cu Principatele Danubiene şi cu Marea Neagră prin cinci trecători ale Carpaţilor. Braşovul. p. îşi pierde din importanţă. 40 http://tara-barsei. ca unnare a industrializării.ro . Braşovul a reprezentat şi un centru de iradiere a vieţii economice înspre zonele rurale din Ţara Bârsei şi Făgăraş până la marea restructurare care se va petrece o dată cu izbucnirea războiului vamal cu România.OOO locuitori. În partea de sud-est a Transilvaniei prezenţa unui mare centru urban cu vechi tradiţii urbanistice şi economice. fila 1-2.869 în 1880). a cărui dinamică economică şi demografică în procesul de urbanizare este redusă. 3 iunie 1850. singurul centru urban este Alba-Iulia. respectiv. Se conturează şi aici o serie de „centre de atracţie". Kronstadt. centru minier.cimec. Gremiul de comerţ românesc (levamm). 2. IV. în „Studii şi materiale de istorie modernă".129 în 1870. De asemenea. schimb care se prezenta la cote ridicate în privinţa volumului produselor comercializate. Sub aspect economic şi comercial Braşovul era. Gremiul de comerţ levantin (românesc). ca Aiudul. dar care cuprinde o zonă limitrofă restrânsă. o reprezenta sud-vestul Transilvaniei. Şi Sighişoara îşi conturează o arie proprie. ce controla 90% din comerţul en-gros de pe piaţa Braşovului şi care era compus. 1853. 1970. doc. 4. din 9. când va împărţi acest rol cu oraşul Târgu-Mureş. rezumată la activităţi comerciale modeste şi menite a realiza schimburile specifice de produse între spaţiul urban şi cel rural. Situaţia de slabă dezvoltare economică a zonei se va perpetua până spre sfârşitul secolului al XIX-iea. care rămâne puternic concurată dinspre Târgu-Mureş şi Sibiu. Cea de-a treia zonă. În zona Braşovului relativul dinamism economic se datora în bună măsură legăturilor economice cu piaţa din Principatele Danubiene atât în privinţa exportului. Interesantă este situaţia localităţii Câmpeni. Tot aici îşi avea sediul Camera de Comerţ şi Industrie. des Handels und / "erkehrsoerltd/tnisse im .loitre 1851. Meşteşug şi comerţ la românii di11 sudul Transilvat11e1. 180. Re/arii economice imre Ţara Românească şi Tra11silva11ia 18. "' Vezi pentru numeroase detalii economice cantitati\'e: Bericht der Handels-und Gell'erbekammer in Krons1ad1 an das hohe K.ro / www. Este vorba despre o zonă cu un grad redus de urbanizare./8-1859. la mijlocul secolului al XIX-iea. care supraveghea şi superviza din punctul de vedere economic întreaga parte de sud şi de est a Transilvaniei până în 1891. principala placă turnantă a comerţului Transilvaniei cu Principatele Danubiene şi apoi cu România cel puţin până la războiul vamal din 1886-1891. care îşi sporeşte rolul de localitate cu drept de târg după 1850. Alba de Jos şi de Sus. cel mai important centru al Transilvaniei. Alte zone de atracţie au fost reprezentate de centre de importanţă minoră. La fel. Arhivele Nationalc. 20. fondată în 1851. pentru că reprezenta o funcţie de intermediere în privinţa comerţului între satele din Munţii Apuseni şi zonele de câmpie limitrofe.ffentliclte bauten iiber den Zustand der Gell'erbe. când se va schimba parţial. dar slaba dezvoltare economică a oraşului după 1867 nu determină o conturare mai clară a zonei. în 1854. aici îşi avea sediul cea mai importantă companie de comerţ din Transilvania. 1973. cel mai important centru economic şi financiar din estul Transilvaniei. scaunul Arieş. Bucureşti. Tablou cu membrii gren11u/11i român de comerţ levantin. în 1850.J de firme şi un număr de 168 de membri. cât mai ales în procurarea de materii prime. Abrudul. K. Ministerium fiir Handel Ge11•erhe und o. ca urmare a dezvoltării mineritului şi a siderurgiei în comitatul Hunedoarei. dovadă evoluţia sa demografică (3 . Făgăraşul şi alte câteva zone limitrofe de interferenţă. Iosif Marin Balog va deveni. anume Ţara Bârsei. neexistând nici un oraş cu peste 1O. Fond nr. nr. 16 i. 110-173: Eugen Pavlescu. p. sub aspectul extinderii sale. precum Baia de Criş şi Câmpeni. Bucureşti. Direc(ia Judeţeana Braşov. comitatul Hunedoara. contura o arie dominată de acest important centru de atracţie.636 loc. 27: Apostol Stan.

ro / www.582 13 Alte produse naturale şi agricole I 7. V. care avea în 1856 un capital de 155. Braşov. Istorie".930 471 8 Păsări şi vânat 178 64 9 Vite tăiate şi pe picioare 1. G. IV.492 132. Fabrica de hârtie de la Zărneşli 1852-1872. Bărbat. şi apoi fabrica de hârtie.a. deţinând ponderea şi în cadrul comerţului de export-import al Transilvaniei (vezi tabelul) şi surclasând din acest punct de vedere Sibiul.din Br~şov.574 kg de fire.comerţul cu cereale şi materii prime .490 161. ----. ulei pt. ale căror cifre de afaceri anuale variau undeva între IOOO şi 4000 de florini. 32. ------.----------·-------- I Mărfuri coloniale 74. -··--· -. -·---------- 2 Fructe sudice şi poame 45. Importul şi exportul Transilvaniei la 1850 prin vămile Braşovului Nr.952 17 N. Florini v. crt.000 de fl.830. 1962. Import Export Felul mlirfii Florini v. ca de pildă cea din Zărneşti.395 13.850 12 Combustibil şi materiale de construcţie 2. A PRODUSE NATURALE ŞI AGRICOLE .618 176 . 1928. Arpaşu) de Sus.comerţul de vite Acest comerţ a avut o dinamică pozitivă ascendentă cel puţin pentru perioada 1850-1859. " Al.130 51. Porumbacul de Sus.281.cimec. Cerce1ări asupra 1rec11/ll/11i comer1ul11i românesc. cea mai mare dezvoltare o avea comerţul. separat în 3 ramuri distincte: . în „Stud11 ş1 materiale.422 450.143 56.270 5 Cereale şi alte produse ale pământului 201.743 4.365 430 4 Grăsime. mâncat şi folosinţe tehnice 14.113 TOTAL 1.-..460 7 Peşte. şi un număr de 150-200 de muncitori 18 • Desigur. a lui Constantin loanovici.041 6 Băuturi 47.208 28.240 16 3 Tutun 4. Cârţa.--. p.ro . . 204 ş1 217.980 10 Produse animale pentru consum 14. Gologan. „Arii de atracfie" şiretele de relatii economice Se adăuga numărul relativ mare al stabilimentelor industriale de mărime mică şi mijlocie: fabricile de sticlă de la Bicsad.a.499 li Animale de tracţiune 75.490 1. 41 http://tara-barsei. ···-······--·-· ·----. crustacee şi alte animale de apă 51.comerţul de fierărie şi manufacturi ardelene (în special cu mărfuri de Braşov) . Ţesătoriile erau cele mai mari stabilimente 17 industriale din zonă. p. ce producea în anul 1851 I 0. .

19 Nu în ultimul rând. Târgovişte etc. Iosif Marin Balog B OBIECTE INDUSTRIALE I Articole medicale şi de parfumerie 5. a unui intens comerţ de tranzit.cimec.: vezi şi Al. Brăila. din acest punct de vedere.958 - 6 Minerale 204 233 I 7 Pietre preţioase.170 2.638 2. Handbuch der Landeskunde Siebenbiirgens.650 L TOTAL GENERAL 3.. De=voltarea şi decăderea ultimei grupări de negustori de intermediere ai Braşovului în secolul XIX.120 4. Revistă de istorie··. aproape simultan cu '" Adressenbuch der vor=iiglichen Handels-wrd Gewerbsleute in der Wa/aclrei.091 1. p. 42 http://tara-barsei. l 858.796. Studii. în decurs de 20 de ani. dar sigur al decăderii comerţului de intermediere. răşinuri.602 Sursa: E. TOTAL 1. Moldau wrd Bulgarien. Braşovul dispunea de o viaţă socială intensă susţinută de bunăstarea negustorilor. 1963. Al doilea fenomen este legat de schimbarea rutelor comerciale de la Braşov la Galaţi şi Brăila.844 2. 934. 1.330 12 Obiecte literare şi artistice 2.748 2. În 1869 lua fiinţă prima şcoală comercială la nivelul Transilvaniei.345. cu 50% a firmelor româneşti specializate pe comerţul de intermediere (de la I03 la 56) şi în o creştere de peste patru ori a finnelor axate pe comerţul local (de la 20 la 95).ro . încă din veacurile trecute. El se reflectă şi în scăderea.325 200 5 I Materiale de legat 1.ro / www. 291-294.070 - 8 Metale nenobile. metale nobile 6. Trebuie subliniat însă că Braşovul se baza pe articularea.100 15. A.387 2 Produse chimice 1.740 244. 37 p.997 3 Vopsele 51. orientat cu precădere spre exteriorul arcului carpatic. se trece la plasarea capitalurilor în producţie.643. Sibiu.032 I 9 Produse brute: lână. În condiţiile unui ritm lent.458 10. în .217 10 Fire 164. Galaţi.812. Kronstadt. piei. încât. pag.021 . perle naturale. ulei pentru utilizări tehnice 2. XVI. Bărbat. brute şi semi-prelucrate 200 96. „aria de atracţie" a acestui centru se extinde pe un spaţiu larg dincolo de munţi.969. Druck von Johann Gott.480 4 Gume. în condiţiile deschiderii navigaţiei vaselor cu abur pe Dunăre. blănuri etc.556. 1857. ceea ce reflectă un fenomen cert de modernizare şi de pătrundere a relaţiilor concurenţiale de piaţă şi în acele regiuni care erau odinioară debuşee ale comerţului de intermediere. fapt demonstrat de numeroasele firme deţinute de braşoveni în oraşe precum Bucureşti. Bielz.753 li Fabricate 20.

A Magyar Korona Ors=agaiban neps=amlatas eredmenyei a has=nas ha=i Âllatok kimu1a1asaval egyliu. 318. ulterior. la 1857). Lacea. Traian Rotaru. 1996. Braşovul între anii 1871-1878. Braşov. coord.695 loc. ce grupa satele foste grănicereşti de pe Valea Ilvei şi Sălăuţa până la graniţa cu Bucovina şi. în . interesant de urmărit în privinţa raporturilor pe care procesul de modernizare economică le creează la nivelul interacţiunii dintre sat şi oraş. 25 Vezi nota 21. '" C.422 loc. transformările economice din anii 1850-1875 vor schimba direcţia acestei evoluţii ca.). 6. Braşov. până spre anii 1890. 20 O altă zonă la fel de restrânsă. 1870. 7. pe măsura avansului societăţii industriale şi al comunicaţiilor. 43 http://tara-barsei._p.690 în 1857. Aceste localităţi au avut privilegiul de a fi legate de căi de comunicaţie cu Sibiul. Maramureşul. zona Mărginimii 24 Sibiului prezintă un caz aparte. Orlat ( 1. având ca principal centru urban de atracţie oraşul Bistriţa. Se constată în această perioadă o reorientare spre produsele forestiere şi spre materialele de construcţii (piatra) ca rezultat al schimbărilor economice şi mai ales al concurenţei.). Din acest punct de vedere. li. un grad de urbanizare scăzut. '' V.ro / www. implicit. dar care. Tilişca (2. 21 a II-a.626 loc. va cunoaşte un ritm de dezvoltare mult mai ponderat şi. dar cu suficiente argumente în realitatea economică a vremii. Sibiu. coord. Păcală. Se impune o cercetare de amănunt în această direcţie care să ia o serie de indicatori şi să-i analizeze. la 185721 • Aria de atracţie a acestui oraş se concentra în mare parte asupra satelor din Mărginime: Sălişte (4. respectiv. însă. Cluj. Recensământul din 1850. având 15 . Se instituie numeroase noi tipuri de articulaţii ale relaţiei dintre sat şi oraş. dominat urban de oraşul Sibiu. în măsura în care sursele o permit. între care lipsa accesului la reţeaua de cale ferată şi marginalizarea zonei de către politicile economice guvernamentale le vor menţine la stadiul de aşezări rurale. sub aspect cantitativ şi care pot fi în măsură să susţină modelul propus de noi.3 15 locuitori la 1850. altele specifice realităţilor locale induse de noua ambianţă economică.. '' I. urmare a unui complex de factori. pentru intervalul 1850-1875. al treilea ca mărime.:rara Bârsei". 1941. comerţ a cărui ultimă etapă de înflorire se consumă în timpul derulării convenţiei vamale cu România ( 1875-1885)23 . dar de un mare dinamism. a fost ceea ce s-a numit până în 1876 Pământul regesc. Dacă. Cea de a şasea zonă o constituia nord-estul Transilvaniei. în noile cadre ale modernizării şi industrializării.406 loc. " Ibidem. Monografia comunei Răşinari. Haşeganu. O zonă care cunoscuse o dinamică aparte în privinţa modernizării în timpul existenţei regimentelor de graniţă (până la 185 I). 22 Erau importante centre rurale orientate în principal spre creşterea animalelor şi spre practicarea unui comerţ intens de animale cu România.212 în 1869.cimec. Năsăudul. respectiv.ro . Răşinari (5. acest sistem de relaţii la nivelul micro-regiunilor economice cunoaşte o restructurare. Traian Rotaru. .). Sadu ( l. 1930. când în Transilvania sunt create precondiţiile necesare industrializării şi creşterii economice susţinute (self-sustained growth). 1997.). Pest. ed. p. Transilvania. 1915.214 loc.823 loc. 21. iar pe de altă parte. unele general valabile.). Cluj. Transilvania.Arii de atractie" şi reţele de relaţii economice întemeierea Asociaţiunii pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români conduse de protopopul Bartolomeu Baiulescu. după cum vom vedea. după Braşov şi Cluj. Mărginenii în viaţa economică a Transilvaniei şi Vechiului Regat. dominată din punctul de vedere etnic de saşi.435 loc.649 loc. în 1850. 145-156. Însuşi oraşul Bistriţa cunoaşte ritmuri de creştere demografică sub media marilor oraşe: 5. grupând pe de o parte satele de pe Valea Bârgăului. tinzând multe dintre ele spre un statut de aşezări urbane. 25 Desigur că împărţirea sus-amintită este mai degrabă o ipoteză de lucru. Recensământul din 1857. Poiana Sibiului (3. acest sistem a continuat să funcţioneze fără mari diferenţe faţă de deceniile anterioare.

Să ne gândim la aşa-numitele regiuni de dezvoltare economică propuse în perspectiva integrării europene a României. Se pare că. deoarece experienţa istorică trecută. care funcţionează deocamdată doar pe hârtie. chiar dacă s-a desfăşurat într-o cu totul altă ambianţă. în loc de încheiere. da. Credem că o analiză aprofundată de istorie economică realizată în cadrul mai sus-propus poate dezvălui concluzii istorice interesante. Iosif Marin Balog În fine. într-o anumită măsură.ro .cimec. fie şi pentru simplul fapt că istoria economică este un fel de laborator unde se validează sau se infim1ă teoriile economice adesea prea tranşante.ro / www. 44 http://tara-barsei. dar care vor trebui să funcţioneze şi în practică. care să ghideze într-un fel strategiile de dezvoltare elaborate la nivel regional. ne punem întrebarea în ce măsură această reţea de relaţii economice care a funcţionat în veacul al XIX-iea mai păstrează şi azi unele coordonate. poate fi utilă şi azi.

sau diferite mult ca formă de rostirea lor de acum. spre exemplu. a permis cercetătorului fixarea de obiective îndrăzneţe: desprinderea de noi concluzii. singura cronică în limba română disponibilă la acea vreme şi pe care Radu Tempea a transcris-o aproape în întregime. Un exemplu concret de astfel de text relevant pentru cristalizarea culturii şi gândirii politice româneşti moderne din Transilvania pe care s-a aplicat o cercetare de acest tip l-a constituit lucrarea lui Radu Tempea. Sextil Puşcariu. acest tip de cercetare se constituie într-o invitaţie adresată tuturor celor interesaţi de a se apropia de realităţile secolelor trecute printr-o scanare realizată la nivelul limbajului. recuperarea sau cristalizarea unor noi optici asupra unui spaţiu. sub îngrijirea lui Octavian Şchiau şi a Liviei Bot. unui timp sau a unei probleme istorice. Bucureşti. textul care se păstrează este în limba gemiană). Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului a lui Radu Tempea prezintă sub formă de anale întâmplările bisericii româneşti şi ale capilor ei din anul întemeierii.RICI A ŞCHEILOR BRAŞOVULUI OPŢIUNI DE ANALIZA A TEXTULUl 1 Diversificarea continuă a metodologiei şi tehnicilor de cercetare şi analizare a câmpului istoriografic. Ţara Bârsei Ana-Maria ROMAN-NEGOI.cimec. Cristinei-Ioan ROMAN-NEGOI RADU TEMPEA . note de Octavian Şchiau şi Livia Bol. În egală măsură. Punctele de vedere ale istoricilor şi literaţilor care s-au ocupat de această lucrare au ajuns la un acord în problema izvoarelor folosite pentru redactarea cronicii: pentru perioada anilor 1484-1659 a fost folosită vechea cronică a protopopului Vasile (azi pierdută. şi cea din anul 1969. În cadrul acestei ultime ediţii transcrierea textului s-a făcut după sistemul de redare interpretativă. Astfel. 1969. Ediţia beneficiază de un amplu studiu introductiv şi de un glosar de sfârşit care îşi propune să explice unele cuvinte cunoscute azi mai puţin. respectându-se particularităţile limbii textului. Candid Muşlea. sub semnătura lui Sterie Stinghe. Ediţie îngrijita. au putut putut fi descifrate sau reinterpretate de pe poziţii noi. anul morţii autorului. Istoria sfintei besereci a Şchei/or Braşovului. studiu introductiv. 45 http://tara-barsei. Pentru intervalul 1659-1742 deja se merge mai ales pe presupunerea unor izvoare.ro . cu ajutorul unui instrumentar ştiinţific pe care cercetătorul de azi îl are la îndemână. sesizabilă în ultimii ani. cu un grad mai ridicat de acoperire a surselor unei epoci supuse analizei. Investigarea unei perioade pornind de la textele epocii. pe care acesta a scos-o în calitate de filolog. a devenit o metodă frecvent folosită pentru înţelegerea atmosferei în care s-a gândit şi s-a creat. Asupra cronicii lui Radu Tempea s-au oprit în egală măsură istorici şi filologi: Nicolae Iorga. Tendinţa tot mai evidentă de investigare a unor astfel de intervale în durata lor lungă este impuf!erea efortului colectiv de cercetare. Acest exerciţiu de analiză a textului a însemnat o încercare prin care s-a urmărit aflarea unui răspuns la întrebările legate de modernitatea lumii transilvănene la sfârşitul secolului al XVII-iea şi începutul secolului al XVIII-iea. 1484. Lucrarea a cunoscut două ediţii: cea din anul 1899. Editura pentru literatură. de la cuvinte.ISTORIA SFINTEI BIS)j. Ioan Lupaş. indice de nume. Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului.ro / www. glosar. dimensiunile şi complexitatea reclamate de epoci precum Iluminismul. 1 Radu Tempea. izvoade. nefiind preocupat decât de transcrierea textului. cele mai multe culese din documentele ce se aflau în arhiva bisericii: hrisoave. şi până în anul 1742. pomelnice.

Iacob Mârza. preot.. Cronicari şi istorici români din Transilvania. Ioan Lupaş. respectiv. 7 Tema lucrării a determinat o selecţie atentă. ceaslov. neexistând o tentaţie a interdisciplinarităţii. p. 1970. 1933. 1980. Braşov.cimec. Ioachim Crăciun. plecând de la importanţa unităţii lexicale a cuvântului şi a rolului acestuia în construirea unui anumit tip de discurs. denominări privind practica religioasă (acatist. popă. Traducere. Istoria literaturii române.istorie. cit. catolicesc (3 menţiuni în 2 Nicolae Iorga.ro / www. cazanie). că limbajul şi cunoaşterea se află într-o strânsă şi riguroasă legătură. Introducere. 44. Ca metodă de lucru s-a optat pentru o analiză cantitativă. concise. Semantică politică iluminista în Transtlvania (sec. Editura Univers. O dinastie de preoţi şi protopopi. 4 Acţiunile românilor braşoveni. Radu îempea. 188. 1999. Cristinei-Ioan Roman-Negoi Ioachim Crăciun 2 . Istoria litera/Urii române în secolul XI'///: Candid C. Întreg secolul al XVIII-iea reprezintă o epocă în care simpla traducere şi deci uzitare a unui termen sau preferinţa pentru un anumit segment terminologic poate vorbi despre frecventarea unui anumit orizont cultural al celui care-l folosea. Bucureşti. Editura Academiei. p. protopop._op. XVII-XIX). ediţia a li-a revă:ută. maghiarii şi saşii din Transilvania în segmentul cronologic menţionat. Exerciţiul distanţei. Laura Stanciu. 1939. metode. astfel momentul prezentării reacţiilor românilor braşoveni faţă de Unirea cu Biserica Romei a determinat utilizarea unor noi denominări din sfera confesională: unit. majoritatea de origine slavonă: denominări ale instituţiilor şi purtătorilor de funcţii în ierarhia ecleziastică (beserecă. papistaş. Semantică iluministă la Petru Maior. filologie-. note. Bucureşti. 5 O astfel de analiză este capabilă să demonstreze pentru orice epocă că gândirea. Editura Univers. antologie şi traducere de Adriana Babeţi şi 7 Delia Sepeţianu-Vasiliu. Consideraţii preliminare. reprezintă dovezi directe ale gândirii şi practicii caracteristice segmentului românesc ortodox. Ideologie. cit„ p. şase generaţii de preoţi şi protopopi din aceeaşi familie. Ana-Maria Roman-Negoi. ce lasă să transpară efortul unei exprimări clare. Editura Aeternitas. istorie şi limbă. Antologie Tel Quel (1960-1971). Alba-Iulia. este dependentă de limbaj. unire (unie). I. Radu Tempea. Discutarea unui anumit tip de subiect determină selectarea limbajului. Expunerea narativă se întemeiază pe o dublă tradiţie: cea orală şi cea a documentelor istorice păstrate în arhiva bisericii. 6 Limba de redactare a lucrării este o limbă vie. Craiova. Bucureşti. 2003. obcină. în „Anuarul Institutului de istorie". cronicărească şi istoriografia documentată. în Cum scriem istoria? Apelul la ştiinţe şi de:voltările metodologice conteme_orane. comună şi textelor vechi moldovene sau muntene. mitropolit. Laura Stancm. operată pe un limbaj confesional. utilizată în spectrul ei larg. Arheologia cunoaşterii.ro . Pentru o teorie a textului. Forţa şi valoarea cronicii lui Radu Tempea rezidă în limba ei. Editura Aeternitas. Discursuri. formând astfel o verigă de legătură între istoriografia simplă. Însemnările de fapte şi atitudinea cronicarului faţă de ele constituie un izvor preţios pentru prima jumătate a secolului al XVlll-lea. '' A se vedea în acest sens Michel Foucault. pe deplin explicabilă dacă ne raportăm la formaţia autorului şi la conţinutul lucrării. catolic (o singură menţiune în toată lucrarea). specifică vârstei Luminilor. I-11/1958-1959. de racordarea sa la anumite tendinţe şi direcţii ideologice ale secolului. populară. Sorin Antohi. 2002. Istoria lui Radu Tempea este o scriere-document cu care s-a lucrat în cadrul unui proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară . 1 Pompiliu Teodor.ce a urmărit dinamica gândirii politice la românii. construit pe termeni cu referire strictă la cadrul ecleziastic al vremii. 1998. În fraza lui Radu Tempea se simte influenţa stilului cărţilor bisericeşti. postfaţă de Bogdan Ghiu. op.de semantică politică iluministă în Transilvania în secolele XVII-XIX 3 . societăţi. voi. Claj-Napoca. Editura Institutului de Arte Grafice Astra. Glosar de termeni. fie ea empirică sau speculativă. 46 http://tara-barsei. '5 Ioan Lupaş. 23. Muşlea. fiecare încercând o sondare de pe poziţia şi cu instrumentarul specific propriului domeniu de investigaţie . Editura Nemira. Cronicile româneşti ale Transilvaniei şi Banatului. în special surprinderea reacţiilor faţă de momentul Unirii cu Biserica Romei sau faţă de dependenţa de conducerea săsească a cetăţii. Alba-Iulia. Bucureşti. Iosif Pervain. episcop). limba românească veche. hram.

Sondarea textului a relevat în ce măsură putem vorbi de o cristalizare în direcţia preocupărilor naţionale. ţară (10 de menţiuni care indică o entitate distinctă. omeneşte (nici o menţiune). cit. în istoriografia română modemă. limbă (4 menţiuni). decretum. nu un spaţiu văzut ca o unitate. ca semn distinctiv al identităţii ortodoxe. pentru această vreme. accepţie pe care o vom regăsi abia un secol mai târziu la Petru Maior. "' Ibidem. a conformului (a confirma). ° Radu Popescu sau Constantin Cantacuzino. biruinţă (stăpânire). Ţara Muntenească.cimec. p. Prezenţa cuvintelor de origine slavonă în limba literară a epocii este o dovadă mai mult decât evidentă a conservării tradiţiei. dajde. semn al stadiului de dezvoltare a limbii române de la începutul secolului al XVIII-iea şi al efortului autorului de redactare a unei lucrări uşor de înţeles pentru destinatarii ei.ro . cit. 188. Iacob Mârza. Prezenţa neologismelor nu este mare. trecând direct la momentul Şcolii Ardelene. p. Miron Costin. cu menţinerea unui caracter pur constatativ al identităţii. efort ce conferă textului culoare şi care plasează lucrarea pe o poziţie importantă în istoria literaturii române vechi. Ţara Ardealului). luminat ( 16 menţiuni). cât şi a celei greceşti venite prin filiera cărţilor de slujbă. ioc.Istoria sfintei biserici a Şcheilor Braşovului întreaga lucrare).ro / www. dar cele care sunt prezintă un interes deosebit prin forma lexicală în care se resimte atât influenţa limbii latine. gubernat (guvernator). evidenţiindu-se atât din construcţiile gramaticale. volnicie-. 47 http://tara-barsei. lumină (2 menţiuni). Sunt rezultate care ne determină să nu putem vorbi încă de o deschidere spre cultura occidentală la reprezentanţii acestui segment românesc considerat elitar. Prezenţa dialogului. includerea versurilor în text sugerează din partea autorului un efort vizibil pentru depăşirea monotoniei stilului cronicăresc. memorial (memoriu). omenie (o singură menţiune în text). raportarea la discursul istoric al timpului prin interogarea sensului atribuit în epocă termenilor. p. Avem de-a face. explicite. op. în cazul de faţă. Unul dintre aspectele esenţiale ale cronicii lui Radu Tempea îl constituie prezenţa cuvintelor cu sens arhaic şi popular . 1 Conţinutul lexical a reprezentat în cadrul analizei cel mai vizibil element care este în măsură să dea o identitate proprie. credinţa ortodoxă. în apropierea marilor cronici româneşti semnate de Grigore Ureche.. 8 Aspectul popular al limbii este cel preponderent. Laura Stanciu. " Laura Stanciu. Aproape toate neologismele sunt utilizate într-o formă deosebită de cea de azi şi unele cu sens diferit: comision (comisie}. dacă putem vorbi de o încercare de deplasare dinspre confesional spre naţional într-o lucrare de istorie a bisericii. un gol.. 88. cât mai ales din lexic. Radu Tempea . deres. a lumina (2 menţiuni). pentru începutul secolului al XVlll-lea. ideea de unitate fiind raportată în primul rând la unitatea de credinţă. a proteştelui (a protesta/. S-a încercat de asemenea o urmărire a prezenţei termenilor-emblemă pentru ideologia şi practica iluminismului timpuriu: luminare (termen folosit în accepţiunea de îndreptare spirituală prin biserică). deliberatum (hotărâre).aşezământ (înţelegere). Sondarea textului lui Radu Tempea la nivelul limbajului reflectă continuitatea culturii transilvănene în care s-au amestecat influenţe orientale şi occidentale. zavistie. ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ' Pompiliu Teodor. Ţara Românească. termen care nu cunoaşte accepţiunea de factor distinctiv al identităţii româneşti. având în vedere păstrarea liniei tradiţionale a limbii vechi. conferenţie. 47. Este o analiză din interior care poate oferi multiple posibilităţi pentru sondarea unei 11 scriituri: raportarea unui text al epocii şi a particularităţilor sale faţă de alte texte contemporane. specifică fiecărui tip de discurs şi să vorbească despre felul cum au luat naştere fonnulele elaborate. Termenii urmăriţi au fost neam (9 menţiuni în text şi toate cu sens etnic). în legătură cu care istoricii culturii şi literaturii române (ne referim la Nicolae Iorga) sugerează.

care şi-a propus reconstituirea cadrelor unor epoci pornind de la laboratoarele redacţionale ale creaţiilor. literatura română din Transilvania î11tre preilwninism şi romantism. Cristinei-Ioan Roman-Negoi acestui segment românesc considerat elitar.ro / www. împărat. văzută ca factor distinctiv şi ca punct de rezistenţă în faţa provocărilor unei culturi diferite.ro . Ana-Maria Roman-Negoi. 57. fie că este vorba de un împrumut neologic sau de o actualizare a unui lexic latinesc de circulaţie regională.2004. Rezultatele analizei textului lui Radu Tempea trebuie privite prin relaţionarea cu rezultatele obţinute din investigarea celorlalte texte reprezentative pentru preiluminismul şi iluminismul din Transilvania. Există o terminologie uzitată pentru istoria statului: crai. XVII-XIX)". Această relaţionare este în măsură să ofere imaginea evoluţiei. dovezi directe ale gândirii şi practicii politice în segmentul cronologic menţionat. Cluj-Napoca. Prezenţa lexicului de origine latină. 12 Analiza lucrării lui Radu Tempea a reprezentat o componentă a proiectului „Semantică politică iluministă în Transilvania (sec. domnie. Textul cu care s-a lucrat lasă să transpară un început încă timid de instituire lexicală a politicului în gândirea şi practica românească din Transilvania epocii preiluministe. ci mai degrabă de o conservare a tradiţiei şi spiritualităţii ortodoxe ce are în spatele său o cultură de sorginte orientală.cimec. de la un model cultural oriental către unul occidental. a pragurilor de trecere de la preiluminism la iluminism.p. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. " Alin-Mihai Gherman. este semnul distinct al unei noi orientări în privinţa modelului cultural care va evolua pe toată durata secolului al XVIIl-lea. denominări care vin să lămurească cadrele şi particularităţile politice care condiţionează desfăşurarea vieţii sociale în teritoriu. 48 http://tara-barsei. domn.

Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. Marcel Romanescu ( 1897-1955. genealogia trebuia să tic un auxiliar al istoriei. prin îns~mnările pe care Ie-a tăcut despre boierimea moldoveană. Studiu genealogic cuprinzând neamurile Doamnei Maria din Mangup. Sever Zotta3 (1874-1943. cu rezonanţe în sfera socialului. Bucureşti. 1906) etc. O istorie de familie. Bazele ştiinţifice ale genealogiei pe tărâm românesc au fost puse de Ştefan Dimitrie Greci anu ( 1825-1908). Genealogie şi Sigilografie. Bucureşti. Octav George Lecca (1881-1957). fondatorul primei noastre reviste de specialitate. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. partea a II-a. George D.vezi în Enciclopedia istoriografiei româneşti. În Transilvania s-a remarcat Jon Puşcariu ( 1824-1911 ). Ghibănescu ( 1864-1936. cu Despre originea şi transformările clasei stăpânitoare din Moldova. când se cercetau actele de proprietate înfăţişate de diverşi beneficiari. 1899 şi Familiile boiereşti române. reprezintă un instrument deosebit de util pentru istorie prin 1 datele pe care le pune la îndemâna cercetătorului. 1911. I-IV. cu Albizii şi Paleo/ogii. cu studii de genealogie a boierimii moldovene . Cercetătorii români au fost prezenţi la Congresele ' Dieţionarul ştiintelor speciale ale istoriei. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. şi banul Mihai Cantacuzino (1723-1793). Studiu genealogic.ro / www. înrudirile care se stabilesc între persoanele unei epoci date. Seria l-a. Ţara Bârsei Aurelian ARMĂŞELU GENEALOGIA FAMILIEI NICOLAU ÎNTOCMITĂ DE AUREL A. Bucureşti. Nicolae Iorga (1871-1940). 1978). autor al lucrărilor Date istorice despre familiile nobile române (partea I. 1892. 1912-1913). prin adunarea unui bogat material arhivistic referitor la vechile familii nobiliare româneşti din Ţara Făgăraşului. Arhiva genealogică. MUREŞIANU LA 27 NOIEMBRIE 1935 Genealogia. „un mijloc de cercetare a istoriei sociale". în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga'". a tuturor claselor 1 · din trecutul nostru. istorie şi genealogie (după izvoare autentice). Sibiu. p. care îi conferă uneori caracter de cronică. Drumul o dată deschis a fost urmat de mari erudiţi. 1919). Radu Rosetti (1877-1949. 126.cimec. 49 http://tara-barsei. Filitti (1879-1945. Încheiem aici incursiunea în ceea ce priveşte cercetarea din domeniul genealogiei. 1982. (* ** Enciclopedia istoriografiei româneşti. de asemenea. care a alcătuit în jurul anului 1787 Genealogia Cantacuzini/or 2 . nu numai al boierimii . Editura Ştiin\itică şi Enciclopedică. cu Boierii mărgineni din secolele XV şi XVI. Bârlad. în „Hrisovul". precum şi rolul pe care aceste înrudiri îl joacă în desfăşurarea unor evenimente istorice" . Vălenii de Munte. Florescu (1893-1976. nu fără a aminti însă înfiinţarea în 1970. 1895) şi Fragmente istorice despre boierii din Ţara Făgăraşului dimpreună cu documente istorice. valoroasă prin documentele reproduse şi prin informaţiile bogate. 1930). După opinia sa. În domeniul studiilor genealogice s-au remarcat în acest sens Dimitrie Cantemir (1673-1723). gen. Genealogia a 100 de case din Ţara Românească şi Moldova. publicată abia în 1884 de Cezar Bolliac. În România au existat preocupări genealogice încă din cancelariile medievale. cu Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino. la Bucureşti. Gh. ca ştiinţă ce studiază „naşterea şi evoluţia neamurilor şi a familiilor. Sibiu. Gheorghe Bezviconi (1910-1966. 1941-1943). printre care putem enumera: Ioan C. 1943). cu Originea Huşi/or. cu lucrarea Familiile boiereşti române.ro .. Bucureşti. a Comisiei de Heraldică. 1913-1916). politicii şi culturii unei societăţi la un moment dat sau într-o anumită perioadă de timp. 1887). autorul lucrării Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti (3 voi. 1904-1907.

probabil. În anul 1734 „Inspector de vamă în Sibiu". N°7 din 1734 al Arghivelor oraşului Braşov. Aşezat mai întâiu 6 la Făgăraş unde. 2. Helsinki. poreclit asttel după oraşul din care venise şi după numele de familie al so)iei sale Zamfira Făgărăşanu (înrudită şi cu străvechea familie fllgărăşană a Vineţienilor (Monede Veneţia). 50 http://tara-barsei. 13) descris de Aurel A. 1976. axându-se în special pe ramura lui Radu Nicolau.). 314-334. Htm. „Mantinspector'· von DUMA.sunt extrase din lucrarea Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. Întemeietorul ramurilor DUMA şi DUMOVICI. dar ne-am permis introducerea unor semne de punctuaţie. s~ şi căsători. Mi.aferente arborelui genealogic . doc. p. dar în urma obiceiului acelor timpuri ea primi şi alte porecle. Bucureşti. DIMITRIE DUMA. îndeosebi în articolul Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. 11. ro/eBooks/istorie/arhivistica/ I lcapYI. Braşov. Mureşianu (descendent. ln anul 1723 apare pentru întâiaşi dată (în registrele de dajdie ale Braşovului) între locuitorii uliţei „Ecaterinei". 3. folosind. IANACHE DUMA: Amintit în anul 1744 ca membru al „Companiei Grecilor" din Sibiu (N. Colecţia de documente a Bibliotecii Astra. în mai multe deputaţiuni la domnii principatelor române şi la episcopii sârbeşti. DUMA: dintr-un ram al familiei care primi nobleţă austriacă. care avea să numere în rândurile sale oameni de seamă ai trecutului nostru. Lisabona. menţionată mai sus. între cari şi pe aceea de Dutcă. Numele originar al familiei fusese Duma. Arhivistica şi Documentaristica. ca metodă. Tatăl namesnicului Braşovului. sub formă de listă. publicat în „Ţara Bârsei". Am reprodus forma originală a textului. Venit în anul 1709 din „Părţile Turceşti" . 1974.J. în care calitate este trimis în anii următori. după cunoştinţa noastră. Donaţia Dogariu. Madrid. " Ex terris turcicis. promovatori ai culturii oraşului Braşov. Nicolae" din Braşov . Iorga: Scrisori şi inscripţii ardelene. pentru a facilita lectura. Soţia: Jupâneasă ZAMFIRA DUTCULEASA (decedată în 16 martie 1762).A. 1931. lucrare publicată pe internet la adresa http://www. în vecinătatea caselor principilor Brâncoveanu. avea să-şi întregească opera prin realizarea unui arbore genealogic (care. Mureşianu indică sursele de informaţii care au stat la baza elaborării arborelui genealogic. nr. în vecinătatea casei „voevodale" (a Brâncovenilor) şi Nicola Făgărăşanu (Fogaraschan). 1984. În unele cazuri. Londra. 1982. 4 Despre vechea şi distinsa familie braşoveană NICOLAU. arborele genealogic (vezi anexa - D. voi. respectiv în anul 1935. În anul 1722 se mută cu familia la Braşov. NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL 5 : Poreclit şi „DUTCA". 4.ro / www. avea să scrie cu entuziasm istoricul Aurel A. principiul clasificării zecimale. pe parcursul a 2 veacuri şi 8 generaţii.ro .N. cumpărând casă şi grădină în uliţa „Ecaterinei'' („Furcoaiei"). nume sub care o întâlnim mai ales în documentele româneşti şi sub care fii lui Nicola Duma·Făgărăşanul sunt cunoscuJi şi Ia Braşov. Tot din familia aceasta era şi ' Adina Berciu·Drăghicescu. 1972.Scheiu. 4. . 1986 ş. Prezentăm. familia Nicolau. Radu\ Duma: Amintit mai întâi în anul 1723 ca „gociman şi jurat al bisericii Sft. nu a fost publicat) ce urmăreşte. totdeauna cu numele Dwc11/easa. dimpreună cu GHEORGHE HÂRS şi ENACHE ST AMA. la rându-i. Mureşianu. Decedat înainte de 1730. Notele de subsol . Generaţia I 1. unibuc. din această ilustră familie) în lucrările sale. Aurelian Armăşelu internaţionale de ştiinţe genealogice şi heraldice (Liege. decedat pe la 1740. vezi Doc.cimec.lnchen. cât şi promotori ai economiei acestuia.a. în cele ce urmează. inclusiv inadvertenţele care apar pe parcurs în privinţa numelor. Câţiva ani mai târziu. 1906).

Vezi testamentul olograf al lui Zaharia Nicolau din 3 Sept.cimec. ZĂHARIA NICOLAU. Treimi din Braşov Cetate. Fiii lui N. poreclit şi „DIMA DUTCĂ". 223. Dumitrache. după „tabella" statistică întocmită din ordinul guvernului Transilvaniei în 20 iunie 1769 de către Magistratul Braşovului. prima solie a fruntaşului staroste de negufători Hagi Gavrilă Hriste. p. Braşov. şeful unei însemnate case de comerţ braşovene. se scria NICOLAE ZAHARIA. cari duceau case mari şi primitoare. I) şi „Ţara Bârsei". Nestor Ioanovici ( 1764-1838). din fruntaşa familie braşoveană. precum şi cu Ţara Turcească. fiica lui Hagi Dumitru( Ciurcu. voi. decedată la 1824. Urmând moda grecească şi rusească de pe atunci.fii lui Nicola·· (ca Teodoru-Teodorovici.. care apare la Braşov în anul 1740 [Vezi o scrisoare a acestuia în N. Nicolau a fost căsătorit cu Anastasia I. Ion este străbunul regretatului avocat şi fruntaş \'asile M. iar fii săi au fost fruntaşii braşoveni Ion şi Nicolae (Nicolita) Dimitropolu. 1790 cu Paraschiva Şandru Hagi Şandru. Simeon. 9 Generaţia a I/I-a 2. adică Nicola Nicolau . Soră cu Hagi Radu! Pricop şi cu . fraţii Zaharia şi Nicola Nicolau. fiica lui Hagi Dumitru! Ciurcul (cel bătrân). Hagica Stana··. Boghici. Simeon. 2. RADU NICOLAU. Nicolae ei apar când cu numele de Dutcă. fiica lui Hagi Dumitru) Ciurcul.ro / www. 7 " Cel din urmă. 51 http://tara-barsei.. căs[ătorit] în 6 oct. Dumitru N. Fii lui Nicola Nicolau·' (Nicola Nicolaus' SOhne). născut 1763. I. 2. Iorga. N[I)COLA. MARIA. sora cunoscutilor filantropi braşoveni şi sprijinitori ai literaturii naţionale. Zaharia şi Gheorghe) figurând în literatura de specialitate ca fiind copiii lui Nicola. Oameni de mare influenţă în treburile şcolare şi bisericeşti ale Românilor Braşovului. senator şi deputat la Târgovişte şi Bucureşti şi al d-lui Locot: Colonel Ştefan Dimitropol. I] Ge11eratia a II-a 2. fraţii Zaharia şi Nicola Făgărăşanu începură a-~i zice şi a se scrie Nicolau. 2. 2. când cu numele Nicolau. căsătorit cu Docsandra. marei şi bogatei lor biserici. născuti din căsătoria acestuia cu Paraschiva. Căsătoria a 2-a cu Dumitru Di ma. nume pe care şi-l însuşiră pentru a se putea deosebi de număroşii Nicolai de atunci. Nicolae. Nicolau au continuat la început afacerile tatălui lor sub firma . cum i se zicea în familie: Dumitru. născuţi din căsătoria acestuia cu Paraschiva. 1721-1795. 3. 2. ln registrele bisericei Sf. 1. baronul Pinklem. Scrisori şi inscripţii. Fraţii Zaharia şi Nicolae Nicolau sunt amintiţi şi în firmanul împărătesc din anul I 763 al sultanului turcesc dat ambasadorului Austriei. căs[ătorită] în 1786 cu Nicolae.este născut chiar a Braşov". copiii acestuia (respectiv. Proprietarii casei braşovene de import şi export „ZAHARIA et NICOLA NICOLAU". 1723-25 lan. NICOLA NICOLAU 8 . adecă . avea legături comerciale cu Viena şi Triest. căsătorit cu Paraschiva. din fruntaşa familie românească cu acest nume aşezată la începutul veacului al 18-lea la Braşov. Anastasia.). 1. 3. Dimitropol. IV E. care nu este menţionat de autor anterior în scrierile sale. 2. Iată una dintre inadvertenţe: în arborele prezentat apare numitul RADU NICOLAU.. Ei au fost decenii de-a rândul conducătorii vrednici ai Românilor braşoveni. Zaharia şi Gheorghe. şi epitropii conştiincioşi ai vechei. căs[ătorită] în 21 Mai 1788 cu Ioan Ioanovici. spre a se deosebi de vărul său cu acelaşi nume.. fiica gocimanului Radul Pri cop. 1767. I. 1794 (Ar. au fost unii din cei mai de seamă promovatori ai c_ulturii poporului nostru din acest oraş. 1802. " Mult mai mult s-au distins însa în viata culturală şi bisericească a Românilor braşoveni fiii lui Nicola sau Nicoliţa Nicolau. care. fiul lui Nicola Nicolau.ro . ctitor al bisericii Sf. căsătorit cu Ecaterina7 . fratele arhimandritului mănăstirei Bezdinului şi episcop al Aradului. ZAMFIRA. 1. decedat 1837. fost prefect. Dimitriu-Dimitrievici. Nicolae. loannu-loanovici etc. fiul lui Hagi Răuţ. ctitoră a două biserici româneşti din Ţara Bârsei. fraţii Constantin şi Ioan Boghici. 1932. Genealogia familiei Nicolau DIMA-FĂGĂRĂŞANUL. Nicola.

la învăţătură o mulţime de tineri săraci români. 2. DIMITRIE 10 . NICOLAE. căs[ătorit] cu Anastasia. ZAHARIA. căs[ătorit] în 7 sept. 2. decedat 24 august 1824. 2. 5. ELENA. fiica lui Mihail Alexovici. Ioan Cepescul. căs[ătorit] în 8 februarie 1817 cu Maria Păuna. pentru a se deosebi de ceilalţi Nicolau. căs[ătorit] în 3 mai 1797 cu Ecaterina. În 1811 „Baruisens Batallions . 3. 2. 2. SIMEON. decedată în 1848.cimec. căs[ătorită] în 4 nov. I. cea mai veche asociaţie de femei române din cuprinsul României de astăzi. Fără descendenţi. I. 2. 179 I cu Ecaterina. ZAHARIA. 2. căsătorită în 28 Mai 1822 cu Alex Azdeioglu din Constantinopol. 2. n[ăscut] I 770. născut 1792. 2. pentru meritele câştigate în decursul războiului independenţei. Soţia sa Maria. ZAHARIA. n[ăscută] 1803. 3. med (sic!) la Iaşi. născut 1797. ANASTASIA. Dimitrie Nicolau. I. n[ăscut] 1786. 6. nu numai în anii turburi 1848-1849. „ofiţer în armata rusească sub numele: Zaharia Nicolaievici Ravici''. ECATERINA. 2. 2. 2. 1802 cu Ecaterina. I.ro / www. 2. ZAHARIA. fiica clucerului Iordache Niculescu din Câmpina. membru onorar al Academiei Române. 3. Fiii lui s-au stabilit la Ploieşti. 2. C. Prof. 1802 cu Maria. DUMITRACHE. fiica lui Radu Leca „reprezentant şi jurat al bisericii Sf. în Bucureşti. 3. '" Numele său îl întâlnim în fruntea tuturor intreprinderilor naţionale ale Românilor la mijlocul veacului trecut. n[ăscut] 1760. 3. 3. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiana". Nicolae" din Braşov. 3. Se scria: ZAHARIA ZAHARIU. 2. fiica lui Enea Cristu. 6. 2. I. 3. 2. 52 http://tara-barsei. membru în Consiliul comunal al Braşovului etc. I. I. n[ăscut] 1765. 3. căs[ătorită] în oct. Generaţia a IV-a 2. n[ăscut] 1797. Nicolau s·a ocupat mai cu seamă cu cultivarea moşiei sale de la Stupini şi a altor moşii luate în arendă sau primite zălog pentru împrumuturi însemnate date magnaţilor ungureşti.ro . 3. de la 1828 dascăl de l[imba] românească. decedat în 1827. GHEORGHE. I. stabilit în Ţara Românească. Cepescul este cunoscuta întemeietoare şi prezidentă a Rcuniunei Femeilor Române. 2. Şef actual al familiei: Ştefan Nicolau. şi care a sprijinit pe lângă toate acestea. Nicolae". dar şi mai târziu. n[ăscut] 1794. grecească şi nemţească la Şcoala Sf. Dimitrie S. care a fost şi unul dintre primii consilieri comunali români ai Braşovului. I. 2. NICOLA. I. JON (ENACHE) DIMITROPOL. împreună cu fiul său Constantin. 3. n[ăscut] 1774. Fiica sa Sevastia. Căs[ătorit] în 2 Nov. a apărat cu energie pe Români. Aurelian Armăşelu 2. numele DIMITROPOL (ceea ce în greceşte însemnează: Fiul lui Dumitru). mort copil. decedat 1837. în aşa numita epocă constituţională. născută I. cu Nicola zis Hagi Răuţ. dec[edat] 1872. înrudiţi sau streini. publicistului şi luptătorului naţional Iacob Mureşianu ( 1812-1887). 1. I. 1772 cu Pană Cemovodeanu. al primei rafinării de petrol din Ardeal. căs[ătorită] în 18 Mai 1788 cu Hagi Dimitrie Botescul (Cununată de episcopul Ghedeon Nichitici). Boghici. NICOLIŢĂ DIMITRIPOL. prof. DUMITRIE. 3. 1798-1824.. 4. 3. El a fost şi unul dintre primii petrolişti români şi întemeietorul. soţia pedagogului. Soţia: „Maria din Bucureşti". I. IRINA. Căsătorit cu LUXIŢA. 2.Major'' în Cherson. GHEORGHE. fiica lui Ioan Boghici şi sora nobilului Const. dimpreună cu fratele său. fiica primului ctitor al bisericii din Cetate. apoi avocat la Braşov. din prima căsătorie. decedat 1868. n[ăscut] 1767. 3. a fost una dintre puţinele românce din Ardeal decorate de Domnitorul României cu crucea . decedat 1822. Elisabeta·'. „Arhon birăul" Companiei Greceşti din Braşov. Şi-a luat. comisionar de mărfi la Vama Timişului. n[ăscut] 1762. fiica lui Petru Alexandru (Hagi Şandru) „represenztaus şi jurat al bisericii Sf. căs[ătorit] în 19 ian. 3. Nicolae. când a luptat şi pentru păstrarea autonomiei Ardealului. 4. 5. 1823 cu Eustatie Papp. n[ăscut] 1772. decedat în 1851. 2. I. univ. 2. 1. I. 2. 2. n[ăscută] 1770.

I. 3. 2. 3. 2. 2. I. 3. 3. I. 3. 2. 3. ELENA. n[ăscută] I 866. IULIANA. 2. Nicolae. fără descendenţi. 2. 2. POLIXENA. I. CALIOPI 2. al I 8-lea).ro / www. 1815-1889. 2. 1. 3. ELISABETA. căsătorit cu Alexandrina. 4. 5. I. boernaş şi fost magistrat în Câmpina. profesor şi director al Gazetei Transilvaniei. 1831 cu Florea D. DUMITRU. Generaţia a VI-a 2. 3. 2. 3. I. Datcu. 1838 cu Gheorghe Marinovici. I. deputat şi senator în Târgovişte şi Bucureşti. proprietar şi fost primar al oraşului Slatina. I. I. 53 http://tara-barsei. căs[ătorită] I I oct. 2. 2. n[ăscută] 1819. I. Fiica ei.ro . căsătorit cu Sultana. 3. fiul marelui filantrop braşovean Gh. ALEXANDRU. licenţiat în drept la Paris. 6. a fost soţia marelui filantrop braşovean Dim. ziditorul bisericii române din Reghin (de la sfărşitul sec. om politic. MARIA. 3. I. 1840 cu Luiza. Generaţia a V-a 2. mare proprietar în Reghinul Săsesc. 3. 3. 3. I.. 1824-1879. CORNELIA DATCU. I. 3. căs[ătorită] în 1881 cu Eugen Marianovici. 3. căs[ătorită] cu Vasile Arion. I.I 887). 3. dec[ edată] 1902. I. 2. din Reghinul Săsesc. 6. căs[ătorită] în 1839 cu Gheorghe. fiica lui I. I. Genealogia familiei Nicolau 2. I. Ianciovici. întemeietorul şi proprietarul primei fabrici (rafinării) de petrol din Ardeal. 3. fost . AGAPIA. Ioan ( 1770-1855). PARASCHIV A. 2. 2. MIHAIL. ION. căs[ătorită] în 25 ian. din vechea şi nobila familie. decedat în I 928.cimec. şi 2) inspectorul Damian SD. decedat la Bucureşti. decedată în 1886. 2. 5. I. căs[ătorită] cu Nicolae. n[ăscut] 1810. 2. 3. GHEORGHE. necăsătorită. A lăsat fundaţiunea „Nicolaiană". Magistrat. 2. 6. 2. Dobreanu. 3. fiica lui Ioan Radu Leca. SEV ASTIA. NICOLAE. Alexandru Ceuşeanu. 3. 3. I. I. stabilit la Câmpina. apoi la Târgovişte. I. 6. I. fost prefect. I. ANASTASIA. 3. 2. preşedinte al şcoalelor din Blaj. 2. 2. 3. 1804-1873. I869-1918. 4.speditor" la Vama Timişului în tovărăşie cu Dimitrie Cepescu. n[ăscută] 1823. epitrop şi curator al bis[ericii] Sf. căsătorit cu Eufrosina Munteanu. agricultor. 2. L[icenţiat] în medicină. 3. 2. descendentul marelui filantrop Marinovici. căsătorită cu un Trombiţaş (din familia nemţească). necăsătorit. Zoe. 3. Membru onorar al Academiei Române. I. I. 3. 2. I. 6. VASILE Dimitropol. NICOLAE. EUGENIA. I. 2. căs[ătorită] în I 883 cu Dr. fără urmaşi. I. 3. 4. fiica lui Anastasescu şi a Tudoriţei din neamul boierilor Balaoriu din Ploieşti. fără urmaşi. 2. GHEORGHE. 3. dec[edat] 1906. 3. căs[ătorit] cu Maria D. căs[ătorită] în 1840 cu Jacob Mureşianu ( 18 I 2. Juga de Bacia. căsăt[ ori tă] I) Anastasie Constantin. I. ION (ENACHE). I. decedat în 191 O. 2. 3. 3. n[ăscută] 1813. ECATERINA. 3. 1864 cu S. 6. 2. căs[ătorită] în 31 oct. L[icenţiat] în medicină de la facultatea din Paris. CONSTANTIN. Negreanu. 3. I. I. 2. 3. necăsătorit. 3. 6. 2. 6. I. Cepescul. căs[ătorit] în 18 febr. 6.

2. 2. 2. 3. 1847-1909.ro . 3. Comandantul Reg[imentului] de Călăraşi din Ploeşti. inginer agronom. ELENA. fiul lui DNRS - Simeon (1765-1824). În cele ce urmează. I. I. fiica lui DNRSD . 3. MUREŞIANU. I. ANA. ŞTEF AN. I. 3. L[icenţiat] în drept privat. I. pe baza arborelui genealogic sus-menţionat. 2. 3.Radu Nicolau. I. fără unnaşi. I. •Generaţia I . Constantin. I. 2. 3. Unnărind această logică. 3. fost deputat etc. Actuală preşedinte a Soc. în Reghin. 3. n[ăscut] 1890. I. Mureşianu. Andrei Bârseanu (decedat în 1922). numele acestora şi descendenţa lor. 3. 3. 3. 2. I. I. de la CFR. putem deduce.Sevastia (1824-1879). 4. indicativul DN provine prin adăugarea particulei N. EDUARD. I. fiul lui DNR.Dimitrie (1798-1824). şi anume Nicola Duma-Făgărăşanul. lanache Duma 54 http://tara-barsei. AUREL MUREŞIANU. I. 3. ce semnifică numele celui ce avea să stea la baza alcătuirii arborelui genealogic. spre exemplu. 2. NICOLA DUMA-FĂGĂRĂŞANUL. n[ăscut] 1917. I.4 membri/1709-1762: D: Radu Duma. din care rezultă anii extremi între care putem încadra generaţia. I. Cu litere aldine am marcat membrii familiei cu urmaşi în schemă. I. I.Nicola Duma-Făgărăşanul. Căsătorit cu Elena. lt. I.cimec. căs[ătorită] cu ing. Aurel A. fiica marelui proprietar şi dezertat Pantelie Marinescu şi nepoata ministrului plenipotenţiar Penescu. I. 3. 6. I. 3. văduva fostului preşedinte al „Astrei". fiul lui DNRSDSA-Aurel Mureşianu ( 1847-1909). căs[ătorită] cu colonelul M. ELEONORA. N. GHEORGHE. col. 2. ECATERINA (Catinca). numărul de membri. vom prezenta o statistică întocmită pe generaţii. pe care l-am reprezentat cu indicativul D. n[ăscut] 15 iulie 1889. 3. Ocrotirii Orfanilor de războiu din Ardeal (Secţie Sibiu). 2. membru al Academiei şi Senator. I. I. I. I. 2. fiul generalului de cavalerie Arion Brown. decedat 1928. 3. fiul lui DNRSDS . 3. Indicativul din cadrul generaţiilor. I. este constituit din iniţialele prenumelui antecesorilor celor prezentaţi. 3. ramura lui Aurel A. Pentru generaţia a II-a. fiul lui DN . d[ecedat] 1911. Generaţia a VIII-a 2. astfel încât numărul caracterelor constituie şi numărul generaţiei la care ne referim. n[ăscut] 1887. 2. Duma. fost în escorta regală. Generaţia a VII-a 2. format din succesiuni de litere verzale. I. I. Aurelian Armăşelu 2. I. I. I. 2. Căs[ătorit] cu Bohăţiel din Cluj/1930. Mureşianu ( 1889-1950). ALEXANDRU CEUŞANU (sic). I. 3. I. I. AUREL A. 2. 3. 3. CONSTANTIN. Motos din Vaslui. căs[ătorită] cu Mihail Arion. I.ro / www. I. Am pornit la drum considerând ca strămoş comun al primei generaţii un ipotetic Duma. 3. 2.

Eduard. Zaharia.6 membri/1887-1950: DNRDIPE .-1928. Gheorghe. Sevastia. 1794-1828. Maria. 1772-1827. 1723-1802.Eleonora DNRDIMIC.Eugenia. 1774 DNR: Dumitrache. 1804-1873. 1760-18_. Zamfira.Constantin. Elena. Zaharia. 1770 I 18_. Irina DNRS: Dimitrie. RADU NICOLAU •Generaţia IIl-12 membri/1760-1851: DNZ: Nicola.ro . Ion DNRSDC .8 membri/1847-1928: DNRDIP . Elena.Cornelia Datcu. Gheorghe. Gheorghe. Anastasia. Paraschiva.2 membri 1917-: •Generaţia DNRDIPEA . 1815-1889. 1813-18_. 178~18_.Ana DNRDIMI . Nicolae. 1810-1906.Nicolae.Maria. 1869-19 I 8 •Generaţia VI. 178~1868. Nicola.cimec. 1763-1837. Anastasia •Generaţia V-11 membri/1810-1918: DNRDI: Polixena. 1847-1909 DNRGDM . lulianal8_-1886. Genealogia familiei Nicolau II . 1762-1837. 1803-1848.-1910. 1819. 1797-1822 DNZM: Zaharia DNRD: Ion Enache Dimitropol. 186~_. DNRG: Dumitru.ro / www. . Agapia DNRGA . Ecaterina. Gheorghe. 1917- 55 http://tara-barsei. Ion (Enache) DNRNN: Caliopi DNRSD-Constantin.Alexandru Ceuşanu •Generaţia VII. Mihail.3 membri/1721-1802: •Generaţia DN: ZAHARIA NICOLAU. 1770-1851 •Generaţia /V-16 membri/178~1889: DNZN: Dumitrie. Elena. 1887-1928.Elisabeta DNRGD . Mureşianu. 1767-18_. Nicola Nicolau. Simeon. DNRN: Nicolae. Gheorghe. 1824-1879 DNRSG . 1823-1902. 1889-1950 VIII . Ştefan. 1767-18_. Alexandru DNRDIM-Vasile Dimitropol. 1798--1824. 1797-1872. 1721-1795. Nicoliţă Dimitropol.Ecaterina DNRSDS-Aurel Mureşianu. 1792. 1890-1911 DNRSDSA-Aurel A. Ecaterina. Zaharia. 1765-1824.

şi. Prezentăm în final un extras din acest volum. 37 Sevastia director liceu. Spiţa unui neam din Ardeal. m. profesor şi avocat Braşov n. 40 Zaharie =Maria Mimi din Bucureşti 41 Gheorghe n. 39 Simeon = Ecaterina Petru Alexandru n. prin liste genealogice descrise amănunţit şi explicate. 1786.ro . m.cimec. negustor Braşov. Nicolae (Niculită) Speditor Vama Timişului E IV 38 V 30 Nicolau Nicolae Negustor şi profesor Braşov 31 Irina ! = Eustatie Pop. Gene- Numele Prenumele Observaţii dentul raţia =Nicola NICOLAU DUMA. 1762. membru onorific al Academiei Române 56 http://tara-barsei. 24. în editura Clusium avea să apară cartea lui Sextil Puşcariu. petrolist= Ecaterina (Catinci\a) 35 Nicolau Constantin Cepescu 36 Elena I = Gheorghe Ioan n. 1906. m. îngrijită de Magdalena Vulpe. = Luxita Niculescu E IV 37 V 28 Dimitropol Ion ( lenache) din Câmpina. m. negustor. Cernovodeanu n. 1820. Prin înrudire cu familia Ciurcu apar periodic şi membri ai familiei Nicolau. 1770.= Anastasia Boghici „ n. . 1801 E III 11 IV 37NICOLAU Dumitru Negustor Braşov.ro / www. agricultor. m. care prezintă. 1824. negustor Braşov. autor şi 38 Nicola profesor. în anul 1998. moşier la Stupini şi petrolist. neamul Puşcăreştilor. III 11 Ciurcu Paraschiva n. m. 1767. = Maria E IV 39 V 30 Nicolau Dimitrie Păuna I. ---. 1836. Cepescu E V28 VI 33 Dimitropol Mihail Agricultor Câmpina= Sultana Anastasescu 34 Polixenia =Nicolae Chiriţoiu din Câmpina EV 32 VI n. = Ecaterina Hristu „ n. ---. 1824. negustor. 1879 = 1840 Iacob MUREŞIANU. = Maria Radu Lecca 42 Anastasia = Pană E. Aurelian Armăşelu Relativ recent. -. director „Gazeta Transilvaniei". 1798. în paralel. speditor Vama Timişului 29 .. familiile Ciurcu şi Nica. m. negustor în Braşov. 1765. 1851. 1927.-- Ascen. 1868. 09. 1723. m. referitor la membrii familiei Nicolau.

negustor Braşov 57 http://tara-barsei. Victoria = Gh. 02. Genealogia familiei Nicolau n. Orghidan. m. 1937. profesor Braşov. 1841. Boltres . = Andrei Bârseanu. 1861.ro . 1854 Luca de Pruncul EVl36 VII Ioan Maria din Bucovina = (I) Gheorghe Petranu. = (2) Elena (Linica) dr.ro / www. profesor.cimec. membru al EVI35 VII 67 Nicolau Ecaterina Academiei Române 68 copil - 69 copil - n. = 8..

. :3 ~·-· ·. ~ ~ ~ "''-' > ~ ·c" '-' 51. ___ --~-„ r··~~-~r:-1-~~u1·cşianu 9a___ jAJemdm : Vasile ~:=~~~~t<~:noo J l_Const. E o --------::.-~::____ . E -< c:: -~ J ~ 11~! 1 i. ~"' :-= ~ ~ Y. .i_h_aria Nicolau I Nicola ~icolau ' Radu Nicolau ·----~~.·-----=-. \'.J 8 I/.::.:...-----'11."~~f~i~ola : Şimeon A1~as1a~~>Z~ri..rţ:. ·------~ ----·····-------··-- i L~~!~C~~~1ili~şi~~~~: I Alexandru : L~~.~--.„. 1 rtl f--..I c.„. .(\.______ .f~ti. u = :. ..L__ _ . .·------ _____z_. · fra<lui ffu111~1__ ..------ ----~ - "- / ~ -~--::::-- .: "'<:: Eleonora ..r..!~'. /\) ..':: "' I I <!'.~iit'.. \ ~~l 1 A u ::l :.. '. 8 1~-= I 5 f~ ·c.„._(J ----tr'-.. = -~ "' O) ~ -~ I i ~ -..'1_U_Ş~~!1~~ I '<::l ~ s.\ '-.d_uard 00 http://tara-barsei. ""-. H 'I ]I 11~ . "'c ..-\~ :~ )...~..ro V) .. .._. ----~ ~~-:------ LNi<:~<l=@.! ' .!~J\~e _ L_...cimec. -..l -Oo o ~ 0 ~ d "61 ~ < ·~ . ~ ·•··-·-.~-.he i o rn- !-D-...nti1! _! Ştefa1:_L_i.. ! . <J ..ro / www.fiZam~iina Îi~r:-im7e~rghc: j {1. l'1 . ~-'\·---~---·· z <1 u ._.. "' \ [L' ---~-_.· ./. Nicola Duma Făg~::~şanul Duma U<Ula~he Duma ~-~~---....-··--'----· .=:'>-...-: ""f I u __~ i 11\..

Aurel Mureşia1111. 1909: Sanda-Maria Buta. Viena. Aurel Mureşianu. Bucureşti. tipul de filtru interpretativ la care au fost supuse scrisorile vizate a dus la pierderea din vedere a trăsăturilor de caracter. Braşov. Li1eralura Transilvaniei. unchi). 1963. 317-320: Ion Breazu. Amiflliri din închisoare. seria Phil. considerăm că punem bazele reconstituirii cât mai veridice a celui care a fost Aurel Mureşianu. 1944. 93-102.. p. 2000: Ioan Georgescu. p. în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai'". Ţara Bârsei Valer RUS CORESPONDENŢA LUI AUREL MUREŞIANU CU FAMILIA SA PĂSTRATĂ ÎN ARHIVA MUREŞENILOR ANII DE ÎNCEPUT: 1864-1877 (1) 1 Personalitatea lui Aurel Mureşianu ( 1847-1909) a fost făcută cunoscută opiniei publice româneşti prin câteva lucrări cu caracter mono-/biografic 2 • Cu toate că perioada pe care ne-am propus să o analizăm este cunoscută în liniile ei importante (perioada studiilor la Blaj. Slavici cu Aurel Mureşianu şi G. 1942: Iosif Pervain. Prin publicarea integrală a scrisorilor şi telegramelor adresate de tânărul braşovean familiei sale (părinţi. p. adică a determinantelor profilului psihologic ale personajului istoric. Comribuţitmi la isloricu/ Memorandului. 125-134: Augustin Bunea.ro . 59 http://tara-barsei. · Din raţiuni editoriale vom da publicitătii doar primele 20 de scrisori. Dr. Sibiu. Aurel Mureşia1111 şi Memorandu/. Din pole1111ca lui I. perioada practicii avocaţiale la Viena.). Dr.cimec. Bariţ. 1938: Emil Micu. Braşov. Bucureşti. Braşov. 1972. Aurel Mureşia1111 şi mişcarea memorandislă. colaborarea cu F. Schuselka etc.ro / www. Din bibliografia dedicată lui Aurel Murcşianu amintim doar câteva titluri: Valeriu Branişte.

către mamă.Viena. către mamă. 1870. 3 decembrie . către mamă.Brunn. 4199 37. 2 aprilie .Viena. către tată.cimec. 5 iunie . către tată. 10 aprilie .ro .Viena. 1873.Viena. 1872. către mamă. către tată. 1866. către tată. 4259 19. 4263 35. 1873. către mamă. ianuarie . către mamă. către bunic.Viena. 1871. 4186 16. 2 decembrie . 4185 15.Viena. 4181 7. 1870.Viena. 4261 32. 420 I 39.. IO august . către tată. 4260 23. către mamă. 1873. 21 iulie . 1875. către tată. 1866.Viena. 30 mai . 2 octombrie . 6 decembrie .Viena.Viena. 4262 34.Blaj. către tată. 4208 4. 1874.Viena. către mamă. 1876. 1872. către unchiul Costi. 6 decembrie . martie . către mamă.Bucureşti. către tată. 1875. 4182 10. 4192 25. către tată. 1867. către tată.Viena. 4257 11. 14 februarie . Vinerea Mare . 5 iulie. 8 noiembrie . Valer Rus Documentele supuse cercetării se ordonează cronologic astfel: I. 4194 27.Viena. 1869. 31 decembrie . 4179 5.Viena.Viena. 4271 33.Viena. către tată. 1867. 4178 3. 1873. telegramă către unchiul Costi.Viena. 1872.Viena. 1876. 4187 18. către mamă. 16 octombrie . 1871. 1875. 23 octombrie . incomplet. 1868.Viena. către un văr.Viena.Viena.Viena.Viena. către tată. 4183 8. 4265 60 http://tara-barsei. 25 martie . 4184 14.Brunn. 7 aprilie . 4202 41. 29 decembrie . 4195 29. 4264 40. 1867. 18/6 (sic) august . 1874.Viena.Viena. către tată. către tată. 4270 17. către tată.Bucureşti. 1867.Viena. telegramă către unchiul Costi. 1871.Viena. 1866.Viena.Brunn. 6 februarie . 1870.Viena. 1864.Viena. 20 iunie . 30 şi 31 decembrie . 7 decembrie . 29 aprilie . I decembrie . 9 decembrie . 4196 30. 4193 26. 4207 13. 1875. 4258 12. 6603 2. 4189 20. către tată. către tată. 23 decembrie . către mamă. către unchiul Costi. 4180 6.Viena. 1875. 1867. 4197 31. 22 iulie . 4191 24.Viena. 1870. 4198 36. către mamă. 30 noiembrie . 28. 1876. 4256 9. IO august .Viena. 1875. către tată. 5 ianuarie .ro / www. 4190 22.Viena. către tată. telegramă. 11 martie . 4200 38. 30 octombrie . 8 decembrie . 11 aprilie . 1872. 4269 28. 1870. către tată.Viena. 4188 21. către tată. 1870. 16/28 mai . 1870. către tată. către tată. 1866.

deşi este limpede că şi scrisorile adresate tatălui sunt citite de aceasta (Sevastia Mureşianu. indică o medie _de 4-5 scrisori pe an. Viena . crahul financiar al fratelui Iancu Mureşianu ( l 841-?) din anul 1870.3. lupta între sentimentul datoriei şi opţiunea personală de viaţă. 25 ianuarie .Gries. traducerile din limbile folosite în corespondenţă (germană. Bucureşti . Interesant este şi modul în care tânărul Aurel îşi onorează unchiul (Costi Nicolau) şi bunicul.000 de florini. 61 http://tara-barsei. de a-şi întreţine fiul la studii în străinătate. latină. 4203 43. vărul din Blaj .27. sentimentele încercate de români la aflarea semnării pactului dualist din anul l 867. oscilând între mobilizare la luptă împotriva noii situaţii şi disperare pentru lipsa de perspective a cauzei naţionale.Gries bei Bogen. Viena .I. Normele de publicare pe care le-am adoptat prevăd transcrierea textului original.Gries. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa 42.ro / www. Ca frecvenţă a destinatarului se remarcă majoritar tatăl. Bucureşti.Viena.35 scrisori. erau în 1im ba germana au fost transcrise şi traduse de domnul Gernot 1 · Nussbtlcher. dezastru în care a fost implicată şi familia rămasă la Braşov.Viena. Această distribuire este una naturală. ambii părinţi . 1877. bunicul . Corespondenţa. * * * Menţionăm că documentele care. urmat de mamă. în original. 1877. 4268 47. mai ales datorită dispariţiei sumei de 2000 de florini aparţinând organizaţiei studenţilor români de la Viena. 4205 45. când familia i-a solicitat să renunţe la cariera juridică din Viena şi să preia afacerile familiei. provocate de momentele petrecute în scurtele concedii sau vacanţe în Austria (scrisorile de la Brunn şi Gries bei Bogen) ş.13. l 876. petrecut în anul l 873. 4267 Din: Blaj .3 telegrame. cifrat la circa 50. 1876. Gries . indicând un respect filial corespunzător sacrificiilor făcute de tată. 1877. către tată. mama .l. 4202 44. pe măsura celui care condus peste 30 de ani „Gazeta Transilvaniei". către părinţi. maghiară) vor fi tăcute la subsolul paginii. 20 decembrie . către tată. contribuabili la asigurarea traiului său decent. 14 februarie . Destinatar: tatăl . descrierea momentelor de panică din Viena. 1877. primul contact al lui Aurel Mureşianu cu capitala României. unchiul Costi -4. 28 martie . petrecută în anul 1877. Dragostea purtată mamei este evidentă în grija avută de fiu de a-i adresa scrisori exclusiv.cimec.I. din anul 1866.2. către tată. n. în timpul războiului austro-prusac. descrieri de-a dreptul lirice. Brunn . Total: 47 documente 3 • Printre concluziile care se evidenţiază în urma studiului documentelor se impun atenţiei câteva. În încheiere ne exprimăm speranţa ca editarea acestei corespondenţe să folosească la realizarea unei mari monografii dedicate personalităţii lui Aurel Mureşianu. căruia îi multumim şi pe această cale pentru amabilitatea cu care ne-a ajutat.Viena. 31 ianuarie . către tată.a. lucrare de anvergură. cu 27 de scrisori. cu 13. transcrierile vor fi precedate de scurte rezumate. fără adaptare la limbajul contemporan (pentru a păstra savoarea limbii secolului al XIX-iea). întinsă pe perioada a 13 ani. 15 decembrie . 4266 46. inclusiv (sau mai ales) editarea „Gazetei Transilvaniei". Nicolau). Iacob Mureşianu ( 1812-1887).l. către mamă. Între evenimentele mai importante care punctuează această corespondenţă amintim: prima scrisoare a lui Aurel Mureşianu din Arhiva Mureşenilor datând din anul 1864.3.ro .

Stimate Vere! Nu sciu ce vei fi cugetatu că mai de dou luni decându sumu în Blasiu nu ţi amu scrisu neceodată. începutul studiilor liceale. Doc.. Deaba înse numai la finea lui Septembre ne poturamu muta şi noi în cuartirulu nostru care se află după cum vei fi auzitu..ro / www. original. Apropos. Eri. că nu mei fi înşielatu. Atâta numai îmi pare bine că am potutu dobândi unu cuartiru în care se potu urma studieloru mele în pace şi în linisce calugareasca! În zilele aceste amu fostu în Baligradu alias Alba Julia unde am petrecutu mai dou zile întregi. te rogu selu dai cuiva se mi lu aducă. 600. 4 file. Mane şi poimane sfinţi la popi. ca vai de ei şi cu unu caru cu bracinariu am pusu feru în elu şi abia am venitu în opidulu acesta românu. Cărăuşiulu cu care am venitu dela Sibiiu ne a lăsatu în Şeica şi de acolo am trebuitu se ne luamu altulu. decâtu numai lalamen. Îmi scrie bătrânu că mi-a trămisu prein Dta unu pachetu. pe care lam şi găsitu îndată cu unu Lasu cu 4 cai.ro . Să erţi. în Seminariu sau mai bine în Gyrnnasiu în o chilia calugarească! De aici apoi ponă acum nu mau iertatu împregiurările de a scrie. Despre o vizită la Alba-Iulia. care întru adeveru se împlinească datoria şi destinulu unei temei adică. Dnu Canonicu Mihaly ne a invitatu la sine ponă vom căpăta vreunu cuartiru la care am şi şiezutu mai dou septameni. Descrie momentul ajungerii la Blaj. dos. Valer Rus I. Amu creditu că în fine ţi-ai „ .cimec. " 4 altu feliu şi vreai se te însori! Eu me bucuru şiţi dorescu una. Noutăţi pe aici. Flurianu (Fluvianu?) care încă nu vrea se remana îndărăptu. c. Salutându pe toţi românii adeveraţi dein Sabiiu şi pe Dta ca unu de aceia sărutându-te remanu alu Dtale iubitoriu şi stimatoriu Aureliu Arlliva Mureşenilor.603. 62 http://tara-barsei.seţi îndulcească vieaţia şi seţi noiuredie necadiurile! Asemeanea şi lu O. 6. nu suntu. 1864. Blasiu în 23 Oct. în Seminariu sau mai bine zisu. Scrisoare adresată vărului George. Ignatu te salută mau întrebatu ia ce mai faci? Cum te mai afli? Eamu spusu că forte bine şi credu. Neamu întâlnitu cu Nichita Ignatu şi cu Margineanu la Sânta Peter6ia cum îi zicu hotelului aceluia vestitu de acolo. n. La a sositu adi demaneatia. fiul lui Andrei Mureşanu. căci trebue se grăbescu şi poştea pleacă peste 1/4 ora. ' Indescifrabil.

Despre greutatea studiilor care îl preocupă într-atât încât nu are timp de corespondenţă. pre care numai prin tăria o poţi desvolta. fiţi mulţiumiţi şi nu uitaţi de alu Dvostră prea plecatu Aureliu. că mei vei scusa. ci este o putere dieească. Scrisoare incompletă. Şi unu studia de vieaţia înaintea mea nu este „flore de măru". deşi astăzi rolul Românilor cu principele lor cu tot 6 se zice a fi aventurios. 1866 Iubitul meu Tată! Nota Dvoastră din 18 Maiu c. pozi\ia 190. origi11al. Ar fi poate la rândul meu ca să răspund şi eu cu o asemenea notă. La trecerea în ascuns a principelui Carol prin Viena. ales prin plebiscitul de la zece Nlaiu 1866 pe tronul României: Austria care era în ajunul războiului ei cu Prusia a fost împotriva aşezării pe tronul României a unui principe sus\inut de Bismarck. fiul lui Aurel Mureşianu. io nu voiu pote fi atâtu de fericitu .cimec. principele fiind însoţit şi de bărbatul de stal al României Vasile Boerescu. Mureşianu ( 1889-1950). Prima epistolă trimisă din perioada studiilor la Viena. dat acestui fapt de către lumea politică austriacă. fiţi fericiţi fiţi sănătoşi. vechiu colaborator al Gazetei Transilvaniei. Aurel Mureşianu avu prilej a-l cunoaşte şi a-l saluta în numele tinerimei române. an. La întrebarea ce mi-o faci. Causa principala a fostu studiulu. De aici calificativul de aventură. I filă. La urmă nu ar fi rău când respectivul secretar ar căpăta ordin de a se convoca la ceea ce se Documentul are şi sigiliu. scrisă de cel din unnă şi subsemnată de mama am primit-o cu plăcere. căruia tatăl lui Aurel Mureşianu îi înlesnise printr-un împrumut studiul în străinătate (Boerescu îl îmbrăfişă foarte emofionat în modul cel mai cordial)".ro / www. care m-a ocupatu. 592. Deşi urăsc stilul diplomatic în corespondenţele private ca Napoleon din 15 totuşi nu am putut ca să nu râd bine şi gras văzând şi cetind acea hârtie. Numai atâta ţin de bine a Vă aminti că epitetul de bătăios şi aventurier deocamdată nu-l pot primi. în care se fac referiri la Principele Carol al României.n. n. Arhiva Mureşe11ilor. „Tânărul principe Carol. căci pre lengă o datorie capitală nu este onorificu a uita şi de altele pote într-o privinţia totu atâtu de însemnate! Serutu mâna iubite Tată. ea decă o întrebuinţiedi devine potere. căci tăria este condiţiunea fundamentală a poterei. 4. care poartă dedesupt moaştele mamii. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa 2.ro . Viena 29 Aprilie c. însă voiu să-mi păstrez din timp. La celelalte întrebări voiu respunde câtu de curundu. Viena. Notă a celui care a transcris fragmentul din scrisoarea originală. 63 http://tara-barsei. tlos. 1866 Scumpulu Meu Părinte! Am tăcutu şi pote am tăcutu prea multu! Dar sum în buna speranţia. că „cum merge cu studiulu?" sum în puseţiune aţi respunde cu aclusulu aşteptatu. 5 iunie. făcând parte din colecţia „Sigilii"".da ca acestă hârtiuţia se vorbească în loculu meu. doc. Aurel A. I 78. istoric şi publicist braşovean. Dnului 1866 în care trăim. 5 3. Iancu a plecatu în puţine dile va fi în mediuloculu Dv~stră.

împrăsciaţi în trupu şi idei. 7) Arhiva Mureşenilor. Spitalurile Vienei suntu pline de răniţi romani şi de alte naţionalităţi. ca să se publice articoli în foi străine s.ei bine ce se află străinii? Că romanii suntu ticăloşi.[aianu] nefericitu?! Pote că acei mari romani ascepta ca streinii sei scotă din glodu precându ei rătăcescu fără păstoriu ca oile lui Dzieu?! Decanu se conoscu ei. sau neci unu corpu centrale. B.I.c. 64 http://tara-barsei. Se vede catu de tare suntu ocupate droturile de corespondentie şi cu deosebire din partea regimului.cimec. N.cel puţin o hârtie mai bună şi nu pe I/2 coală tot. B. cându întrebarea cea mai ardietore de vieaţia . Se plânge de absenţa unui lider român pe măsura celor maghiari. ei sufere greu. Situaţia este agitată. Despre riscul încorporării sale în armată. alaltaeri la Viena. ca să le potă fi de adeveratu îndreptariu .. multe decă nu chiar tote.se curge în zadaru?!! Aceste suntu întrebările ce unu patriotu adeveratu. Valer Rus cuvine când se compune o asemenea patentă. 50 de ore întregi ia trebuitu pana a ajunsu în manile mele precandu 5 minute iar fi fostu destulu. Ce facu romanii? Unde este barbatulu loru în giurulu căruia se se grupeze şi care se represinte voinţia toru cumu o face Deak pentru Unguri. neci măcar foia din Braşiovu centrala fuse tienută .208.I.trebuie se şi le ponă. Chestiuni financiare. I filă. (nota bene) eram ocupat cu nişte scrieri la primirea numitei note.cum era mai multu încă înainte de a se face acelu fondu Sinc. a avutu audienti şi nu se va întorce fără resultatu oreşicare. care se încheia la cuvintele: „sa nu le poată ceti". Se asecură că Deak a fostui în di lele aceste eri. 592. că nici acele rânduri rău scrise şi greşite să nu le pot ceti.cred că sa făcutu priectu de cătră O . 4.G.. Ore sangele romaniloru ce curge şiroie pote mai multu ca celu unguru în resboie .nu sciu decă lecsiconului din Tieră seu celu de aici trebuie mai înainte compusu . cei de acasă suferă şi mai greu şi ce se întâmplă cu aceste suferinţie se nu fie în [za]daru? Este că oamenii ·se ocupă cu istoria lui Cola Rienzi şi cu declarări că nu vor se scie de fondulu Şincaianu s.ro .ro / www.c. Despre imaginea nefavorabilă a românilor în opinia publică internaţională. pregătiri pentru realizarea acordului dualist. Ei bine! Pote Ungurii se capete tote. Dacii e vorba de 2 ( . Despre vizita lui Deak Ferenc la Viena. doc.atunci Dzieu scie. dos. cine s-a îndura astăzi pentru denşii. original(?) 4. Wiena 21 Iuliu 1866 lubitulu Meu Tata! Tocma în momentulu acesta (I ora) priimescu depeşia ce mio ai trămisu. cându totă lumea are dreptulu a face cu necazurile ei însăşi şi n-are cându a se ocupa cu altele a altora!!! Nu sciu cum potu ' Aici se sfârşeşte transcrierea documentului original. risc puţin probabil datorită situaţiei şcolare şi a vârstei lui Aurel Mureşianu. unu romanu se întrebe semenii sei . Despre situaţia şcolară şi despre relatări pentru „ Gazeta Transilvaniei". în favoarea romaniloru .este de a se resolva?! Me oprescu nu voiu se mai continuezu . Despre situaţia din Viena în timpul războiului austro-prusac. decă ei nu se îndreaptă unii pe alţii decă foile loru nu suntu susuţienute.

şi încă arătu: Colloqiu nu am potutu pone la finea prelegeriloru căci numai 3 dile a fostu terminalu în care a potutu ceneva depune . Am cunoscuţi. Indexulu lu amu suscrisu de toţi profesorii însă acela nu ţi lu potu trămite. Jo cugetu că aci suntu mai multu scutitu ca chiar acasă. căci mai tote cancelariele suntu închise nu sciu decă Decanatulu nostru va mai deschide.cimec. Aşi voi şi din causa esameneloru se remanu aci se studiesu. Apoi şi de ar fi io totu nu aşi veni la rându aci. Dtale celu mai ascultătoriu şi stimatoriu Aureliu Am materialu . tocma acum cetescu că unu repaosu de arme (Waffenruhe) s-a primitu de către Austria şi Prusia pre 5 zile. cosmopolitu. însă şi de voi rămânea credu că de aci voiu ave destulă materia spre aţi scrie. Te rogu trămitemu îndată pe poşta „Legitimationsschein" alu meu se finesce cu 2 Augustu. Credu că nu este aşia necesariu.nemenea nu ne mai pote bântui.me sciu păzi. nu mi se pote întempla nemicu. Viena cetate deschisă liberă. Colloquiu acela are valore pentru două. apoi Dta ai testimoniu din Sem.voiesci se te recolezi şi voiesci se me aibi acasă pre unu timpu . Fi încredinţiatu în "Gehutsamkeit" alu fiului Dtale iubite Părinte şi nu uita neci unu momentu alu ferici cu iubirea şi atenţiunea ce nu încetează a i-o dovedi. Io dar acumu numai frequentationis testimonium ţi potu trămite. Se vorbesce prin Viena astădi că regele Prusiei ar fi moritu de cholera . De se vor împăca cu Ungurii aceştia vor escrie recrutări grosnice şi cine scie decă aşi scăpa din mânile saşiloru şi a toru. Decă doresci pote în mine vreunu ajutoriu. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa vorbi unii omeni aşia şi cum de mai cutează cu reutatea şi laşitatea loru se o acopere cu dechiarări că nu vor şi nu a voitu se scie neciodată de una şi de alta!!! Aşia înaintamu aşia ne ajutamu unii pre alţii şin adeveru. Şi decă nu se face pace apoi resboiulu nu pote se ţienă multu. naţionalistu pentru burtă şi punga şi pote fi gloria şi basta?!! Io am scrisu mamei că nu este periclu. Preste tote mai vine şi aceea: Decă am ocasiune se vedu ceva ce nu mai potu vede pote în totă vieaţia mea. că se dice „ „ „ Gâsce! ! Adio iubite Părinte fii sănătosu şi fericitu.ro / www. Dar nu erectu. şi acela nu lu potu pănă luni espedă decă nu cumva de locu. Aci deacă Viena va fi isolată la o orecare ocupaţiune din partea inemicului .seu decă urgează telegrafeză.ro . I. cari se se finească Martia venitore. decă vei vede că se apropia me voiu orienta.ceea ce mi se pare că este o mare minciună. Atu Dtale Aurel 65 http://tara-barsei.căci preste tote amorea părintească me însutleţieşte! Ei bine aci ţi-am scrisu motivele ce me reţienu. căci obiectulu se propuse în 8 ore pre septămână. aceste suntu motivele ce me ţienu.în locu de recrute regulate a luatu voluntari. io erectu multu că încă dilele aceste vor aduce armistare şi pace cu tote că nu se vede nemicu bunu în pregătirile ce se facu.io sum gata a lăsa tote şi a urma voinţiei Dtale . dece se nu-o întrebuinţiezu cu atâtu mai multu cu câtu nu este pericolu?! Decă Dta însă pote te afli însărcinatu . io sum gata se ţi urmezu voiniţiei. Aci recrutare nu se face căci le frică de revoluţiune . Apoi suntu născutu în 1847. ne atlamu în cartieru lu generalu! Te rogu scriemi îndată . prin urmare mai toţi amu remasu se colloquemu la începutulu anului venitoriu după cumu nea provocatu şi profesorii respectivi. dar totu me voiu strădui alu speda. cei mai bunu lucru ca se nu voiesci a sci de nemicu se fi neutralu neci albu neci roşiu.mâne espedezu vreo două epistole pentru Gazeta. locuiescu într-unu locu bunu . locuitorii suntu prin urmare senti.căci esamenele de statu s-au începutu forte de vreme în anulu acesta.

Scrisoare melancolică despre îndepărtarea de cei dragi. Eară cându odată prăpăditu de ostenelă şi de sete te vei întorce la isvorulu din care poţi suge noua potere şi vieaţia . o lume nouă lu încungiura. îi adresezu rogările mele fierbinţi! Serbătorile Nascerei Domnului anunţia omeniloru mântuirea c-ei aşteaptă.numai acolo afli refugiu. perdiendu-se în noianulu trecutului.ro . şi-a căreia suflare este pacea. original. doc. 5. ulterior originalului. dar ea este rece şi străină. ca nu numai în anulu acesta ce vine dar încă mulţi ani se vedeţi sănătoşi şi voioşi. 592.ro / www. dos. căci de te întorci iar la legănulu copilăriei tale se te arunci în braţiele iubiţiloru tei. mai ales de mamă. Dea Ddieu. că este încă departe. Ori-câtu vei âmbla şi ori-câtu vei cerea. cătră părintele părinţiloru. care cându căuta acea mângâiere o găseşte . care pentru celu remasu în vieaţia este îngrozitorea pace a singurătăţei şi părăsirei. adeverata iubire numai la sînulu mamei o poţi afla! La sînulu care tea crescutu şi tea iubitu . iubita mamă şi tată că nu numai acuma dar de multe ori se mai simţiţi acea bucuria. " Tăiat cu o linie şi scris cu creionul deasupra cerendu. ca se numi răpească acelu isvoru alu vieţiei şi mângăierei. „Numai atunci poţi se preţiuesci valorea apei.cimec. aeverata mulţiumire. 66 http://tara-barsei. de acea îmbrăţioşare . Celu ce se desparte de acea lume frumosă şi nevinovată şi se aruncă în torentele vieţei nezuindu după o gloria deşiertă . însă acea oră se pare. Ferice de acela. numai acolo mângâiere.179.pace nu mai vede. care te iubeşte unu tată. (23/12 66) 8 Scumpa mea Mamă! Nu se pote. Urări de sărbătorile Crăciunului. în care se te potu îmbrăţioşia. cu creionul este scris ominesci. treijile. este cea mai frumosă fericire pre pămentu şi până cându o posezi nuo poţi destulu preţiui.căci i se deschide şi noua lume.dea Ddieu ca selu afli curgendu totu aşia de limpede şi plăcutu ca odinioră. 4. nu afli decâtu foi vestejite urmele unui timpu trecutu şi fericitu şi tăcerea mormentului. cărei surîde ca floricelele primaverei şi lu drăgosteşte.scăparea a fostu numai momentană. îmbrăţioşiarea ei este mortea. Fericirea de-a ave o mamă. Decă ai scăpatu de acele lupte. Valer Rus M-am grăbitu pleacă drumulu de seră! Pucine parale nar strica în orice casu!? Arhiva Mureşenilor. bucuria acestora se înnalţia în rogaţiunile loru. Mi-aşiu fi doritu o oră fericită. Ca Ddieu se dea acesta. '" Idem. ca se nu-ţi mai scriu odată în anulu acesta. se trăiţi iubiţi părinţi se vedeţi încă multu bine şi seve bucuraţi de ' Notă tăcută cu creionul. şi lu legănă. care te ocroteşte. cându nu-o mai ai". cari ceru9 binecuventarea celui ce sa născutu pentru uşiurarea suferinţieloru loru' 0. fructele ei suntu necazuri şi suferinţie lupte înfricoşiate.

Tel Rom. I 80.ro . ect decă suntu denunţiările şi împiedecările infernale ce se facu buneloru porniri atunci tremure acela căruia-i place a se numi Sfinta Par. Aulicu nu vor fi fostu identice cu cererile şi părerile acelor numeroşi inteligenţi representanţi ai opiniunei publice curatu naţionale. pre care p6te omului privatu în Deak totuşi le ţiene de prea mari.cimec. Poliţiei şi de statu şi Cancel. Raţiu mai de multe ori şi-mi spuse că este mulţiumitu de convorbirea ce a avutu cu Monarchulu . a fostu primitu alu doilea îndată după audirea unui oficeru înaltu din armată. este trădare. Despre vizita lui Ioan Raţiu la Viena. Metr. simţiulu poporului . a anului 1866 la I O ore înainte de ameadia a avutu audienţia privată la împeratului.nesmintitu că informaţiunile Ministr. 6. De blăstămulu faptei rele de judecata opiniunei publice nepătate. Asta este o vechia istoria. orice cerere bazată pre voiniţia unui poporu întregu pre tăria " Notă făcută cu creionul. prea încordate. Fuseiu la D.elu vorbesce de nesce fapte complinite ale P.spereză întrunu resultatu dar acela este încă forte departe. episto Par. rănitu în lupta vieţiei voiu alerga în braţiele Dv6stră spre a afla acolo mângâierea cea adeverată spre a recăpeta noua poteri pentru noua lupte. posibil ulterior scrierii originale. Deâk ţiene multu pe opiniunea publică a consângeniloru sei şi acea opiniune este singurulu motoru a cererilor sale. 592. la vreo 2 mii între cari 2 Vlădici ect. ca urmare a proastei gestionări a situaţiei polilice de că_tre conducătorii religioşi. 3 file. dos. Convorbire cu Raţiu. 1866 Arhiva Mureşenilor. . Raţiu aci la Viena. A lăsa pre cineva se d6rmă se fia în nesciinţia precandu coperişiulu casei sale a prinsu focu este unu mare păcatu. Totulu deocamdată depinde dela portarea naţiunei dela Unirea şi propăşirea elementeloru ei. Agitaţia opiniei publice în preajma realizării acordului dualist austro-ungar. căci binecuventarea lui Ddieu! Seme audă Atotupotintele! Alu Dv6stră pentru totudeuna Aureliu Viena 23 Dec. se trăiţi şi atunci cându vreodată. nu cuteză a se basa pre şi a invoca prea multu opiniunea publică. Împeratulu ar fi primitu cu mare surprindere numer6sele subscrieri. D. Fapta complinita a fostu în 1848 juremântulu <lepre Câmpu lu Libertăţii - şi fapta complinită va fi ori-ce mişcare. original.misteri6se şi misteriu lu este umbra absolutistică şi despotică facia cu unu poporu curatu în consciinţia sa naţională pătrunsă de santienia dreptului seu. 4.ro / www. Viena Ianuarie 1867' 1 Iubite Tată! Sum în puseţiune de aţi descoperi unele şi altele despre can în parte vei fi p6te instruatu şidin alte părţi. 67 http://tara-barsei. Apoi decă faptele complinite sunt acele două adrese publicate. În septămâna trecută a sositu Dr. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu fo1nilia sa fii fiiloru Dv6stră. doc. Chestiunea conducerii laice a naţiunii române din Transilvania. Luni în 31 Dec. mitrop.

Astăzi numai unu poporu prostu pote fi dusu de nasu de către Vlădiculu seu. ca să fia gata la porunca celuia seu celuia presiedinte? Este presiedintele vodă absolutu şi ceilalţi consilierii sei ascultători? Şi decă este aşia. câţi membri numeră ace lu Comitetu. Salută prin urmare de cea mai mare dovadă de înaintarea nostră. Cine este de vină însă că s-a întâmplatu aşia? Slăbiţiunea şi velleitatea partei contrarie. necum unu juristu care se pote lăsa numai pre ce este. 592. la conducerea naţiunală. Pote că pre lângă maioritatea globaniloru a trebuitu ca congresulu se facă asemenea. 68 http://tara-barsei. cându ei totodată erau şi apa şi focu. Acesta lipsesce Romaniloru. Valer Rus consciinţiei de dreptu a acelui poporu dinaintea căroru fapte trebuie se pieră ca fumulu încercările machiavelistice ale unoru intrumente absolutistice.elu trebuia se şi cunoscă omenii - însă decă a fostu aşia de cum de totuşiu a comisu aş ia o neghiobia? Tactica . Denumirea acelui Comitetu nu a potutu să fie seriosă. a considera cele presente şi a conchide aşia spre venitoriu ecă arta bunei guvernări. prevedereea politica. care deşi încă pucinu înaintatu totuşi a profesatu încă de sute de ani toleranţia relegiosă. din ceia ce s-a întemplatu şi se întemplă pre ceia ce se pote întempla! Fiecare momentu în vieaţia unui statu ca şi în ceia a unei naţiuni trebuie [să] fia medioloculu înte trecututlu şi venitoriulu ei. unulu este natiunalu. doc. Acelu mare şi puternicu voivodu popescu. Căci la din contra unu asemenea Congresu ar trebui băgatu cu Dirk/Ruck în balamucu. ci trebuie se sci cui şi pentru ce lu dai! Io nu voiu se acusu Congresulu de nesciitoriu . celulaltu prea slabu. încâtu se vedă imposibilitatea vieţiei şi sustărei unui Comitetu asemenea organisatu. me întreabă pe mine care sciu mai pucinu decâtu Dlui. Cându îi dai cuiva unu dreptu în mâna. celulaltu sluga plecată a regimului şi mai scie O-zeu ce. ale unoru vagabonzi plătiţi şi cumpăraţi. cându s-a mai vediutu vreodată doi domni egalu îndreptăţiţi cu totu acelaşiu consiliu în totu acelaşi cercu? Cându unulu este constituţionalu. decă vreodată a esistatu vreunu asemenea Comitetu? Ce seme mai decă însuşi I. ca să zicu aşia-care este resultatulu conchiederei din trecutu spre venitoriu. emanciparea de sub mantaua cea roşia. nu . Arhiva Mureşenilor. 5file. iar neciodată pre ce pote se fia. Combinaţiunea juridică care nu pote merge numai câtu ţiene rasulu. paci la din contra ci nu pote se se aleagă unu presiedinte selu împuternicescă sponte sua unu presiedinte nou a căruia trecutu politicu şi istoricu-naţiunalu condamna orice pasu făcutu în favorea intluinţiei sale. original. doc. Acesta decă voia şi era destulu de energica. şi care ajocat-o şi Congresulu.181. Apoi ce a lucratu acelu Comitetu permanentu decă mai totă naţia căsca gura cându ii vorbesci deuna asemenea Comitetu. Unu lu este prea tare. conduceri. pote că întotdeauna se aibă maioritatea pre partea sa. Capulu celu mai secu tebuia se posedă atâta combinaţiune. carele ar esista!? Cei mai mulţi nici nu scia. Hierarchia besericescă astăzi numai pote conduce pre unu poporu. suntu ei de aceea aleşi.ro / www. celălaltu este absolutu . 4. nu te poţi basa pre omenia lui.pre care se lu urmezi. A cunosce bine trecututlu. R. unde se pote apoi ca aceştia doi se ţienă balanţa seu pote se să fi contopească în conducerea naţiunală. Ei bine câţi vor fi.ro .ecă ce lipsesce Romaniloru şi a lipsitu şi Congresului.cimec. O nefericita ideia a congresului din 61 a fostu că a denumitu la acelu comitetu permanentu doi presiedinti din cari unulu trage pre apusu celalaltu pre resaritu.ci o simplă comedia naţională de cari se jocă adeseori.

Sa păcălitu mulţi şi de frica a plătitu şi copii de câte 2-3 ani. Regimului ia trebuitu parale şi a şi scosu . de ce se nu fimu şi noi între ei. Deşi vom trebui cu toţii neapăratu se ne esercitamu în manuarea armeloru şi se facemu parte din aşia numita reserva. Avantgarda vor fi militarii stătători. în Roman ia garda naţiunală. cărora ar fisei damu. De Ceriu lu ca bucuria acesta de repetite ori se-o simţiţi dreptu resplată a osteneleloru Dv6stră! Credu. cându lumea este plină de lotrii. Apoi ce scimu noi mâne. Mai întâiu ea (legea) nu trebuie se te neodihnescă de locu.c. Deocamdată Austria nu-şi p6te arma pop6rele şi oştire de unu milionu şi 1/2 earăşi numai p6te ţiene. Prusii totu aşia au făcutu. totuşiu elu mai în urma a venitu la rondu şi nici nu a avutu pierderi aşia mari ca regimentele regulate. Trebuie se mulţiemească naţiunile şi numai atunci legea aceea pote intra în adevărată activitate. l OOO de tl. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu . şi în resboiu vor trebui ca în folosulu statului se ne cruţie. în continuare student. 1867 Scumpa Mamă şi cinstită Sacră mare! Am pnm1tu cu mare plăcere scris6re Dtale şi a Tati şi m-am bucuratu aflându că sunteţi sănătoşi cu toţii şi ve ocupaţi de unu evenimentu familiaru atâtu dtr îmbucurătoriu. de ce se nu mergemu şi noi şi decă sentorcu cei mai mulţi cu pelea întreagă înderătu. deci scutit de obligaţii. Despre studii. fiindu le iertatu s.ro / www. celu puţinu aşia se cade. Viena 6 Febr. sunt bune parale şi noi le putemu folosi tocma aş ia de bine ca şi ceia. în Prusia „Landwehr". nu vor pute face legi mai stricte pentru studenţii austrieci decâtu esistă pentru cei prusieni. cari şi severşescu mişieliele pre faţia eşti mai siguru cu arma în mână. Deşi Landwehr-ulu a fostu acela care a decisu resboiulu a câştigat învingerea. motiv de îngrijorare pentru familie.cimec.e. apoi cum dicu. Astădi. Decă avem drepturi şi libertăţi bucurosu facemu noi serviţiulu acela anualu de 5 septemâni. şi decă cu tote astea ar încerca a ne duce vreodată în resboiu ce lucru? Unde mergu toţi. servescu unu anu în care regimentu voiescu. bunu e Dzeu şi glonţiulu trece prin pălăria. aici câtu de puţinu. Apoi mai suntu destule mediul6ce de aşi feri piele de tăiişiu.ro . Referiri la chestiunea situaţiei militare a lui Aurel Mureşianu. Mandatarii poporului nu vor lăsa ca se fia periclitată puseţiunea inteliginţiei. Studinţii prusieni intră de voie liberă în oştire. Refuză să fie carne de tun în armata austriacă. căci n-are cu ce. ei bine află părerea mea despre acestă lege. căci după cum stau lucrurile ea cu greu va p6te intra în pracsă şi activitate. Despre o nouă legislaţie în ceea ce priveşte încorporarea studenţilor. c. şi mai cu semă în garnis6nele oraşieloru în care studieză şi după anulu acela sunt scăpaţi şi intră în reserva. decă studieză în Berlin se intre în Garnis6na din Berlin. Bârfe din viaţa teatrului vienez (scandaluri cu actriţe la modă).:u familia sa 7. Era o mare gugumania din partea Dv6stră decă me plăteaţi. că eşti îngrigiată pentru mine decându a eşitu legea cea nouă de recrutare. Mandatarii din Reichsrath s.milione prin legea acesta. Se nu ne închipuimu totu cei mai reu căci atunci nu amu pote păşi nici unu paşiu din casa de frica că forte lesne potemu se ne împiedecamu şi se ne frângemu gâtu lu pe trepte s. mai înnainte de ce va fi primită de către parlamentele (dietele) respective. poimâne sub cine mai suntemu şi ce lege vom ave . preferând să plătească scutirea de această obligaţie.prin urmare „Nu daţi neamţiului nici unu gologanu!''.l. totuşiu serviciulu nostru va trebui se fia uşi uratu tare în pace. I.. Aşiadar totodată sunt soldaţi şi studenţi. 69 http://tara-barsei. câtu se p6te de multu întrebuinţiendune ca garnis6ne şi reserve.

de ce se te faci Kanonenfutter 12 la neam ţiu? Da de ce sei dau io I OOO fl şi apoi totuse me ia preste unu anu. Costi ţi serută mânile. numai parale n-am . ci se fi în credinţia bună.i Focos (lb. Şi primadona dela teatru de curte foi... Care rolă ţia plăcutu mai bine. nici de petrecere. nici nu mai am timpu a urma tote evenimentele cu atenţie deorece ocupaţiunea mea mi absorbe cea mai mare parte a timpului. Greutatea argintăriei este de mijlocu. Me mângâiu însă c-am cetitu în Gazeta ca-n braşiovu este vreme frumosă. nici nu este frumosă ci are noroculu de-a place tenerului principe. Io sum ocupatu forte multu cu studiele. Sănătosu iarăşi sum. Tim pulu celu clasicu a încetatu. ]. Şintradeveru că moralitatea pre unele scene începe se fie totu mai rară. Numai pre câte unu bătrânu seu câte unu criticu de morală lu auzi dicându: [. ci patriei şi respboiu nu se va mai pote face fără voinţia nostră a tuturoru şi decă noi voimu se ne batemu pentru învingerea cauzei nostre comune seu pentru apărarea comună atunci bucurosu va lua fiecare Zundnadalulu 13 din cuiu şi va cerea decâteori pote puşica cu elu într-o minută. Ţiaşiu mai scrie noutăţi dar nu mai am locu. cu cari poţi se aduni publiculu. Valer Rus cu legea aceea deocamdată nui nimicu şi ce ştimu ce mai aducu timpurile prin urmare nu trebuie se-ţi faci gânduri rele despre viitoriu. nici celu mai micu gându reu se nulu ai pentru cele ce au se vină. germană). ia părutu bine ca ţiai adusu aminte de densulu. Vei şti cumcă pre aci teatralistele jă mare rolu. după principele Turn-Taris. Decă întrebi de vieaţia loru de mai înnainte afli că sa înnălţiatu din stadiulu celu mai josu la atâta gloria. ci fi încredinţiată că Ddieulu mameloru veghiază asupra fiiloru loru. Ele sunt dieiţiele pre care le adoră publicu lu pote mai multu decâtu se cuvine. Tote jurnalele capitalei anunţia deodată cu întemplările dela curte şi decă cutare actriţia este bolnava seu a plecatu undeva seu are cevaşi în gându seu a întempinatu cevaşi.. trebuie se cauţi decă este vreme frumosă în pungă. Cu toate astea teatralistele sunt şi remânu dieiţiele lumei moderne.ro . De vrei se mergi la unu teatru la unu concertu seu chiar la unu balu. La veră speru că-o se scapu şi-o se me aruncu cătră casă.. baleturi. 70 http://tara-barsei. germană).ro / www. " Carne <le tun (lb. Discursulu de seră sună cam aşia: Ai fostu în teatru? Am fostu. va dice cineva.. ]. nu-i mirare dar decă se facu mesalliance între aceste două satire a timpului modernu. Aci alăturu o hârtia dela „Argintariulu" pre care sunt însemnate preţiurile. Cându vremea este urîtă omenii şedu în casa şi bea apa rece.. Vorbindu de teatru voiu se-ţi scriu unele întemplări de zi. şi care acteriţă a jucatu mai bine? După acesta unneză laudele şi ridicările pânăn ceriu. Apoi decă are omulu capu şi norocu pote seşi afle înnaintarea şi loculu tocma şin oştire. Altădată. Una alta mai bătrână (la 40 ani) şi mai urâtă. De azi încolo nu vomu mai servi neam ţiului.cimec. Încă-odată dar. . Ei bine. care se rudeşte de aprope cu împărătesa. doi? Nui mai bine că scapu cu l OOO tl în buzunariu. seu că me ia totu cu o miia de fl în portofoliu? Eacă în scurtu părerea mea. Acesta din urmă este una din cele mai renumite actriţie în Viena.. care se află în armată. comediele sunt piesele... Decoraţiuni. ce ai voitu se afli dela densulu. În acestu punctu Curtea şi Comedia este egalu îndreptăţită. dar jucătore plăcută şi renumită se mărită după unu duce[ ..o grigia mai puţinu. cu deosebire de cându a începutu a se introduce comediele franceze şi pre scenele astea. despre cari este forte multu vorba pre aci. Se înţielege că deacă nu sunt parale nu pote fi vorba.. În di lele aceste se mărită una anume „fontelive" (Sontelive?) dela teatrulu din cartierulu nostru. lucruri esterne splendide ecă caracteristica timpului presentu. Am spusu lui Costi se cerce despre cele. că Ddieu nu lasă pre nimeni în tină decă elu are curagiu se sară pre uscatu pre nemţia: Gott . 1. Ea nu are nici unu renume mai mare. Walter care iar va fi evendu peste 30 ani ia pre unu Conte bogătanu.

4 file. Îndată după acesta am plecatu cu toţii printre vii în frumosa şi renumita gradina a lui Liechtenstein (principe) unde se afla şi unu Castelu Vechiu şi mare. Costi baietele Lenica şi Sofi.o preumblare romantică. !Şi continuă vacanţa la Brunn. De aci m-am dusu iar la drumulu de feru ca se me întorcu acasă. cu câtu sciu câte necazuri ai avutu şi câtu ai pătimitu şi cu măselele s. într-o barca mica m-am preamblatu. Te rogu nu întârdia a face totu.183. dos. l-am cinstitu cu apa rece şi dulceaţia de nuci. Şi peste pucinu me aflu în Park-ulu (grădina) celu minunatu alu castelului. unde face vizite în împrejurimi (la Larenburg).ponă am ajunsu la Mod ling. de cându lipsescu din Viena. de care mia adusu Perlea dela Brăila. 8. aflată şi ea în excursie. Arltiva Mureşenilor. La staţiunea Brunn mi-am luatu adio dela toţi şi precându Locomotivulu şiuera cătră Viena.ro / www. peo cale tăiată între nesce stânci de pietră. Descrie întâlnirea cu familia fratelui Iancu. Recomandări pentru repaus. Pe laculu acesta. doc. m-a întristatu multu şi cu atâtu mai multu. 592. cu tote astea m-am întâlnitu de două ori cu Iancu cu familie. atunci cându me voiu duce acasă le voiu aduce câte unu presentu frumosu. 1867 Scumpa mea mamă! Scirea. Brunn I 8/6 Aug. unde se afla o lăptăria renumită la care se se servesce lapte de vaci de Elveţia.a. eacă ce-ţi este neapărat de lipsă. ce cere sănătatea şi buna aflarea Dtale! Sunt 8 dile astădi. de care este şi castelulu celu vechii încungiuratu. 4. Iacobuţiu ce face elu? Înveţia bine? Aşteptu se mi scrie. recreare. În mediuloculu grădinei se află unu lacu mare prea frumosu. tocma era să plece trainulu. acum e şi elu mi se pare gimnasistu. ponă s-a înseratu bine. aduţi aminte te rogu de alu Dtale iubitoriu şi stimătoriu Aureliu. Însă ce surprindere plăcută m-aştepta! !! Acolo la gară (Bahnhot) me întâlnescu cu Iancu. că deacă ţi dorescu ceva dela Ddieu. Perlea. Credemă iubită Mamă. Polixena. de-a fi visitatu din partea Dloru Vienesi în palatulu meu de veră! Iancu cu familia. doi neguţiatori din Bucuresci şi Dnulu şi Madame Zachariades (neguţiatoriu în Viena). a doua reşiedinţia de veră a împeratului. Despre boala mamei. 71 http://tara-barsei. Joia trecută am avutu deosebita onore. Perlea.cimec. unde mi-am luatu adio de la toţi. ca seme preamblu. De aci neamu dusu. şi decă nu sunt cârnaţi se mai mâncamu şi cartaboşi!? Serutu pe soriore Lenica şi Tiţia. se indică pe el ca exemplu. c-ai trebuitu se suferi aşia cumplitu de-a mână încâtu vreocâteva nopţi nu ai avutu odihna. Mi iau şi io unu biletu Clasa III cu 19 cr. care duce la Larenburg. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Trebuie se fimu serioşi. Ajungânu la drumulu de feru. vieatia regulata. odihna. io me întorceam încetişioru la casuţia mea singuratecă. Domineca trecută cătră seră m-am dusu întrunu satu în apropiere de 2 pătrare de oră de unde locuiescu io.ro . se-nţielege totu pe josu. Cum se portă? Decă ţi face bucuria. satulu de lângă Brunn. Serutu mâna Mamă. atunci o sănătate tare şi durabilă ţi dorescu! Strapaţiele nu mai sunt pentru Dta. original. Lu serutu asemenea pre Traianuţu. Acolo am visitatu palatulu principelui de unde am înaintatu prin aleele cele mai frumose pana la Briihl posiţia cea mai frumosă în giurulu Vienei. Elisa. Într-unu rîsu şi petrecere am plecatu laolaltă întrunu Waggon cătră casă. Costi.

ca în urmare se te poţi convinge. I 82. Brunn. 4. Sum numai de vreo câteva ore aci şi am şi simţitu benefăcătoarea influinţia ce-o are natura simplă şi frumoasă asupra spiritului. impresii lirice. c-am înveţiatu a le apreţia valorea. chiar romantice. este elanulu acela alu cugetărei. Ddieu se mi audă rogatiunea şi se dea sănătate durabilă scumpei nostre Mame care cu atâta amorea nea crescutu! Spunei te rogu serutarea mea de mama şi dorinţia fierbinte ce-o am de a audi câtu mai curându despre deplina buna aflare a D-ei! Ce se atinge de scorbitura brasiovenească. Salutarea mea respectuoasă Tatii.ro .cimec. că şi Dta te afli bine şi eşti în deplină senătate. în care mă aflu. Alu Dtale cu iubire Aurel Arftiva Mureşenilor. că Mama a fostu bolnava. ce conţiena pentru mine. Elu se elibera şi întindiendu-şi aripele taie cu repediune undele nemărginite ale atmosferei! Nu te speria iubite Tată. Dorescu multu. resiedinţia de vară a Nunţiului papalu. I 0/8 1867 Iubite Tată! Ţi mulţiumescu din totă anima pentru bunătatea şi bunăvoinţia. care duce prin cărările sale în părţile cele mai romantice din giuru. cu care nu ai întârdiatu şi nu întârdiedi alu îmbrăţioşia! Alalta-eri am primitu preţiusa Dtale scrisore. ca mi-a aretatu apropiata realisarea dorinţiei mele de-a merge la ţiera. cu care me fericesci. Descrierea vacanţei la Brunn (localitate În preajma Vienei). Serutu pe frăţiori şi dorescu ca scrisorea aceasta se te afle sănătosă şi voiosă. şi ceea ce dorimu cu toţii este ca să aflămu câtu mai curându. Multu m-a întristatu. a căreia privire pătrundetoria nu este împiedecată de zidurile cetăţei. nu este fantasia ce facu. scieam de multu că brasiovenii nostrii sunt cam aplecaţi la fanfaronade şi Dta vei sci acesta şi mai bine. dar acum tocma ambii se marcheu şi înfrumuseţieză Comptoirulu spre a lucra şi înnainta înfruniţi cu nouă şi îndoite poteri! La acesta este a te seduce totă fanfaronada brasiovenescă! Arftiva Mureşenilor. care singuru este în stare a nutri activitatea cea grea a spiritului. şi a căreia linisce nu este turburată de vuetulu lumei neodihnite. 592. original. căci crede. că fiiulu Dtale a fostu câtu-şi de puţinu demnu de iubirea. 4. 4 file. dos. Toţi sunt deplin senătoşi io asemenea. Valer Rus Dloru sau întorsu la Viena cu carulu de feru io pe josu la palatu lu meu! Eacă două seri petrecute în cerculu familiariu! Mama Socră de vreo două septămâni se află în Paris. că nu mai este Viena.256. 9. Despre „fanfaronada braşioveneascâ ". Perlea nu numai că nu se desparte de Iancu!. dos.ro / www. doc. Serutu Mâna Mamă. ea prelenga aceea. m-a însufleţitu prin bunele consilie. 72 http://tara-barsei. 592. 4 file. Locuiescu tocma la marginea unei păduri. Ţi mulţiumescu cu deosebire şi pentru aceste iubite Tată. Astădi am sositu în noulu meu cuartiru aci în Brunn.Potecă ieri alaltăeri se să fi întorsu. Din fruntea scrisorei acesteia vei fi cunoscutu. original. doc. care precumpănesce pre aceea a aurului. Descrierea localităţii.

Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa

10.
Despre reîntoarcerea la Viena. Chestiuni familiale.

Brunn am Geb. 2 Oct. 1867

Scumpa mea Mamă!

Adi, seu mâne plecu de aici. Preste 8 dile am esamenu. Ce-o da Domnedieu! Te
rogu spunei Tati şi Moşiului, că să mă erte, că nu leam scrisu, fiindu retrasu aci nu am avutu nici o
noutate a registra. D. Christu a fostu în septămânile trecute la Viena. A şiediutu numai trei dile.
Coconiţiele Lenica, Sofia, Polixena au intratu în "pension" la Madame Demerghel. Iancu,
Elisa socra sunt toţi senătoşi. Jo asemenea.
Serutu Mâna Mamă, asemenea te rogu spune tati şi Moşiului respectuosele mele serutări de
mani!
AMureşianu
14

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.257, dos. 592, original, I jitii.

11.
Despre evoluţia lenicăi în studiul limbii franceze şi al pianului. Despre nepotul Marin.
Despre plecarea negustorului Per/ea de la Brăila.

11/368 15

Scumpa Mamă!

M-am bucuratu forte, cându am aflatu dela D. Remenyik că eşti senatosă şi că ţiai
revenitu multu - dorescu se te găsescu şi mai voinica la veră.
Noi, toţi ne atlamu bine de ceea ce te va aseură D. Rernenyik, care are bunătatea aţi înmânua
scrisorea acesta.
Lenica se portă bine, vorbesce binişioru francesa şi ja la piano piese mai însemnate, aşia
întruna din dominiciele trecute ne-ajocatu din opera „Robert le diable'·.
Nepotulu Marine voinicu, începe se lu intereseze lucrurile ce le vede, îi place mai cu sema
unu pămătufu de pene de tote colorile, cându i-lu arată.
Serutu Mâna Tatei, spunei te rogu că ia şiu fi scrisu despre cele ce se întâmplă, însă de-o
vreme nume mai ocupu cu politica mai delocu.
Dlu Perlea cu socia a plecatu dela Brăila, trebuie se sosescă în dilele aceste.
Serutându-ţi Mânile Dtale atâtu câtu şi Tati moşiului şi serutându pre frăţiori remanu
Alu Dtale plecatu fiu
Aurel

" Este prima oară când semnează cu iscălitura sa ulterioară.
" Notă făcută cu creionul. posibil ulterioară originalului.

73
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Valer Rus

Viena I 113 (I )868

P.S. 16 Pe Dn. Remenyik nu l-am întâlnitu casei dau scris6rea - ţio trămitu prin urmare pe
poştă.

Remai senăt6să iubită Mamă!
Aurel
Arhiva Mureşenilor, doc. 4.258, dos. 592, original, 2file.

12.
Solicită urgent acte pentru evitarea încorporării militare.

(3 1869) 17

Iacob Mureşianu
Krnnstadt

Schicken sogleich Einwilligung zu meinem einjăhrigen Freiwilligen-Dienst. Revers sich zu
Kostentragung verptlichtend. Nachweis der politischen Behorde, daf3 ich mich Stellungsptlicht nicht
entzogen, alle drei legalisirt. Aureliu. 18

Arhiva Mureşe11i/or, doc. 4.207, dos. 592, original, I filă.

13.
Telegramă adresată unchiului, Constantin Nicolau, în care prezintă vestea falimentului
fratelui Iancu; solicită bani pentru.facultate.

I Dezember 1870 Wien

Constantin Nikolaus Kr( onstadt)

Wir vermissen Janku seit zwei tagen, seiens aufs schlechteste gefasst, bereiten sie
eltern auf Hiobspost vor. Shicken sie mir 60 gulden in die universităt. Năheres brieflich.
Aurel 19

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.184, tlos. 592, original, I filă.

'" Scris cu o cerneală de altă culoare.
17
Data telegramei: probabil martie 1869.
" Trimiteţi imediat consim\ământul pentru serviciul meu de un an voluntar (în armată - 11.11.), un revers (scrisoare de
obligaţie- n.n.), prin care vă obligaţi la suportarea cheltuielilor, adeverin\ă de la autoritatea politică că nu m-am sustras de
, la obliga{ia de recrutare, toate trei legalizate (lb. germană).
" Constantm Nicolau Braşov
Noi nu ştim nimic despre Iancu de două zile, fiţi pregătiţi pentru cc e mai rău, pregătiţi părin!ii rentru ştiri a la Iov (personaj
biblic, testat de divinitate prin aducerea sa într-o situaţie-limită cauzată de nenumărate nenorociri întâmplate familiei sale -
n.n.). Trimiteţi-mi 60 de guldeni (florini - n.n.) pentru Universitate. Mai multe în scrisoare. Aurel

74
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Coresponden\a lui Aurel Mureşianu cu familia sa

14.
Repetă vestea falimentului.fratelui Iancu, solicită menajarea mamei.

3 (decembrie) 1870

Constantin Nikolaus Kronst(adt)

Heute schreibe lhnen und Vater. Iancu verzweifelten Schritt gethan. Abschiedsbriefe hinter
lassen. Borsenverluste ervirt. Bleibe bei tiefbetrtibten20 (sic) Familie. Seien herzhaft schonen Mutter. Aurei2 1

Arhiva Mureşenilor, doc. 4.185, tlos. 592, original, I filei.

15.
Despre dezastrul.financiar al.fratelui Iancu. Pierderea la Bursă a averii. lamentaţii privind
necazul familial extrem. Acuze la adresa evreilor „ lipitori··. Deplânge soarta tristă a lui Iancu şi a
familiei sale. Despre mesajul de adio al nefericitului.frate.

Jubitulu şi stimatulu meu Tată!

Până acum nu am sciutu ce ste nefericirea, astădi însă me înfiorezu de acestu
cuventu. Unu trăsnetu, care cade pre coperişiulu unei case şi arde totă avuţia unei familie este nimicu
pre lengă lovirea cea grea, care nea întempinatu deodată şi fără de veste.
Iubite Tată! Dumnedieu scie, dar noi n-amu meritatu o asemenea lovire crâncenă a sortei,
n-ai meritatu acesta Dta în bătrâneţiele Dtale pline de onore, n-au meritatu scumpa şi proba mea
meamă. Dvostră aţi iubitu pre Iancu atâtu de multu, l-aţi iubitu pote prea multu. Dar cine pre faţia
pămentului pote controla iubirea unei mame cătră fiiulu seu? Şi cine va pute crede, că crescerea şi
înveţiaturile, care i le ai datu Dta iubitului şi nenorocitului meu frate, nu au fost cele mai bune? Decă
ar ave cineva bănuiala despre acesta, apoi vina şi cetescă scrisorile cele din urmă ale lui, şi se va
convinge despre aceea.
Multu sunt sfăşietore de anima remuşicările sale de cugetu, că nu a ascultatu de consiliele Dtale,
amare sunt esperiinţiele ce lea făcutu, multu a suferitu omulu acesta şi mari dureri ia rosu anima, până ce
s-a pututu decide a părăsi nevasta şi copii sei scumpi, ane părăsi pre pre toţi, pre cari atâtu de multu ia iubitu!!
Crudă mai este vieaţia omenescă şi barbare mai sunt legile destinului ei!
Trebuia ca Iancu se sufere atâtu de multu spre a recunosce greşielele sale, şi trebuia ca acesta
recunoscinţia sei vină aşia de târdiu, cându nu mai era scăpare pentru elu? Seu decă era scăpare, despre
ceea ce până acum sum convinsu, de ce nu s-a pututu, măcar unu momentu, se lu părăsescă cerbicia
aceea nenorocită, de a nu se confia nimenui, de a nu cere consiliele nimenui în afacerile sale, mândria
acea orbă şi păcătosă de a face tote numai după capu lu seu şi prin sine? Pote nu am dreptu şi păcătuiescu
cându lu învinovăţiescu pre multu - însă Iancu însuşi recunosce acesta în scrisorile sale de remasu bunu.

211
Coreei betrtibter.
21
Constantin Nicolau Braşov
AsUlzi vă scriu Dvs şi tatălui. Iancu a făcut un pas disperat. a lăsat scrisori de adio. Pierderile la bursă l-au determinat la
aceasta, încă nu a fost găsit. Rămân la familia adânc întristată. Fiti cordiali(°) menajaţi mama. Aurel

75
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

decă nulu ducea lăcomia de a se îmbogăţi preste nopte în nenorocita acea de bursa. a căreia animă sinceră. pierde pre omulu celu mai bunu şi onestu. carele dela începutu a fost unu mişielu lu susţiene sortea pânăi ese peri albi. Încă animami nu este îmbrăcată cu fieru şi de şi ar fi fost săgeta acesta ar fi străbătutu şi ferulu acela. potecă iubirea acesta nea făcutu orbi de greşielele nostre. cum mărturisesce însuşi ia pututu fi numai o scăpare. şi câte nu aşi mai ave se ţi spunu dar trebuie se sferşiescu. nu la ertamu nicidecum. ) seu propriu! Ce planuri frumose nu ave Iancu pentru familia sa. preste pragulu bursei de unde a cădiutu apoi în ghiarele lipitoriloru jidovesci. În adeveru suferinţiele sale înnainte de despărţire singure numai a pututu se lu cureţie de tote păcatele sale! Iubite Tată! Simţiemintulu este nenorocirea omeniloru. dar pre totu ce e sântu. căci cea de zaharu se frânge şi se topesce la focu lu patimiloru lumesci. pânăcându pre acela. fidelă şi nevinovată s-a frântu într-unu modu atâtu de înfricoşiatu! Fiţi tari pentru Ddieu! Iubiţi părinţi şi înghiţiţi şi pocalu lu acesta de amaru alu vieţiei nostre deşierte. şi amorea nespusa pre de alta. Ma mângâiatu forte depeşia Dtale. cari eram lengă elu. Martoru mi este ceriulu. cilu silemu cu orice preţiu se întorcă spre calea carelu ducea în prăpastia! Tată dragă! Iancu me rogă cu limbă de morte se iubescu şi se fiu întru ajutoriu familiei sale părăsite şi nefericite. decă sar fi pututu.. Câtu de multu iube elu pre omeni şi câtu de multu a fost înşielatu din partea loru. aşia dicându activitatea mârşiavă a unei vieţi păcătose. la mai adusu şi la desperare. era prea nobilu decâtu ca se tragă şi pre alţii în nenorocirea sa. că Iancu pute să fia celu mai fericitu omu. şi ca să încoroneze. multu nea iubitu pre noi toţi.ro . elu singuru sei fericescă pre toţi. căci puţini fraţi sa iubitu aşia de multu ca noi.cimec. Valer Rus Trista sa sorte a voitu se lu ducă. Singura mea mângâiere va fi se trăiescu şi se lucrezu pentru aceşti scumpi şi nevinovaţi copilaşi şi pentru mărgăritarulu acela de femeie. cari dupăce l-a suptu până la medua. Multu şia mai iubitu de altă parte socia. ca prin acesta se-şi prepare se accelereze( . îi mai face la finitu încă şi unu conductu pomposu şi strălucitu! Ce folositoriu ar fi pututu se fia iubitulu nostru Iancu pentru societate. căci vediui dintrensa că nu desperezi! Rogu ceriulu ca se 76 http://tara-barsei. Pre câţi nu a scosu elu din necazu. Mi se rupe anima cându me gândescu. cum ar fi vrutu. pre câţi nu ia ajutatu la momentu! Dar sortea barbara vru selu pierdu! Pre sermanulu omu lu cuprinse desperarea cându vediu într-o di. dar Iancu nu a fost omu stricatu ci anima cea mai buna şi nobila pre faţia pamentului.. decă numai câtu de puţina sciinţia seu bănuie la aşi fi avutu câtu de reu îi merge cu negoţiulu. pentru iubiţii şi amicii sei. Adeveratu că a avutu şi elu unele greşieli unele patimi dar care omu nu le are? Decă Iancu era unu mişielu şi unu ticălosu pute să o ducă încă multu şinui se întempla cei s-a întemplatu! Câtu de nedreaptă este impărţiela sortei în lumea acesta! Unu singuru pasu greşitu pote fără voia sa. şi numai acesta amore la susteniutu într-atâtu. O lume falsă! Elu scăpă în primavera acesta pre unulu cu 6 copii de peire şi falimentu.ro / www. în câtu nu a nebunitu de desperare dar nenoroculu pre deo parte. Acum înţielegu crescerea monachală şi ascetică! Scumpe Tată! Am forte mare speranţia că providenţia se va fi făcutu mila de sărmanulu Iancu şi lu va fi scăpatu de unu sfârşitu atâta de crâncenu! Fia acesta speranţia tutoru şi a Dvostră cu deosebire iubiţi părinţi! Numai potu scrie de durere. că a perdutu totuşi nui mai remase nimicu. Numai o anima de petră pre care nu-o mai pote turti nimic este în stare a se lupta cu lumea. ia frântu anima cu desăvîrşire şi aşia în adeveru mortea pentru densulu.

186. ich filrchte filr ihre Schmerzen lindern! Gruf3en Sie herzlichst den theuersten Grof3vater. dos. der die Rechte der Familie vertritt. 16. 4. deoarece este deja prea târziu. ich weif3 nicht mehr. Scrisoarea pe care a scris-o Iancu părinţilor săi nu o pqt anexa azi. Gesund sind an einen tilchtigen Advokaten gewendet. Da der ungluckliche lanku nicht einmal eine Fliege mit ins Vertrauen gezogen hat.270. Începerea unei anchete penale. Scrisoare către unchiul Constantin Nicolau. Den armen Janku hat man noch bis heute Abend nicht aufgefunden.) toată familia total nevinovată în toate privinţele. mă tem pentru sănătatea ei. 592.iberhaupt unschuldig in jeder Beziehung dastehen. weil es schon zu spăt zu rekomandiren ist. Morgen werde ich ihm auch schreiben. Eine strafgerichtliche Unter suchung ist eingeleitet worden. despre dezastrul. weder lebend noch todt. dos. nici viu nici mort.fratele mamei. lnsă mâine dimineaţă v-o trimit. original. Altfel nu este nici o schimbare în doliul general al familiei nefericite. Ddieu seve mângâie şi seve liniştească animele şi cugetele. Să dea Dumnezeu. Dumnezeu să-i aline durerilel Transmiteţi salutările cele mai cordiale celui mai scump bunic. sie ist mir als solche sehr peinlich.familia.ro / www. original. Den brief. Mulţumită lui Dumnezeu toţi sunt sănătoşi. 592. şi dacă încă mai stă! Al dumneavoastră recunoscător Aurel 77 http://tara-barsei. aber ich flirchte sie nicht und ich sind die ganze Familie i. Acesta Ve doresce din sufletu alu Dv6stră plecatu şi mâhnitu Aurel Viena 6/12 (1)870 Arhiva Mureşenilor. dar nu mă tem de ea şi (consider. doc. kann ich heute noch nicht beilegen. und ich mochte doch sicher sein. căreia îi dă astfel asigurări. ce a avut-o pentru Iancu.n. care îmi este ca atare foarte penibilă. Morgen frilh aber sende ich ihn lhnen. und ober ilberhaupt noch steht! Ihr dankbarer Aurel 22 Arhiva Mureşenilor. căci (azi) nu mai ştiu unde îmi stă capul. Fiţi sănătoşi şi tari iubiţi părinţi. Wien 6/12 1870 Lieber Onkel! Ich lege Ihnen hier einen Brief an meinem Iieben Vater bei. şi vreau să fiu totuşi sigur că ea nu se pierde. se nu perdă speranţia. pre care o serutu de mii de ori şi o rogu în numele am6rei.cimec. I fil<'i. 4. pentru a o preda ca recomandată. doc. tocmai aceasta a fost paguba lui. să-i fie salvată măcar viaţal Consolat i-o pe scumpa mea mamă. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa consoleze şi pre multu iubita şi scumpa mea mamă. wo mein Kopf steht. Pe sărmanul Iancu nu l-am găsit încă până în această seară. 6 decembrie 1870 Dragă Unchiulel Vă anexez aici o scrisoare către tatăl meu drag. A fost iniţiată o cercetare penală.n. " Viena. Mâine îi voi scrie şi lui. das war ja sein Verderben ! Gebe nur Gott. ci se erectă în providenţia. Deoarece nefcricitul lancu nu s-a împărtăşit nici măcar unei muşte.financiar al lui Iancu.ro . Eu m-am adresat unui avocat destoinic. daf3 ihm wenigstens doch noch das Leben gerettet worden wăre! Trosten Sie meine theure Miltter. den lanku seinen Eltern geschrieben. care nu va viza însă. Sonst keine Verănderung in der allgemeinen Trauer der unglucklichen Familie. se treceţi şi preste acestă cercare durer6să a s6rtei vitrege. 4 file. daf3 er nicht verloren geht. care reprezintă drepturile familiei.

dos. acum nu potu încă se me gândescu şi la acele.ro / www. ln adversis virtus spes salvatrix mundi! 23 Alu Dtale Aurel Arhiva Mureşenilor. dar şi la străini. 2. despre cheltuielile mele lunare. Valer Rus 17.cimec. recomandări de leacuri băbeşti pentru scurtarea suferinţei (legarea cerii galbene la gât!). 78 http://tara-barsei. Expediază scrisoarea de adio a fratelui Iancu. fără se potu bănui ceva din acestă convorbire. Din scris6rea acesta te vei convinge iubite Tată. io credu că multă vreme încă nu.file. În di lele din um1ă l-am întrebatu şi rogatu se-mi spuie cei este. şi l-au sedusu fără de voia şi intenţiunea s-a la unii paşi rei şi la pasulu celu desperatu din urma! În timpulu din urma îi plăcea multu a vorbi şi aşi aduce aminte de Dta pre care lu stima şi adora atâtu de multu. şi nu spunea nimenui nimic. l-au răpitu cu sine. căci gândeşte-ţi aceştia din urmă au fost p6te mai multu surprinşi ca noi de catastrofa din urmă! Iubite Tată! Te rogu judecă decă se p6te ca şi Mama îndată se citescă epistola lui Iancu. pre cari atâtu de multu ia adoratu . căci multe a avutu se sufere dar tote sunt nimic pre lengă acestă nenorocire pentru anima plăpândă a unei mame iubit6re! Familia este sănăt6să. Despre boala de gălbinare a sorei Elena. te rogu decă vreai a te informa mai apr6pe despre starea lucruriloru. cu cari ave afaceri. der elu nu mi-a respunsu nimicu. trimeţindu-ţi scris6rea sa de despărţire. că noroculu nu lu va părăsi de totuşi elu va deveni deodată avutu. latină). Despre situaţia lui Iancu în zilele premergătoare dezastrului. 4. cătră Dta şi iubita mamă. şi aşa nu pute-i se sci niciodată sicuru. 1870 Scumpulu meu Tată! Vin se împlinescu ultima voinţia a iubitului nostru Iancu. te rogu dar prea multu cruţi-o. cei lipsesce.ro . Cându era tristu despre ceva tăcea molcomu. " În calităţile contrare constă salvarea lumii! (lb. Iancu. în care se afla. Speranţe de viitor în ceea ce priveşte familia fi1garului. Recomandă menajarea mamei de şocul veştilor triste. că Iancu nu a fost omu stricatu. vorbeam cu elu bucurosu de trecutu. 592. Mai târdiu voiu respunde şi la întrebare ce-mi faci în telegrama. 18. este bolnavu seu îi merge reu cumva. Viena 7 Dec. ci că nenorocirea împregiurăriloru.aşia cum a lăsato îndereptu.187. şi io fiindcă aşia de multu nu team vediutu. credulitatea sa şi idea ficsă. cetesce scrisorile care i le-am scrisu lui Nenea Costi. De altă parte scia aşi câştiga nu numai la noi o încredere poţi se dicu 6rbă. Acesta nu a făcut-o întâiaşi dată şi de aceea nu m-a surprinsu tăcerea sa. doc. Scrisoare de liniştire a mamei îndurerate de dezastrul financiar al.fiului cel mare. original.

mamă dragă la aceste surcele din trupina fiiului Dtale nenorocitu. pre cari ia iubitu nespusu. dar nu este una. se fi câtu de tristă. ci aibi credinţia şi speranţia în Dumnedieu! Astădi vine vijelia urîtă şi rupe stejarulu înnaltu şi frumosu. iubită mamă. şi mi-a disu se ţi scriu Dtale mamă. alu căreia iubitoriu şi ascultătoriu fiiu în veci va fi Aurel Arhiva Mureşenilor. c. mâne apare ear sorele binefăcătoriu şi face se crească altulu la locu. nu este mirare. întregi şi fără nici o pierdere mai însemnată. 3 file. cari se lucreze pentru hrănirea şi crescerea loru! Mii şi sute sunt casurile ca acesta. încâtu. Crede dar în dreptatea şi bunătatea provedinţiei! ! ! M-am întristatu forte audindu că iubita mea sorioră Elena. ca se ţi lu recomandu. asta me face se erectu şimu înnalţia speranţia. cu atâtu mai multu. trebuie cum diseiu şi noptea se respire în mirosu de ceră. Scumpa Mamă! Ai doi nepoţiei atâtu de frumoşi şi drăgălaşi. Făi leaculu acesta Linichii. doc. ea iubesce pentru tote timpurile. că nu ia lăsatu singuri în lume lipsiţi de ori-ce spriginu. original. Trajanu. sei legi Linichii. Multe sunt corăbiile cari plutescu spre marea vieţiei. 1870 Scumpa mea mamă! Nefericita întemplare în familia nostră. decă i-ai vede.259. decâtu a fost aceea a multu jelitului loru tată. Scumpă Mamă! Până astă seră n-am auditu încă nimic de Iancu. ca se respire mirosulu acela peste nopte .ceea ce ar fi forte binefăcătoriu pentru boia de gălbinare. cari se întemplă atâtu în coliba seracului.cimec.n. Costi şi io toţi suntemu haru Domnului celu pucinu sanatoşi şi avemu speranţia în viitoriu. că elu trăiesce. care va lumina vieaţia copiiloru acestora n~vinovaţi şi le va face o mai fericită. Iancu a fost auditu leaculu acesta dela unu medicu. ai trebui se te înveselesci. serutu mâna scumpului meu tată şi Dtale iubita mama. Copii sunt viitoriulu. care a curatu pre unu lu în patru dile de gălbinare. însă. atâtu în familiele cetăţienesci câtuşi în cele mai înnalte aristocratice. Tata moşiu mi scrisese despre acesta. Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa Viena 9 Dec. 592. Tiţia de mii de ori. 4. că gândindu-se la socia şi copii sei. Elisa. şi forte puţine sunt acele cari au ajunsu la ţiermu. cându dorme. avisaţi la mila străiniloru. decă până acum nu l-ai încercatu. Nu crede dar. 79 http://tara-barsei. că numai noi singuri suntemu aceia. căci după vijelie trebuie se vină şi sorele. decă te-a întristatu adencu cu deosebire şi pre Dta. care se nu fi avutu a se lupta cu valurile furiose ale ei. te rogu mamă. Copii. o bucată mai mare de ceră galbină de gâtu. ci că mai sunt încă braţie destule. Dna Christu. dos. Nu ajunge se bea numai din paharu de ceră. Nu dispera. căci bunu e Ddieu! Serutu pre Lenica Iacob. sufere de gălbinare. nici unu momentu iubită mamă. Toţi ţi serută mâna scumpă Mamă.ro . Se mulţiumimu ceriului. s-a îmbărbătatu spre o nouă vieaţia. câtuşi în palatiulu bogatului. cu câtu mi 1-a spusu Iancu singuru. Anima unei mame nu iubesce de adi până mâne. şi şi lui ia părutu forte reu. cându te uiţi la ei trebuie se sperezi! Spereză dar.ro / www. pre cari ia cercatu sortea vitregă într-unu modu atâtu de crudelu. şi te rogă se te mângâi şi seţi liniştesci anima. l-am spusu şi Iancului.

Acolo vorbesce elu despre cum unu filosofu care combătea pre alţii. Dela Dta speru. pierdută şi ea la sechestru. ar fi fostu prefăcătoria seu receala. Acestu filosofu însă şi publicase însăşi numele cu ocasiunea aceea. cari mi le dai mie. Împregiurarea acesta me nelinişteşte şi Ve rogu. Nici una. Viena 28 Decembre 1870. Iubitulu şi doritulu meu Tată! Banii avisaţi şi scrisorile Dtale Ie am primitu. mai cu semă pre mama o conjuru. prea se impresiona de tote şi asta însuşire nu l-a ertatu. Asta credu. nici alta nu ar fi fost la loculu seu de astădată. pre Dta ca părinte . cifrate la 60 de. Elisa. Me ertă iubite Tată dar aci trebuie se Ţi evocu în memoria unu pasagiu din o cuventare a lui Cicerone mi se pare "pro Parcello".amendai am avutu dreptulu şi datoria a ne esprima unulu altuia simţiemintele aşia precum le nutreamu în peptu-nu altfeliu. Dta ai fost în dreptu a crede. Eram şi sum îngrigiatu iubite Tată pentru Dta şi scumpa mea Mamă. Despre cheltuielile proprii lunare. că nu am făcuto în scrisorile mele. ci la Iancu. se nu se lase se-o copleşiască durerea. care urmează să revină în ţară. Din scrisorile Dtale vedu. Precizează sumele necesare absolvirii doctoratului la Viena. ca se nu se de tristeţiei. în care me provoci se me abatu dela sentimentalitate. Despre şocul suferit de tată la aflarea veştilor grave. Valer Rus 19. Cuvinte de liniştire preluate din clasici latini. că ad: scirea repentira despre ruinulu Iancului Tea întristatu prea multu. Se apără de acuzele de „ sentimentalism" în ceea ce îl priveşte pe fratele Iancu. acuze adresate de tată. Continuă cu detalii financiare: s-au pierdut 50. că voiescu seme încercu a Te combate . Pre mine me dore ca frate. că după prima impresiune Ţi vei fi recâştigatu tăria şi pacea filosofica a animei. că durerea Dvostră a ajunsu gradulu supremu. numai se nu treci marginea. cu care şi câştigase atâta încredere 80 http://tara-barsei. fiindcă nu-mi potu închipui. Numai la cuventulu „sentimentalitate" am voitu se me oprescu. Situaţia familiei lui Iancu. că de ce me temeam nu sa pututu evita. pre lengă „savoir faire"-ulu seu. şi Ţi mulţiumescu din anima pentru tote. Chestiunea zestrei soţiei lui Iancu. decâtu se scrii cum simţiesci. nepregătit pentru lumea agresivă a afacerilor bursiere. ca urmare a neînregistrării ei separate la căsătorie. că Dta se nu urmezi înţielesului aceloru consilia. fiindcă Iancu posede acestă însuşire în mare gradu. nu mai puţinu însă m-am convinsu io din scrisorile Dtale şi ale mamei. pentru că şi punu numele pre fiece opu alu loru. devini sentimentalu descriindumi durerea ce-o simţi ca părinte. În asemenea casu dar nu-ţi remâne alta.şi se vreau n-aşi pute. Pentru că am scrisu prima scrisore aşia cum am simţitu în momentulu acela. ca se nu devii ridiculosu. A scrie în altu modu. Cându ţiam scrisu că „simţiemintulu rectius sentimentalitatea face pre omu nefericitu" m-am gândit nu la mine.florini. OOO de. Aşia şi Dta totu în scrisorea aceea. Explică toate cheltuielile lunare şi anuale.ro . nu mi se pote imputa credu prea mare sentimentalitate.ro / www. Transmite salutări din partea domnului Schuselka (redactorul publicaţiei „ Die Reform ').cimec. Cuvinte de apărare pentru Iancu. căci ce mi scrie Dta e sântu şi probatu prin ani de esperiinţia. Elu era prea sentimentalu. cari la bătrâneţie a Ţi trebuitu se faceţi o esperiinţia atâtu de dorerosă. Recunoscu iubite tată totu cuventulu ce mi l-ai scrisu ca directivă pentru viitoriu şi nu crede cumva. că întemplarea acea fatala m-a aficiatu şi pre mine multu. Menţionează sprijinul primit anterior de la Iancu.florini. ca pre lengă cunoscinţiele sale practice.

de a le pute câştiga pentru familia. )"se consideră mobilele care le-a cumperatu Iancu deşi cu banii zestrei. La densu lu se adeveresce în modu eclatantu acelu: „ Video meiiora. cum scrie însuşi. de6rece precum auzii o „activa" mai că nu se află(: se fia numai câteva datorii restante. cum scrie elu. Dovada în contra e grea. şi ionu dorescu mai multu decâtu ca se o potu esercia numai întratâta. Cu tote că prin urmare intenţiunea sa a fost a le cumpera ca proprietate a nevestesii şi Elisa a fost în buna credinţia a proprietăţii sale . că sum şi mai puţinu sentimentalu decâtu Dta .lui Iancu. decă mi este ertatu a me judeca aci.000 fl.Virtus". ca să p6tă după aceea să se lupte cu inimiecii esterni. 81 http://tara-barsei. cu lumea. Spre scopu lu acesta am tăcutu o i< Registrul comerţului (lb.ro . care ai documentato Dta în creaţia-Ţi. cari totu represintă o sumă de 1OOO fl.ro / www. Iancu sermanulu nu a avutu tăria de-a o ţiene în freu. Precum vei fi aflatu s-a deschisu concursu alu firmei din partea judecătoriei de comerciu la cererea unui creditoru. pânăcându Dta o posedi în mare gradu. mama o posede în mare gradu. Apoi cum am înţielesu zestrea Elisii nu s-a înregistratu în aşi a numitu lu "Handelregister" 2 ~. neputendu-se lupta cu lumea. Şi Dta ai însuşirea sentimentalităţii. se-şi p6tă conserva întotdeauna şi judecata rece. care faţia cu joculu dela bursa se pare alu fi părăsitu de totu. Aşia fiindu prea slabu a resista isbiriloru din afară. ceea ce Iancu de altă parte recunoscea şi stima la Dta. Se p6te însă ca totuşi se i le câştigamu măcar pre aceste. şi s-a esprimatu mai de multeori - totu ca proprietate a sa. care nu se pute amâna.. Austr.. bărbăţia. fiecare sieşi este celu mai mare inimicu. Nu avemu nici unu documentu pre numele Elisii şi presumţiunea e pentru proprietatea bărbatului. fiindcă nu înţielegu nimic de ale negoţiului. ci numai în rondu cu celelalte obligaţiuni. Civ. neavendu perseverenţia de feru şi paţientia destulă in adversis. (:Vedi §ulu 1217 a Codicelui Civile Austriacu cu Nota în privinţia pacteloru de căsătoria ale comercianţiloru:) Câtu despre mobilele locuinţiei private este earăşi puţină speranţia. din care causa obligaţiunea totală nu p6te veni primo loco. Dta ai fost în stare se-o predomini cu mintea. că până la primaveră vom ave pace deşi o pace cam tristă. Acesta ia lipsitu multu. Câtu despre mine. Mintea e arma în contra inimiciloru şi Dta o numesci cu Horaţiu . ai luptatu şi te lupţi în continuare cu densa. mintea pre acesta trebuie se lu învingă mai ântâiu. Dup㧠1227 a Cod.. Virtutea acesta. voiu face paşii cuviinţioşi în privinţia acesta cu advocatulu nostru. fiindcă nici în f6ia de zestre nu s-a stipulatu deosebitu şi mobilarea locuinţiei. În care se dice: „( . cari nu trecu peste 3-4000 tl:) şi „passiva" trece preste 50. ca se potu eşi învingătoriu din lupta cu mine însumi. deteriora sequor ". Corespondenţa lui Aurel Murcşianu cu familia sa la toţi. bărbăţia care o profesezi Dta este partia cea mai slabă a timpului modernu. Se înţielege că în cestiunea firmei şi se voiescu nume potu amesteca.neesistându nici unu documentu despre acesta. Speranţia însă de a căpăta ceva se reduce mai la nula. care va să dică tăria bărbătescă. germană). l-a răpitu sentimentulu şi a jucatu „ I 'a banque ".cimec. dreptulu celei din urma e forte greu de demonstratu. Terminulu licuidaţiunei e I O Martie 1871.dorescu numai din sufletu ca se potu ave tăria şi paţiinţia aceea. încâtu ai eserciato şio esercezi Dta! 30 Decembrie N-am pututu se finescu scris6rea în diua în care am începuto fiindu întreruptu prin afaceri în causa familiară. Acum speru. Ce se atinge însă de dreptulu celu are Elisa de aşi pretinde averea totală. apoi credu.

) 155 fl 92 kr Disputaţiunea 47 fl 25 kr şi promoţiunea 165 fl 73 kr.... care proiectu reguleză ordinea studieloru la Universitate şi reduce tacsele rigoroseloru mai la giumetate. Aşiu pute se mănâncu la prânzu cu 40 kr la cina cu 30 kr şi se am unu cuartiru micu întunecosu seu umedu unde se plătescu numai I0-12 fl pe lună.. că nu-şi va fi periclitatu vieaţia..Decă voi fi sănătosu apoi speru. Densa face totu ce numai se pote cere dela o mamă..3 fl 50 kr. = 16 fl „ " spălatu 3 fl . căci gândindume la viitoriulu vostru.. 25 Plângere pentru a scoate o parte din procesul principal spre a se forma un dosar separat (lb. de trăiesce seu ba şi unde se află. Din norocire Elisa nu a subscrisu nici-o hârtioră. cafea cu 2 cornuri a 16 kr = 5 fl Pentru cuartiru şi servi ţiu . căci la dincontră ear fi luatu totu ce ave în casa. Cum dicu sănătatea şi patienţia numai se nume părăsescă. Rigorosele tote o seme coste (scilicet tacsele rigoros.şi adică: Pentru prândiu a 50 kr şi cina ear 50 kr = 30 fl Pentru dejunu. 50 = 9 fl s = 60 fl După cum vedi pentru ţigări. de mâna sa! Între resolvire şi faptă este încă o vecie. Scăpare numai este asta o sciu şi totuşi nu sum pregătitu de morte. atunci ar fi altceva. tutunu ect nu mi-a remasu nimicu. m-aşi mulţiumi cu 45 seu pote şi cu 40 de florini pe lună ca se trăiescu şi io p-aci încolo. prânzulu aveam la elu gratis şi-mi mai făcea şi alte avansuri de cari acum se-nţielege voiu trebui se me lipsescu. aceste le voi cumpera din ceea ce voi pote economisi încă din suma întreagă.afară de lunariu .. Decă nu aşiu fi silitu se studiezu I0-12 ore pe di cu rigurositate. tu me cunosci şi scii se judeci starea.. elu suna: „Dragă Lizo! Durerea me face sarcasticu şi selbaticu. I) trebuie se-Ţi respundu. Valer Rus „Exziedirungsklage" 25 în contra secuestreloru puse şi a inventurei de massa.ro . În idea acesta me întăresce acum şi împregiurarea acesta chiar... pre care am înveţiatu a o stima forte multu în timpulu acesta greu. 82 http://tara-barsei. Dintre Cuscrii se află aci numai mama Elisii Md. A trecutu şi luna acesta tristă şi plină de neplăceri dor va da Ddieu şi di le mai bune! 31 Decembre Vin acum a Ţi respunde în deosebi la întrebările care mi le făcuşi în scrisorea Dtale: La întreb. dar te asiguru că atunci în unu jumetate de anu m-aşiu duce pe copcă. Asta stă scrisu negru pe albu. lemne 4/4. Unu proiectu de lege se va supune senatului imperialu la redeschiderea sa.. Ad 2).ro / www. hainele. adică cu totulu are seme coste depunerea doctoratului 368 fl 90 kr. corect: Exzidirungsklage ). că cu finitulu anu lu 1871 voiu fi gata cu rigorosele. însă NB: pre timpu lu. Christu. că până acum nu s-a găsitu nici unna de elu. Iancu mi adause 10 fl dela sine la lunariulu meu şi aşia priimiam în timpulu din urma 45 fl pe lună. numai sciu ce facu". a. E forte probabilu.. că până astădi seră nu am aflatu nimic mai multu despre Iancu..... căci atunci celelalte trebuie se mergă etsi fractus illabatur orbis.. Lucrurile celelalte ale Elisii şi ale copiiloru precum este. Apoi unu pasagiu din scrisorea sa către Elisa me lasă să speru la acesta şi mai multu. Ad 3) Spesele mele pre lună „sine quibus non" facu până la unu cruceriu socotitu 60 fl V. pre câtu voi trebui se mai studiezu ne întreruptu de demaneaţia până sera . în care me aflu.. rufăria ect ect au remasu intacte şi numai lemnulu ad: mobilele în sensu strictu şi hainele Iancului s-a inventarisatu.cimec. germană.

ear vorbeam bucurosu. celu multu 3 6re „ostenite" pentru studiu. Acum voiescu se Ţi mai citezu încă unu pasagiu din scris6rea Elisii. elu decă este vorba se manifestă liberu sub orice împregiurări. care se scie stima nobleţia animei Dtale şi pătrunde în spiritulu activităţii Dtale ca românu. o pălăria. Scumpulu meu Tată multu şi-au bătutu capulu seme înveţie pericu16sa acestă patimă numind-o fortetia. Dta spune-mi acum decă poţi se me mai ajuţi cu ce ceru şi până cându? Dacă nu este încătrău apoi io şi acum îndată sum în stare a-mi câştiga atâta câtu seme potu singuru susţiene numai atunci a-şi trebui se lucrezu I Oore pe di pentru susţienerea mea şi mi-ar remânea numai 2. asignaţi iam primitu şi m-am ajunsu cu ei până în 27 ale !unei acesteia (Decembre). voi fi încă scăpatu de tacsa disertaţiunei şi a promoţiunei p6te. cari mi iam procuratu io în lunile octobre şi noembre. apoi odată pentru totdeauna te rogu. Nu numai că nu-mi cade greu de vorbele Dtale iubite Tată. am trebuitu se spesezu cevaşi mai multu . şi sub împregiurări regulate iaşi fi plătitu până astădi. că nu a urmatu consilieloru Dtale. Cu alergăturile. decă şi câte parale mi trebuiesce neapăratu. fără se bănuiescu din aceste convorbiri cevaşi în privinţia stării triste a lui Iancu. că Ve resplătesce atâtu de reu amărea cu care l-aţi crescutu! 83 http://tara-barsei. Ad 6) Cu cea mai mare plăcere Ţi voiu împărtăşi tote ce me atingu pre mine. îngrigirei şi amiciţiei Dtale! Fii siguru şi încredinţiatu. voiu trebui se facu aşia. Cei 60 fl. tată de familia şi omu. cu care mai fericitu încă pânăcându eram sub îngrigirea directă a Dtale în casa părintească. atunci aceea sum io! La timpulu seu Ţi voiu comunica tote scrierile şi cuvintele lui Iancu. cetăţianu.acum trebuie se cautu cu cea mai mare energia în viitoriu. dar Ţi mulţiumescu din sufletu pentru ele. decă pretinde acesta acela mine. Spiritulu nu este legatu de formalităţi. Aci ţi-am datu după cerinţia o schiţia despre trebuinţiele mele până la depunerea doctoratului. dupcum pretinzi dela mine. Ce se atinge de cerinţia Dtale ca se Ţi scriu de timpuriu.cimec. decă voiu fi silitu de împregiurări voi face-o şi io. Ad 5). Pre luna lui Ianuariu teaşiu ruga semi trămiţi cevaşi mai multu . Ad 7) „facta infecta fieri non possunt" înţielegu prea bine şi de aceea nu voiu se mai perdu cuvinte despre trecutu . Decă nu va merge altfeliu. Atâtu despre cei 60 fl primiţi câtu şi despre paralele cari le voiu mai primi dela Dta Ţi voiu da socoteală detaiată esactă. Pre decembre nu primisemu dela Iancu nimicu. şi pre mama .şi totu în do re rea aceea.ro . Nu mi-e frică came va întrece niminea. Elu suna aşia: „Uşioru de minte şi bunu la anima cu diece mâni dam şi cu una luam. Mulţi alţii au făcutu aşia.ro / www. că decă este vreo fiinţia. fiindcă mi sunt cea mai mare dovadă a amarei. care o ceru .aşia încâtu se o primescu la finea fiecărei luni ca se nu-mi facă turburări în mersulu studieloru.nu putemu se ceru fiecare cruceru dela Elisa. Elu în tote scrisorile sale te aminteşte pre Dta. Nu voiu se mai promitu nimic. De acelu fac possis acum sum mai multu pătrunsu ca ori şi cându. din care vei vede câtu de multu tea iubitu şi stimatu elu şi câtu de mare a fost părerea sa de reu.decă nu Ţi vine prea greu . Corespondenţa lui Aurel Mureşianu cu familia sa De cumva se va sancţiona îndată după primire proiectulu acesta. p6te 2 ani şi giumetate seu şi trei pentru depunerea doctoratului. numai atunci mi va trebui.fiindcă am se plătescu încă neşte cisme. dar în zadar. fiindcă sum convinsu nunumai de bunăvoinţia dar şi de amiciţia Dtale. pantaloni. decă Ţi este cu putinţia se-mi trămiţi regulatu suma necesară lunară de 60 fl. ci se facu numai. căci dupăcum vezi nu l-am ascultatu şi acesta e resultatulu!" tancului îi plăcea multu în timpulu din urma se vorbească despre Dta cu mine şi io care dorescu atâta şi nu team vediutu de 5 ani. Ad 4).

Despre o sumă de 5000 de. serutu pe soriore şi frăţiori şi sum alu Dtale ascultătoriu şi iubitoriu fiiu Aurel Arhiva M11reşe11ilor. Viena 14/2 (1)871· Iubite Tată! În privinţia celor 5000 fl cari ai sei pretinzi dela massa vin a Te desluşi. Detalii administrative privind procedurile care trebuie urmate. cându iai predatu paralele ect.189. de6rece grigesce Mad. asemenea şi Costi. că nu pote veni la Viena din causa afaceriloru sale urgente şi multiple. Dlui a cunoscutu pre Iancu şi familia sa la otelu lu naţionalu unde se întâlnea la Souper mai adesea. Valer Rus Elisa şi copii sunt senătoşi. 4. vreo hârtia scris6re ect seu decă nai nici unu documentu se-mi spui apriatu. că Ţi era datoru. apoi la primaveră seu la începutulu lui Maiu va pleca cătră Bucuresci. Mulţumeşte pentru ajutorul financiar acordat de tată. care trebuie se mi-o dai spre a face aci în casu de trebuinţia paşii cuviionţioşi. Ţi mulţiumesce şi pentru „Gazeta" dar te rogă prin mine se nu io mai trămiţi.cimec. Christu ve trămite complimente.ro / www. Scriemi ai primito? Şi decă ai primito respundei prin mine seu directu. tlos. pre ce basezi pretensiunea Dtale.nesciindu nici o b6bă românesce. doc.ro . Aci alăturatu Ţi trămitu unu formularu a unei împuterniciri. Respundemu te rogu la scris6rea acesta câtu mai iute ca se sciu şi io unde me aflu. care să-i dea dreptul lui Aurel Mureşianu să se ocupe de problemele rezultate din conflictul cu massa de concurs. Io credu că Dta ai trebui să pretindi numai cei 3000 fl. toţi ve dorimu serbători mai fericite decâtu au fost dilele trecute de lucru. daţi cu interese. JO file. Domnulu Dr. care Ţi-a trămiso Dtale. 592. că am primitu scris6rea D-ei. original. 20.florini revendicată de Iacob Mureşianu de la massa de concurs (instituţia care se ocupa de falimente). Anexează un model de împuternicire. Elisa şi nepoţieii Ţi serutu mâna Dtale şi iubitei mele mame şi Mad. Afară de acesta Te rogu se-mi trămiţi ori ce documentu vei ave pentru acestă obligaţiune. Precum vedi trebuie se fia provediută cu unu timbru de 50 kr şi cu subscrierea Dtale. P6te că se vede şi din socotela. Schuselka te salută prin mine. Elisa sa mai restauratu şi spereză multu în viitoriu: familia întreagă va sta preste iernă încă aci. Serutu mâna scumpei mame spunei. fiindcă nu o p6te întrebuinţia . ear cei 2000 mi se pare că ar trebui consideraţi ca daţi lui odată pentru totdeauna. Mam bucuratu multu cându mi-a spusu că Ţi-a scrisu. Domnulu Christu a avisatu aci cevaşi parale necesare şi a scrisu. şi acum şi Elisa pentru familia şi apoi mai suntemu şi noi aici. Despre actele care trebuie completate. subtrăgânduse acolo 6recare suma dreptu 84 http://tara-barsei. Te rogu încă odată iubite Tată trămite-mi ce poţi seu cu telegrajische sau posternusigung fiindcă astădi am fost silitu seme împrumutu la Md Christu. Christu. Mi-a spusu că Ţi-a scrisu o scris6re de condolenţia.cu părere de reu . Afară de acta trebuie se-mi dai o informaţiune corectă şi detaiată asupra cererii Dtale. Însă nici nu este absolutu de lipsa ca se fia Dlui seu altcineva aci.

decă ai documente cu atâtu mai bine. nesciindu nimica de pretensiunea Dtale. În casulu Întâiu respundi că nu poţi plăti din causa că mai ai se pretinzi . 2) Numai din massa concursuală nu poţi cere a fi plătitu.ca se stai în defensiva.aceea. Decă. Massei a aflatu în cărţi numai contocurentulu de 2100 fl şi acesta fu modulu acela încâtu se p6tă fi în dreptu a pretinde dela Dta suma.de6rece fiindu o obligaţiune privată vine numai în clasa a III" şi nu este de speratu nice măcar unu cruceriu câştigu. Corespondenta lui Aurel Mureşianu cu familia sa interese a unei anumite sume. p6te se fia încă necesariu unu jurementu din partea Dtale. chiar se ţi se licuideze suma nu o se capeţi nimicu.ro / www. decă nu. 2 '' Judecătoria comercială. De altă parte m-am consultatu cu advocatulu nostru şi resultatulu acestei consultări este următoriulu: a) Nu este de necese ca Dta se faci arătarea pretensiunei Dtale la Concurs massa . ai fi silitu însă preste acesta a intenta procesu massei.cimec. Spre odihna p6te se Ţi servescă următ6rele puncte: I) Obligaţiunea nu o perzi. Dta vii şi te aperi puindu-i compensatiunea în contra. decă nuţi anunţi pretensiunea şi acesta nu ţi se licuideză. c) Decă însă admin. Nefiindu însă mai nimicu în massa. ce este de aşteptatu. că ai se pretinzi mai multu şi nu p6te face nici unu pasu în contra Dtale. seu ceea ce este forte possibilu de6rece „cărţile sunt forte confuse". Aşiadar celu mai bunu lucru este în casulu acesta. nu ţi sar licuida prin urmare pretensiunea Dta ai fi atunci silitu se iai ofensiva şi se intentezi însuşi massei procesu care tear costa nu puţine parale. decă nu te laşi singuru de ea. care este multu mai mare . de6rece casurile sunt multe. presupunându că n-ai documente a mâna . aşteptându se vedi decă Ţi vine ceva provocare dela massa.atunci negreşitu te va provoca din partea massei concursuale ca se plătesci. Asta numai pentru unu casu neprevediutu dreptu precauţiune.şi decă massa te va acusa.. 85 http://tara-barsei. dar am se iau mai multu şi de aceea pretindu io din contra dela massa încă suma de x . Cu unu cuventu trimitemi împuternicirea cu infonnaţiunea îndată cu returnarea poştei ca se nu vie pre târdiu. Decă însă nu Ţi sar licuida. la care însă cu greu va veni lucru lu. b) Decă administratorele massei a aflatu în cărţi atâtu pretensiunea Dtale câtu şi contocurentulu de 2100 fl atunci vede deacolo.. Resultatulu procesului acestuia va trebui se fia Dtale favorabilu. 26 Punemu că am cere dela Handelsgericht ca să se licuideze pretensiunea Dtale vis a vis de massa conscursuală. nu Ţi vine nimicu. 3) Decă mai târziu cineva ar face vreo învoielă Dta nu eşti eschisu cu pretensiunea Dtale. la nici unu casu. Ce se p6te întempla în casulu acesta? Massa va face p6te jalba pre cale judecăt6rescă în contra Dtale ca se te silescă la plată. deşi nu ai annunţiato la Concurs massa.ro . că nu ţi-o va licuida-o. Decă nu ai documente a mână este mai multu decâtu probabilu. în cari rudeniile facu pretensiuni nefundate. ). Se înţielege că Dta în urma acestei provocări simple nu vei plăti nici unu cruceriu fiindu în dreptu lu unei pretensiuni mai mari. Atunci Dta vii în contra jalbii cu compensatiunea (care va se dică: Adevăratu am se dau atâta.

Braşov . Drd. că sar ivi necesitatea a se face vreunu pasu. anzunehmen und zuruckschieben. să solicite. pe scurt să iniţieze tot după cea mai bună chibzuinţă ca să ia măsurile potrivite. von Klagen abzustehen. origi11al. Ţi mulţiumescu pre multu . Mureşianu gerichtlich und aul3ergerichtlich zu vertretten.câtu me va ierta timpulu Ţi voiu scrie despre tote pre largu.n. Familia e sănătosă şi copii. woftir ich demselben Jenehmhaltung aller Mal3regeln und Schritte zu leisten verspreche.cimec. să ofere. deorece cum diseiu catastifele.n. să primească şi să refuze jurăminte. Scriemi neamânatu! Alu Dtale Aurel Vollmacht 27 50 Kr(euzer) Stempel Kraft welcher ich den Herrn J. să facă recurs. fă-mi împuternicirea susu amintită şi mi trămite informaţiune şi decă se pote şi copia dela contocurentulu. Bescheide und Urtheile zu erwirken. să primească bani şi valori de bani şi să dea chitanţe probatorii injustiţie pentru ele. zu appeliren und den Rekurszug zu ergreifen. să primească plângeri. 4. anzubieten. Urkund dessen meine eigenhăndige Fertigung Kronstadt . să facă declaraţii. Cei 50 f1 avisaţi i-am primitu. pentru acesta te rogu. U. Grapulu cu napoleonii nu l-am primitu încă. te rogu însă trămitemi tote aceste îndată cu poşta cea d-ântâiu. ce e de datu şi ce e de luatu. dar astădi trebuie se sosescă. dann Joh.) semnătura mea ct~mâna proprie. mich und meine Erben in der Angelegenheit gegen die Concursmassen Perlea & Mureşianu. se află în mare neorenduielă. Klagen zu tibernehmen. să iniţieze execuţii şi să ia toate măsurile de asigurare. Vlad Perlea und Joh. fiindcă o di întârdiere face multu.n.188.1871 Arhiva Mureşenilor. Vergleiche zu schliel3en.n. Despre Tancu nu am auditu nimicu nici noi. să obţină decizii şi sentinţe. nici alţii. să facă apel şi să pornească procedura de recurs. Valer Rus Aşiadar este mai bine deocamdată se nu faci nici unu pasu şi se aştepţi se vezi. aşia încâtu niminea nu pote sci siguru. doc. Erklărungen abzugeben. să renun\e la plângeri. Serutu mâna Mamii şi drepta Dtale.I 87 I 86 http://tara-barsei. Executionen zu ft. să încheie înţelegeri. apoi să reprezinte pe Ioan Vlad Perl ea şi Ioan Mureşianu pe cale juridică şi pe cale extnţjuridică. Geld und Geldwerth in Emfang zu nehmen und hieriiber rechtsgiltig zu quittiren. dos. decă Ţi va veni ceva şi ce? Pote însă. drept pentru care eu îi promit că voi aproba toate măsurile şi acţiunile întreprinse.ro . Salutări şi serutări de mâni dela toţi cu deosibire complimente dela Mdme Christu. kurz alles nach seinen besten Ermessen einzuleiten und vorzukehren. Eide aufzutragen. care Ţi la trămisu Tancu. Drept mărturia acestui (fapt urmează.ihren und alle Sicherstellungsmittel zu ergreifen. Aurel Mureşianu Berechtige. zu rekuriren. 6 file 27 Împuternicire 50 creiţari timbru fiscal Prin care eu îndreptăţesc pe domnul doctorand în ambele drepturi (laic şi canonic .) Aurel Mureşianu să mă reprezinte în cauza Perlea & Mureşianu împotriva massei de concurs.ro / www. Io din partemi erectu că nu ţi va veni de nicăiri nici o provocare de plată. cum le ce(r)i. mai cu semă din timpulu din urma. 592.

aromâni. a fost fondat în epoca de Renaştere a naţiunii germane din Transilvania. cărora li s-au alăturat şi străini. Druck der Buchdruckerei Johann Glltt's Soim.cimec. afimaţia trebuie ţinută sub o oarecare rezervă. a fost înţeleasă şi aplicată de o pleiadă de intelectuali saşi trimişi la studii în străinătate. ' Cel mai semnificativ exemplu îl reprezintă stabilirea la Braşov a germanului Johann Glltt. Peter Traugott Lange von Burgenkron. p. naturalizaţi în acest colţ de imperiu 3 • Nu întâmplător. pauperizare. deoarece. p. birocraţie excesivă. oameni cu o viziune largă. care ar fi avut drept consecinţă salvarea conaţionalilor săi. 1941. ***Gândirea economică din Transilvania (1784-1918).primul institut bancar din Transilvania. Necesitatea imperioasă a modernizării. Kronstadt. Articolul face parte dintr-un proiect de cercetare destinat a aduce clarificarea provenientei unor obiecte anate în l'atrimoniul Muzeului de Istorie. revendicat deopotrivă de România şi Ungaria. cele mai dezvoltate centre urbane ale Transilvaniei. Kronstadt. în timp ce breslele supravieţuiau doar datorită privilegiilor şi a comenzilor pentru armată. Bucureşti. Buchdruckerei Johann G6tl's Sohn.facil şi articulat al circulaţiei banilor şi al mărfz1rilor5 . cultivarea simţului de economisire şi crearea unui sistem organizat. cu largi deschideri pentru comerţul internaţional. ca reacţie la politica Vienei de a-şi impune idealul dominant al monarhiei absolute în Marele Principat al Transilvaniei. care a înţeles foarte bine că printre cerinţele timpului se numărau: nevoia de preţuri scăzute. 1981. vestitul comerţ săsesc de odinioară trecuse în mâinile ortodocşilor (români. dominată de stagnare economică. în deceniul IV al secolului al XIX-iea. Die Kronstădter allgemeine Sparkasse in den Ja/1re11 / 835-l 909. dornici de acţiuni concrete şi eficiente. negustori mult mai dinamici.ro / www. 4 Una dintre personalităţile providenţiale ale epocii a fost Peter Traugott Lange von Burgenkron (1797-1875). 2 100 Jahre Kronstădter Delllsche Gremialhandelsschule 1841-1941. manifestată atât la saşi. Caracteristică pentru gândirea economică a perioadei este frecventa îmbinare a social-economicului cu politicul şi naţionalul. cât şi la români.ro . pornind de la un document. 87 http://tara-barsei. Ţara Bârsei Măriuca RADU „KRONSTĂDTER ALLGEMEJNE SPARKASSE" PRIMA BANCĂ DIN BRAŞOV ŞI DIN TRANSILVANIA 1 „Kronstădter Allgemeine Sparkasse" . 191 O. 170-180. singura cale de a scoate Transilvania din această „stare liniştită" sau „somnul Albei ca Zăpada" 2 şi a o plasa pe orbita capitalismului. 7. p. La aceasta se adăugau şi slăbiciunile interne ale acestei provincii. Festschrift ver/assl im A1iftrage des Kronstiidter Deutschen Handelsgremiums aus Anlass des I OO-Jălrrige11 Bestehens seiner Sclrule von Rudolf David Direkwr. fondatorul băncii „ Sparkasse ". greci). lipsă de perspective clare. Cu toate că sudul Transilvaniei era considerat cel mai dinamic şi mai bogat. aceste acte de pionierat au pornit din Braşov şi Sibiu. ameninţaţi de flagelul pauperizării. 5.

dar şi în acela al împământenirii spiritului de economie şi motivării muncii cinstite. care acţionau în propriul lor avantaj. Guberniul Transilvaniei şi Magistratul braşovean. Asociaţia braşoveană a meseriaşilor ( 1842). 1936.. a fost trimis spre aprobare autorităţilor braşovene. CMZ ca fond iniţial şi au fost aleşi primii funcţionari. poate fi importantă. care şi-au dat acordul de principiu după un an.controlor. În cazul lichidării băncii. r. Un loc distinct îl ocupa şi activitatea de ajutor reciproc în caz de boală sau al altor nevoi (zestre. reprezentând 50% din venitul net. zarafi (străini) şi cetăţeni saşi înstăriţi. „Siebenbiirger Bote" din Sibiu (Braşovul nu avea încă ziar) saluta întemeierea primului institut bancar din Transilvania. în sens modern. afacerile erau preluate de societatea care o patrona.). în folosul general. Măriuca Radu Meritul principal al lui Peter Lange a constat în crearea unui sistem complex de instituţii. 24 mai. moment în care dosarul intră în lucru la cancelaria imperială (întrebaţi de stadiul lucrărilor. Heinrich Teutsch.n. Friedrich Bomches (secretar al Magistratului). Ultimul capitol al statutelor. cealaltă jumătate era împărţită între construirea şi întreţinerea spitalului orăşenesc şi salarizarea funcţionarilor (la începuturi aceştia au lucrat ca voluntari. 16-19. . s-a strâns o sumă totală în valoare de 3. astfel.casier. lucrurile s-au tărăgănat până în 1832. funcţionarii răspundeau celor interesaţi că „ ..bancă se va putea desfăşura comod şi în deplină siguranţă. număr jubiliar. Scopurile noii bănci. înscrise în statute.cimec.actuar7 . oricât de mică şi rezultată dintr-o muncă onestă. să se poată alcătui un fond impresionant. Martin Weiss (negustor). imediat a fost creată o societate care patrona Sparkasse. Johann Fabricius (secretar al Magistratului) . statutele prevedeau întrebuinţarea averii acumulate exclusiv în scopuri de binefacere. creat după modelul altor institute din interior şi străinătate. Die Kronstddter a/lgemeine Sparkasse im Spiegel der sdchsischen Vo/kswirtsclzaft. p. Din cauza birocraţiei. stupul de albine. cu rol de casă de asigurări. iar dacă şi aceasta ar fi dispărut.ro / www. în „Kronstadter 7 Zeitung·'.ro . Die Kronstddter aflgemeine Sparkasse in den Jahre11 .n. După o altă serie de pertractări între Viena. trebuie să mai aştepte!"). şi la deviza: „Munceşte. Ideea băncii a prins viaţă încă din anul 1827. într-o perioadă relativ scurtă au mai fost fondate: Institutul de pensii (1844). În condiţiile de pionierat în care a apărut banca. donându-şi salariile). conceput după modelul lui Ersten Osterreichischen Sparkasse. pornirea unei afaceri etc. când Peter Lange se afla la Viena. în persoana lui: Johann Georg von Albrichsfeld (senator) . Muntele de pietate şi Spitalul orăşenesc ( 1847). aşa că a fost creat imediat un fond de rezervă. cuvântul de ordine fiind că o economie. aprobarea definitivă a fost dată la 3 iunie 1835. din roadele căruia fiecare să se poată folosi şi în sfârşit să se creeze un fond filantropic. fiecăreia după necesităţi proprii. se adresau tuturor categoriilor sociale. iar din <firimiturile> unor sume neînsemnate.. . p. 62. Ideea înfiinţării unei bănci (act de mare curaj) a apărut din necesitatea contracarării aşa-zişilor „bancheri". duminică. sporeşte!". adună.996 fl. proiectul de statute. În spiritul acestor idei suna şi apelul lansat în preajma deschiderii băncii braşovene: „Fiecare (membru al comunităţii . 88 http://tara-barsei. să se ferească de cheltuieli inutile. împrumutând cu dobânzi mari. in stare să-i susţină pe oamenii care au nevoie de ajutor "6. se referea la sigla firmei. 59. deschiderea unui atelier. categorie alcătuită din cămătari. alcătuită din 90 de membri fondatori. pe lângă Sparkasse. remarcând faptul că relaţia public . menit să ridice nivelul material al întregii comunităţi.) să posede cele mai potrivite mijloace financiare provenite din câştig şi economisire.conducător. precauţia era absolut necesară.

. Considerată a fi un bastion al aripii conservatoare.ro / www. în paralel. 89 http://tara-barsei. Pentru prima dată în Transilvania a învins primatul economic.x Banca nu a fost ocolită de perioadele de criză. „societate cu răspundere limitată". înaintând cu paşi mici timp de 12 ani. p. Exclusivitatea gennană era păstrată pentru conducere şi iniţiative. Singura pagubă înregistrată s-a datorat bancnotelor Kosuth. între orele 9 şi 12. nu s-a dezis de scopurile sociale.. documentele de valoare au fost trimise la Bucureşti. banca s-a zbătut din răsputeri să ajute firmele ajunse într-o situaţie disperată. desigur dintr-un considerent simplu şi practic.Kronstădtcr Allgemcinc Sparkassc„ În anul 1846 s-a luat hotărârea traducerii statutelor în limbile maghiară şi română. cu această ocazie a avut loc cea mai radicală modificare a statutelor. 9 În pofida tuturor acestor greutăţi. Die Krons1dd1er allge111ei11e Sparkasse 1111 Spiegel . începând cea mai spectaculoasă perioadă de activitate din istoria sa. iar din 1840 era extins şi pentru ziua de vineri. între aceleaşi ore. imediat după încheierea păcii. Trei Scaune şi districtul Făgăraşului . dublată de încrederea publicului. Conform memoriilor primarului Schnell. Spre sfârşitul secolului al XIX-iea au intervenit probleme de ordin politic. Eri1111ert111ge11 a11s a/ier und ne11er Zeit von Dr. acela al atragerii unui număr cât mai mare de depunători.. Sparkasse a reuşit ca. " Heinrich Teutsch. ceea ce a avut ca urmare depăşirea graniţelor etnice. apărând greutăţi cauzate de bani. vezi şi Rapoartele Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov din această perioadă. Kur/ Ernsl Se/meii. dar şi să-şi onoreze scopurile pentru care a fost creată. Războiul vamal izbucnit între România şi Imperiul Austro-Ungar. Un alt moment dificil l-a constituit depresiunea economică din anul 1873. În 1896 banca a devenit un institut de credit ipotecar. banca a fost nevoită să apeleze la prudenţă.indiferent de naţionalitate şi religie"' să devină clienţii băncii. la început programul de funcţionare era stabilit pentru ziua de duminică. frecvente la nivel local şi general. transformându-se în. cu toate acestea. în esenţă a rămas şi pe mai departe un institut umanitar. ajungând înapoi o dată cu ocupaţia austriacă a Principatelor. pentru ca ulterior să se implice şi în achiziţionarea de proprietăţi funciare şi imobiliare. p.ro . care a afectat în cel mai mare grad sud-estul Transilvaniei. Sparkasse a urmat calea celorlalte întreprinderi şi firme ale epocii. care îi asigura în orice condiţii un venit net sigur. 62. Din punctul de vedere organizatoric. Vcrlag der Markusdruckerei in Kronstadt. 48. statul român a întreprins reforma agrară.. Sparkassc a tl1sl atrasă în timpul Primului Război Mondial într-un amplu program de achiziţionare de terenuri pe care să fie colonizaţi germani aduşi din sudul Rusiei: acest program ambiţios nu s-a finalizat. Dacă la începuturi politica băncii s-a îndreptat către acumularea de capital şi atragerea clienţilor săraci. nu numai să se menţină pe linia de plutire. După instaurarea păcii interne. care invita pe toţi locuitorii din scaunul Rupei. printr-o politică inteligentă. A 11s meinem Leben. pentru că. La l ianuarie 1836 Sparkasse şi-a deschis porţile pentru public. În acelaşi an s-a transformat în societate pe acţiuni. a avut în mod firesc repercusiuni negative asupra băncii. [1935]. De la I iulie 1867 acesta a devenit permanent.cimec. într-o a doua etapă a susţinut tânăra industrie braşoveană. . '' Die Kronstddter a/lgemei11e Sparkasse i11 de11 Jahren 1835-1909 .. proguvernamentală. având şi caracter de ajutor reciproc. când a fost obligată să se împrotocoleze ca firmă comercială în registrul Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov. Un prim pas a fost efectuat în 1854. fapt subliniat şi de apelul lansat de Magistrat. În timpul Revoluţiei de la 1848-1849. fiind implicată în lupta dintre „verzi'' şi „negri'·. . Pe baza articolului de lege din anul 1875 au fost modificate statutele. oficialii ei fiind chemaţi să participe la mai multe reuniuni în cadrul cărora să vină cu soluţii concrete de scoatere a economiei transilvănene din situaţia extrem de gravă în care fusese împinsă fără voia ei.

unde funcţiona şi Muntele de pietate. 12 Devenită rapid neîncăpătoare. a funcţionat prima farmacie a oraşului (astăzi acolo se află anticariatul „Aldus"). C. 17-18. Pe lângă aceste contribuţii cotidiene. Măriuca Radu dispusă inclusiv la concesii de ordin naţional. în Casa orăşenească din Târgul Inului. Eduard Gusbeth. a şi fost ales de adunarea de constituire din 16 martie 1899 vicepreşedinte. îşi edifică propria bancă. încă de la începuturile sale Sparkasse a fost concepută ca instituţie având scopuri sociale şi culturale. Într-unul din rapoartele băncii se estima că. drept replică.. până la obţinerea unui sediu propriu. Dr. C. JO Aşa cum s-a mai subliniat. a fost achiziţionată clădirea de la numărul 85 (92) din extremitatea dreaptă a Şirului fructelor.. Eduard Gusbeth. 1899. în scopuri didactice. unul dintre autorii proiectului de statute. 90 http://tara-barsei. M„ luată din fondul de rezervă.086 fl. Ajutoarele au fost acordate în egală măsură şi instituţiilor româneşti şi maghiare. p. C. . cu suma de 18. pentru început. banca s-a mutat. Tot ea a suportat şi cheltuielile legate de demolarea vechii Redute. Din cele două imobile a rezultat.542. Das Gesundheitsll'esen in Kronstadc . Astfel..000 fl. care îşi doreau cu ardoare un teatru modem. În anul 1850 s-a implicat în construirea Şcolii de gimnastică (Turnschulgebăude). 14 Tot în această perioadă. banca s-a implicat în construirea clădirii Reduta. p.cimec. căruia i se acorda o compensaţie în valoare de 40. un fond special era destinat ajutorării oamenilor şi comunităţilor aflate în nevoie. pe care o achiziţionase în anul 1891. " Dr. în 75 de ani. între anii 1892 şi 1894. dar şi în folosul unor societăţi culturale sau pentru acordarea de burse elevilor. :~ Die Kronstiidter a/lgemeine Sparkasse in den Jahren . locuitorii care suferiseră pagube însemnate în urma unui incendiu au fost ajutaţi cu suma de 500 fl. 26. Reuniunii Femeilor Române i s-a acordat până la anul 1910. p. 1894. 3. p. p. primul institut de acest gen din Transilvania. mărirea personalului şi prestanţa pe care trebuia s-o impună publicului au condus la achiziţionarea unui spaţiu mai generos. 16. Magistratul oraşului i-a pus la dispoziţie în mod gratuit una din încăperile aflate în Casa Sfatului. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la suma de 12. cu multe secole în urmă. p. în anii "' Aus meinem leben .. .. care avea în cuprindere un loc de joacă special amenajat. M. care a fost demolată în întregime. în curtea interioară. au fost cheltuite în scopuri filantropice aproximativ 1. complexul rămânând doar în administrarea comunităţii evanghelice. În 1865. 13 Diversificarea afacerilor. 1895 şi 1896. în paralel. Fonduri permanente erau alocate pentru reparaţiile unor biserici şi lăcaşuri şcolare. „ p. în anul 1844. aparate de gimnastică şi un mic parc înzestrat cu o fântână arteziană şi un heleşteu.171 fl. în anul 1875 a fost cumpărată Casa Closius din strada Mănăstirii nr.ro . M. 11 Această investiţie de mari proporţii a devenit posibilă prin renunţarea la obligaţiile privind întreţinerea spitalului orăşenesc (prevăzută şi în noile statute). 97. în anul 1899 va apărea Banca Naţională (Săsească).. 16. Statutele precizau clar că 25% din venitul net era alocat susţinerii spitalului orăşenesc.. La 18 august 1898. deloc neglijabilă. a mai fost construită o clădire-anexă pentru personal.ro / www. institutul braşovean a mai avut câteva realizări de excepţie. după îndelungate tratative cu moştenitorii familiei von Brennerberg.. I. Zelmcer Jalrresbericht. Buchdruckerei Johann Gott's Sohn. . suma de 736 coroane. Pentru a-şi putea începe activitatea. Ibidem. 57: Schnell. În condiţii similare a fost construită şi Şcoala Evanghelică de Fete. Das Gesundheitsll'esen in Kronstadt im Jahre 1893. 11 şi raportul pe anii 1894. Kronstadt. unde. la solicitarea locuitorilor oraşului.777 coroane. De exemplu. este cumpărată casa din stânga. aripa „verde". Astfel. tânără şi radicală. Banca Natională (Săsească) a avut drept sediu superba clădire de pe strada Porţii 11 (Republicii). de la nr. renovarea acesteia durând până în 1893. 1900. realizat pe principii moderne. Un aspect mai puţin cunoscut este legat de primele sedii ale băncii. construită pe locul vechii reşedinţe a familiei Hirscher. Die Kronstiidter altgemeine Sparkasse in den Jahren . în aceste condiţii.

ea a fost înlocuită în anul 1839 cu o casă metalică.480 fl. 17-18. alcătuit din parter şi un etaj cu 7 ferestre la faţadă.cimec. " Dr. într-o colecţie particulară din Braşov s-a mai identificat un ceas-reclamă. C. 17 Lada a ajuns în patrimoniul Muzeului de Istorie din Braşov prm filiera Muzeului Ţării Bârsei. Primii bani erau păstraţi în „Quartieraufschlagskassatrugel" (lada casieriei pentru impozitul de încartituire) 15 . "' Die Kronstădter al/gemeine Sparkasse in den Jahren „ . 18 A doua ladă metalică a băncii braşovene. Singulară şi valoroasă rămâne a doua casă de bani. "' Informaţiile ne-au fost furnizate de Dan Boriceanu. 91 http://tara-barsei. armată cu benzi metalice şi prevăzută cu trei încuietori. regretatul director al Băncii Nafionale.386 coroane.ro . 15 Traducerea termenului a fost făcută de domnul Gernot Nussbăcher. după o existenţă neîntreruptă de mai bine de un veac. cu excepţia anexei destinate personalului. acoperite cu benzi metalice. C. sucursala Braşov. Ea se găseşte în posesia urmaşilor săi. aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov. păstrată la Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov. după care se ajungea la broasca propriu-zisă. la sfârşitul anului 1900. metale preţioase etc. şi câteva obiecte de mobilier. o uşiţă montată pe capac. Noul sediu din strada Vămii este înzestrat cu un seif din oţel blindat. 1900. hârtii de valoare. Din păcate. moment în care şi Sparkasse. Ideea de bancă este firesc asociată cu siguranţa tezaurului alcătuit din bani. p. asemenea tipuri de lăzi din lemn. În anul 1858 17 îşi face apariţia primul seif. 1899. recent. Această ultimă locaţie a fost naţionalizată în anul 1948. folosit în perioada interbelică.p. comandat cel mai probabil de la Viena. M.072 fl. Lada.ro / www. Curtea interioară.. care antrena la rândul ei un ingenios sistem alcătuit din arcuri şi clapete). căruia ii mul\umim şi pe această cale. ne-au rămas prea puţine mărturii.. la aproximativ 240. se găsesc în colecfia Muzeului Judefean de Istorie din Braşov. construit la începutul secolului al XX-iea. Das Gesundheitswesen in Kronstad1 „. O ladă asemănătoare (mai mică şi nu atât de complexă) a avut şi negustorul braşovean Dumitru Eremias. un sediu modem şi confortabil. După Primul Război Mondial a fost achiziţionat Palatul Czell din Piaţa Sfatului (astăzi sediul Sucursalei Braşov a Băncii Naţionale). în afară de fostele sedii şi de arhiva care încă se păstrează. „Kronstadter Allgemeine Sparkasse·' 1899-1900. care se deschidea printr-un buto~ mascat de un ornament în formă de dinte. aflată în camera funcţionarilor 16 . unde se păstrau cei 4. reprezentând capitalul de întrebuinţare. din modelul dotat cu trei niveluri de siguranţă (două lacăte. ca şi în cazul altor instituţii importante din oraş. care încă se mai găsesc la filiala braşoveană a Băncii Naţionale 19 . trei încuietori şi fante pentru introducerea banilor. 30.. M. a intrat în lichidare. a fost transformată în parc.. Valoarea tuturor modificărilor şi înnoirilor se ridica. în adevăratul sens al cuvântului. în valoare de 2. montat într-o încăpere sigură din curtea interioară. a fost procurată (după unele informaţii) de la Cluj. Eduard Gusbeth.

ro . . aparent mai atrăgătoare. 92 http://tara-barsei. Banat şi Ungaria. Măriuca Radu În încheiere. Sparkasse se numără printre puţinele bănci din ţara noastră care au avut o existenţă neîntreruptă de la fondare ( 1835) şi până la lichidarea forţată din 1948./ Datorită specificului său.ro / www. . Sparkasse a rezistat cu succes în fata concurenţei reprezentate de apariţia unei avalanşe de filiale ale marilor bănci din Europa Centrală sau a celor mai mici./ Sparkasse a servit ca model pentru înfiinţarea altor bănci similare din Transilvania./ Concepută într-o manieră inteligentă. a reprezentat un prim factor al modernizării Transilvaniei. terminată de obicei cu falimente răsunătoare. dar cu o existenţă efemeră. impus de către fondatori.cimec. cu care a avut întotdeauna relaţii cordiale./ „Kronstădter Allgemeine Sparkasse". care practic excludea eşecul. de la a cărei fondare se vor împlini curând 170 de ani. durabilă. se impun câteva concluzii: . .

194. nr. băncilor etc. ultima organizându-se simultan cu inaugurarea Muzeului Naţional al Asociaţiunii. 39. 49. Ibidem. nr. industrioşi sau leneşi. Ibidem. în comparaţie cu femeile altor popoare conlocuitoare de pe întinsul monarhiei. cooperativelor săteşti. 153. acestea fiind organizate atât cu ocazia unor adunări generale. Şaguna. Dacia. Cluj-Napoca. p. Un alt scop al expoziţiei a fost şi acela de a infinna opiniile false şi răuvoitoare ale unor popoare străine despre gradul de cultură şi civilizaţie al românilor transilvăneni. 7 Expoziţia a fost pregătită timp de 5 luni 8 . cât şi a unor manifestări culturale 1. p.ro / www. Ga:eta Transtlvanier. isteţi sau deştepţi. conform părerii lui A. adresate în special preoţilor şi intelectualilor. precum suntem. conducătorii Astrei vor produce în perioada 1862-1905 un număr de 3 expoziţii naţionale. p. cea de la Braşov. nr. În planul activităţii practice a culturii materiale. care cuprindea şi stimula totodată preocupările culturale şi economice prin intermediul şcolilor. precum şi totodată progresul şi gustul estetic pentru tot ce este frumos şi folositor" . 93 http://tara-barsei. s-a organizat prima expoziţie naţională a românilor. a avut drept scop „înaintarea şi deşteptarea Românilor fără nici o mărginire numai la unele ramuri ale vieţii sociale. în urma acestei expoziţii ele fiind denumite „francesele orientului"-1.ro . Ţara Bârsei Gherghina BODA EXPOZIŢIA NAŢIONALĂ A ASTREI DE LA BRAŞOV (1862) Politica cultural-ştiinţifică a Astrei preconiza un amplu program de emancipare a românilor. Transilvania. Ed. 60. Referitor la 2 scopurile expoziţiei. 246. cărţilor. Dacă la prima adunare generală n-a putut fi realizată nici o expoziţie. nr. Existau opinii care susţineau că „industria la românii transilvani este nulă şi agricultura lor încă se află tot numai în starea ei primitivă. din perioada 28-30 iulie 1862. 1862. p. 245. p. Asociaţiunea a publicat în presă mai multe „cercularii". Bariţiu considera că unul dintre scopurile principale ale realizatorilor acestei expoziţii de probi a fost şi acela de a da ocazia femeilor române de a-şi demonstra îndemânarea şi priceperea în arta lucrului de mână. cultivaţi sau barbari. p. prelegerilor. sau tâmpiţi de la natură" 6 • Această expoziţie a dat ocazia românilor de a se cunoaşte pe sine „în toată privinţa şi în toate ramurile activităţii noastre naţionale" . pentru a conlucra „prin puterea cuventului şi prin exemplul propriu. realizarea de expoziţii cu o tematică diversă va ocupa un loc aparte. iar pentru atragerea unui număr cât mai mare de expozanţi. odată. G. 1862. În cadrul acestui program atât de cuprinzător. la următoarea adunare generală. "7 Ibidem. ' Ibidem. precum a putut fi aceeaşi înainte de aceasta cu câteva mii de ani" 5.cimec. având fie o importanţă naţională._As1ra (1861-1950). şi anume: în anu! 1862 la Braşov şi în anii 1881 şi 1905 la Sibiu. 250. Ga:ela Transilvaniei. de a „ne arăta. fie una locală (adică în despărţăminte). Putem afirma că această expoziţie a constituit şi primul îndemn la nivel naţional de a ieşi la lumina civilizaţiei cu rezultatele muncii românilor din domeniul industrial şi agricol. 157. 63. 1986. Această expoziţie. 1888. ca din 1 Matei Pamfil.

care a lămurit şi îndrumat preoţimea să depună toate eforturile în atragerea a cât mai mulţi români.Productele de agricultură. Punctul 11 prevedea măsuri de protejare a obiectelor împotriva agenţilor degradanţi ai mediului extern. aşezarea. p.o llbb1ddem. mai mulţi parte la aceea esposiţiune prin productele şi 9 manufapturile. care cuprindea o serie de indicaţii ajutătoare la buna desfăşurare a activităţii expoziţionale..ro . redactarea permanentă a unor rapoarte despre primirea. La punctul 22 se prevedea ca 10% din suma totală obţinută în urma vânzării unor obiecte expoziţionale să fie destinată premierii producătorilor „mai vârtos săteni şi meseriaşi mai lipsiţi .cimec. cât şi strădaniilor profesorilor de la gimnaziul românesc din Braşov. ce ei. p. ei au încercat să ordoneze toată activitatea într-un mod cât mai practic şi mai eficient. vinderea sau înapoierea obiectelor proprietarilor după închiderea expoziţiei. secţiunea V . în acest sens elaborând o Programăw. În acest scop obiectele trebuiau să fie numerotate şi înscrise cu numele producătorului sau proprietarului. au organizat această expoziţie neprecupeţind nici un efort. cât se poate. secţiunea fi . Punctul 8 prevedea alegerea unui „colegiu de 7 censori sau arbitrii". Tot juriul avea sarcina de a pregăti „un catalog cuprinzător de toate obieptele" pentru ca „pe temeiul acelui catalog să emită laudatoriile sub sigiliul asociaţiunii". care. Deşi românii se aflau în faţa primei experienţe de acest gen. . 94 http://tara-barsei. Împărţirea secţiunilor în clase a fost făcută în funcţie de natura şi calitatea obiectelor expuse.Obiectele de arte frumoase. adică un juriu. 119543~195.ro / www. de exemplu. astfel: secţiunea I . aleasă la 8 februarie 1862. Reuşita acestei prime expoziţii naţionale a românilor s-a datorat atât stăruinţelor lui A.Productele montanistice. din toate ţinuturile monarhiei. pentru alegerea celor mai deosebite obiecte expuse şi acordarea de „scrisori laudatorii pentru obieptele care vor merita lauda". Şaguna. 4399. cum ar fi praful. Punctul 2 arăta faptul că pentru expoziţie era direct răspunzătoare o comisie compusă din cinci membri şi cinci suplinitori.Manufacturile femeieşti. În acest punct găsim germenii viitoarelor procedee ştiinţifice de conservare şi protejare a obiectelor muzeale. măsuri care obligau Ia acoperirea obiectului cu o hârtie fină. . păstrarea.. nr. la această expoziţie. care avea ca principale atribuţii ţinerea strictă a evidenţei obiectelor expoziţionale. ajutaţi de fruntaşii braşoveni. secţiunea fli . care avea drept sarcină dispunerea tuturor obiectelor „după un metodu practicu". transparentă. Împărţirea obiectelor pe secţiuni şi clase era precizată de punctul l O. Gherghina Boda poporul nostru să iee.Manufacturile bărbăteşti. cari şi de altumintrea vor fi meritat lauda pentru produptele lor". nr. La punctul 4 se prevedea angajarea unui „arangeur tocmit earăşi cu plată". sau familiele lor au produs prin propriele lor mâni" . 1 em. secţiunea IV .

:. care s-au perindat în acele zile prin oraş şi prin sălile de expoziţie. Bariţiu a arătat motivele care i-au determinat pe braşoveni să organizeze „esposiţiunea de produpte. p. împodobiţi cu flori şi steaguri naţionale. p. aici fiind întâmpinat de protopresbiterii I. Ga:eta Transilvaniei.. precum şi două „cordele" frumoase şi valoroase. atât prin programul de acţiuni foarte amplu. apoi s-a îndreptat spre Braşov însoţit de 450 de tineri călare. 56. Jl. industriale şi materiale. p. pe data de 26 iulie. p. luni 28 iulie. " 16 • După încheierea primei şedinţe a Asociaţiunii. 13 Episcopul Andrei Şaguna a sosit la Vlădeni în ziua de 26 iulie. Şaguna a fost găzduit de negustorul Ioan Florian. 12 Această sărbătoare naţională a românilor a fost marcată de o serie de evenimente importante. Nicolae. Bariţiu i-a adus episcopului să binecuvânteze un steag în două culori. cu activităţi ştiinţifice şi de divertisment (bal. liturghia ţinută de acesta la biserica Sf. 245. Bariţiu a ţinut un discurs care a marcat deschiderea expoziţiei. 95 http://tara-barsei. iar celelalte au fost returnate proprietarilor de drept după închiderea expoziţiei. 60. după sfânta liturghie. având în frunte 150 de făclii. una lucrată şi trimisă de consiliera Moldovan. teatru de diletanţi). 15 Duminică. 225-226. 226-227. preşedintelui Asociaţiunii i s-a făcut o serenadă de către regimentul Wallmoden de ulani. 57. martore ale industriei şi spiritului de activitate al poporului român. afirmând apoi că „nu vor trece multe zeci de ani şi naţiunea română va fi regenerată şi întinerită în puterile sale intelectuale. precum şi a multor străini. De aici a plecat la Codlea şi la Ghimbav. alături de o mulţime de săteni. El arăta faptul 11 Ibidem. între orele 1O şi 18. altele au fost dăruite Asociaţiunii. care a fost fixat la 20 cr„ precum şi despre orarul expoziţiei. 222. " Ibidem. lucrat de femeile din Braşov şi dăruit gimnaziului. cum ar fi: sosirea preşedintelui Asociaţiunii în Braşov. Deschiderea adunării generale a Asociaţiunii a avut loc într-o sală a gimnaziului prin cuvântarea preşedintelui A. printre care s-a remarcat şi violonista Elisa Circa. nr. Expoziţia a fost organizată în 4 săli ale gimnaziului române~c şi a etalat peste 2200 de obiecte. concertele de muzică susţinute de mai mulţi tineri talentaţi. iar duminica sau în zilele de sărbătoare. unde a fost întâmpinat de societatea aleasă a Braşovului. 27 iulie. „împreunată" cu prima expoziţie naţională a românilor din Transilvania. aceasta putând fi vizitată zilnic între orele 12 şi 18. 11 Adunarea generală de la Braşov. care executa cele mai noi şi mai frumoase marşuri româneşti. El a precizat scopul Asociaţiunii şi a subliniat importanţa cultivării limbii în procesul de dezvoltare a unui popor. Seara. roşu şi albastru închis (vânăt). 14 A. 228. " Ibidem. Popasu şi I. nr. s-a erijat într-o adevărată sărbătoare naţională.cimec. duminică 27 iulie. 232. serate muzicale. Expoziţia naţională a Astrei de la Braşov O parte a obiectelor expuse unnau a fi vândute (începând cu a treia zi de expoziţie). cu marginea galbenă.ro .ro / www. p. manufapte şi arte fapte românesci". a românilor din România. G. " Amicul şcoa/ei. nr. deschiderea lucrărilor adunării generale şi a expoziţiei. Ibidem. În cuvântarea sa. pentru că naţiunea este setoasă după cultură şi luminare „. cât şi prin prezenţa masivă a românilor din toate ţinuturile locuite de românii din cadrul monarhiei. 29-30. Meţianu. iar cealaltă lucrată de femeile braşovene. Şaguna. Tot Programa ne oferă informaţii despre preţul biletelor. nr. G. G.

Sohodol. peste tot vedeai mulţime de români îmbrăcaţi în minunate costume naţionale. Timişoara. cât şi cele ale ţărancelor simple. p. organizându-se asemenea acţiuni la Londra. unde avea a se produce fiecare în arta sau meseria sa în faţa întregii naţiuni. Caraş. brâne. 29-30. 245. nefiind 19 20 reprezentate Bucovina. cânepă şi bumbac au fost în număr mare. 211 Ibidem. Expoziţia a fost împărţită în cinci secţii. După încheierea discursului s-a intonat imnul popular de către un cor de tineri. Satu-Mare. Bariţiu arăta că. prin sentimentele care îi animau şi pe care le puteai citi pe feţele lor luminoase şi zâmbitoare. cămăşi bărbăteşti şi femeieşti. ceea ce demonstra importanţa acestora. 60. 232. Maramureşul ş. ştergare. Catalogul esposiţiunei. întreaga audienţă fiind apoi invitată să viziteze expoziţia. obiectele fiind expuse în 4 săli. românii trebuiau să aibă curajul de a etala în faţa lumii întregi produsele mâinilor şi minţilor lor. cu panglici tricolore fluturând parcă a libertate. ''' Ga=eta Transilvame1. toate unice în felul lor. din comitatele Arad. pături simple sau cu o mare diversitate de modele.i 1862. adică „o imitaţiune atât a târgurilor. după gustul fiecăruia etc. bazându-se pe meşteşugurile învăţate de la străbuni şi că produsele create de ei fac cinste poporului lor. Gherghina Boda că între manifestarea vieţii noastre naţionale. cam cu aproximativ IO ani în urmă s-a lansat în lumea civilizată moda expoziţiilor. cusute şi împodobite cu arnici roşu sau mătase. sau a minunatelor adunări din toată patria împregiurului unor temple ale lor. transmise de la mamă la fiică.). ţesături din lână albă sau colorată. în ciuda acestei păreri negative. p.cimec.ro / www.a. dela care apoi toţi cei mai eminenţi îşi luau cununa de victorie" 17 • G. feţe de masă. în două sau patru iţe. toţi atrăgând atenţia asupra lor prin simplitatea şi eleganţa costumelor naţionale. importanţă care rezida în primul rând în consecinţele lor practice şi naţionale. cât şi mai vârtos a jocurilor îndatinate la elinii antici. Ideea organizării expoziţiei nu a fost agreată de toţi. 247. învelitori de cap din bumbac şi borangic. Cematu. Fundata ş. nr. . desagi. Alba-Iulia etc„ din Viena şi Ungaria . Biharia. atât femei. nr. 1862.. Majoritatea zonelor locuite de români aveau aici reprezentanţi. nr. Viena.a. Tot aici s-au mai putut admira ţesături pentru fuste sau rochii. 18 În această zi de sărbătoare naţională. Pesta. Paris. printre acestea distingându-se feţe de pernă cusute după datina ţinutului de provenienţă.ro . sociale şi practice şi opinia altor popoare referitoare la civilizaţia românească din Transilvania exista o mare diferenţă. Braşovul avea o faţă festivă. Produsele realizate din pânză de in. Mtinchen etc. " Amicul şc:oale. flanele 17 Ga=eta Transilvaniei. nr. perne întregi umplute cu fulgi de gâscă. covoare. cât şi bărbaţi. prin această expoziţie românii au avut ocazia de a dovedi că întotdeauna şi-au produs singuri cele necesare traiului. cu desene şi figuri antice. merindari pentru 6 sau 12 persoane. atât cele perfecţionate în şcoli. 1862. dintre care sălile 2. unii afirmând că expoziţiile nu sunt altceva decât simple „maimuţăreli". Chiar dacă unele popoare ne considerau fără industrie şi cu o agricultură primitivă. nenumerotată. 96 http://tara-barsei. De aceea. Participanţii la expoziţie au venit în număr mare din Braşov şi din comunele districtului Braşov (Satulung. expoziţiile constituind un mijloc excelent de popularizare a acestor produse. fără nici o pregătire decât cea a datinii strămoşeşti. p. 3 şi 4 au reprezentat industria de casă specifică femeilor. Majoritare au fost produsele realizate de mâinile îndemânatice ale femeilor române. cordele. simple sau cadrilate şi colorate după datina locului de origine. Zărneşti. 62. 60. fl. catrinţe.

165-166. familia şi casa ei. cofetarii (a putut fi văzută o plăcintă din 80 de felii. etalându-şi produsele doar câteva fabrici. George Vlădăreanu. un război de ţesut (proprietar Vasile Saftu). Bariţiu). îndeosebi cele 3 săli în care au fost expuse produsele 21 Amicul :g:oalei. olarii. lucruri din piele fină. a compensat cu deosebit succes industria mică de casă. buchete şi ghirlande de flori diverse realizate din ţesături fine şi din hârtie colorată de mătase. in. cu mătase. fierarii. De asemenea. p. I cutie cu două feluri de cărbuni de piatră şi lemne pietrificate (proprietar Nicolae C. Expozifia naţională a Astrei de la Braşov etc. Produsele meşteşugăreşti specifice bărbaţilor au fost expuse numai într-o sală. 22 La secţiunea Artelor . portretul lui Mihai Viteazul cusut cu lână fină. caş şi brânză. Din cele redate mai sus se poate observa cu uşurinţă diversitatea foarte mare a exponatelor.. biserica Sf. cum ar fi: mătasea toarsă sau netoarsă. lumânări şi făclii din seu şi ceară. dulceţuri de fructe etc. Elena Istrătescu. în general. 2 tablouri şi un potir de lemn aurit. în ingeniozitatea ei.cimec. producătorii de vinuri ş. Meţianu din Zărneşti. realizat de Alesandra Georgie Popa din Pesta şi dăruit . care a încântat ochii vizitatorilor. cu un tablou desenat ş. muştar.. Printre expozanţi s-a distins Ioan Pop.ro . plante folosite la vopsit lâna. cu un înger sculptat. fiecare exemplar fiind însoţit de denumirea sa şi de descrierea principalelor însuşiri. Au fost etalate nenumărate torturi răsucite de cânepă. Lauri an şi o hartă a Daciei.ro / www. 21. un covor de lână reprezentând stema Transilvaniei apărată de un leu. nenumerotate. săpunuri simple şi parfumate etc. creează pentru ea. cât şi nivelul atins de acestea.a. cojocarii. Şi-au expus produsele muncii agricultorii. o capră neagră împăiată dăruită muzeului gimnaziului românesc din Braşov de către protopopul I. Împletiturile pe andrele sau cârlige au fost şi ele în număr mare. Atanasie Jstrătescu. ciobanii. Hariton Ciurcu. 2 melci de mare şi 1 melc pietrificat (proprietar Ieronim G. 1862. toţi aceştia arătând meseriile practicate de români. desene. 22 Ga=eta Transilvaniei. diferite lucruri de mână din mărgele aranjate în diverse compoziţii. 97 http://tara-barsei. cu 3 tablouri în ulei şi un desen pe hârtie. p. 66. lucrarea Sidoniei Majoru din Viena. Chiar dacă industria mare a trecut aproape neobservată. diverse arme. tot ceea ce femeia română. T. au atras privirile vizitatorilor minunatele broderii şi cusături cu aţă răsucită. Dintre produsele cele mai deosebite prezentate în cadrul expoziţiei se pot aminti cele 19 volume din „ Instrucţiunea publică" a lui A. nr. plante şi rădăcini medicinale.frumoase au fost expuse obiecte de pictură şi sculptură în lemn. forme. cu 4 uşi de altar. care a prezentat 3 icoane. destul de modest reprezentate. cu fir de aur sau argint. student la Academia Ştiinţelor Frumoase din Viena. în special cele cerute de nevoile personale şi comunitare. Nicolae din Braşov confecţionată din hârtie (proprietar Vasile Belissimus). ceară. ceea ce denotă o anumită dezvoltare a meseriilor la români. figuri şi calităţi. precum şi multe altele. de o fineţe şi o eleganţă princiare. pantofarii. I colac şi 14 cornuri). care a expus o icoană a lui Isus Christos în biserică. care au prezentat cerealele cultivate de români. profesorul şi sculptorul Andronic Androne. ele fiind.Reuniunii Femeilor Române" din Braşov.a. icoane cusute cu mărgele sau pictate. 1862. 21 În sălile de expoziţie au mai putut fi admirate produse realizate atât de femei. de asemenea împletiturile din paie fine sau obişnuite. vechi sau moderne. demne de un popor imortalizat pe Columna de la Roma. trezindu-le admiraţia.. 2 sfeşnice mari şi 6 icoane arhitectonice. 6 calităţi diferite de hârtie albă şi colorată expuse de „Fabrica de hârtie mecanică" din Zărneşti. Nicolae Pop. Marincovici). tâmplarii. cât şi de bărbaţi. Catalogul esposiţiunei. bumbac. precum şi instrumente muzicale. metal şi piatră. decocturi. seminţe de legume şi flori. pluguri. faguri de miere. lână şi mătase. nr. cu o icoană. cu inscripţia „Independenţa Transilvaniei".

pe viitor. impresia lăsată publicului vizitator a fost deosebit de puternică. 201-205. că ele pot fi expuse fără nici o teamă chiar la Londra. A constituit totodată prilejul perfect de punere în evidenţă a puterii artistice şi de creaţie a poporului român din Transilvania. Axente Sever găseşte 5 cauze majore care au determinat acest lucru. impulsul pe care l-a primit fiecare expozant în parte de a se perfecţiona şi de a creşte producţia proprie pentru a obţine câştiguri finaciare mai consistente. eleganţă şi un gust desăvârşit. Bariţiu a afimiat că profitul material putea fi privit din două perspective: pe de o parte. 1862. denumire care denota fineţe. câştigul obţinut de Asociaţiune în urma vinderii obiectelor dăruite de unii expozanţi şi care a fost mai mic decât s-a preconizat iniţial. G. fapt care. Gherghina Boda realizate de femeile române. Pentru prima dată. " Amicul şcoa/ei. Ea a fost scena pe care a evoluat creaţia românească. făcându-l să treacă prin toată gama sentimentelor. pe care mulţi români nu şi-l puteau explica. p. bogăţia şi diversitatea sa tradiţională.ro / www. Referitor la câştigul moral şi material rezultat în urma expoziţiilor. Chiar dacă numărul obiectelor expuse a fost relativ mic . iar pe de altă parte. i-a fost recunoscută îndemânarea şi perfecţiunea gustului.ro . Această primă expoziţie organizată de românii transilvăneni a fost o mare reuşită. 2) teama de concurenţă a expozanţilor. determinându-i să-şi sporească încrederea în forţele proprii. moral şi material al expoziţiei de către poporul român. femeia română a fost văzută în plenitudinea calităţilor sale artistice. nr. şi anume 23 : I) popularizarea redusă a expoziţiei şi munca defectuoasă a preoţilor şi intelectualilor în rândul poporului. 5) neînţelegerea folosului practic.cimec. 3) insuficienta informare a publicului despre destinaţia obiectelor după închiderea expoziţiei. românii şi-au dat seama că produsele lor pot concura oricând cu produsele altor popoare. Acum. femeile române şi-au adjudecat titlul de „francesele orientului". ar influenţa pozitiv modul lor de viaţă. 98 http://tara-barsei. atât de desconsiderat de ceilalţi. spre a se face cunoscuţi altor popoare şi a infirma opiniile false despre nivelul lor de dezvoltare culturală şi economică. ba mai mult. Bariţiu a clarificat acest lucru într-un mod concret. În unna acestei expoziţii şi a aprecierii de care s-a bucurat din partea străinilor veniţi s-o viziteze. rampa de lansare în rândul celorlalte naţionalităţi conlocuitoare din cadrul monarhiei şi mijlocul de afirmare pe teren economic a abilităţilor practice şi spirituale ale poporului român. ea erijându-se în deschizătoare de noi orizonturi economice româneşti. prin rezultatele muncii lor. imaginaţia bogată şi originalitatea creaţiei. Privitor la numărul mic de obiecte expuse. de la uimire la extaz. constituindu-se totodată într-un puternic imbold pentru acţiunile viitoare ale Asociaţiunii pe teren economic. G.doar 2200 -. 26. Paris sau în alte părţi. 4) zvonul răspândit cu răutate că expozanţii vor fi supuşi unor taxe şi impozite mai mari. fiecare obiect fiind de fapt un unicat.

a majorităţii. În scrierile istorice şi de ziarist el 99 http://tara-barsei. Un membru marcant al acestei familii a fost Aurel A. care. lucrări ce au aparţinut generaţiilor care s-au succedat în acest neam de intelectuali. MUREŞIANU (I) „Destinul a dat şi va da fiecărui popor o misiune pe acest pământ. la care a continuat activitatea cultural-publicistică a predecesorilor săi: Iacob Mureşianu. ani în care publică destul de mult. activităţii „Gazetei Transilvaniei" din acea perioadă îi dă o atenţie cu totul aparte. Dr. Aurel Mureşianu . Este deci în natura lucrului ca interesul întregului.cimec.redactori şi proprietari ai „Gazetei". în acelaşi timp ocupându-se şi de studierea biografiei şi faptelor unor înaintaşi. împotriva căruia nu se poate pune nici o piedică artificială. În arhiva Muzeului memorial „Casa Mureşenilor" sunt adăpostite numeroase documente. să primeze asupra părţilor sau fracţiunilor. apărut între anii 1929 şi 1938. El şi-a făcut debutul jurnalistic la începutul secolului al XX-iea la ziare din Viena şi Budapesta. care stau în calea desvoltării sale. Mureşianu. Ţara Bârsei Ovidiu SAVU PUBLICISTICA LUI AUREL A. „Plaiuri Săcelene".a fost însuşi Aurel A. Aurel A. urmează în desvoltarea lor un curs natural. şi mai ales „Gazeta Transilvaniei". Iacob Mureşianu.şi cel mai de seamă. s-a afinnat mai ales în perioada interbelică. având de altfel şi o pregătire de istoric (studiase la universităţile din Leipzig şi Paris) pe care a valorificat-o pe deplin. continuând astfel tradiţia culturală a familiei sale.ro . Dintre revistele sau ziarele la care colaborează amintim: periodicul „Ţara Bârsei". în opera sa istorică şi publicistică. Mureşianu acordă. dar şi revoluţiei de la 1848.ro / www. ca şi „Universul". „Revista istorică". care i-a fost bunic. Popoarele care nu sunt decât mici părţi organice ale întregului ce se numeşte umanitate. Unul dintre prm111 exegeţi ai istoriei Mureşenilor. şi tatăl său. carte apărută în anul 1913 şi care reprezintă debutul în domeniul istoriei. „Dimineaţa". Mureşianu) Activitatea gazetărească a lui Aurel A. Mureşianu. „Arhiva someşană". articole. ca istoric şi publicist. constând în acte. Un exemplu în acest sens este „Albumul comemorativ" dedicat bunicului său. un loc aparte Braşovului. „Gazeta Cărţilor". " (Aurel A. locuitorilor din Şcheii Braşovului. Mureşianu (1889-1950) începe din anii studenţiei. dar şi la „Gazeta Transilvaniei".

o revistă de cultură importantă. studii social-politice şi interpretări ale documentelor inedite. mai trebuie menţionate: „Dările de seamă" şi „Scrisorile" apărute tot în „Ţara Bârsei". Alte lucrări importante semnate de Aurel A. Mureşianu publică peste 35 de articole în periodicul „Ţara Bârsei''. Un alt studiu literar-biografic este cel dintr-o broşură tipărită în 1926 cu privire Ia „Mihai Eminescu şi întemeierea României June 1868-1871 ". studiu dedicat revoluţiei de la 1848 şi în care este descrisă situaţia românilor înainte şi după 1848. În cele relatate mai sus am prezentat sumar câteva aspecte din activitatea jurnalistică a lui A. RudolfOrghidan. Mureşianu. A. Mureşianu au fost: „Originea ciangăilor din Săcelele Braşovului". Dintr-un studiu intitulat: „Şcoalele naţionale centrale şi liceul «Andrei Şaguna» din Braşov'· se observă evoluţia şcolilor româneşti braşovene de-a lungul timpului. într-o perioadă când acest capitol din istoria românilor îşi avea un punct de vedere generalizat. preotul Radu Tempea. precum şi păstrarea unor obiceiuri şi tradiţii româneşti în portul şi limba ciangăilor din zona Săcele. Mureşianu să ofere cititorului o imagine cât mai completă privind opera complexă a cărturarului braşovean. 100 http://tara-barsei.cimec. Referitor la publicistica inserată în „Gazeta Transilvaniei".a. Despre lucrarea „Iluzia «dacică»" reputatul istoric şi arheolog I. Pârvan şi N. Iuga. când România pierde nord-vestul Transilvaniei. în care se găsesc informaţii inedite despre prima şcoală românească şi biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului. după 1939. anticipând din 1913 influenţa şi creşterea puterii militare a Germaniei. şi în suplimentul cultural „Foaie pentru minte. Rămâne ca cercetările viitoare asupra activităţii istoricului şi publicistului Aurel A. semnalăm şi alte apariţii editoriale: „Clădirea şcoalei româneşti de către popa Mihai în anul 1597". precum Zaharia Nicolau. şi „O nouă contribuţie la istoria Românilor în evul mediu". „Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei" este o lucrare în care Aurel A. Ovidiu Savu analizează obiectiv opera şi faptele unor mari reprezentanţi ai culturii româneşti. În afara acestor articole de istorie. unde trebuie să spunem că publică. în acest ultim text se repun în discuţie polemicile privind ideea continuităţii românilor. Ioan şi Gh. Mureşianu îşi dovedeşte înclinaţiile spre politologie. Între anii 1929 şi 1938 Aurel A.ro / www. evenimente relatate într-o epistolă a lui Bărnuţiu către Iacob Mureşianu. Articolul „Iluzia «dacică»" reprezintă o nouă viziune istorică cu privire la unitatea regatului dac. în care autorul încearcă să dovedească originea românească a unor toponime din această zonă. trasat de V. intitulat „Problema europeană şi Românii". care a reuşit tălmăcirea documentelor Mureşenilor şi valorificarea lor în articole sau cărţi din domeniul istoriei. avem a evidenţia articolele politice apărute după dictatul de la Viena din 1940. Pe lângă albumul comemorativ. dintre negustorii şi preoţii braşoveni îi numim pe aceia care au sprijinit înfiinţarea unor şcoli româneşti sau au luptat pentru cauza românilor din Ardeal. Nica. dintre care îi amintim pe: Simion Bărnuţiu. Nicolae Cepescu. inimă şi literatură". în 1919 îi apare un studiu social-politic şi diplomatic. la care colaborează elita intelectualităţii braşovene din acea vreme. Iorga. Gh. George Bariţiu. Andrieşescu scria că este „dialectică şi revoluţionară". Mihai Eminescu. „Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3/ 15 Maiu 1848".ro . al politicii şi culturii naţionale. episcopul Nestor loanovici ş.

Sibiu. Tipografia „A. Studiu social-politic-diplomatic. I. Mureşianu. nr. ea a fost şi este organul de publicitate al tuturor Românilor. 5 iulie 1921. Braşov. I. 1921. 1913. Vom prezenta o bibliografie cronologică. Mai menţionăm că o parte din informaţiile bibliografice ce urmează sunt preluate din studiile nepublicate ale regretatului cercetător braşovean Mircea Gherman. Ea n'a fost şi nici nu este ziarul unei singure confesiuni religioase sau al unei grupări politice. nici nu 'se poate realiza. Din istoria relaţiunilor Românilor din Principate cu cei din Transilvania şi Ungaria. 1919. Iacob Mureşianu(/812-1887). Mureşianu. 15 ianuarie 1921. Tipografia Gott. descendent al Mureşenilor. I. 1919 Problema europeană şi Românii. Mureşianu". Mureşianu Activitatea publicistică la „Gazeta Transilvaniei" a familiei Mureşenilor a fost continuată de Aurel A. În paginile de mai jos vom prezenta o bibliografie a lui Aurel A. prilejuit de împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea „Gazetei": „De la începutul ei «Gazeta» a avut şi are până astăzi cel mai însemnat rol între ziarele româneşti. 1913. precizând locul şi paginile unde se găsesc studiile scrise de nepotul lui Iacob Mureşianu. şi anume perioada interbelică. 34 p. Tipografia Arhidiecezană. 1922 Ce a fost şi ce ar trebui să fie partidul naţional al Românilor din Ardeal şi Ungaria. 101 http://tara-barsei. legată de activitatea istorică şi publicistică a sa. Mureşianu. cu precizarea că o lucrare exaustivă. Braşov. care colaborează la multe alte ziare şi reviste din acea perioadă de revigorare culturală românească. retipărire din „Gazeta Transilvaniei". 8-9. Tipografia „A. 66 p. s'a ocupat şi se ocupă cu acelaşi interes de viaţa publică şi de cultura naţională a Românilor de pretutindeni".cimec.ro / www. Mureşianu". 1913 Şovinismul şi ignoranţa politicei de azi a Europei. Într-unul din articolele din „Ţara Bârsei" Aurel A. deoarece multe articole nu le semna sau le scria sub pseudonim. în „România viitoare" (Ploieşti). 6. Album comemorativ. Cap. O scrisoare inedită a lui Bărnuţiu din 7 aprilie 1848. 15 martie 1921. Mureşianu dă un citat din „testamentul" lui Aurel Mureşianu. 3. Publicistica lui Aurel A. în care se vor afim1a numeroşi intelectuali români. în „Revista vremei" (Bucureşti). nr. Braşov.ro . nr. nr. noiembrie 1921. 1921 Simion Bărnuţiu în preajma marei Adunări Naţionale a Românilor din Ardeal şi Ungaria din 3115 Maiu 1848. La sfârşitul studiului (ce va fi publicat în următorul număr al acestei reviste) vom prezenta şi unele articole care s-au scris despre activitatea lui Aurel A. 16 p. 84 p. Imperialismul.

p. nr. în „Carpaţii". 23 septembrie 1925. 18 aprilie. 29 noiembrie 1925. 25 iulie 1926. Teofil Frâncu despre Mihail Eminescu. Bran isce et Comp.ro . R. Ibidem. p. nr. nr. nr. Ibidem. De la Braşov la Bitolia. 2 . 333. 1-2. nr. Ibidem. 2 mai 1926. ale lui Iacob Mureşianu. R. 25 aprilie. Ibidem. Testamentul sau „ diata" din anul J 794 a. nr. 11 octombrie 1925. 322. 339 . 102 http://tara-barsei. 18 octombrie 1925. Ovidiu Savu 1924 Calităţile politice şi culturale ale poporului român. Cea dintâi însoţirefemeească a neamului nostru „Societatea. nr. nr. Ibidem. 315. 26 decembrie 1926. 11 iulie 1926. nr. 1926. 296. 4 octombrie 1925. nr. Arheologul şi istoricul ceh Dr. lui Avram Iancu.nr.fi·untaş român braşovean în secolul al XVlf!-lea. 356. 334. nr. 19 decembrie 1926. 339 . 19 p.. Casa unui. 2. 28 februarie 1926. 353.. nr. Braşov. Din trecutul marelui negoţ român braşovean. 18 iulie 1926 (republicat în nr.ro / www.fruntaş român braşovean de acum 200 de ani. Mureşianu''. p. 297. nr. Braşovul în 1848-1849. nr. în „Carpaţii". 15 ani de la moartea lui Aurel Mureşianu. Bucur Popp. 335. Ibidem. nr. Ibidem. luptele Românilor braşoveni pentru câştigarea independenţei lor municipale (1735-1738). p. I. 244. 300. I. Originile Astrei. l. 323. 28 iunie 1925. 303. 27 aprilie 1924.femeilor române din Buda" din anul 1815. Ibidem. 294. 235. 31 august 1924.R. Ibidem. Ibidem. 5. în „Carpaţii". Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu (1794-1867). 321. I. nr. 25 decembrie 1925. 1925 Un document inedit relativ la istoria şcoalelor române din Braşov. 1926 Mihail Eminescu ş1 111temeierea „ României June" ( 1868-1871). p. festiv. 331. F. din Ardeal. 228. 354. 27 iunie 1926. 295. p. 283. nr. nr. la moartea văduvei eroului general Groza. nr. Un răspuns ziarului „ Kronstadter Zeitung".cimec. nr. 306. în „Adevărul". Tipografia „A. 8 noiembrie 1925. 75 de ani de la intemeiera R. 30 mai 1926. nr. Un mare neguţător braşovean de acum un veac. 330. Ibidem. F. Din însemnările .fruntaşului braşovean Ioan Boghici. 9 ianuarie 1927. p. 324. I. 1926. 3. 8 septembrie 1925. Pic despre începuturile Braşovului românesc. Ibidem. 327. 8 septembrie. Ibidem. Ibidem. Braşovul în 1848-1849. 75 ani). nr. Moştenirea lăsată de către un. nr. Ibidem. p. Ibidem. I l aprilie 1926. Ibidem. nr. nr. 20 iunie 1926. I. nr. p. 22 iunie 1924. 1-111. 292. nr. Ibidem.

Ibidem. nr. în „Carpaţii". Ibidem. Ibidem. 22 aprilie 1928. Ibidem. nr.. 433. 429. 424. 430. Cine afacut Alba Iulia?. nr. Bucureşti. 1927. de către popa Mihai în anul 1597. Ibidem. 379-381. Ibidem. 195-227). nr. Ibidem. nr. 438. nr. 7 august 1927. Salut de la Transylvanie auxfreres /atins. 362. Ibidem. nr. 4 noiembrie 1928. Originea României Mari. nr. nr. Ibidem. nr. Planurile lui Andrei Mocioni pentru înfiinţarea unui stat naţional român în cadrele unei Austrii federative. 453. 11 septembrie 1927. 441. I9 iunie-3 iulie I927. nr. Ibidem. 29 aprilie 1928. 20 februarie 1927. 6martie·1927. 15 mai 1927. nr. Cauzele crizei de solidaritate naţională la Românii ardeleni. C. Şuluţiu şi solidaritatea naţională. Originea Memorandului. I iulie I 928. 9 octombrie 1927. 416. 454. Bucureşti. R. 386. nr. nr. Semicentenarul independenţei. nr. 428. nr. Mureşianu 1927 Clădirea şcoalei româneşti din Braşov. 18 noiembrie 1928. 407. 30 ianuarie 1927. 3 iunie 1928. Ibidem. R. teatrul demagogiei de partid?. nr. I O iunie 1928. 15 aprilie 1928. nr. nr. 6 noiembrie 1927. 432. Antecedentele istorice ale renaşterii noastre. Tinerimea de după 1848. Ardealul în 1877. C. I ianuarie 1928. Ibidem. 27 mai 1928. Conferinţa naţională din Aprilie 1863. în „Carpaţii'". Ibidem. 103 http://tara-barsei. Temeiurile romanice ale renaşterii noastre naţionale. 408. IV. 16 ianuarie 1927. nr. 30 p.ro . 457. nr. Misiunea metropolitului Şuluţiu la Viena în Octombrie-Decembrie 1861. nr. 30 septembrie 1928. Ibidem. 4 martie 1928. 12 februarie 1928. 8 ianuarie 1928. 359. (p. Ibidem. 2 decembrie 1928. 358. 445.ro / www. nr. 448. nr. 9 septembrie 1928. Alexandru Papiu llarianu. Ibidem. Primirea triun?fală a metropolitului Şuluţiu la Braşov în August 1861. Ibidem. nr. 455. 1928. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". Ibidem. 25 martie 1928. 1928 Un inventar românesc de haine şi scule din anul 1778. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj". I I noiembrie I 928. nr. 399. 374.cimec.. nr. 391. nr. nr. IV. 357. 23 ianuarie I 927. 22 mai 1927. 18 martie 1928. Reacţionarii de la 1848. Publicistica lui Aurel A. Ibidem. 395. 364. 413. 418. Alba Iulia. Partidul românismului. Centenarul doctorului Ioan Raţiu. „Gazeta Transilvaniei" întâmpina astfel proclamarea independenţei României. 12 august 1928. nr. 375. Ibidem. 5 p. Geneza partidelor naţionale române. 422. nr. 24 iunie 1928. nr. nr. (p. Ardealul şi Vechiul Regat. 435--440). Politica naţională după I 848. 409. 26 iulie 1928. 419. nr. 15 ianuarie 1928. Ibidem.

1931.). Ibidem. 1930. Cu două scrisori inedite. . Andrei Mureşanu intim. 21 p. Tipografia „Unirea". în „Carpaţii". Originea. nr.. nr. nr. extras din „Ţara Bârsei". 103-117. nr. 22 p. nr. Braşov. p. Împăratul Francisc-Iosif /. 1929-1931. 464. III. I. I O. Vechii liberali şi solidaritatea Românilor ardeleni. 8 p. nr. Documente pentru istoria Memorandului. I. Tipografia „Unirea". Când Bismarck avu de gând să trimeată dorobanţii români în Ardeal. Braşov. 5 p. 1931. Episcopul Nestor Ioanovici (1765-1830). Lucruri nouă din trecutul Românilor braşoveni. 6. p. 24-31. 467. 144 p.. I. 3-15. p. 15 p. 17 p. p. 204-217. 1929. 13 ianuarie 1929 . 314-334 (+anexe doc.. Bilanţul comercial al lui Zaharia Nicolau din anul 1787. Braşov. nr. aprilie-mai 1929. 2. Braşov. Ibidem. 2. Ibidem. p.ro / www. Presa românească înainte şi după 1848. II. I. 4-5. III. în „Transilvania". Bariţiu şi Ioan Raţiu adresate lui Aurel Mureşianu în chestiunea redactării Memorandului. 4.. Tipografia „Unirea". I. Tipografia „Unirea". 206-220. Prefectura română a Ţării Bârsei din 1848 şi 1849. în „Ţara Bârsei". 50 de ani din luptele naţionale ale Românilor ardeleni. Editura autorului.. 3. nr. Un dascăl braşovean necunoscut din veacul al XVII-iea. p. p. 3. II. Tipografia „Unirea". I. Cu trei scrisori din 1888 ale lui G. 1930. înainte de Junimea. Tipografia „Unirea". nr. nr. nr. 111-130. octombrie 1929. p. III.. I. Sibiu.. nr. 1928. III. . Tipografia „Unirea". Braşov. Tipografia „Unirea". 499-505. nr. p. 71-82.. extras din „Ţara Bârsei". 6 ianuarie 1929.Împărăteasa Elisabeta. Tipografia „Unirea". iunie 1930. Braşov. p. Ovidiu Savu 1929 Temeiurile istorice ale politicei noastre naţionale. nr. 1931. Braşov. 463. nr. Braşov. Braşov. Ibidem. 1931. 211-222. Ereditatea şi degenerescenţa Habsburgilor. III. 2. li.. 14 p.cimec. 9 p. nr. 34 p. Ibidem. p. p. incomplet. extras din „Ţara Bârsei". 459-461. 462. 1931. 1930 Ştiri nouă despre refugiaţii munteni la Braşov în secolul al XVIII-iea şi în răzmeriţa dela 1821. 20 ianuarie 1929. 11. Braşov. nr. nr. nr. Ibidem. I. Contribuţie la istoria vechei familii braşovene a Nicolaeştilor. 1931 Rolul Ungurilor în dezastrele românismului din anii 1865-1866.ro . 123-141... 1931. 1929. Un inpiedecător al avântului naţional al Românilor braşoveni de acum 200 de ani: popa Teodor Baran. 104 http://tara-barsei. p.. nr. p. 1930. 324-330. I O februarie 1929. Ibidem. 14-28. extras din „Ţara Bârsei". în „Ritmuri" (Braşov). extras din „Ţara Bârsei". Ioan Raţiu (1828-1928). Un capitol necunoscut din istoria Românilor ardeleni: Românii apărători ai Braşovului în războiul cu Curuţii (1704-1709). Tipografia „Unirea". Ioan Georgescu: Dr. Tipografia „Unirea". 16 p. III. Braşov. Ibidem. 2. 12 p. Încercări de îndreptare a limbii în Ardeal. degenerescenţa şi tragedia Habsburgilor.. 3. în „Ritmuri" (Braşov). 5. extras din „Ţara Bârsei". Braşov.

rev. studiu despre religia şi naţionalităţile popoarelor care au locuit la începuturile erei creştine ţinuturile dintre Balcani. · Două cărţi de judecată din veacul al XVJ/1-lea ale „ Conzistoriurului episcopesc neunit·· al Ardealului. 1933.. + 2 hărţi. Moştenirea unui preot român braşovean la 1579 şi alte pagini din trecutul Ardealului. în „Ţara Bârsei".. Câteva dovezi vechi de viaţă şi cultură românească la Braşov. Tipografia „Unirea". Braşov. Geţii. extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională". Sciţii. Iorga: O altă istorie contemporană. G. împotriva împilării ţăranilor români din „ teritoriul crăiesc". p. Monitorul Oficial. p. Tipografia „Unirea". Şcoalele naţionale centrale şi liceul „Andrei Şaguna" din Braşov. 11 p. nr. V. 1934. 2-3. N. 132 p. Marea Neagră şi Carpaţii Nordici: Tracii. VI. 1932. Resumat de lecţiifăcute la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Bucureşti. în „Ţara Bârsei".. Conferences donnees ala Sorbonne. Bucureşti.. dacică". 1932. IV. Editura Institutului de Istorie Naţională al Universităţii Cluj. 176-177. 142-151 {+O alegere de dascăl şi de gocimani la Cristian în 1783 +Cum s 'a desfiinţat poarta românească a Braşovului?+ Însemnări din 1817 în turnul bisericei lui Petru Maior din Reghin + Un document important din răsmiriţa dela 1848). 1932. nr. aprilie 1933. nr. nr. Alexandru Lapedatu: Abolirea protectoratului rusesc în Ţările Române (1834-1858). Ibidem. I. I Op. VI. Cronicarul Szamoskăzy şi însemnările lui privitoare la Români. p. 5 p. Marea Adriatică. 4. 1933 Iluzia .. nr. 1928. Ioachim Crăciun. Cluj. IV. „ Compania" de comerţ levantin de odinioară a Braşovului în lumina nouelor documente publicate de d-l prof N. nr. Ed. 216-224. 1932. VI. V. I. mai-iunie. 1933. p. Ibidem. I. IV. în „Ţara Bârsei". Mureşianu 1932 Protestul din Dieta Ardealului dela 1751. p. Ibidem. Braşov. 4-12. p. nr. un proces de denationalisation. Braşov. I Op. 187-190. Iorga. 2. Ibidem. 82 p. Deux siecles d'histoire de Venise. Tipografia „Unirea". Documentele procesului Memorandului. 1932. 5. 195-21 O. nr. 11 p. IV.. Cu portretul scriitorului braşovean Gheorghe Nicolau ( 1770-1851). nr. 9 p. Braşov. 5. 3. N. VI. 3. 3. Braşov. 32 p. 3. Analistu/ maghiar ardelean Stefan Szamoskăzy şi Mihai Viteazul. IV. 1933. Popa-lisseanu: Sicules et Roumains. 1933. 2.. 175-176. 387-391. p.. 261-263.cimec. 2.. Bucureşti. 1934.ro . 12 p. 105 p. 4. extras din „Ţara Bârsei". Braşov. 2. 3. Braşov. Atelierele Socec & Co. nr. 4. nr. IV. nr. 299-3 17. + 2 ii. 105 http://tara-barsei.. Bucarest. p. 4. 2. Tipografia „Unirea". Iorga. nr. 1933. „Ţara Bârsei". extras din „Boabe de grâu".ro / www. V. Iluzia „ dacică". Ibidem. Tipografia „Unirea". nr. p. Ibidem. Tipografia „Unirea". 1934 Iluzia „dacică". IV. p. Tipografia „Unirea". 6. Ibidem. nr. 1933. Publicistica lui Aurel A. p. în „Ţara Bârsei". în „Ţara Bârsei".. 270-273. nr. 1932. Sarmaţii şi Dacii. Braşov. nr.

cimec. Bucureşti. Mureşianu. Cluj. l 933. Festschrţft der Buchdruckerei Johann Gătts Sohn. + 1 hartă. Joachim Crăciun. 1933. p. VI. 1937. 4. Aurel A. VI. Cluj. în „Tribuna".ro / www. Braşov. în „Ţara Bârsei". nr. 90 p. 177-178. 2. Braşov. 1967. Aurelian Sacerdoţeanu: Marea invazie tătară şi Sud-Estul european. XV-X\'. 376-377. p. Mircea Gherman. 2. 1972. în „Ţara Bârsei'". 3. Ovidiu Savu Tontsch Herman: Die Honteruspresse in . Ţara Bârsei. Repere bibliografice: I. *** Cărturari Braşoveni sec. 106 http://tara-barsei. Biblioteca şi Arhiva Mureşenilor.:/00 Jahren. 1929-1938. Bibliographie de la Transylvanie roumaine. Braşov.ro .passim.

Carol. 2003. A doua fiică a_ Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand. În anul 1924. Tabloul matrimonial a fost completat la 8 iunie 1922. un subiect favorit pentru rubricile mondene ale presei internaţionale.l. Frumoasă. ' Principele moştenitor George al Greciei ( 1890-1947).Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale (în continuare D. 31 ianuarie 1929. Iaşi-Oxford-Portland. Principesă de Grecia.A. Reginei Maria nu-i plăcea să recunoască că a influenţat căsătoriile copiilor săi. Castelul Bran. au fost întâmpinaţi de Ducele de Aosta. Ileana şi-a sărbătorit majoratul 2 . Presa italiană a interpretat întâlnirea ca un Pe aceeaşi temă au mai apărut: Ion Scurtu. Alegerea viitorului său soţ devenise. căci aşa cum se întreba. serie nouă.C. în „Magazin Istoric". s-a încheiat o altă eăsătorie cu familia regală greacă. cumnata Elisabetei. _1900-196_1). 24. Triniton. reşedinţă a reginei Maria şi a prinţesei Ileana. ' Ibidem. iar pe 10 martie 1921. Cu toate acestea. conform Statutului membrilor Familiei Regale. şi Carol. aflaţi în vizită la Veneţia. (Sitta. între Elena de Grecia 4 . 107 http://tara-barsei. Elena. f. Principesa Maria (Mignon. 111-130. ea declara presei că: „Niciodată nu-mi voi sacrifica copiii. 1998. 52. 21 mai 1924. Principesa Elisabeta de România s-a căsătorit cu Diadohul (principele moştenitor) George al Greciei 3 . ' D. Principele moştenitor al României. Americans and Queen Marie of Romania. p. Bucureşti.I. scrisoarea Reginei Maria către Principele Carol. Regina Mamă a Regelui Mihai.ro . prin căsătoria Principesei Maria5 cu Alexandru I 6 Karageorgevici al Serbiei. nr. mai mult sau mai puţin întemeiat. Nuntă la castelul Peleş. În 7 cazul Ilenei. că ar dori să o căsătorească pe Ileana cu un prinţ străin bogat care ar accepta să locuiască în 10 România. viitorul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven • Suverana României devenise o „soacră a Balcanilor". un oaspete american al Curţii Regale: „Câte regine ale Europei au fiice care au devenit ele însele regine?" . A select ion of Documents.. Fond Casa Regală. tronul Regatului Bulgariei sau că putea avea parte de un destin regal mult mai strălucit ca regină a Angliei sau a Franţei (!)8. dosar 420. 64-69 şi Narcis Dorin Ion. Regina Maria o poate declara pe fiica sa „emancipată". Regina era foarte mândră de „expansiunea" matrimonială a familiei sale. Divorţată de Principele Carol în iunie 1928. 2.ro / www. dosar 1/2. „bună de măritat".N. Fond Casa Regală.A. an XXXIV. într-o scrisoare din ianuarie 1929. Ed1ted by Diana Fotescu. tânăra principesă a României vrăjise multe inimi. De acum. suveranii Regatului român. La 21 februarie 1921. 7 Alexandru I Karageorgev1c1 al Serb1e1 (I 888-1934).C. Regina îi declara amuzată aceluiaşi oaspete că fiicei sale favorite îi rămăsese. p. v11torul Rege al Regatului Sârbo-croato-sloven ( 1921-1934). în februarie 1925. 1896-1982). mai 2001. Regina Maria îi scria fiului său. Corespondenta Reginei Maria către Carol II. spirituală şi plină de viaţă. .). 5(410).N. 1947). În august 1925. adică „. Ei se vor căsători cu aceia pe care-i vor alege" 9 . The Center for Romanian Studies. Ed. viitorul Rege George al II-iea al Greciei ( 1922-1923. "0 Interviu pentru „Daily Mirror" reluat de Ga:eta Transilvaniei.personale. pentru completarea tabloului matrimonial balcanic. nr. 1935-1941. Dar. Ţara Bârsei Nicolae PEPENE DIN ISTORIA FAMILIEI REGALE ROMÂNE CĂSĂTORIA PRINCIPESEI ILEANA DE ROMÂNIA 1 La 23 decembrie 1926.cimec.. p. Principesa Ileana . ' Regenta autorizase actul la 14 august 1927 . Regină a Iugoslaviei. Avea Regina Mamă planuri matrimoniale pentru Domniţa Ileana? Legăturile matrimoniale stabilite până atunci de familia regală română au fost încheiate cu familii domnitoare din ţări balcanice vecine.

. Contele aparţinea uneia dintre cele mai vechi familii princiare germane. la scurt timp.l. 9. declarând corespondentului ziarului „Corriere delia Sera" că prezenţa suveranilor la Veneţia se datora „marii dragoste pe care suveranii şi în special regina Maria o au pentru acest minunat oraş". vreau să fac bine. Lahovary. Ileana îi scria Regelui Carol al II-iea: „Te rog să înlături neîncrederea ce o ai în mine căci ştii cât de mult ţin la tine şi cum mă doare să te văd supărat. 11. Ga:eta Transilvaniei. 24. dosar V . care era bolnav de hemofilie 12 . Ileana către Carol. 7 februarie 1930. după ce o văzuse într-o vizită făcută părinţilor săi. scrisoarea Principesei Ileana către Principele Carol. 11. deranjat de popularitatea Domniţei şi de strânsa legătură a acesteia cu Regina Maria. 2000. 160. Alianţa matrimonială a fost respinsă de Regina Maria din cauza problemelor grave de sănătate ale prinţului.385/1930. f. The Las/ Ro111antic. Fond Casa Regală . Ileana s-a logodit cu Contele german Alexandru (Lexel) de Hochberg. La începutul anului 1930. p. a găsit o soluţie simplă de „a scăpa" de sora sa: Ileana trebuia să se mărite cu un prinţ străin şi să plece din ţară. Principesa îl întâlneşte la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg. a informat în mod oficial Ministerul Afacerilor Externe român despre reputaţia îndoielnică a logodnicului german. 1 '' D. " Raoul Bossy. 16 Însă. Ileana se afla într-un voiaj în Egipt • Ea a salutat gestul politic 18 al fratelui său. 1-3.380/1930.ro . Guy Gauthier. p. „un băiat foarte frumos. blond. scrisoare din 8 211 decembrie 1930. Bucureşti. Fond Casa Regală.A. 1993. Am1ntm dm vwţa d1plomat1ca. "' D. însă. fiul Principelui de Pless. Regele Carol. 17 Raoul Bossy.personale. 13. După câteva zile petrecute împreună la Predeal. Missy Regina Ro111âniei. p.1. ambasadorul Germaniei la Bucureşti. dar sunt tânără şi greşesc fără să vreau. guvernul german „sfătuia" guvernul român să renunţe la proiectata căsătorie. îşi anunţa intenţia de a cere mâna Ilenei. 373. 10. 3 septembrie 1925. Cât despre logodnicul italian. 31 ianuarie 1930.C. 108 http://tara-barsei. nr. Nicolae Pepene gest de curtoazie făcut de duce faţă de viitorii săi socri. 13 Cei doi s-au cunoscut la un bal mascat la Palatul Cotroceni.C.. În orice clipă sunt gata să te servesc fiindcă îmi eşti Rege şi apoi eşti fratele meu pe care îl iubesc atât de mult" 19 . nr. l81unie 1930. sportiv. Dar Regele. p.C. f. Însă ministrul român la Roma. vreau să te mulţumesc. Ga:eta Transilvaniei. A b1ogrq_phy ojOueen Marie o(Roumania.. 29 ianuarie 1930. la schi. 135. dezminte ştirea. 14 Tinerii îndrăgostiţi hotărăsc să se stabilească în România. 11 Universu/.A. dosar V. nr. " Ga:eta Transilvaniei.N. distins" 20 . 202. Fond Casa Regală. Principele de Asturia. 1984. „Socotindu-se moralmente obligat să deschidă ochii celor în drept". nr.Regenţa Mihai I. moştenitorul tronului Spaniei. Baron de Fiirstenstein. însoţind-o pe Regină într-o vizită în Spania.personale. dosar 22 /1930. 3 februarie 1930. La sfârşitul anului 1930. voi. Ga:eta Transilvaniei. Humanitas. concluzia ministrului român era că: „Nu e prima oară când ziarele atribuiesc principesei Ileana un nou logodnic şi probabil nu va fi nici ultima oară" 11 . era cu un rang după membrii familiei regale dar înaintea celorlalţi regenţi. Phoenix Giant. 17 În timpul „Restauraţiei". Ed. nr. un aristocrat bogat din Silezia şi al Principesei de Pless. nr. 327. Regele Carol li . Cl-lumanitas. p. 48. la scurt timp după anunţarea logodnei. 31 ianuarie 1930. " D. înalt. " Hannah Pakula. cit.ro / www.N.cimec. I O mai 1931.. În primăvara anului 1929. noul Rege a hotărât să-i restrângă apariţiile publice.I . Fii îngăduitor.N. În vara anului 1930. 16D. Toată lumea îl găsea pe conte „delicios şi având maniere şarmante şi decizia de a rămâne în ţară l-a făcut foarte popular" 15 • Logodnicul Ilenei urma să primească titlul de Principe român şi conform protocolului statului român. " Universu/. Astfel. op. Ga:eta Transilvaniei. familia regală română hotărăşte să rupă logodna. nr.A. London. hotărât să nu împartă cu nici un alt membru al familiei regale puterea politică şi popularitatea de care se bucura familia regală. Sucureşt1. o bună prietenă a Reginei Maria. Mutius. I. p. Lexel îi cere mâna Ilenei.

p. 48. un service automobilistic şi de aviaţie. " Ga=eta Transilvaniei.. Din istoria familiei regale române În martie 1931. întorcându-se dintr-o vizită Ia Paris. p. · Narcis Dorm Ion.. p. Buzatu în colaborare cu Stela Cheptea şi Sorin Pârvu. viitorul este în mâna Domnului. Anton şi familia sa se retrag în Spania. Ileana a anunţat oficial că intenţionează să se căsătorească cu arhiducele austriac. câteva luni mai târziu (noiembrie 1931 ).cum am credinţă în El. automobilism şi yachting. op cit. împreună cu fratele său Franz-Josef. "' Ibidem. fiindcă am aşa de multe de orânduit înainte" 26 • A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române. op cit. primit în amintirea naşilor de botez. 1991. Se pare că reîntâlnirea nu era întâmplătoare. viitoarea familie de Habsburg a participat. „căci e mai răcoare şi liniştit şi este loc pentru invitaţi" 25 .A.ro / www. p. pe cei doi logodnici îi apropia şi pasiunea pentru sport. " Prinţul Nicolae de Hohenzollern. unde a deschis. Ileana şi Regina Maria. Maria". deoarece: „Simt că am întâlnit cu adevărat omul care mă va face fericită. fostă Săveanu.cred că împreună cu Anton voi putea înfăţişa (sic) viaţa sigur. Aici. Moldova. 385: D. cu Ioana Dolette Dumitrescu. deoarece. s-a angajat la uzinele Ford din Londra. întoarsă de la Balcic.Hannah Pakula. Ileana îi cere fratelui său binecuvântarea şi consimţământul ca şef al Casei Regale. l l I. op. '' Narcis Dorin Ion. Arhiducele.C. la 3 iulie 1931. IO mai 1931. găsind în el tovarăşul şi reazămul de care am atâta nevoie" 22 . născut la 20 martie 190 I. p. de la reşedinţa verilor Hohenzollern. însă .. op. absolvent al Şcolii Superioare de Inginerie din Madrid. răspund unei invitaţii primite din Umrich. 23 Anton era fiul Arhiducelui Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana şi al Arhiducesei Blanka de Bourbon. Regele Carol al II-iea. 21 Hannah Pakula. laşi. un nume demn de un arhiduce de Austria. 66. cit. p.Buzău • Declaraţia de căsătorie dintre Principesa Ileana şi Arhiducele Anton a fost autentificată la Judecătoria Mixtă din Balcic. . fiind cunoscute preocupările Ilenei pentru călărie. Şeful Casei Regale Române. nr. fiind pentru prima oară când un membru al familiei regale române s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială. după care s-a stabilit la Barcelona. amintiri şi comentarii editate de Oh. Regina Maria.I. 385.. Ileana a ales „ultima duminică din această lună. Ed. căci în auguste post de Sf.cimec. morganatică de 27 această dată. Împătimit aviator. 24 Căsătoria Ilenei a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română. Fond Casa Regală. infanta Spaniei. era câştigătorul a numeroase concursuri aviatice internaţionale. " Ion Scurtu. Astfel. dar nu acceptă ca viitoarea familie să locuiască în ţară. îşi dă acordul. Pe 20 aprilie 1931. la primăria din Tohani . scrisoare din 26 aprilie 193 I. p. 11 I. 111-112. considerând că prezenţa unui Habsburg ar fi o sursă de conflicte în Transilvania. Iniţiativa s-a dovedit inspirată. la reşedinţa regală din Sinaia. 28 Pe 18 iulie. Regina ~'. După proclamarea Republicii Austria. în România. Desigur. La întoarcerea în ţară. Casa Regală Română a hotărât ca nunta să se sărbătorească pe 24-26 iulie 1931. ln umbra coroanei României. Corespondenta Reginei Maria către Carol II. judeţul Caliacra. iar mai devreme „nu e cu putinţă. cit. Numele complet al Arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef lgnatz Raphael Michael Margaretha Nicetas. documente. cit. 77. dosar 532. Arhiducele fiind chemat la dorinţa 21 expresă a Regelui Carol al II-lea. în Viena imperială.N. 109 http://tara-barsei. op. alături de Regele Carol al II-iea. Însă nu a fost şi ultima căsătorie a unui membru al familiei regale celebrată în România.ro .. Principele Nicolae şi-a înregistrat căsătoria. Ileana îl reîntâlneşte pe Arhiducele Anton.

Ileana îi scria Regelui: „Simt că se rupe ceva-n mine la gândul că părăsesc Ţara fără a primi binecuvântarea bisericei în care am fost botezată şi am crescut şi am învăţat să mă exprim prin ea" 33 • Astfel. Gestul a provocat o reacţie pe măsură din partea Bisericii Române Ortodoxe. cir. 129. Până la căsătoria Principesei Ileana. " lbidem. p. Nicolae Pepene Elisabeta. " Ibidem. Principesa Maşka. mai limpede.). familia regală şi oaspeţii săi au plecat cu trenul regal la Sinaia. nu ar fi exclus să treacă şi ea odată. n.. Iugoslavia). dar va fi precedată de o logodnă binecuvântată de clerul ortodox" 34 . ei nu ar veni la 37 nuntă şi ar declara că nu-şi dau consimţământul" . au fost oaspeţii mănăstirii Sinaia. 20 iulie I931. cil . Deoarece „impresia generală este că logodnicii s-ar fi consolat. Fiindcă situaţia devenise „gingaşă" . cu care Vaticanul încheiase Concordatul (Acordul de la Lateran din 11 februarie 1929). 184. p.ro . nu o cred deloc" 32 . Patriarhul Miron Cristea refuzând să participe la ceremonie. îi comunica lui Raoul Bossy că. 31 Ministrul român de externe. fiica marii Ducese Kirill. el nu va acorda dispensa de căsătorie" 36 .n. cil. cerând să fie căsătoriţi de patriarhul nostru.. neacceptând nici măcar o rugăciune ortodoxă. Principele de Leiningen şi Baronul Albrecht. sau. Ileana şi-ar fi dorit. au fost încheiate cu Case regale de aceeaşi apartenenţă religioasă (Grecia. cu o cununie catolică la Assisi dar şi cu o altă cununie ortodoxă la întoarcerea la Sofia35 . nr. preotul catolic şi protonotar apostolic Vladimir Ghica. la un parastas oficiat la Curtea de Argeş pentru pomenirea Regelui Ferdinand 29 • După slujba religioasă. botezaţi conform statutului Casei Regale Române în religia ortodoxă. însoţiţi de familia princiară Hohenzollern. pe lângă ceremonia de nuntă catolică. Regele Carol al Ii-lea îl trimite la Roma pe 38 fratele ministrului de externe al guvernului Iorga. se grăbesc să telegrafieze lui Carol că. an IV. 110 http://tara-barsei. cu Regele Boris al Bulgariei. " Ibidem. Principesa Giovanna. Ileana şi Anton ajung la Peleş în seara aceleiaşi zile. lăsând să se înţeleagă că: „viitoare soţie şi mamă de catolici.. în acel caz. Ileana a mai făcut o concesie: „căsătoria va fi celebrată după ritul catolic. părinţii mirelui. Arhiducele Lepold Salvati (Salvador . n. dar familia Habsburg se opune. C11re11111I. 30 O problemă delicată în pregătirea nunţii a fost apartenenţa mirilor la confesiuni diferite. op. "' Ibidem. mai târziu. Spre supărarea opiniei publice româneşti. Principesa Ileana a acceptat doar o ceremonie catolică. rămâne intransigent: „Dacă are loc o ceremonie ortodoxă. Principele Nicolae. Dar Papa Pius al XI-iea. " Narcis Dorin Ion. p. de teama unui contlict cu Regele Italiei. p.ro / www._JJ. 1248. 11 Raoul Bossy. op. op. 22 iulie 1931. "· Raoul Bossy. Principele şi Principesa de Hohenzollern. " Papa Pius al XI-iea nu a pulul rrotesta. având experienţa nunţii fiicei Regelui Italiei. Victor Emanuel al III-iea. '' Ibidem. până la urmă. Victor Emanuel al Iii-lea ( 1900-1944). A doua zi dimineaţa. p. Ileana şi logodnicul său.n. şi una ortodoxă. Vaticanul a refuzat.) şi Arhiducesa Bianca (Blanka . Dimitrie Ghica.. 1250. 8. Pentru că prin biserica ortodoxă simţea „duhul Ţării Româneşti". ei au fost conduşi prin muzeul mănăstirii şi paraclisul vechi de către arhimandritul Serafim Georgescu.cimec. 184. Într-o scrisoare către Cardinalul-secretar de stat Eugenio Pacelli (viitorul Papă Pius al . toate alianţele matrimoniale ale membrilor familiei regale române. după o vizită la Braşov. o decizie puţin credibilă pentru Bossy: „cunoscând-o pe tânăra Domniţă cum o cunosc .mă îndoiesc foarte tare. oricare ar fi ea. nr. la legea lor". dar „ţine ca ea să fie urmată de o cununie săvârşită de Biserica ortodoxă". 6.. Principele de Leiningen. După ce au asistat la serviciul religios. 183.

mulţumită ace~tei toleranţe asupra unui aspect secundar. Principele Ernest de Hohenlohe-Langenburg. ministrul de externe român. Ibidem.ro / www. Principele Nicolae. la Londra încă din 17 iulie. p. Anton. 197. Blanka de Bourbon. fără să ţină cont de atitudinea suveranului. Ele au fost urmate de Regina Elisabeta a Greciei. 26 iulie 1931. " Universul. 4. 22 iulie 1931. 111 http://tara-barsei. Regele Carol al II-iea a decis ca fosta sa soţie să poarte titlul de „Majestate'·. După negocierile cu Vaticanul. 5. oficiată de autorităţile municipale şi ministrul justiţiei. p. ar constitui garanţia exterioară şi esenţială cea mai solidă. după rugăciuni ale clerului ortodox. p. dar nu şi pe cel de „Regină a României". 197.dând o satisfacţie de ordin sentimental opiniei publice româneşti şi ortodoxe" • Sfântul Părinte era sfătuit 40 „să cedeze din ceea ce consideră principii imprescriptibile şi că. 186-187. religia catolică nu va avea decât de câştigat. Din istoria familiei regale române Xii-lea). Dacă Regele Alexandru al Iugoslaviei îşi conduce soţia până pe peronul gării din Belgrad. nr. Arhiducele Anton şi fratele acestuia. " După „Restauraţie". p. 20 iulie 1931. 46 1 '' Ibidem. familia regală trebuia să găsească şi o soluţie capabilă să menajeze orgoliile Bisericii Ortodoxe Române. I. 1248. De altfel. nr. patriarhul a părăsit Sinaia. ci sunt doar o chemare a binecuvântării cereşti asupra viitorilor soţi . prestigiu şi încredere din partea poporului român. nr. de către Patriarhul Miron Cristea. după ritul catolic roman" . După slujbă. p. Dimitrie Ghica. la plecarea din Bucureşti a „Majestatăţii Sale" Elena45 şi a fratelui acesteia a asistat o mare parte a familiei regale. an XLIX. Principesa Ileana. 20 iulie 1931. Elena de Grecia nu a putut participa la nuntă datorită interdicţiilor dictate de fostul său soţ. unchiul Regelui. p. ar arăta. 187. înainte de a intra în viaţa conjugală. împreună cu mama sa. Principesa Maşka (Maria). "' 41 Ibidem. principii de Hohenzollern etc. 7. La liturghia ţinută în 23 iulie 1931. care dorea. aflat alături de rudele elene în vagonul regal al Orient Expres-ului până la Paris. Regele George al II-iea al Greciei a plecat. căci nu este şi nu a fost niciodată vorba de o reconciliere sau despre o anulare a divorţului" 44 • Totuşi. Drumul Domniţei la Sfânta Împărtăşanie a fost organizat cu mult fast. regretând că situaţia politică instabilă l-a reţinut în ţară. p. 1248. să se spovedească şi să se împărtăşească. să fie considerată unica celebrată şi să se poată considera că unitatea Arhiducelui Anton şi a Principesei Ileana nu a fost celebrată religios decât o singură dată. 42 De la nuntă au lipsit toţi cumnaţii miresei. 198. 43 Regele Carol al II-iea. fără caracter de celebrare a unei căsătorii. Mama Principelui moştenitor Mihai a sosit la gară alături de Regina Maria. " Curentul. faptul că aceste rugăciuni ar avea loc înainte de oficierea căsătoriei civile a Principesei Ileana cu Arhiducele. indiscutabil că aceste rugăciuni nu au deloc caracter sacramental de unire religioasă. După ce argumenta juridic varianta sa. în schimb. 185-186. ministrul român concluziona: 39 „Prin urmare. 1250. la mănăstirea Sinaia. " Universu/. nr. imediat după căsătoria civilă. recunoscător" 41 . Victoria Melita. considera că pentru Carol şi fosta sa soţie „este tot atâta stingherire să se întâlnească. "' Curentul. împreună cu mama sa. p. I şi nr. îndeplinirea căsătoriei c"ivile de către ofiţerul stării civile. ca „bună creştină". 26 iulie 1931. plecând la reşedinţa sa de la Dragoslavele. în mod public. susţinea că „în ipoteza unor rugăciuni făcute de clerul ortodox. fiica marelui Duce Kirill. 27 iulie 1931. astfel încât căsătoria catolică. au asistat Regele Carol al II-iea. Franz-Josef. Prilejul a fost oferit chiar de mireasă. ca pentru orice alte perechi divorţate.cimec. 5 şi nr. p. împreună cu sora sa. Elena. prin căsătoria Arhiducelui cu Principesa. mătuşa miresei.ro .

ghirlande de flori cu crengi de brad şi becuri multicolore fuseseră instalate pe stâlpii Corespondenţii ziarelor . iar toţi ceilalţi oaspeţi au fost găzduiţi la castelul Peleş. '" D.N.C.N. 29 iul ie 1931. 5: Curen/11/. a. 47 Familia regală a primit felicitări din întreaga lume. 199. 27 iulie 1931.I.ro / www. 7 sepl. 1297. Iuliu Maniu. Anton. Octavian Goga. şi Juan Esteban Montero.I. nr. 53 În timpul ceremoniilor.. preşedintele Germaniei. La 4 septembrie 1931. C. 27 mite 1931.. 198. Lupu.ro .embrie [931. dosar 348/ f. Nicolae Pepene Nunta principesei române a fost un eveniment monden de valoare internaţională. 50 Pentru Arhiduce.A. Artur Văitoianu. Principesa Ileana. Al. Sinaia a uitat de orice altceva. a fost ultima sărbătoare mare a familiei sale la care a participat. 27 iulie 1931.. de la Herbert Hoover. 28 iulie 193 I.. nr. 7. Ion Mihalache. şi Zog I. la numai 64 de ani. dosar 148/ 1931. Fond Casa Regalei. Arhiducele Alfons. 49 În după-amiaza zilei de 24 iulie au sosit la Sinaia socrii miresei. i. A lipsit doar Alexandru Averescu. la festivităţi a participat elita politică românească: prim-ministrul Nicolae Iorga. p. nr. 1527.The San Francisco Chronicle'" ~i . p.C. p. preşedintele Senatului Mihail Sadoveanu etc. Vaida-Voevod. p. căsătoria fiului său. I. până la Hindenburg. preşedintele Chile. The San Francisco Examiner". Universu/. I. în apartamente special amenajate. mareşalul Prezan. Dr. 8. p. ''' Universul. p. Fond Casa 47 Regală . „Drapelele naţionale fluturau pe clădirile publice. 112 http://tara-barsei.i Curentul. plecat la tratament la Kissingen. p. în D. Gen. „Luminile oraşului". 198. 7. Argetoianu. nr. Arhiducele Leopold Salvador de Habsburg a murit. 24 iulie. 6. dosar 31311931. 48 La invitaţia familiei regale. nr. "52 Curentul. La ceremonie au participat numeroşi corespondenţi de presă din străinătate. N. I. Gheorghe Brătianu. G. '" Universu/. Duca. preşedintele SUA. 51 Regina Marioara.Cabinei. Regele Albaniei. nr. unde invitaţii au putut viziona filmul lui Charlie Chaplin. Principele şi Principesa de Leiningen au fost cazaţi la castelul Pelişor. 1255. I: Curentul. nr. unii veniţi tocmai de pe coasta Pacificului. p. 27 iulie 1931.A.cimec. s-a încheiat cu o serată la castelul Pelişor. 52 Prima zi a ceremoniilor căsătoriei princiare. împreună cu Regina Marioara a Iugoslaviei. 1255.

7: Universul.l. 27 iulie 1931. un colier cu pandantiv de briliante montat în platină oferit din partea guvernului de prim-ministrul Nicolae Iorga. 113 http://tara-barsei. f. 56 Vineri şi sâmbătă. „o imensă cupă de argint cizelat. „două vase mari de argint pentru flori" oferite de generalul Iacob ici şi comandorul Păiş. 3. Din istoria familiei regale române de telegraf pe tot parcursul drumului de la gară până la Castelul Peleş".. o icoană lucrată la muntele Athos în anul 1580. un colier de briliante şi un altul de perle cu un mare briliant şi. „un inel cu briliante într-o cutie Lalique" oferit de Camera Deputaţilor. de uniforme strălucitoare şi limuzine luxoase. Principesa Ileana a donat pentru săracii primăriilor Bucureşti. lucrată în aur. 1: nr. Mihail Manoilescu. „un covor şi o pânză românească de o rară fineţe". o icoană „minunat cizelată în aur".A. în .cu un safir de dimensiuni excepţionale. Cabinet. oferite de Regele Carol al Il-lea 57 . oferită din partea Basarabiei de generalul Răşcanu. 54 Oraşul era garnisit de vizitatori. oferit de regimentul de escortă regală. „un şirag de imense chihlimbare". p. o cutie „cu mai multe şiruri de paftale de aur" dăruită de „Asociaţi unea Femeilor Române din Ardeal" prin Maria Baiulescu. pe celălalt o ţărancă cu fuior) din partea asociaţiei „Acţiunea patriotică". nr. dăruită de primăria Chişinău. Pe platourile Peleşului au venit în costume de sărbătoare numeroşi ţărani din satele din apropiere. sunt de menţionat: avionul „Moth-Haviland". cit.000 lei. op.D. Cernăuţi. dar şi cadoul Marelui Voievod Mihai. oferită de judeţul Tighina. o cutie de sidef. Iaşi. IO. '" 57 Curentul. p. şi un serviciu de argint pentru cafea" oferite de judeţul Lăpuşna. 5 Curentul.OOO lei. o pereche de papuci brodaţi cu figuri din picturile lui Grigorescu (pe unul figura o ţărancă cu seceră. p. primăriei Sinaia 25. Cluj şi Chişinău 50. o icoană veche „de mare valoare". oferită de judeţul Putna. dăruite de Regina Maria.Înalţilor logodnici". dosar 148 / 1931. Dintre darurile deosebite oferite . primăriei Balcic 40. 24-25 iulie. dăruit de şcoala de menaj din Ploieşti. 1256. o vitrină cu un „somptos serviciu de masă în aur şi argint". 55 Ileana. a avut loc ceremonia primirii de către viitoarea familie arhiducală a felicitărilor şi darurilor prezentate de către diferite instituţii şi personalităţi.The San Francisco Examiner"' din 27 iulie 1931 . un vas cu email oferit de judeţul laşi. Fond Casa Regală­ . vase în onix oferite de judeţele din Ardeal şi Banat.cimec. p. conţinând „recipisa de depozit a 200 de acţiuni B. 55 Din „caseta sa particulară".. „echipat pentru turism şi admirabil utilat. nr. 200. cil„ p. oferită de către doamnele din Timişoara şi judeţul Timiş -Torontal. rezultatul propriei îndemânări. 27 1uhe 1931. un serviciu de ceai de aur şi argint oferit de judeţul Prahova şi un altul de judeţul Tutova.. 198. dăruită de judeţul Cahul. 29 iulie 1931.N. op. oferite de şcoala de aplicaţie din Ploieşti. o casetă de aur şi email.ro / www. 67. 1255.ro . în „Sala Florentină" a castelului Peleş. oferită de guvernatorul Băncii Naţionale a României. 8. un „splendid" covor oltenesc oferit din partea primăriei Sinaia şi un mare candelabru antic de bronz dăruit din partea Uniunii comunităţilor israelite şi 54 Ion Scurtu. o casetă de aur. unde se afla unul dintre domeniile sale. ' Jon Scurtu. o călimară de lemn 58 .. R. un tablou japonez în piele. o salbă din 32 „monezi vechi habsburgice de aur". „un inel cu perlă roz şi un CEC de 1 milion de lei" dăruite în numele Transilvaniei de către miniştrii Valer Pop şi Ştefan Meteş. 7 vaze de aragonit din produsele fabricii „Aragonit" Târgu-Mureş şi un costum naţional săsesc din comuna Batoş oferite de judeţul Mureş.000 lei. 67.C. N. 28 iulie 1931. oferită de regimentul 4 roşiori. nr. bride ofAnton ar royal rites. oferit de judeţul Covurlui. de construcţiune şi valoare deosebită" şi o broşă de briliante cu insigna Marinei.000 lei şi primăriei Poeni." depuse pe numele Principesei Ileana. un „superb vas Galle".

un pachet de tutun legat în foi de porumb şi un amnar cu cremene. însufleţită de febrilul neastâmpăr al miilor de drumeţi sosiţi din ajun şi în zori" s-au desfăşurat ceremoniile 66 căsătoriei civile şi religioase. Drumul era deschis de doi jandarmi din regimentul 69 ''' Curentul. "' Raoul Bossy. iar aproape de Peleş au fost înşiruite „în uniformele lor pitoreşti cohortele cercetaşelor. 61 printre care foşti prim-miniştri. 3. după altele. şefii partidelor politice.N. M.În faţa unui crucifix. Martorii mirilor au fost Regele Carol al II-iea şi Principele Friedrich de Hohenzollern pentru Ileana şi Arhiducele Franz-Josef şi Principele Leiningen pentru Anton. nr. 27 iulie 1931. 200. . 27 iulie 1931. cât şi guvernul din Luxemburg. 3. 5. Anton era apatrid. 28 iulie 1931. cit. 27 iulie 1931. Anton va rămâne deci un austriac fără drepturi în ţara sa de origine" 65 . Hamangiu. După întrebările rituale a fost cerut şi obţinut consimţământul suveranului. a codului civil şi a dosarului care cuprindea Statutul Curţii Regale a României" . înalţii demnitari ai statului. nr. La înmânarea darurilor. nr. p. ministrul României la Bruxelles. 29 iulie 1931. nr. p. după unele surse. 199. Universul. I. ministrul Justiţiei. nr. balul a luat sfârşit. viitoarea Arhiducesă de Habsburg a înaintat o declaraţie redactată de directorul general al Domeniilor Coroanei.F. generalii şi comandanţii principalelor unităţi 63 . După ceremonia civilă. Regelui." La recepţie au luat parte. 59 Corpul diplomatic a dăruit logodnicilor un „superb vas de flori". 5. Nicolae Pepene Comunitatea israeliţilor spanioli din Bucureşti.ro / www. p. în prezenţa familiilor regale şi arhiducale şi a unor apropiaţi ai acestora. cele două guverne. „nu au dat rezultat. 114 http://tara-barsei. '"' Curentul. p. pe lângă care intervine George Grigorcea. După miezul nopţii. 1257. 1255. 29 iulie 1931. 1257. C.adolescente cu chipurile bronzate de soare. şefii de misiuni diplomatice. cit. În ajunul nunţii sale.F. I. 7. la castelul Pelişor s-a desfăşurat într-un cadru restrâns.ro . Pe aleile reşedinţei au fost desfăşuraţi soldaţii regimentului de gardă. 28 iulie 1931. p. Guvernul român a încercat înainte de nuntă să-i găsească Arhiducelui o patrie adoptivă. 29 iulie 1931. Familia regală română şi oaspeţii săi au încheiat seara zilei de 25 iulie printr-o recepţie dată la castelul Pelişor. nr. 29 iulie 1931. Stan. ale studentelor de la I. p. 200. „Dansul a fost foarte animat. nr. nr. nr. '" Curentul. cunoscută de amândoi mirii" 68 . '' Curellful. nr. 200. „Acţiunea patriotică" i-a oferit mirelui un cadou inedit: o tabacheră românească cu chipul Ilenei. p. urmată de dans. nr. Balul a fost deschis de logodnici cu un vals. 29 iulie 1931. 199. Universul. 67 ofiţerul stării civile. p. peste 300 de persoane . La ora I O. op. Margareta. 28 iulie 1931. p. circa 600 de persoane 62 . p. Splendidele uniforme ale ofiţerilor de gardă se amestecau cu toaletele multicolore ale doamnelor de la Curte şi ale invitatelor şi cu fracurile de culoarea «bleu de roi» ale aghiotanţilor şi secretarilor M. 1256. '' Curentul. refuză să prenumere un Arhiduce printre supuşii lor. ''' Ibidem. ''''7 Universul. 28 iulie 1931. şi de la O. S..cimec. „a adresat soţilor întrebările şi a primit răspunsurile acestora în limba română şi în limba franceză. 198. venite să salute pentru cea din urmă oară Domniţa care le-a fost căpetenie şi tovarăşă" . 6. Era o atmosferă încântătoare. p.A. 187. Universul. 67.C. op. prin care îşi menţinea cetăţenia română64 • În schimb. Universul. '''1 Ion Scurtu. Regele retrăgându-se. . I. 1256. 198. "' Universu/. p.. nr. urmaţi de Principele Nicolae şi sora Arhiducelui Anton. festivitatea căsătoriei civile. contactat de Caius Brediceanu. p. ministrul român la Viena. S. 6. A I. I. Pe 26 iulie 1931. însă atât guvernul din Liechtenstein. i s-a spus că „simbolizează adagiul românesc: «Răbdare şi tutun»" 60 . din consideraţiune pentru Austria. mirii au plecat la castelul Peleş pentru ceremonia religioasă..E. înveşmântată în soare şi în azur. într-o „dimineaţă triumfală.

Ginerele şi-a întâmpinat aleasa oferindu-i un buchet de crini albi. Arhiducesa Maria-Luiza. şi era o bijuterie de familie. fusese primită cadou de la Leopold-Salvador de Habsburg. În mijlocul holului mare al palatului a fost amenajat un altar. în uniforma cenuşie a ulanilor imperiali. nr. alături de Principele Friederich de Hohenzollern.N. pe decolteul trandafiriu străluceşte superbul colier de platină. 1257. Pe altar a fost aşezat un tablou pictat de Holbein reprezentând-o pe Maica Domnului. f. 29 iulie 1931. flancat de torţe uriaşe.D. Voalul din fir aurit. lung de 40 de picioare. era opera fetelor din Asociaţia Femeilor Creştine (A. 115 http://tara-barsei. nr. 1. urmaţi de Regele Carol al Ii-lea şi Ileana într-o trăsură trasă de patru cai. Regele Carol al 71 Ii-lea a condus-o pe sora sa la altar. Bucureşti. 200. · Ileana.cimec.A. cu privirile pline de o candidă sfială..Cabinet. bride of Anton al royal rites. 29 iulie 1931. p. „Un zâmbet prietenos luminează chipul tinerei mirese. Arhiducesă de Austria. " Ga=eta Transilvaniei. 6.). însoţit de Principele de Leiningen. 70 Reşedinţa regală era împodobită cu steaguri şi flori. În uniformă de general de vânători de munte. Principesă de România. dosar 148 /1931. un „landou a la Daumont". primit în dar de la guvernul ţării în ajun". 73 Rochia de nuntă a Domniţei a fost creaţia unei case de modă din Bucureşti. Regina Mamă purta o rochie din mătase albă şi o pălărie de aceeaşi culoare.I. 74 Mirele „soseşte în urmă. Domniţa poartă o rochie crepe-satin alb. 72 Curentul. p. dăruită de Împăratul Napoleon I soţiei sale. asociaţie care se aflase sub directul patronaj al Principesei. Şi slujba nupţială începe sub lumina tremurătoare a celor opt făclii uriaşe. peste care pluteşte o străvezie maramă de tuile. în „The San Francisco Examiner" din 27 iulie 71 1931 . nr. 78. care aruncă reflexe şi umbre pe 711 71 Universul. În prima trăsură care a intrat pe sub frontalul castelului Peleş. purtată peste părul tuns scurt şi vopsit roşcat. fanfara batalionului I de vânători de munte a intonat imnul regal. îmbrăcat în unifonnă de cadet de aviaţie. iar trupele regimentului de gardă au prezentat onorul.C. Fond Casa Regală. în fracul svelt. F. s-au aflat Regina Maria şi Leopold-Salvador de Habsburg. 8. Din istoria familiei regale române regal de escortă. Când cortegiul a ajuns la Peleş. Naşii de cununie au fost martorii de la cununia civilă. revărsată în cute flexibile peste trena purtată de patru copile brune. Ibidem. Ga=eta Transilvaniei.C. Regele Carol al II-iea. care înaintează spre făclii cu fruntea încinsă în diadema de aur din care se despleteşte torentul de beteală scânteietoare. 78. Înalţii oaspeţi se aşează pe fotoliile Ia picioarele cărora sunt aşternute perne de velours roşu. urmaţi de Regina Maria şi însoţitorul său. nr.ro . 31. Humanitas. Cununa florilor de lămâiţă îi împodobeşte tâmplele. Apoi venea Principele moştenitor Mihai. în uniforma gri a vânătorilor de munte. Trăiesc din nou.ro / www. 1999. p. 72 Coroniţa de aur decorată cu diamante. 29 iulie 1931. Regele Carol al II-iea şi Principele Friederich de Hohenzollern din partea Ilenei şi Principele de Leiningen şi Arhiducele Franz-Josef din partea lui Anton. Nota dominantă a decoraţiunilor a fost dată de o mulţime de ghirlande pline de trandafiri roşii şi albi. a luat loc în stânga. după modelul şi desenele Reginei Maria şi nu a fost văzută înainte de nuntă de admiratorii Jienei deoarece creatorul a sugerat că acest lucru poartă ghinion. Arhiducele Leopold-Salvador. Ileana. 29 iulie 1931. viitorul socru.

Ileana şi Anton au plecat în luna de miere.de pildă . nr.N. ci a lui Barbu Ştirbey. au oficiat Abatele Vladimir Ghika (care a ţinut şi predica). p. La un semn al Suveranului. Principesa a 80 avut o discuţie neplăcută cu Regele Carol al Ii-lea. După praznic. "71 Curentul. că în urma căsătoriei ei cu arhiducele. 291Ulie 1931. nr. topite în melodioasele acorduri ale violoncelului. nr. 29 iufie 1931: Curentul.ro / www. 200. ' Universul. supus străin. vizitele la noi în ţară prea des n-ar fi indicate din multe şi multe considerente politice" • 81 În după-amiaza zilei nunţii.cimec. fostul confesor al Regelui Ferdinand. Junii Braşovului şi „un car alegoric cu domnişoare din Sinaia". şi că.. 77 1 Ga=eta Transilvaniei. nr. dansau şi salutau mirii cu chiote şi focuri de armă.trenuri speciale scutite de plată etc. p. 29 iulie 1931. „îmbrăcaţi în zale şi cu căciuli de dorobanţi". profesorul Alfred Ladengang a aterizat pe pajiştea verde" .C. 3. 130. Umberto Kaldewey. nr. şi-l depune pe perna roşie de la picioarele Regelui Caro1" • 75 Liturghia a fost ţinută de înalţi prelaţi romano-catolici: benedicţiunea a fost dată de Arhiepiscopul de Bucureşti. Principesa Ileana.) Orga îşi revarsă armoniile. " Universul. ''' D. 3. nr. nr. mirii 79 şi oaspeţii lor au urmărit de pe platoul terenului de golf de la Peleş „zborurile avioanelor fără motor ale şcolii de la Codlea: coborând de la Bucegi. 29 iulie 1931. nr. 116 http://tara-barsei. Marele voievod Mihai ia din mâinile Domniţei Ileana buchetul nupţial. care i-a tăcut cunoscut surorii sale că „ea nu este fiica regelui Ferdinand. 29 iulie 1931.A. 78 La prânzul de încheiere s-a sărbătorit cu şampanie franţuzească şi vinuri româneşti din pivniţele regale şi s-a dansat pe muzica orchestrei conduse de maestrul Dinicu. după care tânăra pereche princiară a plecat cu un avion condus de Arhiducele Anton la Mtinchen. p. multe din prerogativele şi privilegiile acordate unui membru al familiei regale române nu i se mai pot acorda ei în viitor. 29 iulie 1931. cu scurte opriri la Budapesta şi Viena. „Răspunsurile serviciului religios" au fost date de corul maicilor de la Notre-Dame din strada Pitar Moş. într-un lin zbor planat. dosar 313/1931. p. p. („. Fond Casa Regală. 6. 1257. Alături de ei au apărut călări. ca . op. Nuntaşii. 78. 29 iulie 1931. 200. 3: Ga=eta Transilvaniei. iar directorul şcolii.1. Ileana şi Anton. La plecarea din Peleş. au mers să depună coroane de flori la cimitirul eroilor armatei române căzuţi în primul război mondial. 78. 29 iulie 1931. îmbrăcaţi în costume populare. Episcopul Fischer şi însărcinatul de afaceri al Nunciaturii apostolice. cortegiul regal a fost întâmpinat de o „nuntă ţărănească". Din partea Papei. nr. Mireasa şi-a lăsat buchetul 77 pe soclul monumentului. 200.. "'' Curentul. trimis special la Sinaia de Papa Pius al Xi-lea. După ceremonia religioasă. Se pare că după terminarea petrecerii. unnaţi de Regele Carol al II-iea. p. 6. cit. însoţită de „tradiţionalul taraf de lăutari cu cobză şi nai". Ga=eta Transilvaniei. " Narcis Dorin Ion. în general. Regina Maria şi Principele Mihai. mirii au primit o casetă cu o relicvă preţioasă: o fărâmă din rămăşiţele Sfintei 76 Tereza. Nicolae Pepene chipul palid al Madonei. p.ro . 1257. 78. 1257. Primul popas a fost o săptămână la castelul Bran. 6~ Universul. 29 iulie 19JI. f 4. Alexandru Cisar.

Fericită de felul cum au întâmpinat-o brănenii.. 2. deasupra castelului Peleş.N. an X. 85 Branul i-a aşteptat „plin de soare şi flori" 86 .1219/1931. nr. 7 august 1931. Apoi tinerii s-au cazat la hotelul de lux „Hungaria". drumul Reginei. p. 20 I. Apoi perechea imperială s-a îndreptat spre 82 Bran pe „drumul nou". nr..C. nr. 9. '· Ibidem. p. venind de la Sinaia. S. " D. Personale Maria. „Lumea coborâtă de pe plaiuri.C. iar după-amiaza au fost primiţi de regentul Horty la reşedinţa din castelul Gi:idi:illi:i. de către un grup de cercetaşi. ei au tăcut o plimbare cu maşina prin Budapesta şi împrejurimi în compania Arhiducelui Josef-Francisc şi a soţiei acestuia. 1265.p. p. "' Carpaţii. iar Ileana a fost aşteptată de doamnele române din colonia vieneză cu buchete de flori. nr. După un zbor de o oră. Ileana îi scria mamei sale: 87 „Dacă viaţa noastră este pe jumătate de fericită pe cât sunt urările de bine pe care le-am primit. li. 6. 3.N. f. "' Universu/. 91 Pe 8 august. Fond Casa Regală. Automobilul condus de Anton a poposit pentru aproape o oră la hanul „La Pârâul Rece" 83 . În Predeal. I. şi-n asistenţa unei mulţimi entuziasmate". 1258. Arhiducele scuzându-se faţă de personalul legaţiei române care i-a aşteaptat la aerodrom „că şederea în frumoasa capitală a Ungariei a fost atât de plăcută încât au uitat cu totul de momentul plecării". nr. Din istoria familiei regale române În drumul spre reşedinţa Reginei Maria. 6 august 1931 şi Universul. 6. 201. o cruce frumos incrustată în sidef.ro . cu o întârziere de două ore. primarul le-a oferit pâine şi sare. au fost întâmpinaţi de un grup de călăreţi. nr. 1266. 1257. în „condiţiuni excelente". 117 http://tara-barsei. 6. unul dintre cântecele populare preferate. 528. Personale Maria. Pe 3 89 august. '" Curentul.cimec. nr. I. dosar V. Curentul. voi. „în dreptul şcolii normale de fete. 30 JUiie 1931. '" Ibidem. după ce au vizitat fabrica de avioane din Ghimbav. p. în costume pitoreşti" ocupase întreg spaţiul de la intrarea în Bran până la poarta castelului. 29 iulie 1931. unde au fost salutaţi de membrii familiei de Habsburg. Regelui. 208. simbolul intrării Domniţei în rândul nevestelor. nr.A. 8. au aterizat pe aerodromul „Mathiasfcild". 92 Un corespondent de la „Petit Journal" a asistat. mirii au fost sărbătoriţi de locuitorii Predealului şi Râşnovului. f. nr. "'' D. care au căzut în poiana castelului. Avionul a fost dus la hangar „sub supravegherea personală" a lui Anton. la hangarul aerodromului „Aspern". nr.ro / www.1219/1931. dar nu înainte de a asculta „Fedeleşul". După două ore de zbor au aterizat pe aerodromul „Aspem" din Viena. 6 august 1931. '" Curen/I//. Predeal-Valea Râşnoavei. „au tăcut şi câteva viraje.A. Cu câteva zile înaintea plecării de la Bran. 27 aprilie 1930. care i-a condus în mijlocul localnicilor. p. ora 15. O micuţă cercetaşă a oferit darul brănenilor: o icoană veche şi un ştergar „de legaţ la cap". maşina tinerei perechi imperiale a fost oprită printr-o panglică tricoloră. 30 iulie 1931. lăsând şi două scrisori adresate M.l. engleză).1. 90 A doua zi. deschis în aprilie 1930 de râşnoveanul Voicu Popa84 • La intrarea în Râşnov. p. familia arhiducală părăseşte Budapesta. 1267. '. iar din partea coloniei de cercetaşe din Bran. 30 iulie 1931. I (lb. I. noi vom fi foarte fericiţi" 88 . 8 august 1931. II. După ce au trecut pe sub „porţi de triumf'. voi. Principesa s-a despărţit cu greu de admiratorii săi. într-o vizită cu caracter „exclusiv şi privat". Apoi s-au înapoiat la Bran" . " Universu/. „un popas admirabil pentru viligiaturiştii din Carpaţi". Fond Casa Regală. Ileana şi Anton s-au pregătit de voiaj venind cu avionul dinspre Bran la Sinaia şi. p. dosar V. tânăra familie Habsburg a plecat la Budapesta cu un avion pilotat de Anton. 30 iulie 1931. 1258. Domniţa Ileana i-a vorbit ziaristului de „ideile sociale şi "'1 Curentul. p. la pregătirile de plecare ale familiei arhiducale.

p. sau oriunde ar fi. :. 41-42: Hannah Pakula. Regina Maria. Imediat după încheierea lunii de miere. De la Mi. 9. 132-133. 27 septembrie 1931.100 Ileana şi Anton au mai avut încă cinci copii: Maria-Ileana (Mino/a). născută la 18 decembrie 1933.inchen. Astfel a decis guvernul cu nepăsare şi cruzime. 13 august 1931. însoţită de Ileana şi Anton. îşi aduce nepoţelul de la Viena la Bran. '" Curentul. nr. cil. Ileana şi Anton se întorc la Bran. Nicolae Pepene umanitare care au inspirat-o întodeauna în relaţiunile cu femeile şi fetele din ţara sa natală". 13 august 1931. unde aveau stabilită reşedinţa permanentă .cimec. Ileana ar fi dorit să nască primul copil la Bran. p. 21 S. iar în perioada 15-20 august s-au dus la Londra 96 . ) doare îngrozitor de mult" 98 . Trebuie să rămân aici. pe I Oaugust. ). 391.. şi din păcate fratele meu consimte. '"' Cia=eta Tra11sdva111e1. Alexandra (Sandi). · B1blioteca Academ1e1 Romane. După ce guvernul austriac le acordă permisiunea de a se întoarce în Austria. tinerii au aterizat pe aerodromul din Linz şi. dată de cei şase copii. Elisabeta.ro . 1272. cit. nr. legându-i mâinile acuma când copilul ei are nevoie de ea( .. pag. Pr111c1pesa Ileana. '" Ibidem. Nu le pot ierta mai ales durerea ce o fac mamei. 118 http://tara-barsei.. nr. Cia=eta Transilvaniei. e guvernul Ţării care mă înlătură de ţară azi. consecvent planurilor sale politice. lângă Viena. mă neagă şi se leapădă de mine. au poposit la Kremsmuenster. p. p. 97 Regele Carol al Ii-lea. însă autorităţile româneşti i-au interzis intrarea în ţară: „Nu mi se îngăduie venirea-n ţară. Ileana şi Anton s-au mutat la Modling. 18 septembrie 1932. Principesa Ileana nu a respectat legământul făcut în faţa altarului la 26 iulie 1931. p. op. p. 9. unde îi aştepta Regina Maria şi sora cea mai mare a Ilenei. Din păcate. 215. Mai mult.. op. 74. Divorţul s-a pronunţat în anul 1954. pe 99 15 septembrie 1932. nr. S 7 (41 )/CCLIV: vezi ş1 Raoul Bossy. Dominic-Nicolae (Niki). nr.. la numai o lună de zile după naşterea lui Ştefan. 59. 13 septembrie 1931 si nr. nu a putut salva o căsnicie greu încercată de dificultăţile prin care au trecut cei doi soţi în timpul celui de al doilea război mondial.o 94 casă închiriată de la sora Reginei Maria. 6: Universu/. 205-207. În drumul spre Germania.. la Modling. Ileana şi Anton au onorat o invitaţie la Sigmaringen. 94. dar departe de ţară printre străini. născută la 21 mai 1935. Universu/. cir. op. '" Narcis Dorin Ion. pentru o zi. pe un pat sub care Regina Maria a presărat pământ adus din România. Manuscrtse. Articolul se termina cu aprecierea autorului că „niciodată nu va putea exprima farmecul moral şi fizic care se desprinde dintr-o personalitate atât de încântătoare'm.ro / www. Beatrice de Bourbon y Orleans 95 -. fosta Regină a Greciei. cit. să-mi închidă uşa casei părinteşti sub scuza că e un pericol ca un Habsburg să fie născut în România( . Frumuseţea familiei sale. 13 august 1931. deşi nu s-a înscris în regulile matrimoniale ale familiei ei. va ţine familia Arhiducesei departe de ţară. op.. născută la 2 octombrie 1939 şi Elisabeta (Herzi). născută la 15 ianuarie 1942. Maria-Magdalena (Magi).. născut la 4 iulie 1937. Arhiducele Ştefan s-a născut la 15 august 1932.

Existau aeroporturi pnm:ipale (Arad. iar înainte de plecare culege informaţii de la Lares. p. de la agenţia de voiaj. 2003. „Oficialitatea noastră cât şi publicul au î11ceput să preţuiască TIMPUL ca factor economic"".. 243 ).ro / www. un rol important jucând compania LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul). . iar primul dintre ele se afla la 7 kilometri de Bucureşti (istoria aviaţiei române. nici un sentiment. Turnu-Măgurele.pud Ioana Pârvulescu.duminică dimineaţa tot cu avionul îl tăcusem" . Călăraşi. 190. 2002. aşa cum rezultă dintr-o recentă anchetă sociologică. secundare (Balcic. fntoarcere în_ Bucureştiul il1lerbelic. iar un an mai târziu se constituie compania franco-română.•p. Dispar în 1940 două curse . Cernăuţi. Acest fapt se petrece la mai puţin de un sfert de secol de anul 1919. nascut langa Codlea. ln ziarul Curentul dm 5 mai 1941 se anunţă că . Târgu-Mureş. 1984. aprilie 1938. în 1938. Turnu Severin). Contribuţii româneşti în domeniul aviaţiei.. 20-21 (28-29). Braşovul avea din 1925 o fabrică de avioane cu un aerodrom. Chişinău. chiar dacă Ia început avioanele erau deservite de piloţi militari şi exista un singur loc pentru pasager. control şi îmbarcare durau 20 de minute (România aeriană. stafii aeriene (Bazargic. Lockheed cu 1O locuri şi Douglas cu 21 locuri (Istoria . o reprezintă construcţia unui aeroport internaţional în apropierea oraşului de sub Tâmpa. .externe (Bucureşti-Praga si. p. fapt atestai şi de fotografiile făcute pe aeroportul Băneasa. laşi-Cernăuţi. 22). Până în 1940. iar pentru un zbor extern formalitălile de l'amă. . . Galaţi. A. loc de relaxare pentru artişti. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. În aprilie 1939 Mihail Sebastian călătoreşte cu avionul la Balcic. Noua societate avea capital mixt: 2/3 ca_pital de stat şi 1/3 capital privat (Istoria„ . ziarele anunţă8 că 7 navigaţia aeriană este reluată. nici un 5 amănunt din timpul zborului. Cum remarcă Ioana Pârvulescu. însă în 1939 a fost amenajat un teren şi la Ghimbav. sfârşitul perioadei interbelice marcând 4 banalizarea mitului lui Icar. p. care a fost reorganizată din 20 iulie 1937 şi a „clădit spiritul aviatic al publicului nostru" 3 . 17-18 (25-26). accentuate şi de evenimentele din Balcani.redeschiderea nav1gaţ1e1 aeriene dm Romama nu s-a mai făcut în acest an ca în trecut cu solemnitate la Băneasa"'. Humanitas. Editura Transilvania Expres. Braşov. ln acelaşi an îşi începe activitatea celebra companie olandeză KLM. 119 http://tara-barsei. Cetatea Albă. lncă dm 1913 Albert Ziegler.. Cu toate acestea . 2003. Însă. 2003. în 1941. precum şi numeroase aeroporturi private (România aeriană.cimec. Peste numai un deceniu. Ein Zeidner Pionier des Flug11•esens. nr. Au fost construite primele aeroporturi la Băneasa şi Arad. devenind astfel principalul aeroport al Braşovului. passim: nr. Bucureşti. Braşov. 18). publicate în acelaşi ziar.materialul de zbor al LARES-ului are serioase ascendente calitatil'e asupra celui al celorlalte companii străine pe care războiul le-a surprins cu avioane vechi··. 17 decembrie 1965. pentru că doar din 1925 putem vorbi de trafic intern şi în România. Timişoara).. în completarea curselor externe.începerea curselor aviatice pentru public a trecut aproape neobservată". p. Ţara Bârsei Daniel NAZARE UNAEROPORTLABRAŞOVÎNl~l Una dintre obsesiile elitei braşovene de astăzi. şi patru legături cu Interval. Cluj şi Constanţa. 240. Horia Salcă. în primăvara anului 1941. 6 Declanşarea celui de-al doilea război a avut la început efecte negative pentru aviaţia civilă din România . care marchează debutul curselor regulate interne în Europa. ln plus. Puţini ştiu că.încetarea ostilităţilor pe frontul iugoslav asigură o bună legătură'". a zburat lânga Ghimbav (Gemat Nussbăcher.. în „Volkszeilung·'. Băneasa.ro . Bucureşti. Braşovul este racordat devreme la reţeaua aeriană. Braşov. 44). Cluj. • . Bucureşti: Varşovia). Se ajungea din centrul Capitalei la aeroport în 15 minute. Constanţa. iunie 1942. îşi cumpără bilet dus-întors.. Comparatil' cu anii anteriori. iar în jurnal notează: „M-am întors ieri dim ineaţă cu avionul. dintre care cele mai mari erau Junkers cu 12 locuri. Craiol'a. lsmail. 232. argumentul fiind că ··războiul a ajuns şi la graniţele noastre"". 239). a existat lângă Ghimbav un aeroport civil de pe care decolau şi 1 aterizau două avioane zilnic. passim. iar . avioanele româneşti LARES zboară pline··. laşi). asigurându-se. 2 Din 1928 s-a zburat din Bucureşti către Galaţi-Chişinău. 234-236). România avea numeroase aeroporturi . mult îmbunătăţit şi cu o infrastructură corespunzătoare. . Satu Marc. Drumul la ducere .. în România s-au folosit 15 tipuri de avioane. p. p.

având 21 de locuri . Turda ( 18. Bucureşti (sosire 9.20. linia ardeleană Bucureşti-Turda nr. p. Bucureşti ( 18. nu sunt amintite decât oraşele Sibiu şi Arad (Istoria . Ibidem. ) o veste în care sunt reunite elemente de mare însemnătate economică şi patriotică". Cursa inaugurală din 19 mai 1941 a fost făcută cu un avion Douglas. p..20)". 7). complet ocupate" (Ibidem. Numărul din aprilie-mai 1941 al revistei România aeriană anunţa că „o linie aeriană nouă 10 ( ••• )s-a dat în exploatarea Societăţii Lares pe ziua de 7 mai 1941.. Braşov ( 17 . Direcţia Comercială şi Serviciul Propagandă ale companiei aviatice anunţă că Braşovul este legat pe calea aerului cu oraşele Bucureşti şi Sibiu în 30 de minute. " Ibidem. Suni lăudate avioanele Sockheed (I) cu IOlocuri.ro / www. zborul până în apropierea Clujului cedat Ungariei reprezentând „pentru marele public românesc ( . punctual şi .50). Nu lipsesc însă nici accentele retorice. adaptate ş1 pentru zborul pe timp de ploaie ş1 ceaţă (7 ribuna. Braşov (sosire 9. plecare 8. 18 mai 1941. Zborurile se efectuau tot zilnic. Braşov (sosirea 8. Sibiu ( 17. '' Universul. 5. Braşov ( 17.ro . 2116 pe ruta Bucureşti-Galaţi. pentru care s-au folosit „avioanele româneşti (!). care funcţionează după următorul orar zilnic în ambele sensuri exceptând duminicile: Turda (plecare ora 8). 17.. 17 . Sibiu (8. existând un „mare interes economic şi naţionalist" 13 . de interesele oraşelor şi apoi de condiţiile tehnice şi de navigaţie. 6) "11 Curentul. a liniei aeriene Budapesta-Satu Mare-Oradea-Târgu-Mureş. Sibiu. 5 mai 1941. rapidele Lockheed". p. iar de la Arad (16). 11 Pe relaţia amintită.. 15).45).afară de atracţia sa . Sibiu ( 17 . în tratatul de Istoria aviaţiei române. iar cu Turda în 45 de minute. Deşi există numeroase articole în care este menţionată escala de la Braşov. p. I O.30).30). Aşadar. se putea ajunge de la Braşov la Bucureşti. Traversarea munţilor constituie pentru mulţi o noutate. p. Arad (9. cursele se „reiau·' din 7 mai. p.30 plecarea).50.45). Sibiu (sosire 8. 120 http://tara-barsei.35. cu excepţia duminicilor. neaglomerat„ (Ibidem. 7). prin cele două curse. care au avut norocul să zboare în curse speciale sau prin mijloace private" 14 • „Rezultatele acestei linii [Bucureşti-Turda] întrecând cu mult aşteptările au determinat" Direcţia Aeronauticii Comerciale şi Societatea Lares să o dubleze de la 19mai 15 cu o nouă linie (nr. 2113 Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad. în primul rând. după următorul program: Bucureşti (la ora 7.35. 1941. nr. cursa Bucureşti-Turda fiind considerată „un viguros răspuns organizării maghiarilor" 12 . plecarea 8.oferă poezia pitorescului carpatin într-o măsură necunoscută încă decât celor puţini. 18). iar „sborul . 21 mai 1941. cât şi după- • 16 amiaza. Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda şi Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Arad 9 • Acestea au fost programate după meticuloase studii. iar dinspre Bucureşti ( 16.45). 11 La deschiderea acesteia a contribuit şi inaugurarea. 17 . de către Ungaria. 20 mai 1941. Daniel Nazare Ardealul: Bucureşti-Arad-Budapesta. 249). I O).cimec. plecare 9. I O). 31. 2117) până la Sibiu şi de aici să o prelungească până la Arad. 10). cursa nr. i. Bucureşti-Braşov-Sibiu-Arad. editat în 1 " 1984. „E bine să ne gândim la orele lungi pe care le necesită aceste legături între Capitală şi oraşele transilvănene făcute cu trenul chiar când acesta ar fi un rapid cum se cade. Arad sau Turda atât dimineaţa.. 3. 2120._4). p. informa\ia fiind incorectă (Curentul. Din 5 mai este inaugurată şi cursa nr.. Presa a încercat să explice contextul în care a fost inaugurată această cursă. care au ţinut cont. iar din 8 10 mai.20).. 5 mai _1941. 8.

p. Pilotul era un tânăr de 28 de ani.50). Agenţia de Voiaj „Wagon-Lits". 32. Se zbura atât cu avioanele companiei. Viena sau Budapesta. ''' Biroul de Voiaj Româma. miercuri şi vineri. Un aeroport la Braşov în 1941 Din 5 mai 1941 se inaugurează o legătură aeriană între Bucureşti şi Berlin . iar din Bucureşti marţi. Drumul până la Bucureşti este comparat cu unul prin Braşov („cât îi este necesar omului să meargă pe jos " România aeriană. 121 http://tara-barsei. 6). Se putea merge şi cu trenul (un bilet la clasa I pentru vagoane de dormit. costa 84 de mărci la începutul lunii mai 1941 ). Viena ( 13. cu 45 de minute înainte de decolarea avionului.35.35. Editura Hora. 14. 238) Oraşul avea o importantă comunitate săsească tentată să călătorească la Beri in. apărut din aprilie 1941 la Braşov 23 . iar locurile puteau fi reţinute de la agenţii 19 cu două sau trei zile înaintea călătoriei2°. luni./. avea sub control un motor de o mie cai-putere. Pentru a oferi doar un singur exemplu. aproape că nu pomeneşte de acest eveniment. 4.1 O: 11. că „braşovenii vor putea călători la Bucureşti cu avionul". Bucureşti ( 18). Totuşi. Avioanele societăţii germane decolau din Berlin marţi.25). strada Regele Carol.ro / www. acestea plecând spre Ghimbav din faţa hotelului Corona. nu a fost anunţat de aceleaşi publicaţii. ziarul fiind mai mult preocupat de trecut. iar din Bucureşti. întrucât spaţiul tipografic era suprasaturat de articole consacrate zilei de I Omai. iar în situaţia în care se venea de la Berlin. fiind cantonaţi şi militari germani (Vasile Ciobanu. La Braşov îşi avea sediul Grupul Etnic German şi consulul german. apărând chiar şi denumiri ca Sockheed sau Lockhead. iar întreaga distanţă era parcursă în 8 ore.cimec. Pe lângă repetate anunţuri despre deschiderea celor două trasee. 21 În G~eta de Transilvania apar articole ample. Viena. 7. Budapesta. cât şi cu cele ale societăţii Deutsche Lufthansa. Faptul este foarte important pentru călătorii care plecau din Braşov. nr. 15). directorul societăţii LARES. 6. 22 O explicaţie ar fi că ziarul nu avea prea mulţi corespondenţi şi redactori care să acopere toate problemele. Berlin ( 16. cu escale la 17 Arad. aparatul fiind folosit în special de „omul de afaceri" şi de cel „ce-şi preţuieşte timpul". Mutând discuţia pe un alt plan. chiar pe aeroportul din Ghimbav.40: 12. joi şi sâmbătă. Strada Regele Carol nr. dar călătoria dura 45 de ore (Porunca Vremii. Însă nici zborul spre Arad.40). Berlin doar schimbând avionul la Arad. pe linia Berlin-Bagdad. de pe ultima pagină. pe ruta Bucureşti-Berlin.25). Dialogul s-a purtat în ziua de 5 mai 1941. Praga ( 15.35). " Ardealul. Praga. care.05). 10.55). Compania Lares pleca din Berlin în zilele de luni. p. 18 Legătura din Arad spre Berlin era rapidă. după numai 55 de minute. 12.bolidul s-a aşternut pe aerodromul înverzit de la Ghimbav. 15. '" Ibidem. Doar un singur număr din ziarul Ardealul anunţă. în cuprinsul ei nu erau complet ignorate chestiunile legate de transport. escala pe aeroportul arădean se scurta la doar 35 de minute. 13. 1941. Viena şi Praga. 29 mai 1941. ziarul Tribuna. însoţit de un radiotelegrafist. Budapesta ( 11. chiar dacă nu putem asocia această dorinţă cu deschiderea unor linii aeriene cu escală şi la Braşov. Praga ( 11. aprilie-mai 1941. p. După cedarea nordului Ardealului ziarul nu a mai apărut la Cluj. Berlin ( 1O).. iar sosirile şi plecările din celelalte oraşe aveau loc după următorul orar: Arad ( 10. 15. Plecarea din Bucureşti era la ora 8. pentru că ei puteau ajunge la Budapesta.ro . trei zile mai târziu având loc şi inaugurarea oficială. miercuri şi vineri. 1 ' " Nici un articol nu consemnează corect numele avionului. Ziaristul descrie avionul Lockheed I 07 (!) „de 24 peste ocean" (. 9 mai 1941. telefon 32-55. 2001. p. iar la întoarcere. cu prilejul primei curse tehnice experimentale Bucureşti-Turda (cu aterizare la Braşov şi Sibiu).45). prima cursă fiind anunţată eronat pentru ziua de I mai. în colţul din stânga sus. Viena ( 12. presa locală din Braşov. 49. ziarul publica până şi numărul de înmatriculare înscris pe birjele autorizate să circule noaptea. p. La Braşov pasagerii erau transportaţi gratuit la aeroport cu autobuzele LARES. p. Aeroportul aflat la Ghimbav avea un număr de telefon ( 14-85). observăm că propaganda vremii considera România ultimul punct al Europei în drumul spre Indii. tara fiind îndreptăţită să se alăture şi la Axa aeriană Berlin-Roma. publică şi un interviu cu inginerul aviator Ion Cociaşu. Sibiu. Praga. 1O. 5). Arad (15. Deschiderea acestei linii aeriene trebuie judecată într-un context mai larg. Din păcate. Budapesta ( 13. cu începere din 19 mai. telefon 32-60 (Ibidem.20. Ipoteza este puţin probabilă. dar nu poate fi complet ignorată. cu excepţia ziarului Tribuna. joi şi sâmbătă. Conlribuţii la rnnoaş1erea iscoriei saşilor 1ransilvăneni 1918-194. însă despre istoria aviaţiei. 15. o alta că LARES nu şi-a fllcut publicitate în această publicaţie cu un pronunţat profil cultural. spre deosebire de cea centrală. 22 Probabil că inaugurarea cursei Bucureşti-Braşov-Sibiu-Turda nu a putut fi reflectată în presa locală. 4 mai 1941.Braşov''). '" Tribuna.

precum şi 4 Lockheed 14 (din care au mai ră111as 3 până în 1949). 5 şi_urm. Întreaga distanţă între Bucureşti şi Turda era parcursă în mai puţin de 100 de minute de zbor efectiv. un drum dus-întors din Braşov până la Bucureşti şi Sibiu costa 1260 lei. tren de aterizare escamotabil.. 31 " Tribuna. Un alt 111odcl Lightning P 38 (model 1938) a fqst folosit la bombarda111entul din 1943 asupra României. Mexic. Ci1ba. iar avionul reprezintă o soluţie mai convenabilă. toate avioanele costând 560 mii de dolari (România aeriană. 32. In 1942 flota cuprindea 12 avioane Lockheed IOşi 3 Lockheed 14.erelectra au fost livrate în iulie 1938. preot 15111ii lei: învăţător 18 mii lei. între car_e: S. asigurare împotriva descărcărilor electrice. 1 " Din 12 aprilie 1941 Braşovul trece la categoria I de salari~are (pe care doar oraşele Bucureşti şi Constan\a o mai aveau). toaletă. unele dintre produse având cele mai mari preturi din tară. O constatare similară făcea şi ziarul bucureştean Curentul din 21 mai 1941: „socotim nimerit să arătăm că legătura dintre Bucureşti şi Braşov este întâia ce se face la noi şi că ea se va realiza în numai o jumătate de oră. dar pentru trei lmii. în timp ce aparatele Lockheed 14 Sur. 1941. nr. 26 Comandantul aeroportului civil din Ghimbav. Deşi co111plet 111etalic. Cam tot atât cât îţi trebuie să ajungi în Gara de Est sau gonind automobilul să ajungi Snagovul.2 111. le-am comparat cu cele ale produselor de primă necesitate. sare 5 lei kg: lapte 9 lei litrul: 30 de lei kg de paste făinoase. p. Intre facilităţi: pornire automată. acordându-se şi reduceri: la bilete dus-întors. Avea lungm1ea de 16. cele maxime fiind următoarele: profesor de liceu 31 de 111ii lei. 3 Cât despre aparatele de zbor Lockheed Electra IO A.). 6. una de 20% asupra biletului de înapoiere.. In aceste condiţii salariile cresc. deşi piloţii care descriu călătoria cu acest tip de avion povestesc că unii pasageri se mai loveau la cap. colonel 33 111ii lei: contabil 13 111ii Ici: prefect 36 mii lei. In Europa este achiziţionat de Ro111ânia. pe care nici avioanele Boeing nu le ofereau. iar până în 1965 a fost folosit la Boston. 5._13 octombrie 1941.50 lei bucata: 200 Ici costa abonamentul pe un an la „Gazeta de Transilvania". precum şi cu salariile oamenilor care îşi puteau permite atunci o călătorie cu ° avionul. 19_ o înalţime normală de 1525 111 şi 111aximă de 7315 111.76 m. .. iar înălţimea de 3. 76 m. „ceva mai mult decât costul unui bilet clasa I cu trenul pe aceeaşi distanţă" 27 .de aeroport 2_1 mii lei (Curenwl. avionul fiind vândut în 13 ţări. 24). Canada. Călătoria cu acest tip de avion aducea un confort fată de modelele anterioare. profesor universitar 61 mii lei: arhitect 42111ii lei. După intrarea României în război cursul leului s-a depreciat. ţigarete Plugar 0. ofiţerilor şi funcţionarilor statului. menţionăm că aveau dotări deosebite pentru acea vreme. făcea 12 ore . inginer în aeronautică 39 mii lei. trenul fiind mult mai ieftin 28 . care. Brazilia. anunţă că până la Bucureşti un bilet la „bolidul alb" are valoarea de 900 de lei. U. Australia şi Chile (ţară care a cu111părat ulti111ul avion în iulie 1941 ). fiind al dotlea model al finne1. 111uşchi 70 lei kg: carne porc 80 lei kg. p._ comandant. In Ro111ânia au sosit în 1937 primele trei Lockheed Electra IOA (dintr-o comandă de 7). De la modelul A s-a ajuns până la 111odelul E.. Anglia şi Polonia. mergându-se până la 50% pentru ofiţerii aviatori decoraţi cu ordinul Mihai Viteazul şi Virtutea Aeronautică 29 .A . . Aparatul a avut şi o versiune militară. p. consilier 11 economic 36 mii lei. Cu un Lockheed 14 S11pcrelectra a călătorit Chamberlain la înt<îlnirea cu Hitler din septembrie 1938.60 Ici un litru. pe aceeaşi rută. iar dolarul devine de două ori mai scump. precum şi în ulti111a sa misiune de către scriitorul Saint-Exupery. ln primăvara anului 1941 existau următoarele preţuri: pâine de 800 g 12 lei. Chiar dacă informaţia nu era una corectă.cimec.ro / www. 111ai ales pentru djstanţele lungi. iunie 1938. instalaţie de pilot automat şi post de radio (emisie şi receptic). „domnul Moţica". spre deosebire de tren. Ibidem. 122 http://tara-barsei. una de 30% asupra tarifului. medic primar 32 mii lei. 9). din cele aproximativ 150 câte s-au fabricat în total. iar în 1946 mai avea IO aparate Lockheed IO (scoase din circulaţie în 1947). p. · /s1oria . Din 111odelul A au fost vândute I07 bucăţi. Din I iunie 1941 se scu111pesc şi trenurile cu 25% (deşi 111ergeau tot mai greul). iar plin 4763 kg. ". cântărea gol 3221 kg. carne vită 62 lei kg. un litru de ulei 11 Olei. p..ro . benzină 17. Venezuela. . 19 mai 1941. de la Mlinchen. Putea zbura I 072 k111 cu viteza maximă de 323 km/h. Pentru a ne face o imagine despre aceste preţuri.: Un bilet de tren clasa I pe ruta Bucureşti-Constan\a costa 145 lei. A\'1onul a fost fabricat m California (d111 1934). 20 de lei sticla de 650 ml de bere: 42 lei kg de zahăr. tot atât cât se plătea şi pentru ziarul „Tribuna". lăti111ea de 11. Daniel Nazare din centrul oraşului până la gara mare" 25 ).

70%. total pasageri: 523. o parte din personalul şi avioanele companiei LARES au intrat în compunerea grupului autotransport militar. Jl. p. o hartă a reţelei aeriene LARES (cu toate traseele interne şi externe 35 ) pe care Braşovul nu mai este reprezentat. 19). Avem nevoie de un aeroport la Braşov. 4004.data ar pute. 208. Bucureşti-Budapesta­ Viena-Berlin şi patru interne: Bucureşti-Sibiu-Arad. 42. 549: ziare transportate: IO19.Ediţie de Capitală. p. din păcate. apoi şi spre Chişinău. 51. cu oprire la Braşov). 51. 34 În plus. Total km parcurşi: I 05675 şi total pasageri 2347 (România aeriană. . 6. 228. O. pasageri în interes de serviciu: I. Bucureşti-Sofia (313 km). Revista România aeriană publică.. 254. iunie-iulie. 482. "' Daniel Nazare. 2706. apare şi precizarea „Sosită cu avionul LARES". 432: călători cu reducere: 18. 35. Bucureşti-Craiova-Turnu Severin-Timişoara. iar ultimul număr în care apare această precizare este din 9 iulie 1941. 42 (inaugurată la 8 mai. 3078. Bucureşti-Galati-Chişinău-Tiraspol. ca şi acum. Cetatea Albă (unde trenul ajungea după 21 de ore!) şi Ismail.a fi. 3. 32 Intrarea României în război şi rapida eliberare a Basarabiei şi Bucovinei determină compania LARES să îşi reorienteze traseele şi să deschidă curse aeriene spre Cernăuţi (21 iulie 1941). În anul următor. Astfel. publicaţia ajungea la Braşov cu avionul. 25 mai 2004. 8. o ramură în care încasările nu acoperă decât cu mare greutate investiţiile. 28). 53.66%. consider?tă ca ultima în care avioan. renunţându-se la cele care treceau prin Braşov . Numărul curselor (în ordinea mentionată mai sus): 27. 83. Bucureşti-Arad (524 km). 123 http://tara-barsei. 14 Probabil.ro . A doua conflagraţie mondială amplifică discuţiile 33 despre rentabilitatea aviaţiei. 2. 43. 551: randament general: 63. 6. în numărul din aprilie 1942. septembrie 1942. 24 (inaugurată la 19 mai. m 20 august 1942 a fost eliminată em1smnea biletelor de pasageri ş1 a excedentului de bagaje cu plata ulterioară la aeroportu. Numărul de pasageri plătitori: 500. Bucureşti-Braşov-Turda (335 km). se redeschide linia Bucureşti-Sibiu-Arad. în . 3. 259. din care se desprinde o concluzie interesantă: cursele care treceau prin Braşov aveau un randament general mai bun decât cea externă spre Sofia. 2. cu escală la Braşov). 54. 3: 29 mai 2004. Bucureşti-laşi-Cernăuti. lângă titlul ziarului Curentul. 54. însă fără oprire şi la Braşov. Dispar ş1 unele fac11Ităt1. Gazeta de Transilvania''. până astăzi 36 • " Au fost comparate următoarele trasee: Bucureşti-Viena (894 km). 3. Bucureşt1-Belgrad-Agram (Zagreb)-Veneţ1a-MI1ano. superior legăturii către Galaţi şi doar la I O procente de rentabilitatea traseului spre Viena. 39. 50. la 4 mai 1942. . 819.lă la Braşov. 264.84%. 2. chiar pe copertă. 275. Un aeroport la Braşov în 1941 În revista România aeriană au fost publicate o serie de statistici pentru luna mai 1941. Bucureşti-Galati ( 184 km). " Din 21 mai 1941. aceasta fiind atunci. Bucureşti-Braşov-Arad (472 km). 389. I. 15 Existau trei legături externe: Bucureşt1-Sot1a.70 %. 2. Aşadar.I de ~estinaţie (România aeriană.ele LARES fac esca.70%.cimec. 108: călători transportati gratis: 4.JO %.ro / www. p. aşa rămânând.

încercările de supunere a Bisericii Catolice de către autorităţile comuniste s-au lovit de o rezistenţă considerabil sporită. laşi. Bisericii Greco-Catolice nu i s-a mai permis să revină la statutul şi starea de drept şi de fapt din perioada interbelică. atât episcopii şi preoţii. p. cât şi credincioşii au dat dovadă de o remarcabilă demnitate. Ţara Bârsei Andrea DOBEŞ BISERICA GRECO-CATOLICĂ ÎN ATENŢIA SERVICIILOR DE INFORMAŢII (1945--1950) La sfârşitul celui de al doilea război mondial. fusese numit Episcop auxiliar de Alba-Iulia şi Făgăraş. în persoana lui Vasile Aftenie. În schimb. În privinţa religiei. a avut drept consecinţă subordonarea treptată şi totală faţă de puterea comunistă a tuturor instituţiilor statului şi. Teroarea comunistă în România. Încă din anul 1945 au apărut primele măsuri cu caracter anticatolic. Alexandru Rusu (Maramureş). Concordatul cu Vaticanul din 1927 sau legea cultelor din 1928.cimec. cu implicaţii profunde asupra vieţii politice. a întregii societăţi în ansamblul ei.5 milioane de greco-catolici. Iuliu Hossu (Cluj). situaţia geopolitică din Europa Central-Răsăriteană a generat în ţările aflate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond. 34 de canonici. În aceste condiţii. Biserica nu putea să rămână în afara acestei acţiuni de impunere a controlului statului comunist. 1 În România. 82. la 6 martie 1945. Editura Muzeului Sătmarului. În cazul credincioşilor romano-catolici. În cazul Bisericii Ortodoxe . 2001. Premisele desfiinţării bisericii române unite. în cele din urmă. 75 de prelaţi împărţiţi în cinci dioceze. În România. acceptarea unui compromis tacit cu regimul comunist i-a asigurat în cele din urmă supravieţuirea cu preţul pierderii unei anumite autorităţi morale. conferite prin Constituţia din 1923. regimul a unnărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti. titularii acestor scaune episcopale erau: Ioan Suciu (Alba-Iulia şi Făgăraş). 124 http://tara-barsei. Cu toate acestea. 1996. dar rămăsese în capitală. deoarece o încercare de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. înainte de interzicerea cultului existau aproximativ 1. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc (1948-1965).declarată confesiune dominantă prin Constituţia din 1923 -. cu 1725 de biserici. sociale. Însă fidelitatea prelaţilor şi credincioşilor greco-catolici a generat o campanie brutală din partea regimului cu scopul de a o distruge. 77. economice. iar în anii unnători a devenit limpede că greco-catolicii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. care au interzis şi distrus Biserica rusă tradiţională. în Sovieti=area nord-ves/t/lui României (1944-1950). p. comuniştii români au ales să nu imite soluţia adoptată de „tovarăşii" lor sovietici. 2 Dennis Deletant.ro / www. La Bucureşti era un vicar general. curaj şi fidelitate pentru crezul lor. 2 1 Marcel Ştirban. în 1940. în marea lor majoritate de etnie maghiară. Satu Mare. Polirom. 1594 de preoţi.ro . Valeriu Traian Frenţiu (Oradea). care. Biserica greco-catolică şi pLllerea politică. Ioan Bălan (Lugoj). culturale şi spirituale. ceea ce ar fi fost în contradicţie cu principiile „internaţionalismului proletar" promovate în acea perioadă. În România „rezolvarea" acestei probleme a avut mai multe variante. instaurarea guvernului Groza. În 1948.

Într-un raport din 7 ianuarie 1947. iar rapoartele vremii nu omit aceste lucruri. dar mai ales defecte. şi îndeosebi pe cei care au tăcut politică de partid. f. fiind purtătorii cei mai convinşi şi convingători ai acţiunei de propagandă reacţionară. 5 Serviciul Secret de Informaţii şi Securitatea au depus eforturi considerabile pentru a percepe starea de spirit a clerului unit. Trebuie precizat faptul că preoţii. SRI). În ziua de 2 martie 194 7. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii Anii 1945-1948 au reprezentat perioada marilor frământări. din comuna Berghia. aceste măsuri de supraveghere reveneau Biroului li Contrainformaţii. 2003. 4. Fond D. în predica ţinută a sfătuit pe credincioşii să ţină post de Paşti. supravegherea şi denunţul n-au fost acţiuni izolate. laşi. din cadrul Direcţiei Generale a Siguranţei. Preotul Pop Iuliu din Sânmihaiul de Pădure a fost candidat de deputat PNŢ-ist şi mai la fiecare secţie de votare s-a găsit câte un preot în rândurile delegaţilor sau propagandiştilor opoziţiei" 4 • Un alt caz era semnalat în judeţul Satu Mare. Primul a ţinut în acest scop câteva conferinţe cu preoţii din protopopiatul său şi apoi a asigurat în mod solemn pe conducătorii PNŢ . dosar 14581. Protopopii greco-catolici Pop Iosif din Târgu-Mureş şi Todea Alexandru din Reghin au activat în tot cursul acestui an pe acest tărâm. li s-au întocmit fişe speciale. ci numai politice. 125 http://tara-barsei. p. Arh. aceste servicii secrete.ro .ro / www. Preotul Husar Roman din Roteni. „ Problema 131 ": Biserica Română Unită în atenţia Securilăţii. prefaţă la: Cristian Vasile. Până la crearea Securităţii. SRI. 3 De-a lungul anilor. care surprindeau o serie de calităţi. Regelui şi numai cu mare greutate a putut fi convins de către prefectul şi Comandantul Garnizoanei să renunţe la acest tablou pentru a evita un conflict pe această temă. Investigaţiile. întrucât Dumnezeu va aduce la cârma ţării un alt guvern şi va fi curăţat gunoiul care este astăzi la conducere. fişe personale şi rapoarte. de cele mai multe ori. f. provocând diversiune în rândurile credincioşilor" . după slujba religioasă. au întocmit sute de note informative. în orice ocazie publică şi mai ales în predicile ţinute manifestă o atitudine antisovietică şi antiguvernamentală. promovată mai mult de la om la om. privind starea de spirit a preoţilor în anul 1946. dosar 9779. se menţionau următoarele: „Activitatea lor în general a fost şi a rămas potrivnică Guvernului şi regimului. În mod frecvent acest preot s-a folosit de situaţia sa şi a făcut din biserică o oficină politică reacţionar-manistă. 31. catalogate ca „manifestări ostile la adresa regimului de democraţie populară". Celor mai importanţi.cimec. unde „protopopul Dragomir Ioan conducătorul spiritual al reacţiunii din oraş. Aceste fişe individuale scoteau în evidenţă. alături cu portretul M. datorită mai ales statutului şi pregătirii lor. Fond P. însă nu pentru motive religioase. în special ierarhilor. 104. ceea ce va duce la arestări în rândurile lor sub acuzaţia de sabotaj sau de reacţionarism. Documente şi mărturii. subordonate puterii comuniste. când autorităţile au început să intimideze preoţii. erau îndeaproape supravegheate şi înregistrate prin reţeaua de informatori creată în jurul acestora. Arhiva Serviciul Roman de Informaţii (în continuare Arh. Preotul Diaconescu Nicolae. deşi încadrat în PSD a tăcut propagandă opoziţionistă. şi Secţiei de contrainformaţii a Serviciului Special de Informaţii (SSI). voi.Maniu de tot sprijinul şi concursul clerului greco-catolic din judeţ pentru PNŢ. în august 1948. vini personale Marius Oprea. S. Toate manifestările publice ale ierarhilor. Polirom. Isc oria Bisericii Greco-Catolice sub resinwl comunist 1945-1989. au fost cei implicaţi în evenimentele politice ale satelor şi comunelor. în ziua de I O Mai a apărut în fruntea comunei care venea la serbare cu portretul lui Iuliu Maniu. secundul a tăcut propagandă electorală pentru opoziţie chiar şi din amvon. 8.

Ioan Suciu. şi deşi nu este membru înscris în partidul manist. legăturile cu partidele istorice. Îndeamnă preoţii greco-catolici la rezistenţă. îndeamnă credincioşii să aleagă între Hristos şi Comunism" 8 • Ioan Bălan. Aşa va cădea şi Stalin sub ruinele dărâmăturilor sale. când extrem de sever în tonalitatea sa şi astfel stăpâneşte auditoriul. ştie să fie când duios. Este foarte bine văzut în cercurile anglo-americane din Bucureşti" 6 • Alexandru Rusu. hoteluri) care. ldem. Cu ocazia cuvântărilor pe care le iniţiază. fiind exponentul partidului condus de Iuliu Maniu. cu precizarea că ele sunt emanaţia unor instituţii aflate în slujba puterii comuniste. iar conţinutul lor reflectă foarte clar această stare de fapt.dosar2322. unde era membru de drept. Ostil guvernului democrat prezidat de dl. Este în strânsă legătură cu fruntaşii Partidului Naţional Ţărănesc şi în special cu Maniu. pierind şi el împreună cu cei aflaţi în templu. al PMR şi URSS. Petru Groza. f 80. dispreţuind confortul. ' Ibidem. Vorbea bine şi prin accentele patriotice şi naţionale era de obicei pe placul auditoriului. ]. " Ibidem. caută pe cât posibil să torpileze regimul şi să învenineze spiritele contra acestuia. f 27. Ghiţă Pop şi alţi fruntaşi manişti. Dr. totuşi este ataşat trup şi suflet acestui partid. Episcopul de Alba-Iulia. Prezintă problemele cele mai abstracte sub forme care sunt accesibile minţilor cele mai simple. În Eparhia de la Baia Mare acest fenomen nu s-a petrecut niciodată. fiind cel mai proeminent ierarh greco-catolic din România. Vom reda. au fost folosite împotriva lor.Făgăraş. este văzut ca „un bun conducător al bisericii. sfătuindu-i să nu facă politica regimului.ro . A făcut mai multe aluzii răutăcioase la adresa URSS-ului. fragmente din fişele celor 6 episcopi greco-catolici. Este iubit de clerul său. r. care. Este adversar al regimului actual. Andrea Dobeş (atitudinea contra regimului. pe care reuşeşte să-l farmece. Iuliu Hossu. P. vile. orbit. f 159. 126 http://tara-barsei. 7 Ibidem. Critică public prin predici . Episcop al Maramureşului. Aşteaptă izbucnirea războiului şi sosirea americanilor în România. Posedă un timbru plăcut. a făcut totdeauna o figură bună. n. în continuare. iar în Senatul ţării.cimec. Aprig duşman al regimului democrat. Are un mare talent oratoric. Prieten foarte bun cu Maniu. A aprobat războiul contra URSS-ului din anul 1941. Episcop de Cluj. Este beţiv şi lăudăros'' 9 . a fost caracterizat ca fiind „foarte modest.177-182. Este cunoscător al limbilor moderne: germană.FondD. Groza. franceză şi engleză. A dus o luptă continuă împotriva ortodoxiei şi a dat neîncetat dovadă de intoleranţă religioasă.actuala formă de guvernământ preconizând alta mai bună'' 7 . Nu se bucură de simpatia clerului şi a populaţiei. Mihai Popovici. cel mai târziu în vara acestui an [ 1948 . Este imposibil să conceapă curentul realei democraţii şi să sprijine acest curent. pe tampoane. spunând printre altele că Stalin se aseamănă cu Samson din Biblie.n.cum a fost cazul de la 23 august 1945 în Baia Mare şi la 8 septembrie 1945 în comuna Şişeşti . călătoreşte la clasa a 3-a.ro / www. italiană. În alte regiuni s-au mai văzut preoţi ortodocşi slujind la zile mari împreună cu cei greco-catolici. Episcop de Lugoj. Este foarte respectat de toată lumea. Simpatizant al democraţiei anglo-americane. bunurile pe care le posedau: case. este considerat „un aprig militant catolic venit în Maramureş cu intenţia de a încorpora pe toţi românii în cadrele bisericii greco-catolice. prezidat de Dr. Adversar al regimului. „la alegerile din 1946 a votat cu PNŢ.f. a voit să lovească pe adversarii săi şi a dărâmat stâlpii templului. în momentul potrivit.

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

Valeriu Traian Frenţiu, Episcop de Oradea, este ,,pennanent preocupat de organizarea
economică a bisericii, organizare care să fie cât mai profitabilă pentru el şi pentru un cerc restrâns de
amici şi de rude. A dispus întotdeauna de cele mai mari resurse financiare în biserica greco-catolică,
în calitatea de episcop al Oradiei Mari, cea mai bogată dintre episcopiile greco-catolice. Această
episcopie singură are mai multă avere decât toate episcopiile greco-catolice laolaltă, inclusiv
Mitropolia Blajului. Şi-a făcut cu banii eparhiei o vilă frumoasă la Hold şi o mare pivniţă cu vinuri
unde petrecea vara înconjurat de femei. El avea plăcerea de a vedea femeile goale. După ce le îmbăta
le cerea această favoare modestă. În somptuoasele vile şi hoteluri de lux de la Stâna de Vale scoate
vara sume grele, fără nici o contabilizare. Preoţii catolici îi spun ironic Ludovic al XIV-lea" 10 •
Vasile Aftenie, Vicar al Mitopoliei Blajului în Bucureşti, considerat „un înfocat adept al
PNŢ şi prieten intim al lui Maniu, în ziua de I I sau 12 iulie [ 1947 - n.n.] a declarat unui prieten al său
că ei, catolicii, nu fac nici o tranzacţiune cu guvernul democratic al României, ci îşi continuă drumul
trasat de Vatican, drum comun pentru toţi catolicii din lume. În consecinţăi vor duce lupta categorică
contra guvernului român şi contra comunismului, cu mijloacele şi tactul, indicate de împrejurări.
Regimul batjocoreşte biserica şi religia noastră, sugrumă libertatea individuală, a scrisului şi a
cuvântului. Martirii bisericii noastre sunt schingiuiţi, ameninţaţi şi nedreptăţiţi cu brutalitate. Cu altă
ocazie a spus că temniţele şi lagărele guvernului comunist nu-i sperie ci îi antrenează în lupta contra
regimului, întrucât războiul bate la uşă şi se va termina cu regimul comunist de la noi" 11 •
Momentul exploziv al raporturilor dintre puterea comunistă şi Biserica Catolică din
România a fost înregistrat în anul I948, când au fost decretate o serie de măsuri care loveau în
substanţa organizatorică a acestei biserici. Martirajul episcopilor şi preoţilor catolici se încadrează în
contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în acela dintre regimul
comunist de la putere şi o biserică făţiş anticomunistă. Evoluţia acestui conflict a fost marcată şi de
interesele Bisericii Ortodoxe Române în etapa istorică respectivă. 12
După abdicarea forţată a Regelui şi proclamarea Republicii, în decembrie 1947, raporturile
Bisericii Greco-Catolice cu statul au ajuns într-o situaţie delicată datorită mai ales campaniei pornite
împotriva Bisericii Catolice, în general, şi a Papei, în particular. Presa vremii era plină cu pamflete şi
caricaturi în care Suveranul Pontif era prezentat ca un agent al americanilor şi imperialiştilor.
O notă a Siguranţei din 12 ianuarie 1948, bazată pe un raport al Inspectoratului Regional de
Siguranţă Oradea, cu referire la conferinţa comună a tuturor episcopilor greco- şi romano-catolici
ţinută la Bucureşti în 30 noiembrie 1947, sublinia atitudinea celor două biserici faţă de comunism:
„O'Hara [Nunţiul Apostolic din România - n.n.] a recomandat episcopilor români să urmeze
exemplul episcopilor Mărton Ăron din Alba-Julia şi Pacha Augustin din Timişoara care au interzis
printr-o circulară preoţilor din subordinea lor să se încadreze în UPM. Regentul Nunţiaturii a
accentuat că măsura este lăudabilă, fiindcă UPM [Uniunea Populară Maghiară - n.n.] reprezintă
anticamera comunismului sau mai bine zis Partidul Comunist Maghiar din România. În continuare
s-a hotărât că, dacă biserica va fi cumva expropriată iar preoţii şterşi din bugetul statului, lupta
împotriva comunismului va fi totuşi continuată cu ajutorul Vaticanului. Cu privire la arestările de

"' Ibidem, f. 58-68.
11
Idem, Fond D, dosar 7754, voi. 3, f. 297-302.
" Cicerone loniţoiu, Le marryre de /'Eglise en Rownanie. Editura Resiac, Paris. 1986; George Cipăianu. Tlre Romaniar1
Greek-Catholic Church under Communism, în Etlmicity and Religion in Central and Eastern Europe, Cluj University
Press, 1995; Ioan Bota, Cicerone loniţoiu, i\1artiri şi mărturisitori ai bisericii din România (I 948-1989), Editura Patmos,
Cluj-Napoca, 1998.

127

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Andrea Dobeş

preoţi, subiect supus deasemenea discuţiei, Regentul Nunţiaturii a arătat că a intervenit pentru
eliberarea lor, la Dl. Prim ministru Dr. Petru Groza, la Dl. Ministru al Afacerilor Interne Teohari
Georgescu şi la Dna. Ministru al Afacerilor Străine Ana Pauker, predând copii de pe cele două adrese
trimise de Episcopia Oradea Inspectoratului Regional de Siguranţă Oradea şi primind promisiunea că
cei în cauză vor fi eliberaţi. Ca urmare a cerut episcopilor lista celor arestaţi, pentru a o prezenta
forurilor în drept. Episcopul Hossu din Blaj a exclamat că nu crede în aceste promisiuni, fiindcă
guvernul actual este o ceată de mincinoşi" 13 •
La 15 mai 1948, cu ocazia aniversării centenarului Revoluţiei de la 1848, mitropolitul
ortodox al Ardealului, Nicolae Bălan, ţinea un discurs prin care invita Biserica Greco-Catolică să
„revină la legea strămoşească". Episcopul Ioan Suciu, în calitate de gazdă a manifestărilor, a încercat
să dea o replică, dar „autorităţile civile, Gheorghiu-Dej şi Petru Groza, i-au interzis să ia cuvântul" 14 •
În luna iunie 1948 s-a desfăşurat, la Oradea, întrunirea Sinodului episcopal al Bisericii
Greco-Catolice. Cu această ocazie, Direcţia Generală a Siguranţei Statului a întocmit o notă
informativă în care e descrisă şi reacţia ierarhiei unite în legătură cu serbările de la Blaj: „Ultimul a
vorbit Ioan Suciu, care a arătat amănunţit întâmplările în legătură cu serbările centenarului Revoluţiei
de la 1848. A menţionat că personal a întocmit încă din iarna anului 1948 programul serbărilor pe
care l-a înaintat Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, de unde a fost trimis la Ministerul Informaţiilor,
care nu a dat nici un răspuns propunerilor sale. A narat ascultătorilor întâlnirea cu dl. Dr. Petru Groza
şi cu mitropolitul ortodox dr. Nicolae Bălan ale căror cuvântări le-a ascultat. A menţionat că a fost
aşezat la stânga d-lui prim preşedinte al Consiliului de Miniştri şi că în timpul discursului
mitropolitului Bălan a fost prins de mână de către dl. Dr. Petru Groza care, la un moment dat, i-a
comunicat că va urma o parte foarte neplăcută pentru uniţi. Era vorba de unirea Bisericii Unite cu cea
Ortodoxă. De asemenea, a arătat că la festivalul care a avut loc după serbare, dl. Dr. Petru Groza i-ar fi
spus: Nu ştiu ce jonglerie politică aş putea.face ca să vă salvez, la care Suciu a răspuns: Ne vom salva
noi, cel mult să opreşti amestecul politicii în Biserică" 15 •
O altă notă informativă, din 21 iunie 1948, face referire la o întrunire a episcopilor
greco-catolici la Oradea, în care era dezbătută poziţia pe care trebuiau să o urmeze ierarhii uniţi. Cu
această ocazie episcopul Iuliu Hossu a ţinut o cuvântare „în Duminica Rusaliilor, în catedrala ticsită
de credincioşi. Cuvântarea a avut o deosebită semnificaţie şi prin faptul că a fost pronunţată cu vocea
ridicată, astfel încât la sfârşitul ei, episcopul răguşise complet. Gesturile extrem de abundente,
exagerate, vocea ţipătoare şi încruntările feţei dădeau impresia omului care şi-a pierdut cu
desăvârşire echilibrul sufletesc". Din predica episcopului, sursa serviciului de informaţii a reţinut că
„biserica unită nu a servit niciodată nici unui imperialism, ci a servit poporul chinuit şi batjocorit şi
credincioşii să nu aibă frică deoarece nimeni nu va îndrăzni să facă ceva rău cuiva pentru credinţa în
catolicism. Nu va exista nici unul care-şi va părăsi credinţa pentru că acum a sunat ceasul pentru a
demonstra prin fapte, chiar cu preţul vieţii, sprijinul pentru credinţa catolică''. Informatorul îşi
încheia nota precizând că „în timpul predicii a fost o tăcere totală, iar la sfârşit femeile existente în
biserică, au început să plângă" •
16

1.i Arh. SRI, Fond D, dosar 68, f. 15 l.
" Ioan Ploscaru, Desfiinţarea bisericii greco-catolice, în .. Anale Sigher' 6, Anul 19./8- /nstituţionafi=area comunismului,
. Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 1998, p. 680.
'' Cristian Vasile, op. cit .. p. 71.
'" Arh. SRI, Fond D, dosar 2330, f. 450-452.

128

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii

La 17 iulie 1948 a fost denunţat Concordatul cu Vaticanul 17 , fapt care a însemnat izolarea
întregii comunităţi catolice din România. A urmat apoi, la 4 august 1948, adoptarea „Legii pentru
regimul general al cultelor". Toate cultele trebuiau să prezinte ministerului un regulament în
conformitate cu legile în vigoare, ceea ce va permite statului să le controleze, iar preoţii deveneau
salariaţi de stat. Această lege pretindea să asigure libertatea de conştiinţă, egalitatea şi autonomia
cultelor din România, ceea ce evident era mult prea departe de realităţile acelor vremuri. 18
Dintr-un material informativ privind activitatea episcopului Iuliu Hossu rezultă că, în cursul
lunii august 1948, a avut loc la Oradea o întrunire „a episcopilor catolici pentru stabilirea unui plan de
rezistenţă bazat pe strângerea de materiale împotriva abuzurilor şi înaintarea acestui material la
Nunţiatură pentru a obţine sprijinul apusean, intensificarea la maximum a fanatismului populaţiei,
prin vizite canonice, turneuri de miruire şi program special de rugăciuni, sabotarea naţionalizării
şcolilor prin interzicerea rămânerii în învăţământ a preoţilor şi călugărilor şi prin convingerea
părinţilor să ceară reintroducerea religiei în şcoli; pregătirea unei rezistenţ~ greco-catolice împotriva
încercărilor de revenire la ortodoxie prin agitaţii, hirotonisiri de preoţi clandestini, pregătirea trecerii
eventuale a cultului în ilegalitate prin crearea de locţiitori de episcopi, de protopopi şi parohi, prin
autorizarea clerului de a renunţa la costumul clerical; instruirea unor curieri pentru a asigura în orice
condiţii legătura dintre diversele eparhii şi Nunţiatură etc.'.i •
9

Solidari cu ierarhii lor, preoţii greco-catolici nu vedeau „favorabil tendinţa unirii bisericii
greco-catolice cu biserica ortodoxă română. Din contră, datorită faptului că Papa este pomenit pe mai
departe în bisericile greco-catolice, precum şi împrejurarea că preoţimea în comentariile ei
recunoaşte primatul papal - aceste aspecte sunt de natură să confinne tendinţa de rezistenţă a bisericii
greco-catolice faţă de aceea a contopirii bisericilor româneşti într-o singură biserică", după cum
rezultă dintr-un raport al Serviciului de Securitate al Judeţului Mureş trimis Direcţiei Regionale Cluj
a Securităţii Poporului la 2 septembrie 1948. 20
Prin decret guvernamental, la 4 septembrie 1948, Episcopul Ioan Suciu a fost depus din
funcţie. O delaţiune din 24 septembrie 1948, provenind de la „Sursa Matei" aflată în anturajul
21

Nunţiaturii, surprinde punctul de vedere al Sfântului Scaun în problema demiterii Episcopului Suciu.
Vaticanul considera că „gradul de episcop al unei biserici catolice este acordat numai de către
Vatican şi astfel statul Român nu poate retrage ceea ce altă instituţie a acordat, statul român nu are
decât dreptul de a lua act şi eventual, situaţia nu-i convine, să nu salarizeze persoana în cauză. O'Hara
ar mai fi comunicat ierarhilor catolici să nu întreprindă pentru moment nici o acţiune contra statului,
care îi persecută peste orice lege şi să se mărginească de a oţeli forţa de rezistenţă a credincioşilor
contra propagandei sau eventualelor silnicii pentru trecerea la ortodoxie" 22 •
La începutul lunii octombrie 1948 autorităţile comuniste au declanşat acţiunile menite a
duce la „revenirea la biserica mamă" a parohiilor greco-catolice. În întreaga Transilvanie au fost
răspândite formulare de împuternicire în alb, care trebuiau să fie semnate de preoţii uniţi. Unnau să
fie desemnaţi câte doi preoţi din fiecare district, pentru a participa, la I octombrie, la un „sinod" ţinut

1
1
; Decretul 151din12 iulie 1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 164.
Cronologia Europei Centrale (!8-18-1989), Editura Polirom, 2001, p. 267.
"' Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (în continuare A.C.N.S.A.S.), Fond l, dosar 736, voi. I,
f. 20.
2
" Idem, Fond f, dosar I, voi. I, f. 39.
" Ovidiu Bozgan. Nunţia/l/ra Apostolică din România în anii 19-18-1950. în Biserică. Pl//ere. Societate. S111dii şi
, Documente, Editura Unil'ersităţii din Bucureşti, 200 I, p. 138
· 2 A.C.N.S.A.S., Fond l, dosar 716, f. 5.

129

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

imediat ce presiunea şi ameninţarea au încetat" . s-ar fi apucat să facă serviciul religios după ora 12 noaptea.cimec. cea mai mare parte stau în aşteptare şi nedumerire. „oamenii fiind neliniştiţi şi privind rău acţiunea de unificare. 423 de preoţi au semnat cu acest prilej un act ce confirma trecerea la ortodoxie.ro / www. · A. Fond/. cit„ p. Mai sunt informat că parte din preoţii greco-catolici nu au făcut serviciul religios în duminica dela I Ooctomvrie a. Ceea ce este mai regretabil este faptul că pe lângă preoţii greco-catolici.CN. Se pare că în . Iar în ceea ce priveşte pe cei trecuţi de nevoie la ortodoxie ei vor proceda ca evreii din Spania. vrând să pozeze în martiri şi să simuleze vremea catacombelor. justificând că în acest mod va dispare ura dintre români. fostul episcop Suciu. După o lungă campanie de false promisiuni. personal. iar o parte mai mică din ei se declară oarecum satisfăcuţi. întrucât acesta nu poate fi distrus.S. 24 Tentativa autorităţilor comuniste de a realiza unificarea celor două biserici prin utilizarea intimidării şi a forţei nu a avut rezultatele dorite în rândul credincioşilor. guvernul român a respins cu vehemenţă nota de protest a Nunţiului Papal. Astfel. la 2 octombrie patriarhul emitea un act sinodal prin care-i accepta pe noi convertiţi. Cu toate acestea. care să proclame reîntoarcerea greco-catolicilor la ortodoxie. c. f. 7. mitropolitul şi episcopii greco-catolici sunt gata să sufere martiriul pentru cauza religiei catolice. fără nici un just motiv. În ceea ce priveşte mirenii. etc. întrucât în foarte scurtă vreme va veni salvarea pentru ei şi unificarea va cădea. au făcut acest lucru numai sub presiunea fizică a întemniţărilor. sau în cazul cel mai rău stau închişi în casă ca şi dispăruţi. 84. considerând-o un „act de provocare împotriva statului şi poporului român" 23 . prin diverse mijloace de violenţă şi prin teroare.ro . Mai sunt informat că. mai ales după ce preoţii fuseseră puşi în curent de către Nunţiatura Papală cu luni înainte de intenţia Guvernului". op. fiind o problemă de conştiinţă. boală. Dennis Deletant. Cu toate că ierarhia greco-catolică i-a excomunicat.S. Două zile mai târziu. Episcopul Vasile Aftenie era convins că „chiar şi dacă Guvernul ar încerca să intensifice prigoana împotriva greco-catolicilor.A. înfometării şi ameninţării distrugerei lor fizice şi morale. vrând să demonstreze populaţiei ce înseamnă lipsa de preot. siliţi să treacă la catolicism sub ameninţări. 130 http://tara-barsei. Episcopul Vasile Aftenie era de părere că „Guvernul Groza şi-a pierdut capul. dosar 716. a dat dispoziţiuni să se facă predici tip şablon în care să se facă aluzie la persecuţiile ce au venit asupra bisericii greco-catolice. Episcopul Tit Liviu Chinezu afirma că „nu s-ar fi aşteptat să găsească în masa preoţilor atâţia laşi. Parte din preoţii care s-au declarat net împotriva unificării au dispărut de acasă. Numeroase rapoarte ale Securităţii privind starea de spirit a populaţiei subliniază o îngrijorare generală. În imediata apropiere a Blajului populaţia s-a manifestat cu atâta îndârjire încât a afinnat că mai curând vor trece la secţia baptistă decât la ortodoxism. chiar membrii şi şefii organizaţiilor democratice. Andrea Dobeş la Cluj. încercând în mod zadarnic să zdrobească catolicismul. Deasemeni se constată că Blajul influenţează în mod necontestat îndârjirea populaţiei în ce priveşte unificarea. revenind la religia lor originară la sute de ani de clandestinitate. Cei mai mulţi din preoţii greco-catolici şi chiar cantorii lor s-au abţinut să semneze adeziunea invocând tot felul de motive: bătrâneţe. Protopopii şi preoţii. să reziste şi să dea instrucţiuni preoţilor în această privinţă. de frică să nu fie ridicaţi. au o atitudine potrivnică unificării. care au declarat că revin în sânul bisericii ortodoxe. ajungând până la foc şi sabie. O notă informativă din 5 octombrie 1948 surprinde reacţia ierarhilor greco-catolici faţă de încercările autorităţilor de revenire la cultul ortodox. iar parte din ei cazuri izolate.. În timp ce fostul episcop Suciu a fost în vizită în regiunea Vichis a primit o împuternicire dela Papa. Lucrând însă din constrângere hotărârea lor este nulă din punct de vedere canonic".

prin care îi cerea să aducă la cunoştinţa preoţilor uniţi că „în parohiile în care bisericile noastre au fost confiscate. cit„ p. f. Fo11d I. din Blaj. unde au fost vizitaţi la 4 decembrie chiar de Patriarhul Justinian. SO. a Legiunii de Jandarmi Târnava Mică. f. În parohiile unde nu există biserici de rit latin. au fost şi ei arestaţi: Ioan Ploscaru la dioceza Lugoj. În nopţile de 27 şi 28 octombrie 1948 s-au făcut razii prin care a. in pectore. a Bisericii Greco-Catolice a fost definitiv încheiată prin Decretul nr. Episcopii greco-catolici au fost duşi la reşedinţa de vară a Patriarhiei Ortodoxe de la Dragoslavele. din punctul de vedere legal.ro / www. 26 La 21 octombrie 1948. fie prin frecventarea bisericilor romano-catolice. treptat. întrucât puterea anglo-americanilor şi diplomaţia Papei îi vor salva până la urmă" 31 • În anul 1949 rapoartele întocmite de direcţiile regionale ale Securităţii privind „problema catolică" descriu modul în care o mare parte din credincioşii greco-catolici continuau să-şi menţină credinţa fie prin slujbe ţinute în mod clandestin. serviciile divine se vor putea săvârşi în bisericile romano-catolice. 281 din 2 decembrie 1948. de care autorii săi vor deveni curând conştienţi. fonnal. Astfel la înmormântări se trag clopotele cu jumătăţile de oră" 25 . f 9. care nu au trecut la ortodoxie frecventează biserica 25 Idem. Se poate remarca caracterul sistematic după care a avut loc arestarea ierarhilor şi preoţilor uniţi. din 14 octombrie 1948. Astfel. secretarul Episcopului Vasile Aftenie. vrând să dea impresia vremurilor de bejenie. Arhiva de istorie oralll a Memorialului Victimelor Comunismului şi al '" Rezistenţei Sighet. o scrisoare Protopopului greco-catolic de la Dumbrăveni. întrucât „circulă un zvon că din bisericile foste greco-catolice se vor face magazii şi săli de teatru". Biserica a funcţionat în clandestinitate. iar bisericile se acordau cultului ortodox. 131 http://tara-barsei. 29 Existenţa. 2. dispariţia sa nu era decât o iluzie. Credincioşii uniţi erau îngrijoraţi şi de soarta lăcaşurilor de cult.ro . 6. "' 27 Ibidem. 11 A. a afirmat că „nici unul din episcopii greco-catolici arestaţi nu vor ceda cu nici un chip şi că au transmis credincioşilor lor îndemnul de a rezista până la capăt în credinţa lor. unde Luca Bălteanu. Biserica greco-catolică în atenţia serviciilor de informaţii ultima vreme în Blaj la catedrală. Alexandru Todea la Alba-Iulia-Făgăraş. O notă informativă din 8 decembrie 1948 consemna discuţiile purtate în clădirea Protopopiatului greco-catolic din Bucureşti. Ioan Cherteş la Cluj-Gherla.cimec. op. dosar 716. orice gest în legătură cu serviciul religios se face în mod ostentativ şi alarmist.. " Interviu cu preotul greco-catolic Eugen Popa.CN. într-un raport din 5 martie 1949 al Direcţiei Regionale Timişoara a Securităţii Poporului se preciza că „mirenii greco-catolici. Dacă. de comun acord cu preotul de rit latin. care a încercat să-i convingă să renunţe la credinţa lor. Biserica 30 Greco-Catolică încetase să mai existe. după cum rezultă dintr-o notă informativă. Ibidem. se poate ţine liturghia şi în case private" 27 . din I decembrie 1948. iar în locul prelaţilor 28 arestaţi au fost numiţi alţii. dar care. urmare a unui plan conceput la vârful piramidei politico-represive.u fost arestaţi toţi cei şase episcopi greco-catolici şi un număr foarte mare de preoţi. în calitate de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş. acolo unde există. 358 al Marii Adunări Naţionale. 325. Iuliu Hirţea la Oradea şi Tit Liviu Chinezu la Bucureşti. " Monitorul Oficial nr. Ion Dragomir în Maramureş. f. 84.SAS . Episcopul Ioan Suciu a trimis. 1 Dennis Deletant. prin care se desfiinţau toate diocezele şi instituţiile. dosar I. voi.

Cluj-Napoca. 2003. însă după cum am amintit mai sus. De la Direcţia Regională Oradea a Securităţii se raporta că „elementele greco-catolice au desfăşurat o largă activitate pentru a obţine retractări din partea preoţilor trecuţi la ortodoxie. la data de 15 iunie 1950. Fundatia Academia Civică. frecventează slujbele catolice. p. voi. Erau căutaţi preoţii care fuseseră consacraţi clandestin ca episcopi şi care urmau să-i înlocuiască pe cei arestaţi. " Arh. 3. mijloace. La fel s-a constatat că aceşti mireni nu au fost influenţaţi de preotul local catolic ci din iniţiativa proprie. voi. După Episcopul Vasile Aftenie. Numai persecuţia ne va putea oferi coroana martiriului şi va putea arăta lumii întregi ce suntem noi de fapt: fiii şi apostolii adevăratei Biserici" 37 . Din informaţiile obţinute din partea credincioşilor catolici. Astfel. atât episcopii. Bucureşti. Andrea Dobeş romano-catolică. p. 34. voi. renumită pentru metodele folosite în a-i dezumaniza. Biserica furată. Vă rugăm a dispune măsuri infonnative pentru a stabili dacă se încearcă de către elemente interesate luarea de contact din afară cu internaţii" 34 • Închisoarea de la Sighet. acelaşi scop: exterminarea celor închişi aici. fără a trece de la greco-catolicism la rit latin" 32 . " Idem. iar în caz că nu poate obţine alt serviciu să rămână ca preot. "' Andrea Dobeş. Îi lipsesc încă rănile Mântuitorului. '' Ioan Opriş. să nu colaboreze cu biserica ortodoxă. 132 http://tara-barsei. SRI. Ioan Suciu (27 iunie 1953) şi Tit Liviu Chinezu ( 15 ianuarie 1955). f. în Memoria închisorii Sighet. CerC11ri C11lturale disidente. SRI. adică cultului catolic. Fac slujbe religioase în mod clandestin la locuinţele lor. 3. mod de acţnme.cimec. Decapirarea elitelor. toate acestea având. S-a stabilit că circa 70-80% a mirenilor greco-catolici au rămas în sate fideli Vaticanului. f. " Arh. f. îndeamnă credincioşii să frecventeze biserica romano-catolică. Editura Univers Enciclopedic. 1990.ro . în beciurile Ministerului de Interne din Bucureşti 35 . păstrându-şi nezdruncinată credinţa. autorităţile au urmărit descoperirea modului în care Biserica Greco-Catolică s-a organizat după desfiinţarea ei prin Decretul din decembrie 1948. cât şi preoţii greco-catolici au dat dovadă de o remarcabilă demnitate. Bucureşti. reiese că circa 90% a greco-catolicilor au aderat tăcut ritului latin. 4. Supravegherea informativă a ierarhilor şi preoţilor greco-catolici a continuat şi după internarea lor în penitenciarul din Sighet. de fapt. Merode. 236. 17 Alexandru Raţiu. fapt ceea ce s-a şi împlinit au scris diferite scrisori anonime la diferiţi preoţi reveniţi. Ioan Ciupea. şi a credincioşilor pentru care primesc bani. însă. Fond D. sau dacă se poate să renunţe la post şi să intre în servicii în Aparatul de Stat. Editura Argus. colonelul de securitate Gavril Birtaş din cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Poporului anunţa. avea trei caracteristici principale: izolarea. 58. 200 I. Au dat instrucţiuni precise de a nu colabora cu biserica ortodoxă. fapt care s-a şi întâmplat. 209. Prin martiriul lor în temniţele comuniste. ucis pe 6 mai 1950. dosar 9376. umili şi batjocori pe deţinuţi. prin care i-au afurisit şi le-au arătat care sunt posibilităţile de retractare. 292-293. Direcţia Regională de Securitate Oradea că: „foştii episcopi greco-catolici ridicaţi pentru manifestări duşmănoase cu ocazia unificării se află internaţi în Penitenciarul Sighet. frigul şi foamea. care au murit în urma regimului de la Sighet. curaj şi fidelitate faţă de crezul lor. În cazul ierarhilor şi preoţilor greco-catolici arestaţi. 20.ro / www. dosar 15563. au urmat Valeriu Traian Frenţiu (12 iulie 1952). La fel au fost făcute botezurile şi căsătoriile greco-catolicilor în biserica romano-catolică. p. 36 Episcopul Ioan Suciu obişnuia să le spună credincioşilor: „Bisericii greco-catolice îi lipsesc martirii. Fond P. identificat şi verificat de noi" 33 . sunt ajutaţi în bani de către Nunţiatura Papală din Bucureşti. dosar 7754.

inginer Salamon Imre. Pentru greşelile mai mici. Nesupunere şi neexecutare de ordin. Comisia este formată din cinci membri: doi din partea salariaţilor. 1. starea de ebrietate. 133 http://tara-barsei.desemnaţi de adunarea tuturor salariaţilor din categoria respectivă. cât şi a volumului producţiei. Seiwerd Wilhem. Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului. Comisiile de disciplină apar în toate întreprinderile în baza contractului colectiv de muncă. Ţara Bârsei Liviu BACIU SISTEMUL DISCIPLINAR LA FABRICA SCHERG BRAŞOV ( 1946--1948) În perioada instaurării comunismului în România problemele disciplinare din întreprinderi nu dispar. Activitatea Comisiei de Disciplină de la „Fabrica de postav şi ţesături de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S. La Scherg. 6. bătaia. În acelaşi timp. Instituţia care are ca misiune rezolvarea acestor probleme este Comisia de Disciplină a întreprinderii. ea ia în dezbatere doar cazurile de o anumită importanţă. şeful secţiei sau delegatul sindical are datoria şi autoritatea de a aplana conflictul în cadrul restrâns al secţiei sau atelierului. doi din partea Direcţiunii întreprinderii şi un secretar. Manifestări potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale. Sarcina Comisiei este aceea de a judeca şi stabili sancţiuni pentru toţi salariaţii fabricii care se fac vinovaţi de abateri în timpul lucrului şi pe teritoriul fabricii. A.ro / www. 4. importantă atât datorită numărului de angajaţi.cimec. Spiritul în care îşi propune să lucreze Comisia de Disciplină pleacă de la intenţia ca hotărârile să fie luate având la bază „în primul rând legile omeniei şi în al doilea rând Regulamentul de disciplină". cât şi prin ingerinţa tot mai vizibilă a factorului politic comunist aflat în ascensiune. ca secretară. Reprezentanţii salariaţilor sunt. 2. ele se înmulţesc atât din cauza problemelor socio-economice postbelice. 5. 7. Furturi. Tipurile de abateri pe care Comisia de Disciplină este chemată să le rezolve sunt: 1." este analizată din punctul de vedere al reglementărilor şi al tipurilor de cazuri rezolv. „Indisciplina" însemna una din următoarele abateri: cearta. la Fabrica Scherg componenţa Comisiei de Disciplină la I aprilie 1948 îi cuprindea pe: dr.ate. membru al sindicatului. Acte de sabotaj. 3. ci să readucă „pe calea cea bună" pe cei care greşesc. Scopul declarat al pedepselor este îndreptarea acelora care nici după „observaţii binevoitoare" nu respectă legile. Prin urmare Comisia nu trebuie să pedepsească. Hobeanu Constanţa. cele uşoare neintrând în competenţele ei. Articolul de faţă este consacrat analizei situaţiei de la o fabrică de ţesături aflată încă în proprietate privată. insulta şi orice alt act făcut cu intenţia de a tulbura „liniştea şi armonia" în fabrică.ro . Indisciplină. ameninţarea. De exemplu. normele şi obligaţiile pe care trebuie să şi le asume. Neglijenţă provocatoare de pagubă. Mai mult. Danciu Ioan şi. Putea fi membru al Comisiei de Disciplină oricare salariat. Gir6szăsz Ioan. Astfel de comisii de disciplină aparţin însă unui model mai general.

Ilona e reclamată de C. fila 192. De asemenea. haine. împiedicarea sa de către autorităţile statului etc. „Furtul" este o abatere gravă şi este înţeleasă ca o luare de bunuri materiale (scule. în 1947. s Ibidem. ' Ibidem. 56. „Nesupunere şi neexecutare de ordin" este o abatere care afectează în primul rând randamentul muncii pentru că „în instituţiile industriale rezultatul muncii depinde de râvna tuturor de a îndeplini cât mai bine sarcinile primite". 3 În acelaşi an. Aceasta însemna în esenţă respectarea programului şi executarea însărcinărilor primite în cadrul normelor de lucru ale întreprinderii. iar pentru cea de a doua. forma de acţiune trebuind să fie aceea de îndrumare. inv. La 21 septembrie 1946 Sever Decian. 5 4. dos. 73. „Neglijenţa provocatoare de pagubă" este definită ca o faptă comisă din superficialitate sau neatenţie. alte obiecte care aparţin altor persoane din întreprindere. însă. va fi transferat disciplinar pentru două luni la secţia de vânzare.cimec.A .ro / www. fila 230. În data de 29 aprilie 1947 lucrătoarea T. ''7 Ibidem.ţa absenţa sau când dovedeşte că lipsa se datorează unor cauze de forţă majoră (boală..) din atelier sau de pe teritoriul fabricii fără aprobarea scrisă a Direcţiunii. sfat sau îndemn. Pentru prima abatere va fi pedepsit cu morală în faţa secţiei. Întotdeauna ordinul de executare a unei lucrări trebuie emis de un organ superior. Ilona pentru insultă şi „cuvinte murdare". dos. dos. lipsa mijloacelor de transport. la risipa de material. dos. 5. lipseşte de Ia serviciu sau părăseşte lucrul încredinţat spre executare.). file 163. La data de 23 august 1946 lucrătorul C. 73. cât şi pentru sustragerea a două kilograme de lână din fabrică. file 91. 2 2. la accidente sau incendii. Bela. 107. moarte în familie. file 163-166. De exemplu. 18 I. 41 L dosar 55. Elena degenerează în pălmuiri reciproce. file 218-219. dos. fila 91. Elisabeta şi D. Paraschiva i se reţin zece zile din salariu pentru insultarea şi defăimarea maistrului N. unelte etc. Furtul de materie primă este însă pedepsit mai 7 ' Arhivele Naţionale. K. 4 3. 56. 73. administrator la Economatul „Viaţa''. 6 Sunt însă şi situaţii în care absenţa nu mai este considerată nemotivată: când muncitorul nu a avut posibilitatea de a anun. dos. Liviu Baciu La 11 octombrie 1946 conflictul din sala de mese dintre R. Aceste ordine implică. 56. aparate. lucrătoarei Ş. Ibidem. '1 Ibidem. în cadrul nesupunerii şi neexecutării de ordin este inclusă şi defăimarea şi lovirea şefilor ierarhici. 134 http://tara-barsei. care poate conduce la stricarea utilajelor fabricii (maşini.ro . la 11 februarie 1947. prima fiind eliminată o săptămână din serviciu. Fondul Fabrica de postav şi ţesălllri de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie S. 1 Într-un alt caz. scule. 110. Direcţia Judeţeană Braşov. Ecaterina este concediată atât pentru absenţa îndelungată.). Ibidem. într-o altă situaţie. iar Comisia le dă preaviz în scris şi reţinerea salariului pe o zi. gestionarul Oberth de la Magazia de stofe eliberează material fără dispoziţie şi apoi îl insultă pe inspectorul de control Nistor. tot ca furt se sancţionează orice însuşire de bani. respectarea demnităţii şi drepturilor muncitorilor „fără ură şi părtinire". fără aprobare prealabilă şi fără anunţarea conducerii întreprinderii. aducând prejudicii întreprinderii şi unei părţi a angajaţilor. la pagube materiale pentru întreprindere sau salariaţi. este concediat pentru neglijenţa cu care a gestionat problema cărnii de porc şi a lemnelor de foc. Moses fură o pâine din bucătărie prin fereastra deschisă şie pedepsit cu oprirea salariului pe două zile. „Lipsa nemotivată sau părăsirea serviciului" înseamnă considerarea ca absent nemotivat a celui care. De asemenea. aparate etc.

73. • două exemplare .ro / www. dos. când B. 9 6. dacă fapta a fost comisă împreună sau dacă au împărţit profitul. Ana e pedepsită cu mutare disciplinară la secţia Şură. care sunt trimise apoi în mai multe direcţii: • două exemplare rămân la Comisia de Disciplină. pentru executare. cu concedierea.la Direcţiune. putând uza de circumstanţe atenuante şi propune pedepsele cu intenţia de reeducare. în mod intenţionat. 135 http://tara-barsei. Intră sub incidenţa acestui tip de acuzaţie oricare salariat care încearcă defăimarea organizaţiei sindicale. 11 De pildă.la Biroul de Salarii. 73.la Comitetul de Fabrică. a căror numire se face de către Comisia de Disciplină. organul de control sau comisia de anchetă. iar acesta are dreptul să se apere. 66. sau din luna octombrie a aceluiaşi an. la 31 iulie 1947. '111 Ibidem. pentru informare. •un exemplar . fila 213. 73. 1 ~ Hotărârea luată de Comisie trebuie consemnată într-un proces-verbal semnat de toţi membrii Comisiei. pentru informare. pentru „insulte neîntemeiate aduse Comitetului de Fabrică şi mişcării sindicale" 12 • Complicitatea la toate aceste abateri e penalizată cu o pedeapsă egală cu a vinovatului principal. 10 7. dos. 56. Pentru tăinuirea faptei tăinuitorul va suferi o pedeapsă cu grad mai mic. fila 215. este acuzat că ar fi sabotat producţia prin introducerea de corpuri străine în lâna din depozit pentru a strica maşinile. pentru aprobare. 56. un om care să-l cunoască. care să fie din aceeaşi secţie. dos. •un exemplar . Sesizarea Comisiei de Disciplină se face de către organul care a constatat abaterea. T. fila 49. Pentru susţinerea poziţiei celui învinuit este necesară numirea unui apărător din oficiu (numit de Comisia de Disciplină). 12 Ibidem. Georgeta este surprinsă cu două gheme de lână în servietă. individuale sau colective. „Manifestările potrivnice salariaţilor şi organizaţiei sindicale" intră în categoria acuzaţiilor deosebit de grave. formată dintr-un delegat sindical şi unul al Direcţiunii. fila 167. dos. 55. 31 Ibidem. 22. dar şi reaua-credinţă în îndeplinirea serviciului care poate conduce la diminuarea producţiei.se pot asocia acuzaţii de tip politic. dos. fila 55.la Biroul Muncii.la Serviciul de Aprovizionare. Comisia trebuie să lucreze cu obiectivitate. Procesele-verbale ale Comisiei de Disciplină se încheie în opt exemplare. mai ales datorită uşurinţei prin care . Ion care. file 17. dar şi de întărire a disciplinei în întreprindere şi de eliminare din rândul salariaţilor a elementelor incorigibile care „tulbură prin faptele lor annonia şi producţia" 13 • Întotdeauna comisia trebuie să cheme în faţa sa şi pe reclamat. Bela sustrage două bobine de fire 8. cu salariul de la Şură. pentru executare. „Sabotaj" este orice acţiune care. împiedică bunul mers al lucrului în fabrică. În această situaţie se află M. care aduce acuzaţii neîntemeiate la adresa ei sau a unui membru al conducerii sindicale cu scopul vădit de a compromite mişcarea sindicală. " Ibidem. dos. Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov aspru. •un exemplar .cimec. ' Ibidem. file 39.ro .ca şi în cazul sabotajului . de „spargere a unităţii sindicale" sau care împiedică pe cineva să se înscrie în sindicat. " Ibidem. dos. 75. Cei care anchetează cazul sunt şefii ierarhici. când C. ca în cazul din iulie 194 7. funcţionarea normală a maşinilor. la 31 ianuarie 1947. 65. •un exemplar . Toţi cei audiaţi de Comisie vor semna toate declaraţiile pe care le vor da. " Ibidem.

Indisciplină I. VI. Pedeapsa. III 2. corespondenţa între abatere şi pedeapsă este următoarea: ABATEREA PEDEAPSA I. VIII. urmează să-i fie comunicată în scris vinovatului din secţia respectivă. IV. Transferarea disciplinară la altă secţie.insulta sau lovirea şefilor ierarhici. Desigur. În felul acesta. li.ro . Nesupum:n:a la ordin li. VIII. Manifestări potrivnice III. Pentru cazuri de recidivă urmează să se aplice maximum-ul gradului de sancţiune din categoria respectivă. specifice perioadei de atunci. Acte de sabotaj VI. X 6. Direcţiunea întreprinderii dă dispoziţie de executare a sancţiunii cu autoritatea de care dispune. VII. IX. precum şi afişarea greşelii comise în jurnalul de perete al fabric ii. IX. VII. li. Morală în faţa tuturor salariaţilor întreprinderii. dar ea este trecută şi în fişa personală şi este tăcută publică pe tabela de afişaj a secţiei în cauză. Eliminarea din fabrică fără dovadă de liberă angajare în altă întreprindere. X 7. VII. II.V. III. X *gravitatea pedepselor aplicate se face în raport cu gradul ierahic al celui insultat sau lovit. VIII. ca şi acţiuni similare comise de şefii . V. V 4. Pierderea dreptului la avansare pe un timp limitat. Neglijenţa provocatoare de pagubă I. X. Prevenirea verbală şi în scris. V. o dată acordată. VIII. iar atunci şeful secţiei sau delegatul sindical are datoria şi autoritatea de a aplana conflictul în cadrul restrâns al secţiei sau atelierului. aceştia se depun într-un fond special de prime pentru merite deosebite. Sistemul de pedepse este completat şi cu un alt gen de sancţiuni. Pierderea salariului pe o zi. Eliminarea din fabrică cu drept de angajare în altă întreprindere.cimec.ro / www. Retrogradarea în funcţie. Morală în faţa tuturor salariaţilor din secţia vinovatului. Pedeapsa prin amendare pentru maximum cinci zile (prin reţinerea salariului). pot exista şi greşeli mai mici. Furturi VII. V. VII. IV.naţilor 3. III . IX. IX 5. Dacă este în cauză o pedeapsă în bani. Condiţionarea primirii alimentelor de prezenţa la serviciu vizează doar regimul 136 http://tara-barsei. VI. Liviu Baciu După ce a primit dosarul anchetei. Pedepsele pe care Comisia de Disciplină le poate aplica implică zece grade: I. IX. IX * ierarhici asupra subordo. Absenţe nemotivate IV. care este distribuit de către Direcţiune la propunerea Comitetului de Sindicat sau a Comitetului de Fabrică. III.

unde se hotărăşte ca angajaţii care. cuantumul pedepselor creşte. nu respectă programul de lucm şi lipsesc nemotivat două zile vor pierde dreptul la alimentele de la Economat pe timp de şapte zile.). Pentru agitatori întotdeauna urma să se dea maximum de pedeapsă. Intrarea ei în aplicare implica şi aprobarea altor instanţe. Direcţiunea). un delegat al Confederaţiei Generale a Muncii şi un delegat al Uniunii Generale a Industriaşilor din România. Inspectoratul de muncă funcţioneză prin comisii. o zi absentată nemotivat echivalează cu reţinerea alimentelor pe timp de o săptămână. consecutiv şi nemotivat. dos. ca preşedinte. Biroul Muncii. aflată însă sub rezerva ca instanţele judecătoreşti 15 Ibidem. doi delegaţi desemnaţi de Comisia Locală a Sindicatelor şi doi delegaţi ai Camerei de Comerţ. două zile absentate nemotivat aduceau o reţinere de 14 zile a alimentelor. "' Ibidem. dos. iar pentru că absenteismul continuă la cote alarmante. pentru ca pedeapsa să se decidă şi în funcţie de alte circumstanţe: vechimea în fabrică. care puteau merge până la Ministerul Muncii. sancţiunile cele mai grave (gradele IX şi X) se referă la concedierile cu şi fără drept de angajare. fila IO 137 http://tara-barsei. vor fi concediaţi din serviciu fără preaviz. Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg Braşov absenţelor (abaterea 4. pentru concediere decizia luată în interior este doar o etapă necesară. sunt adresate Inspectoratului regional sau local de muncă. care constă într-o aprobare principală de concediere. compuse din: inspectorul şef sau un inspector delegat de acesta.ro / www. exterioare fabricii. împreună cu toate dovezile. dar nu şi suficientă. Cererile de concediere pot fi soluţionate de Inspectoratul teritorial doar dacă decizia (deci aplicarea sancţiunilor IX şi X) a fost luată de Comisia de Disciplină în condiţii de unanimitate. 55. De la această dată. la 23 ianuarie 1947. La nivelul său. dacă pentru sancţiunile de gradele 1-VHI era suficientă doar decizia organelor interne ale întreprinderii (Comisia de Disciplină. Ministerul Muncii poate emite un tip special de concediere. dar pot fi făcute şi de către sindicatele profesionale. Cei care circulă prin fabrică în afara interesului de serviciu sunt pedepsiţi cu suspendarea drepturilor de la Economat pe timp de şase zile. în şedinţa reunită a Comisiei de Disciplină şi a Comitetului de Fabrică. Comisia ministerului este compusă din unul din secretarii generali ai Ministerului Muncii. fila 11. iar la 5 zile nemotivate se producea concedierea. din rea-voinţă. dosarul urmează să fie înaintat Ministerului Muncii. Cererile. Analiza cazului presupunea şi prezenţa unor martori. iar rezolvarea va fi dată de Ministerul Muncii.cimec. în luna următoare. În caz de paritate. Cercetările se vor face cu asistenţa unui delegat al sindicatului. Dacă probele prezentate nu sunt suficiente. De aceea. având fiecare şi supleanţi. 15 Efectele acestei reglementări sunt practic nule. Angajaţii care vor lipsi peste 15 zile. O primă variantă este introdusă la 5 decembrie 1946. şeful Inspectoratului dispune începerea unor cercetări. În caz contrar.ro . purtarea ~nterioară. Dacă culpa salariatului nu este foarte clară şi necesită verificări amănunţite şi administrări suplimentare de probe. cererile de concediere pot fi făcute şi de sindicatele profesionale şi de autorităţi. care va lua decizia finală. 55. Cum s-a arătat mai sus. votul preşedintelui (deci al delegatului ministerului) este hotărâtor. 16 După cum se observă. Cererile de aprobare în exterior a concedierilor din serviciu ale salariaţilor sunt formulate de întreprinderile sau instituţiile în cauză (prin patronat). fiecare având câte un supleant. alte chemări Ia Comisia de Disciplină. în speranţa că numărul acestora va fi redus.

17 Pentru buna desfăşurare a lucrărilor Comisiei. necesar pentru cazurile de recidivă. În caz de infirmare. şedinţele puteau fi convocate în următoarele 24 de ore. Termenul în care instanţele superioare trebuie să acorde aprobarea sau respingerea cererilor de concediere este de 30 de zile. iar cel în cauză este concediat. '" fbidem. salariatul va fi reintegrat cu plata tuturor drepturilor. 2. Şedinţele Comisiei sunt programate o dată pe săptămână. Biroului de Salarizare. Absenţa unui răspuns în acest interval de timp echivalează cu o aprobare. ''' fbidem. dos. Dar pentru chestiunile urgente şi majore care ar agrava situaţia vreunei secţii sau a întregii fabrici. ministrul muncii de atunci. fila 13 l. fila 131. 57.ro / www. 20 Dar tensiunile cele mai mari se înregistrează între Comisia de Disciplină şi Comitetul de Fabrică. de pildă. vezi Liviu Baciu. '" fbidem. aceasta trebuie să facă înregistrarea sistematică a fiecărei cereri. care părăseşte echipa pentru că a fost prea mult timp plecat din Braşov. Liviu Baciu competente să confinne sau să infinne realitatea faptelor invocate. iar în cazul pedepselor pecuniare. 61-69. dos. să nu se comită nici un abuz. 138 http://tara-barsei.. deoarece Comisia de Disciplină susţinea tot mai deschis puterea comunistă pe cale de instaurare deplină. sau dintre cei din Comisie şi funcţionari din alte structuri. nr. să introducă toate cauzele în registrul de judecată. S. 19 Un exemplu de conflict din a doua categorie este cel din 13 noiembrie 1946. 57. Comitetul de Fabrică. 56. se opune numirii într-o comisie de anchetă a două persoane propuse de Comisia de Disciplină. Este. Lothar Rădăceanu. 2003. Zoltan. Acţiuni premergătoare 11a/io11ali=ării la Fabrica Sclrerg-Braşov. Într-o ultimă etapă se redacta un index alfabetic. pag. Direcţiune. Într-o adresă. Tara Bârsei". să comunice procesele-verbale către Comisia Locală. când şeful Serviciului Personal. problemă discutată pe larg într-un articol anterior. cere în mod special să se ia toate măsurile pentru ca nici o concediere să nu se facă în afara acestor reglementări. fila 216. el era eliminat din Comisie. cazul inginerului V. 18 În decursul activităţii sale. lunea la ora 7° . în .ro . O altă situaţie în care concedierea hotărâtă de Comisia de Disciplină din întreprindere nu poate fi considerată valabilă este lipsa preavizului de concediere. Moldovan. pentru a 0 se economisi timp şi pentru a nu se produce „prea multă vâlvă printre muncitori". Dacă vreunul dintre membrii Comisiei de Disciplină nu-şi face datoria sau lipsea mult. 21 Pentru detalii. 57. a înregistrat şi momente de tensiune. fila 130. 21 17 fbidem. colaborarea dintre membrii Comisiei. dos.cimec. dos. Fondul acestor divergenţe era însă unul politic.

ro / www. pe care nu le cunoşteam.profesoara de pian Dumitriţa Gabriela Dima. decedat in 1956. aş putea spune. chiar prea multă pentru spaţiul muzeului.fiica compozitorului Iacob Mureşianu.„Şcheii Braşovului"). cu lumină strălucitoare şi pomi înfloriţi. aceasta a cuprins autorităţile locale. unul. leagănul Mureşenilor. Singurul cunoscut de mine a fost profesorul Petre Istrate. În ce priveşte restul asistenţei. instituţie de cultură cu totul specială. bun prieten şi azi. precum şi de documentele istorice. cei care. fiica Elenei Mureşianu şi a Generalului Groza. dar mulţumirea că se participa la un asemenea eveniment. . Au fost apoi toţi nepoţii. nici Dr. conform dorinţei înaintaşilor ca un membru din familie să fie numit în acest post. A fost lume multă. prietena Sevastiei Mureşianu Gherman. Sevastia Mureşianu. pilot cu grad de comandor. cel care a depus o muncă neprecupeţită timp de 17 ani. în 1918. decanul Facultăţii de Drept din Cluj. după cum am mai spus -. Acesta a ajutat 139 http://tara-barsei.profesorii jurişti Traian şi Aurelian Ionaşcu. nefiind în nici un fel în legătură cu tot ceea ce reprezenta Partidul Comunist. cel care. Astfel. . Mircea Gherman urma să conducă noua instituţie.cimec. decana de vârstă a familiei. urmaşii direcţi ai Mureşenilor.ro . preşedinte la un moment dat al Tribunalului de la Haga şi celălalt. Lucreţia Alexandrescu. Era o frumoasă zi de mai. el fiind singurul cu specializare în materie.compozitorul. luptător în războiul de independenţă din 1877 şi corespondent de pe front al „Gazetei Transilvaniei". ziarul socrului său. a fost „trimisul la Budapesta al protopopului Vasile Saftu. compozitorul de la Cluj. au fost de faţă cele două fiice ale lui Iacob Mureşianu . care parcă întâmpina şi ea sărbătoarea. Sevastia Gherman şi Florica Pârvulescu. a făcut să treacă nebăgat în seamă acest minor neajuns. şi în peisajul cultural braşovean. ca profesor la Liceul „Andrei Şaguna'' şi redactor la „Glasul Ardealului". Joe Gherman. strânse cu multă osârdie şi competenţă şi salvate din mâna Securităţii atotdevastatoare. soţul Sevastiei Mureşianu . fost comandant al Flotilei de vânătoare şi luptător în ultimul război mondial pe frontul de Est. Din păcate. pentru a înmâna Memoriul Braşovenilor şi a cere Partidului Naţional Român de acolo desprinderea Ardealului de Ungaria" (Al. care făcea parte din conducătorii culturii braşovene de atunci. cred potrivit să menţionez în primul rând familia. ca istoric. cu soţii şi soţiile lor. Ţara Bârsei Lucia BUNACIU INAUGURAREA MUZEULUI MEMORIAL „CASA MUREŞENILOR" DIN BRAŞOV În primăvara anului 1968 a avut loc deschiderea festivă a „Casei Mureşenilor". personalităţi de seamă ale timpului. familia Dima fiind şi ea înrudită cu Mureşenii prin strămoşi comuni. nu mai era printre noi pentru a-şi putea vedea idealul împlinit: „Casa Mureşenilor". au donat spaţiul respectiv şi s-au despărţit de obiectele necesare mobilării lui. în calitate de proprietari. originar din Bistriţa. Dintre aceştia. Livia Groza. Dante Gherman. precum: . fiii şi fiicele celor de mai sus. soţia lui Iuliu Mureşianu. comuna Rebrişoara. venită din America pentru a lua parte în numele mamei ei. Mărioara Mureşianu. cea de-a doua cu soţul său.Dr. jurist şi el. în genul ei. Scurtu . Au mai participat alţi membri ai familiei. Dintre cei prezenţi atunci. entuziasmul unora.

cimec. al celor care reprezentam ultima generaţie. Nu trebuie să-l uit pe profesorul Ion Colan. care. de organizarea acestei acţiuni: profesorii Corin Grosu. care a studiat compoziţiile pe motive populare ale lui Iacob Mureşianu. În primul rând aş menţiona familia Brediceanu . în acei ani.Tiberiu Brediceanu fusese elevul lui Iacob Mureşianu la Blaj. mi se pare potrivit să aduc unele amănunte lămuritoare în întreprinderea acestei acţiuni. a participat la eveniment. A venit Doamna Breazul. fie din cei nu de mult ieşiţi din puşcăriile comuniste. precum şi compozitorul Norbert Petri şi soţia sa. mătuşile . noi acasă nu aveam aşa ceva. din partea Muzeului Literaturii Române. a salvat importanta arhivă a Mureşenilor. fusese arestat şi bineînţeles dat afară din slujbă. era o persoană ostracizată de regim. Boeriu. „Muza Română". Fiind aşadar. s-au ocupat. au fost muzicieni. daţi afară din posturi şi din case. în 1950. aveam salarii din care. soţia marelui muzicolog şi folclorist George Breazul. Ne-a trebuit o maşină de scris. cei care urmau să susţină cele 12 conferinţe în speţă. Cred că şi Nicolae Parocescu. legături cu notarii. bună prietenă a fiicelor lui Iacob Mureşianu. chiar dacă uneori a găsit împotriviri care implicau şi riscuri în acele timpuri. Joe Gherman. îmi aduc aminte şi.şi bunica. prietenul nostru. mai am unele însemnări cu numere de adrese şi memorii înaintate diverselor autorităţi. compozitor înaintaş. în calitate de specialişti. precum şi preocupările lui de culegător de folclor şi studiile sale publicate în prima revistă muzicală din Ardeal (pe care o redacta). Urmaşii lor direcţi au fost: Iacob Mureşianu. Căliman. Lucia Mureşianu. Doamna Eugenia Brediceanu. ne întreţineam părinţii. ajutat doar de noi. să trec acum la motivul şi împrejurările care au dus pe drumul spinos şi lung de I 7 ani la realizarea acestui deziderat: „Casa Mureşenilor". şi de fiul acesteia. prieteni ai familiei noastre. Mureşenii. Au mai fost de faţă cei care. dirijorul Mihai Brediceanu. şi plecase şi el din această lume în acel an I 968-care a fost reprezentată de soţie. cu studii şi dragoste pentru această artă. Lucia Bunaciu din toate puterile sale. Radeş şi mulţi alţii. pentru că ştiam bate la maşină. pianistă. cei tineri. Ghiţă Pop. trecut şi el prin închisoare. ·compozitor şi el. Înainte însă.ro / www. trăind de azi pe mâine. toate acţiunile care au dus la înfiinţarea muzeului. iată cum au decurs lucrurile între anii de pornire 1950 şi inaugurarea din 1968: „Lăsământul" spiritual şi material al Mureşenilor din Braşov a fonnat o preocupare permanentă a membrilor acestei familii. Şi acum. evacuare şi deportare.ro . aprobate de organele Partidului Muncitoresc Român. atât la Comitetul Regional de Cultură şi Artă din Braşov. de bine de rău. Dr. în mijlocul tuturor demersurilor în cauză. Au mai fost de faţă oameni de seamă ai perioadei interbelice. căci deşi au existat dosare complete cu privire la înfiinţarea acestui aşezământ. Amintesc astfel familiile Teculescu. cel care s-a îngrijit de o ediţie a compoziţiilor lui Iacob Mureşianu. care încă din anul 1887 . Dr. mai ales. Pentru această stufoasă activitate. Aşa că au luat parte la inaugurare şi muzicieni de seamă ai timpului. mi se spune că astăzi sunt de negăsit. fiind angajaţi. cel ce. scrieri de tot felul de memorii. în primul rând datorită faptului că aveam o pregătire economică şi juridică şi. unchii. toţi. Pe acestea mă bazez azi. şi am primit-o de la avocatul braşovean Bujor Teculescu.anul morţii lui Iacob 140 http://tara-barsei. cercetări diverse. Panaitescu Perpessicius. Dionisie Pippidi şi reprezentanţi ai Societăţii de Studii Istorice şi Filosofice din Bucureşti. din casă. dacă ar fi să pornim doar de la Iacob şi Andrei. cel împuternicit de urmaşii Mureşenilor în scopul amintit. fie din cei marginalizaţi. Şi pentru că am ajuns aici. Iuliu Mureşianu. când povestesc parcursul acestui demers. dactilografiere etc. Joe Gherman a apelat la mine. cât şi la Muzeul Regional al oraşului. Această însărcinare necesita călătorii. apoi.

deleagă un alt membru al familiei . s-a prevăzut constituirea unui depozit separat. Această prevedere expresă a fost extrem de importantă.au primit sarcina de a-l păstra „intact şi indiviz" pentru a fonna o „Fundaţie" a Mureşenilor care să fie pusă la dispoziţia poporului şi a cercetătorilor istorici. Acest „Lăsământ" cuprinde: biblioteca cu 12. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor" Mureşianu tatăl .Dr.00 I din 29 august 1950. stipulându-se din nou.ro . toate cu specificaţia „spre păstrare". trebuie să amintesc cele ce s-au întâmplat imediat după decesul lui A. 111/1950.cimec. A. la 26 septembrie 1950. spre a fi trimise la topit la Fabrica de Hârtie din Zărneşti. inimă şi literatură". BIBLIOTECĂ. în scopul înfiinţării: „FUNDAŢIUNEA CASA MUREŞENILOR. busturi reprezentând membri ai familiei . Joe Gherman . Ar mai fi de spus că. asumându-şi riscul ce-l reprezenta o asemenea acţiune. Ultimul posesor al acestui „Lăsământ" . de returnarea bunurilor în totalitate Muzeului memorial şi de păstrare a lor într-un tot „indiviz". . iar Gheorghe Bariţ a fost director timp de 20 de ani! În faţa unui asemenea pericol. Aici a intervenit importantul rol jucat de profesorul Ioan Colan. directorul acestei instituţii. şi înlocuit cu un om al regimului comunist.Iacob Mureşianu. Reprezentantul juridic al Fondului. şi prin revenirea făcută în 1961 de acelaşi onest om de cultură braşovean. luând următoarele măsuri: Încheie.ro / www. Mureşianu. asigurându-şi astfel hârtia necesară la tipărirea Gazetei. la care mai târziu s-au adăugat o serie de obiecte. documente istorice peste 16. constituind un fond al Mureşenilor. Ion Lupu.Aurel A. 18 -.000. tocmai pentru a se evita orice înstrăinare. ajutat de membrii mai tineri ai familiei. decedat în 1950. căci în 1950 profesorul Ioan Colan a fost scos din funcţia de director al Bibliotecii. MUZEU. sub cheie. luna septembrie. care şi-a asumat această sarcină. acte. Mureşianu: s-au prezentat trimişii Securităţii pentru a ridica tot ce era tipăritură. în calitatea de împuternicit pe care o avea. 7. „Foaia pentru minte. procedează la îndeplinirea realizării dorinţei înaintaşilor. Actul Notarial public. să mă întorc la prevederile Actului Notarial în care se spune expres că tot ceea ce a fost transmis Bibliotecii unna să fie păstrat sub oblăduirea Comitetului de Cultură şi Artă al Regiunii Braşov spre „păstrare. Iuliu Mureşianu -. colecţia întreagă a „Gazetei Transilvaniei". INSTITUŢIE DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE". care a funcţionat până în 1952. cu păstrarea şi organizarea lui. Şi acum. Dr.000 de volume. Sevastia Mureşianu. economist de profesie. picturi ale membrilor familiei. Apoi tablouri în ulei. conform delegaţiei nr. apoi au urmat alţii. în Actul 141 http://tara-barsei. exprimată încă la 1887. câteva sute de fotografii de însemnătate istorică. una din chei fiind păstrată de directorul Bibliotecii şi cealaltă de către reprezentantul familiei. Înainte însă de a analiza acest act. cu proces-verbal de autentificare nr. la strămutarea patrimoniului la Bibliotecă. care nu au mai ţinut seama de „Lăsământul" Mureşenilor. Ioan Colan la depunerea patrimoniului. organizare şi punerea ei în functiune în bune conditiuni ştiintifice la dispozitia publicului cercetător şi astfel să-şi îndeplinească destinatia dată de membrii familiei morti sivii". a mutat întregul stoc de tipărituri vizat de Securitate la Biblioteca orăşenească. precum şi colecţiile tuturor revistelor timpului în întregime. Andrei Mureşanu. conform dorinţei înaintaşilor noştri. cum se prevede în Adeverinţa dată de prof.cu preluarea acestui „Lăsământ". şi mobila utilizată încă din timpul lui Iacob Mureşianu tatăl. prin actul său din 29 august 1950. Joe Gherman. Ce ironie a sorţii! Tocmai la fabrica unde Iacob Mureşianu a fost acţionar. pe care o îndeplinea din anii '30.

făcută la Sfatul Popular.P. A fost delegat. În anul 1954. în vederea păstrării unităţii lui. a luat cunoştinţă de acest decret şi. când ne putea comunica un succes în recuperarea patrimoniului.475 din 19 februarie 1962. nu altceva.cimec. bibliotecii etc. cu rafturile ei cu tot. în afară de apartamentul ce urma să reprezinte spaţiul muzeal. biblioteca în altă parte şi colecţia Gazetei Transilvaniei în alta etc. Toţi urmaşii. tot ceea ce reprezenta arhiva (colecţiile Gazetei şi ale celorlalte publicaţii). care. vestit om de cultură. arhiva a fost trimisă într-o parte. Îmi amintesc cât de fericit era în toţi acei ani. în garajul Bibliotecii Regionale. Tablourile familiei au fost depozitate la Muzeul Regional. din 5 februarie 1959. azi. următoarele: „Având în vedere importanţa istorică excepţională a materialului păstrat în arhiva şi biblioteca Mureşenilor. după cum am spus şi mai înainte. destul de numeroşi încă în 1950. urmând ca la momentul potrivit să revină în imobilul din Piaţa 23 August nr. Începând abia de acum s-au luat primele măsuri pentru realizarea „Casei Memoriale a Mureşenilor". precum şi biblioteca cu cele 12. locuinţa familiei din 1838. a înaintat un Memoriu Filialei Academiei R. au fost de acord cu măsurile luate. casa de zestre a Sevastiei Mureşianu. În primul rând era necesar un act de donaţie. şi mort de oboseală după alergături în tot felul de audienţe pe la autorităţi. din partea Filialei Academiei R. cât şi posibilităţile Oraşului Stalin de a organiza o astfel de casă memorială 142 http://tara-barsei. Prin adresa nr. de unde s-a cerut restituirea lor prin reclamaţia. Joe Ghemian. univ. că este depus „spre păstrare". În baza delegaţiei nr. din Cluj. În anul 1957 a apărut decretul prin care Bibliotecile nu mai erau autorizate de a adăposti arhive. Lucia Bunaciu Notarial. Dr. acest dosar nu mai este de găsit). 25 (azi Piaţa Sfatului nr. care-l recunoştea pe Dr.ro . ca jurist. univ. Raluca Ripan. să cuprindă obiectele de mobilier. camera care cuprindea Fondul Mureşenilor a fost desfiinţată pur şi simplu. Joe Gherman ca însărcinatul legal pentru a se ocupa de acest valoros patrimoniu. Reprezentantul familiei a stăruit timp destul de îndelungat pentru ca tot patrimoniul Mureşenilor de la Bibliotecă să fie aranjat într-o cameră de la etaj.P. din Cluj. prof. strălucind. Alexandru Husar- mai apoi profesor la Universitatea din laşi . stabilindu-se astfel fondul de donat. la întoarcerea acasă.R. nu numai ca membru al familiei. Numai că au intervenit unele acţiuni care au împiedicat acest plan. Între anii 1957 şi 1958 şi apoi până în 1960 s-au luat unele măsuri de îndreptare a greşelilor făcute de cei ce au condus destinele culturii braşovene de până atunci. dar. Referatul a fost depus la Filiala Academiei (o copie se afla şi în dosarul de la Comitetul de Cultură şi Artă al Regiunii Braşov. şi pregătirea înfiinţării Casei Memoriale a luat un curs normal. tablouri. 7. făcându-l cunoscut Sfatului Popular Regional. Întreg complexul de reviste vechi a fost depozitat impropriu.001/1950 emise de Regiunea Braşov. în înţelegere cu Secţia de Învăţământ şi Cultură. cu nr. 25). cu descrierea cuprinsului arhivei. printre altele. arătând situaţia „Lăsământului" Mureşenilor. 9. biblioteca şi colecţia Gazetei. 858.să studieze la faţa locului arhiva.ro / www. Preşedinta Filialei Academiei Române din Cluj era la acea vreme prof. comunica Ministerului Culturii. Timp de aproape 4 ani această dispoziţie nu s-a pus în aplicare. unchiul meu. acesta urma să procedeze la inventariere.000 de volume.R.

avizăm favorabil iniţiativa tov.P. Joe Gherman.M. Eleonora Nilca. aprobate de Secţia de Cultură a P. secţiei academiei Iorgu Iordan''. Preş. Acad. conservarea şi popularizarea documentelor referitoare la viaţa şi osârdia culturală a glorioasei familii a Mureşenilor. S-au angajat cu plată. R. care s-a depus la Muzeul Regional. abia la data de 4 mai 1962. de a achiziţiona întreg patrimoniul. D. Societatea de Studii Istorice şi Filologice a pregătit 12 conferinţe ce urmau a fi susţinute de conferenţiari.ro / www. vicepreşedinte al Sfatului Popular al Regiunii Braşov. 25. acest bogat material să poată fi pus la ~ndemâna cercetătorilor şi valorificat. Lucrările au stagnat însă din cauza urgentelor probleme agricole ale timpului şi astfel. propunând studierea problemei şi luarea măsurilor cuvenite. În unna acestei aprobări s-a început acţiunea preparatorie în vederea deschiderii Casei Memoriale. ss.R. S-au executat două plăci comemorative. Ripan. ss. în acest fel. Preş. regional Braşov. s-a pus rezoluţia de aprobare pe referatul Secţiei de Învăţământ şi Cultură de către Comitetul Executiv al Sfatului Popular. S-au executat copii de pe fotografiile ce urmau a fi expuse. Suntem aşadar întru totul de acord cu propunerea creării Casei Memoriale a Mureşenilor. s-a reparat mobilierul şi s-au restaurat picturi. Aurel Mureşianu. colaboratori externi. ci s-a insistat să rămână conform destinaţiei sale originale pentru înfiinţarea Casei Memoriale a Mureşenilor. pentru a putea fi funcţional în noua destinaţie.R. în care se arăta Sfatului Popular al Regiunii Stalin „importanţa istorică a colecţiei familiei Mureşianu . Din nou intervine Academia R. nu au fost de acord cu propunerea făcută. ss. În rezoluţia pusă se arăta: „acordul să ia fiinţă Casa Mureşenilor în oraşul Braşov'' şi „măsurile de înfiinţare se vor lua împreună cu Sfatul oraş Braşov". într-un centru de veche tradiţie şi cultură românească va constitui un titlu de onoare pentru municipalitatea oraşului. regional Braşov.. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor·' necesară din punct de vedere ştiinţific şi cultural. cu a cărei întocmire a fost însărcinat muzeograful Corin Grosu. de către Dr. La 15 septembrie 1960 Muzeul Literaturii din Bucureşti trimite adresa cu nr. cu adresa nr..cimec. erau necesare reparaţii. S-a executat tabloul genealogic al familiei (120/80 cm). Joe Ghennan şi a Secţiei Culturale a Sfatului Popular. A fost prezentat tov. oferind un post reprezentantului familiei.R. amenajări şi adaptări.355 din septembrie 1960. Joe Gherman a făcut o nouă cerere autorităţilor locale în vederea înfiinţării Casei Memoriale.arhiva şi biblioteca" şi. Panaitescu Perpessicius". timp de două săptămâni. ale lui Iacob Mureşianu tatăl şi Dr. director acad. în care urma să ia fiinţă Casa Memorială. din fondul nescriptic. prin care arată unnătoarele: „ . de care vă preocupaţi.M." Arhivele Statului au insistat. Corin Grosu. În spaţiul apartamentului eliberat.. Secţia de Învăţământ şi Cultură. La I O noiembrie 1960 Dr. un 143 http://tara-barsei. a studiat arhiva Mureşenilor şi a întocmit un referat acceptat de conducerea Muzeului Literaturii pe care 1-a trimis Sfatului Popular al Regiunii Braşov. cu textul aprobat de către secţia culturală a P. care au întocmit şapte schiţe biografice ale Mureşenilor.ro . 250. după cum urmează: S-a prezentat la Braşov delegatul Muzeului Literaturii Române. Dr. continuă: „considerăm că înfiinţarea unei case memoriale a Mureşenilor este foarte indicată pentru ca. care. S-au făcut fişe extrase din fondul Mureşenilor pentru tematica Casei Memoriale. precum şi urmaşii familiei.

supravegherea lucrărilor de la Muzeu. Joe Gherman a procedat la inventarierea ei. 144 http://tara-barsei. nepotul Sevastiei Nicolau Mureşianu. discuţii interminabile şi abia în anul 1965. în afară de enumerarea expresă a tuturor obiectelor donate precum şi a apartamentului. pomenită de prof. cele care reprezentau membrii familiei. cu Încheierea de autentificare nr. semnat în numele tuturor urmaşilor de către împuternicitul lor. cel care considera că pentru instruirea şi ridicarea neamului său numai cultura e suverană. Joe Gherman. Joe Gherman. cuprinde. la 28 mai. Tiberiu Brediceanu etc. Academicianul Ştefan Nicolau. s-a înregistrat acest plan la Muzeul Regional sub nr. lucrurile nu se desfăşurau chiar aşa de uşor. aproape imposibil de atins.„Casa Mureşenilor" . refuzuri. între care. Sunt de asemenea multe alte condiţii. numai Iliada editată la Viena. sau primirea diverşilor specialişti şi punerea lor la curent cu problemele de rezolvat ale „Lăsământului''. Din nou a trecut un timp de câţiva ani până.203. prima pictoriţă româncă din Ardeal. A fost primită cuvenita aprobare. aşa cum a lăsat cu limbă de moarte Iacob Mureşianu. ai cărei conducători. Celelalte colecţii de reviste şi ziare. cu pricepere şi entuziasm pentru realizarea acestui scop. în sfârşit. la un moment dat. Lucia Bunaciu referat cuprinzând un deviz al cheltuielilor de care era nevoie pentru aceste lucrări. Reprezentantul familiei obţinuse de la Academia Română din Bucureşti restituirea arhivei trimise acolo de Biblioteca Braşov. de multe ori executată de-a lungul nopţilor. Trebuie să spun că inginer Eleonora Nilca l-a susţinut pe reprezentantul familiei neprecupeţit în toate propunerile pentru realizarea acestui aşezământ de cultură.ro / www. nu au respectat înţelegerea avută. „Casa Mureşenilor" a fost inaugurată ca instituţie de cultură importantă a Braşovului. Dr.ro .de unde au plecat din cauza vitregiei vremurilor de tristă amintire. De asemenea. pentru care s-a deplasat la Bucureşti. Acest act de donaţie. 11. de unde se găsesc. dacă-mi amintesc bine. marele muzicolog. motiv pentru care planul nu a putut fi respectat până la data prevăzută. 234. cât şi de familie. ziua 21. luna decembrie. dacă ar fi să amintesc. Desigur. Dr. nu s-au mai întors niciodată acolo unde le era locul . distruse prin lipsă de grijă în depozitarea lor. Nici alţii dintre cei care s-au implicat şi şi-au pus la dispoziţie tot sprijinul necesar nu mai erau printre noi la acea dată: George Breazul. A fost o muncă migăloasă. nici biblioteca Mureşenilor cu mobilierul şi cele 12. s-a putut efectua donaţia prin Act Notarial.. după cum am mai spus. Trec acum la o altă problemă capitală: Donaţia. În ianuarie.cimec. toate fiind acceptate de către autorităţi în momentul primirii acestei donaţii. Dr. Cred însă că de acolo. Sextil Puşcariu în lucrarea sa „Spiţa unui neam din Ardeal". a luat totuşi fiinţă. părăsise această lume la 7 iulie 1967. cu multe ediţii de valoare. au fost mulţumiţi cu toţii că dezideratul care părea. La începutul acestor amintiri am povestit inaugurarea şi am spus cât de nedrept a fost faptul că cel care a muncit pe rupte. în anul de graţie 1968. Imediat după obţinerea arhivei. prevăzându-se terminarea tematicii pe data de I mai 1963. nu şi cele ale Elenei Mureşianu.Lăsământului intact si indiviz'' sau revenirea întregului patrimoniu în proprietatea familiei în caz căi s-ar da o altă destinaţie sau s-ar strămuta în altă parte decât în „Casa Mureşenilor". Oferta familiei de a dona apartamentul şi toate celelalte bunuri necesare unei Case Memoriale s-a tergiversat cu diferite obiecţii.000 de volume ale sale. căci ziua era prea ocupat cu diverse alergături pentru aprobări. pentru care fusese însărcinat atât de autorităţi. Nici colecţia Gazetei Transilvaniei. cum ar fi păstrarea . a obţinut restituirea unei părti din tablourile de la Muzeul Regional. o serie de clauze.

în concordanţă cu legea care va reglementa domeniul de activitate". Citez din acest răspuns: „ . Mircea Gherman a lucrat un timp ca reprezentant însărcinat de familie şi apoi. Răspunsul Ministerului Culturii a venit prompt. cel desemnat de familie a fost fiul acestuia. după primirea acestui încurajator răspuns. Se mai cerea în acest memoriu restituirea întregului patrimoniu astăzi dispersat în mod arbitrar la alte instituţii. După deschiderea Casei Memoriale. adică îndeplinirea celebrului „Lăsământ". Un interes deosebit a arătat Mircea Gherman pentru educarea elevilor din diversele unităţi şcolare braşovene care vizitau acest for cultural. statutul şi activitatea Casei Memoriale a Mureşenilor reliefează necesitatea ca această prestigioasă instituţie de cultură să-şi recâştige autonomia şi dreptul de a edita publicaţii de specialitate. vă asigurăm că va fi soluţionată după constituirea Comisiei Muzeelor şi Colecţiilor. Cercetători din diferite domenii aveau la dispoziţie diverse subiecte care interesau. patrimoniu dispersat în urma unor decizii injuste şi abuzive". Fiind istoric. comemorări. iar custodele muzeului le stătea oricând la. În decursul acestor douăzeci de ani. cu nr. înfiinţarea unui nucleu de cercetare ştiinţifică cu personal de specialitate şi posibilitatea utilizării de colaboratori externi. Astfel. în 9 ianuarie 1990. expunând pe larg toate aceste doleanţe. expoziţii de înscrisuri sau artă plastică. aşa cum Mureşenii l-au avut în trecut. În urma decesului său. a adresat un memoriu ministrului culturii. de interes naţional. 138/DI. Inaugurarea muzeului memorial „Casa Mureşenilor„ Printre prevederile actului de donaţie figura şi dorinţa familiei ca de Muzeul lor memorial să se ocupe în pem1anenţă un urmaş direct al Mureşenilor.ro / www. Acesta urma să fie Dr. urmaş direct ca nepot al compozitorului Iacob Mureşianu şi fiu al Sevastiei Gherman . Mircea Gherman a încercat în primul rând să obţină toate condiţiile prevăzute în actul de donaţie care încă rămăseseră nerealizate. cunoscută în întreaga ţară.. important periodic interbelic braşovean. Joe Gherman. ca angajat în calitate de custode. dar se stinge din viaţă de o boală necruţătoare în anul 1991. A pornit o serie de iniţiative şi pentru realizarea celorlalte puncte prevăzute. recitaluri sau alte audiţii muzicale. 145 http://tara-barsei. Fiind o problemă majoră. dar şi cu studii de drept şi economice. Aş menţiona câteva: autonomia instituţiei. era cel mai în măsură să reprezinte familia Mureşenilor şi „Lăsământul".fiica acestuia. chiar în condiţiile vitrege pentru românii din Transilvania dinaintea Unirii.cimec. la data de 27 ianuarie 1990. Pentru aceasta.ro . Mircea Gherman. Andrei Pleşu. După revoluţia din 1989. precum şi editarea primului număr al revistei „Ţara Bârsei". a început o febrilă şi susţinută activitate spre a duce la îndeplinire planul prevăzut în actul de donaţie. Şi mai departe: „Suntem pe deplin de acord cu recuperarea patrimoniului care aparţine prin donaţie Muzeului Memorial al Mureşenilor. Dan Petrescu. Mircea Gherman. dreptul de editură. care funcţiona ca secţie a Muzeului Judeţean Braşov. Se desfăşurau în acest cadru conferinţe. A îndeplinit această funcţie până la decesul său. la „Casa Mureşenilor" s-a desfăşurat o intensă şi susţinută activitate culturală. survenit în anul 1991. astfel putând valorifica marele său patrimoniu. Şi pentru celelalte probleme semnalate de Mircea Gherman Ministerul Culturii asigura sprijinul în realizarea lor. dispoziţie cu cunoştinţele şi vasta lui cultură. semnat de adjunctul ministrului.. concerte. din 1971. reuşeşte înfiinţarea secţiei muzicale „Gheorghe Dima" în cadrul „Casei Mureşenilor".

ci şi un excepţional manager. şi multe altele. Ie-am scris tot la sugestia şi îndemnul Sandei-Maria Buta. şi-a ales o colaboratoare de o înaltă calitate spirituală şi profesională care să-i urmeze la conducerea Casei Memoriale după ce el nu va mai fi. Providenţială a fost într-adevăr această alegere. încât şcoala comunistă pe care inevitabil a urmat-o.ro . Lucia Bunaciu Cunoscându-şi sfârşitul apropiat. nu a putut-o îndepărta de această credinţă. aşternute acum pe hârtie pentru ca atunci când eu. Reuşitele au fost importante: autonomie. a cărei activitate cerea în continuare sacrificii şi dăruire totală. Amintirile mele. nu mai putea fi respectată. fiica unui jurist ardelean de valoare. 25. nu voi mai fi. a fost educată în familie cu dragoste şi respect pentru neam şi ţară atât de temeinic. în persoana istoricului Sanda-Maria Buta. să-i fi fost de folos. deoarece nu mai exista un asemenea om. concursuri de poezie care poartă numele lui Andrei Mureşanu pentru şcoli. s-au pus bazele şi apoi s-a îndeplinit dorinţa lui Iacob Mureşianu: „CASA MUREŞENILOR". respectând „Lăsământul". leronim Buta. pregătire de specialitate. editarea revistei instituţiei. cunoştinţe în domeniu etc. conform vârstei. În mod curajos şi cu dorinţa nestrămutată de a ridica nivelul aşezământului la cotele cele mai înalte. nu mai exista nici un urmaş al Mureşenilor care să îndeplinească cerinţele postului (vârstă. Îi mulţumesc Sandei-Maria Butaşi sper ca. după puterile mele.03. A făcut această alegere pentru că prevederea din actul de donaţie. Braşov.ro / www.cimec. comemorări. expoziţii aduse din alte oraşe şi altele organizate cu diferite ocazii din patrimoniul muzeului. azi directoarea acestui Muzeu Memorial. O astfel de persoană era necesară pentru „Casa Mureşenilor".2004 146 http://tara-barsei. a pornit la drum după 1991. Sanda-Maria Buta. ca un unnaş al familiei să fie la conducerea aşezământului. a reuşit să câştige stima Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Braşov şi sprijinul acesteia în tot ceea ce a întreprins. Prin felul cum a înţeles să se dedice Mureşenilor. ca ultim urmaş care a fost oarecum implicat în tot ceea ce priveşte istoricul acestei Case Memoriale a Mureşenilor.). se vor cunoaşte şi cele petrecute atunci când. dovedindu-se nu numai un profesionist de prima mână. acţiuni culturale variate. Sanda-Maria Buta. Astfel.

op. completate de obicei cu schiţe. a lui Hartmann Schedel. sau Wolfgang Lazius ( 1556) -. Vedwe europene. Fiecare dintre xilogravurile acestei cărţi a fost însă folosită de câte 8-9 ori. E. gravuri mono. dintre real şi imaginar.cimec. Arbeirskreis fiir Siebenbiirgischc Landeskunde. reprezentările oraşelor au început să fie utilizate pentru a ilustra cărţile ştiinţifice. în varianta latină. 2 Albert Flocon. Meridiane. Gombrich. începând din a doua jumătate a secolului al XVI-iea. gravuri. Bucureşti. Artă şi ilu:ie. Heidelberg. p. în „Acta Musei Napocensis'". lucru valabil şi pentru vederile oraşelor (Fig. 6 schematice ale oraşelor transilvane . '5 Ibidem. Pentru a reuşi acest demers. tipărită de Antonius Koberger. Bucureşti. p.inster( 1544). vezi Victor H. cit . de la un tipograf la altut2. 1976. Prin reprezentări grafice ale oraşelor întelegem grafica documentară (sau izvoarele istorice \'izuale) care înflltişeaza imagini totale sau par\iale ale unor oraşe. 147 http://tara-barsei. cetăţi. apar şi o serie de descrieri geografice şi istorice ale unor anumite zone. bearbeitet \'on Hans Meschcndorfer und Otto Mittelstrass. în 1493 fiind publicată. 1996. Imaginea lasă frâu liber interpretării. Şi mai ales este necesar un răspuns la două întrebări ce apar în mod firesc: „de ce o anumită imagine este conformă realităţii?" şi „de ce autorul ei s-a mulţumit să-şi imagineze ceea ce a reprezentat?".irnberg. p. din Europa şi chiar Asia. p. fortificaţii 8 . '' Magdalena Bun ta. de multe ori trebuie stabilite graniţele cronologice. întocmite cu scopul de a prezenta lumea cunoscută până atunci. aceleaşi gravuri se pot găsi de la o pagină la alta. 7 continuând mai ales în secolul al XVII-iea.. p. uneori chiar şi cele geografice. 4 Faptul că aceeaşi imagine este folosită pentru a înfăţişa oraşe diferite.şi policrome (indiferent de suportul pe care au fost realizate). ' Magdalena Bunta. 1982. Astfel. Delimitarea realului de ceea ce este produs al imaginaţiei este una dintre cele mai mari probleme ale celor care se ocupă de imaginile istorice ce înfăţişează oraşe. Swdiu istoric de la origini până la sfârşitul secolului al XVl/1-lea. Clujul medieval în gravuri. 5. În secolul al XV-iea începe tipărirea cărţilor ilustrate în diferite ţări europene. de la un text la altul. Pentru informaţii amănuntite vezi Siebenbiirgen auf a/ten Karten. 1974. sau Weltchronik. Adrian. cu legende diferite. Regiscrum lwjus operis libri cronicarum cum figuris el imaginibus ab initio mundi. care a rămas până astăzi una dintre cele mai bogat ilustrate cărţi care au existat vreodată. liber Chronicarum . Editura Meridiane. 5 În prima jumătate a secolului al XVI-iea. I02. H. 185. l 59. în varianta sa 3 germană.ca cele din hărţile lui Johannes Honterus ( 1532). Dacă la începutul secolului caracteristice erau reprezentările simbolice. descrierile cosmografice. Ţara Bârsei Anda-Lucia SPÂNU REPREZ~NT ĂRI GRAFICE ALE ORAŞELOR INTRE REAL ŞI IMAGINAR Ce este real şi ce este imaginar în reprezentările grafice 1 ale oraşelor? În paginile următoare încercăm o variantă de răspuns la această întrebare.ro / www. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. legendele care le însoţesc spunând. desene. acuarele sau alte genuri ale picturii. Tot ce se aştepta de la aceste imagini era să atragă cititorului atenţia că ele înfăţişau nişte oraşe. ' Cu titlul ei întreg. /). ne duce la concluzia că nici editorul şi nici publicul nu erau preocupaţi dacă legendele spun sau nu adevărul. reprezentând şi cele mai importante oraşe. întotdeauna elastice. 185. Sebastian Mi. l 973. cel care o priveşte vede în ea ceea ce doreşte. planuri. Aceasta include desene. XI. Universul cărţilor. altceva. la Ni. de fiecare dată.ro .

2). considerăm că reprezentările oraşelor noastre. 11 Reprezentările grafice ale oraşelor noastre. Ilustratori străini şi realităţi româneşti în secolele . Mai mult. H. Din acest motiv imaginile capitalelor Ţărilor Române. 83. 12 Modalitatea de a face acest lucru era aceea de a adapta o schemă tipică de oraş. în cadrul stereotipurilor mentale proprii. 14 Dacă majoritatea imaginilor din secolele XV-XVIII erau vederi generale. 12 11 E. Prezenţa legendei la unele dintre aceste imagini a fost considerată o garanţie că nu poate fi vorba de un peisaj imaginar. nu aveau să vadă niciodată locurile respective. dar recunoşteau în ele ceea ce ei defineau prin termenul de „oraş". 2001. p. În secolul al XVIII-iea lucrurile nu se schimbă prea mult în privinţa reprezentărilor grafice ale oraşelor româneşti. S-a considerat că multe dintre gravurile acelui secol (Fig. realităţii occidentale. De la portulan la vederea turistică. cunoscută deja. sau ale altor oraşe din spaţiul lor. 14 Andrei Cornea. care au imortalizat pe hârtie locurile străbătute (Fig. aceste imagini erau destinate celor rămaşi acasă. în marea lor majoritate. ca şi cele anterioare. 9 Fără a exclude posibilele excepţii. ci că autorul lor. se poate presupune că. sunt rezultatul folosirii imaginaţiei pentru înfăţişarea unui anumit loc. de către călători veniţi din Occident (sau de anumiţi artişti. 104. '" Ibidem. care ar trebui să certifice autenticitatea imaginii reprezentate. începând cu sfârşitul secolului al XVIII-iea sunt înfăţişate doar unele aspecte ale acestora. artistul nu se deplasa „la faţa locului". majoritatea autorilor acestor imagini rămânând însă. din secolele XV-XVIII. arătau ca cele occidentale. Din secolul al XVII-iea avem mai multe documente grafice. a ţinut să le redea cât mai exact.ro . realizate în acel secol. Acest lucru este valabil şi pentru vederi ale oraşelor Transilvaniei. ele nu fac altceva decât să furnizeze date asupra unor evenimente.Yf'llI-XIX. Acesta este motivul pentru care oraşele din spaţiul actualei Românii.ro / www. 1977. de cele mai multe ori reale. Peisajul românesc în gravuro universală din secolele Xf"l-XV/11: Î/l/re realitate şi convenţie.cimec. pentru noi. bazându-se doar pe descrieri şi pe imaginaţie atunci când înfăţişau anumite locuri. de altfel. 1997. probabil. din punctul de vedere al aspectului. uneori. aceşti artişti trebuiau mai întâi să îl înţeleagă. Bucureşti. 148 http://tara-barsei. căreia i se adăugau un număr de trăsături distinctive. au fost realizate. laşi. 5-6). 11 Anda-Lucia Spânu. care nu au văzut şi. Repre=entări grafice ale oraşelor din România. 74. călătorii străini care ne-au vizitat au fost însoţiţi de către artişti. Ibidem. op. desenatori şi gravori. 1-2. reprezentând oraşele româneşti ca un ansamblu. şi o serie de informaţii reale. să îl încadreze între nişte limite cunoscute. reprezentate de artiştii acelor secole. Anda-Lucia Spânu Deşi în cazul României nu există documente care să ne ofere certitudini. care însă corespund. în „Historia Urbana". beneficiem doar de un număr mai mare de imagini (Fig. încă din secolul al XVI-iea. România şi civili=aţia Occidemală. cit„ p. Secolele XV-XVIII Caracteristici. nr. alături de exagerările specifice epocii. p. la cererea acestora). pe lângă faptul că a dispus de date concrete. Pentru a putea desena un loc necunoscut lor (pe care îl aveau în faţa ochilor sau pe care şi-l imaginau). necunoscuţi. suficiente pentru ca oraşul astfel rezultat să poată fi acceptat (sau chiar recunoscut) de către eventualii privitori ai 13 imaginii. 10 Deşi legendele foarte amănunţite dau multor gravuri de atunci impresia unor adevărate cronici. nu sunt decât adaptări ale unor oraşe medievale apusene. 3-4) includ. Chiar şi puţinele vederi generale realizate în acel secol dau o atenţie '' Florenţa lvaniuc. IX. 38. dar care nu s-au desfăşurat neapărat pe fundalul respectiv sau care arăta în realitate diferit de modul în care a fost reprezentat. Editura Sport-Turism. în Romania and Western Civili=acion. p. Gombrich. De cele mai multe ori însă.

se mulţumeau să copieze reprezentări mai vechi 15 . Bucureşti. ce purtau f" '' Anda-Lucia Spânu. . la mijlocul secolului al XIX-iea accentul se punea pe alegerea acelor detalii care se pretau cel mai bine reprezentării picturale 22 . importanţa detaliilor arhitecturale fiind în acest caz evidentă.ro / www. 335-336. cum ar fi: înfăţişarea populaţiei diferitelor clase sociale. Dacă autorii imaginilor de oraşe din secolele anterioare erau majoritatea anonimi şi. pe care-l poate executa el însuşi sau un pictor angajat în acest scop'· deoarece romantismul dă „posibilitatea de a 20 porni în ilustrare de la un text dat. p. 1972. descriind fenomene ce puteau fi prea efemere pentru a fi păstrate în alte surse documentare. Apare şi un alt element nou. să reconstituim viaţa urbană. la un preţ relativ modest. Bucureşti. Artistul nu mai era interesat să reprezinte cât mai fidel şi mai detaliat scenele urbane. 17 Acum stampa este considerată arta oamenilor modeşti. '" Istoria Europei. Ibidem. ţinându-se cont. Călcitorii/e epocii romantice. încă din secolul al XVIIJ-lea.. /oc. 83-89. 18 Datorită reproducerii mecanice. cit. în diferitele etape ale istoriei. sau cel puţin artişti amatori 16 • Secolul al XIX-iea. printuri). c11. în legătură cu artiştii-autori ai acestor reprezentări. :. Editura Albatros. 349. 149 http://tara-barsei. Peisajul renaşte acum şi o dată cu el şi imaginile urbane. Imaginile redau doar părţi de oraş. a micilor burghezi. Stampele sunt primele produse populare ale artei figurative. Bucureşti. 6 . Ibidem. sau invers. cei din secolul al XIX-iea sunt mai toţi pictori de profesie. 137. p. pline de viaţă. prin stampele vândute în număr din ce în ce mai mare.. Pentru că. 1997. Imaginile-document. ci încerca să surprindă „valenţele picturale ale arhitecturii" 21 • Dacă. ca în secolele anterioare. :. p. în mai puţinele reprezentări parţiale de oraşe ale secolelor anterioare. nu mai este vorba de o operă de artă unică 1 natura raporturilor dintre artist şi public fiind din ce în ce mai personală. Reprezentări grafice ale oraşelor deosebită detaliilor. Humanitas. p.. coordonatori Jean Carpentier şi Fran~ois Lebrun. Majoritatea reprezentărilor grafice ale oraşelor din secolul al XIX-iea au această caracteristică. Arta „coboară în stradă" datorită creşterii nivelului de instruire al publicului. 2 " Marian Popa. iar negustorii de artă îşi extind considerabil piaţa. de cele mai multe ori. călătorii epocii romantice. el recurge la desen. a ţăranilor şi a proletarilor. nici în acest caz nefiind uitate amănuntele legate de arhitectura specifică a locului (Fig 7-10). gravuri. atunci „când călătorul nu crede în posibilităţile cuvântului în fixarea peisajului. Aanan. de respectarea realităţii. . unele înfăţişând monumente reprezentative din punct de vedere politic. Din secolul al XV-iea oraşele sunt consemnate pictorial în desene. Arhitec/llra în vi=iunea picrori/or. devine o marfă. p. 19 Datorită dezvoltării tehnicii gravurii şi a posibilităţilor de multiplicare tipografică. de a ilustra un desen printr-un text" . Victor H. social sau cultural. ce prezintă unele particularităţi interesante. a însumat evenimente şi fenomene politice şi economice care au modificat radical aspectele sociale şi mai ales cele ce ţin de viaţa culturală. 20. artiştii nu mai produc exclusiv pentru elite. 1990. unul deosebit de complex. 136.cimec. op. Andrei Cornea. îşi vor publica impresiile apelând din plin (pe lângă text) şi la imagini. o dată întorşi acasă. Dan Păcuram1. artiştii înfăţişau construcţiile în cele mai mărunte amănunte (chiar dacă acestea nu corespundeau întocmai celor reale). iar arta. picturi şi imprimate (stampe.ne spune cel mai bine Marian Popa-. ne ajută să ne imaginăm. reprezentările grafice ale oraşelor. altele prezentându-ne locuri anonime ale oraşelor. de cele mai multe ori. p.. op. cir .. Acestea sunt surse foarte utile pentru istoria socială şi culturală.ro . În acest secol. Editura Univers.

1995. Scara diferitelor elemente ale unei imagini este adesea incorectă: mărimea relativă a unui subiect poate fi datorată mai mult importanţei acestuia decât mărimii reale. I'iaţaforme/or. p. ediţia a 11-a. Bucureşti.cimec. aspectul localităţilor apropiate sau depărtate. Gheorghe Buluţă. " Riounach Ni Neill. 1: Wa/achia (în Liber Chronicarum. 41 " Victor H. Licenţa artistică este. 21. după Dan Simonescu. p 41 150 http://tara-barsei. Ele au secondat ştiinţa şi tehnica în cazurile atât de frecvente când desenul spune mai mult decât cuvântul. înregistrând un anumit punct de vedere. Ntirnberg. în lrish Towns: A Guide to Sources. p. Prints. acest fel de reprezentări. 26. De aceea trebuie luate precauţii în evaluarea detaliilor tuturor stampelor şi desenelor. op.. o realitate. op. şi că anumite elemente pot fi omise sau exagerate. 24 Şi. 23 Imaginile au fost un instrument excelent de informare şi documentare. 25 Atunci când se utilizează astfel de imagini trebuie să se ţină însă seama de faptul că ilustraţiile sunt subiective. " Henri Focillon. de asemenea. [ 1998).. 1493). consacrau celebritatea personajelor. în funcţie de impactul dorit. de către artist. Editura Ion Creangă. Editura Meridiane. Pagini din istoria cărţii româneşti. cum spunea Henri Focillon. Paintings. cit. formele de amuzament din diferite perioade. p. Bucureşti.ro / www.ro . edited by William Noian and Anngret Simms. Ele ilustrau evenimentele politice. ca în cazul castelelor şi bisericilor din desenele timpurii. cit. Adrian. Geography Publications. Drml'ings and Plratographs. "' Riounach Ni Neil!. 74. Anda-Lucia Spânu aceştia la biserică sau la piaţă. care constituie o curiozitate pentru amatori. p. au pentru cei care le studiază o semnificaţie mult mai profundă. 1981. 26 Ilustraţii Fig. viaţa vie şi colorată a străzii.

50. 4: Temeswar (Gaspar Bouttats. ii. după Călători străini despre ţările române. 151 http://tara-barsei. 96. Bucureşti..cimec. VI. secolul al XVII-iea). Corbu şi Dr. 3: Groswardein (Gaspar Bouttats. ii. Reprezentări grafice ale oraşelor Fig. Adrian C. Bucureşti. ii. secolul al XVII-iea).. Muzeul Toma Stelian. Editura Enciclopedică. . 45. după p. Mircea Petrescu. secolul al XVI-iea). Catalog de Expoziţie. 1935. după Ţările române văzute de artişti străini. după Călători străini . 2: Clavdiopolis (Georg Hoefnagel.ro / www. 1976.ro . VII. Fig. Stampe din colecţiile Dd. Fig.

Fig.. după Adrian C. cit.Tipuri şi Costume -Scene Istorice (secolele XVII.. 152 http://tara-barsei. Vederi - Scene Pitoreşti . . 7: Nuntă la Orşova (William Henry Bartlett. Atelierele Cartea Românească. Bucureşti. după Adrian C. la 11 noiembrie 1789 (Paulus Petrisch). Documente iconogrqfice.ro .ro / www. [ 1936]. 1848). Bucureştii vechi. XIX). Corbu. Arta documentaristă în România secolului al XIX-iea. Artă şi document. Editura Meridiane. op. după Adrian-Silvan Ionescu.cimec.. Fig. Horia Oprescu. planşa 2. XVII/. Corbu. 1990. Bucureşti. Anda-Lucia Spânu Fig. Horia Oprescu. 6: Mănăstirea Mihai-Vodă la 1794 (Luigi Mayer). 5: Intrarea mareşalului principe de Saxa-Coburg în Bucureşti . planşa 27. planşa I I.

1841 ). Fig. XVIII şi XIX).. 8: Biserica şi hanul Sf Gheorghe-Nou din Bucureşti (Michel Bouquet. op. 9: Vederea Mitropoliei din Iaşi(J.cimec. Fig. Corbu. op. Editura Cultura Naţională. planşa XXl/2. 153 http://tara-barsei. cit. Horia Oprescu. Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. după Adrian C. 1845).. 1926. planşa 51.ro / www. 1848) după George Oprescu. 10: Zi de târg la Bucureşti (Michel Bouquet.ro . cit. după Adrian-Silvan Ionescu. Reprezentări grafice ale oraşelor Fig. Rey. planşa XVIII.

creştinii ortodocşi i-au acordat acesteia 1 importanţa cuvenită. ci şi un mod prin care Dumnezeu se arată oamenilor. urechea. Ioan Pop zugrăveşte trei elemente antropomorfe . Bucureşti. Anastasia. Savu Moga etc. omul tainic al inimii în trei ipostaze: omul păcătos care se depărtează de Dumnezeu şi dă prilej păcatelor şi diavolului să sălăşluiască într-însul. p. venită din nordul Transilvaniei şi stabilită în Galaţi la începutul secolului al XIX-lea. Pop a mai pictat catapeteasma bisericii din Mândra la 1854 şi uşa sudică a altarului bisericii Sfânta Treime din Făgăraş. Ed. D.Oglinda omului celui din lăuntru. ţăranii din satele Ţării Făgăraşului (şi nu numai) şi-au împodobit interioarele cu icoane pe sticlă viu colorate. stare la care ajunge prin asceză. cu valoare artistică deosebită. Ed. Teologia icoanei. iar norul care desparte lumina de fondul icoanei sugerează misterul şi taina dumnezeirii. apărut în Transilvania în secolul al XVIII-lea . imposibilitatea existenţelor umane de a-l cunoaşte pe Dumnezeu în fiinţa Sa. Acestea. omul care realizează care este condiţia sa (căzută în păcat) şi prin căinţă acceptă pocăinţa (metanoia) şi omul împăcat cu sine însuşi şi cu Dumnezeu. atotprezenţa şi atotputernicia.omul şi păcatele sale. p. Ţara Bârsei Elena BĂJENARU OGLINDA CELUI DIN LĂUNTRU . cu valoare de simbol. J. p.Împărăţia lui Dumnezeu şi registrul inferior . sugerează trinitatea dumnezeirii şi amintesc de atribute ale divinităţii. 69. Pictura ţărănească pe sticlă. Văzând în icoană nu numai o imagine religioasă menită să trezească emoţii. În registrul superior. Uspensky. la mijlocul secolului al XIX-iea. în plenitudinea Sa. pierde din substanţă şi este ameninţată în înseşi adevărurile sale fundamentale" . Dancu. Dancu. „Urechea aude" şi „Mâna scrie fărădelegi le lor".cimec. Se pare că se trage din familia Popp-Moldovan. Mesajele scrise în dreptul acestor simboluri au rolul de a întări exprimarea plastică a temei iconografice: „Ochiul vede". Omul lăuntric este reprezentat sub fonna unei inimi deoarece. 1975. Razele de lumină care izvorăsc din Ochiul lui Dumnezeu simbolizează lumina cunoştinţei divine.TEMĂ ICONOGRAFICĂ RARĂ ÎN PICTURA ŢĂRĂNEASCĂ PE STICLĂ Considerând că viaţa religioasă fără icoană „încetează. 1994. Icoana este structurată pe două registre: registrul superior . mâna. Ioan Pop. prin creaţiile unor iconari care vor avea un renume în epocă: Nicolae Caţavei.ro . a cunoscut în 2 zona Făgăraş o dezvoltare deosebită. Dumnezeu cunoaşte toate faptele noastre. 25. inima este considerată centrul cel mai adânc al omului. 154 http://tara-barsei.ro / www. chiar şi cele mai ascunse gânduri ale fiinţei umane. În aceste subregistre este înfăţişat omul lăuntric. Meşteşugul picturii pe sticlă. În colecţia de icoane pe sticlă a muzeului nostru se păstrează o piesă pictată la 1863 de Ioan Pop cu un subiect iconografic rar . Meridiane. 28. Ibidem.un spaţiu destinat prin excelenţă sacrului -. în tradiţia biblică şi în spiritualitatea creştină. Bucureşti. a căror succesiune trebuie urmărită de la dreapta la stânga. 3 Pe lângă icoane pe sticlă.ochiul. precum atotştiinţa. Ioan Pop a pictat la Făgăraş. Trecerea de la registrul superior la cel inferior este realizată de Pop printr-un text care explică tema iconografică: „Această icoană este oglinda omului celui din lăuntru". Registrul inferior este împărţit în trei subregistre. ce înfăţişează lumea spirituală . în care sunt integrate 1 L. Substratul acestor texte are legătură cu judecata eshatologică.

despre existenţa celor opt gânduri de răutăţi care izvorăsc din inimă şi îl duc pe om la păcat.denaturează adevărata cunoaştere. pe care omul îl primeşte la botez. 1998. păcat şi virtute. Steaua pictată în vecinătatea ochiului este lumina necreată a harului Duhului Sfânt. ca o excludere sau mai binezis ca o autoexcludere" 5. în mintea omului. ''7 T1111othy Ware. 375. Ed. fiinţe spirituale. păcatul este definit ca o „călcare cu deplină ştiinţă şi voie liberă. 1952. p. Atunci când omul păcătuieşte.ro / www. al înţelepciunii şi al raţiunii umane. Inima este un centru al comuniunii interpersonale. temă iconografică toate facultăţile sufletului omenesc. G. Ochiul reprezentat în partea superioară a inimii simbolizează ochiul minţii. lsroria Bisericii Ortodoxe. Oglinda celui din lăuntru . nemaifiind percepută de către ochiul inimii. Bunge. pentru prima dată.dacă acesta le acceptă . adică de la gândurile. Christiana. p. Textul explică: . Păcatele din lăuntrul omului sunt considerate capitale. adică irascibilitatea şi concupiscenţa. Aldo. Sibiu. a pornirilor care îl conduc pe om spre o atitudine păcătoasă. p. 128. Răul nu are substrat ontologic. ca sustragere de la realizarea virtuţii. Aşa cum trupul nostru se foloseşte de simţuri pentru a percepe în mod sensibil realităţile înconjurătoare. creatorul său. Întreaga istorie a Bisericii creştine înregistrează o continuă meditaţie creştină asupra păcatului. Partea raţională a sufletului este specifică numai persoanelor umane. 1996. iar în partea ei superioară ochiul şi steaua. 72-74. este o caracteristică pe care omul o are în comun cu celelalte vieţuitoare. pe 7 când partea iraţională. p. el este perceput ca lipsă a binelui.deoarece izvorăsc din firea omenească slăbită de păcatul strămoşesc" • Păcatul porneşte din inima omului. Ed. îl fac pe om să cadă din raţionalitate în instinctivitate. în lucrarea Trupul morţii şi al slavei.. Inima este astfel înţeleasă ca un spaţiu al confruntării dintre lumină şi întuneric. iar păcatul. . impulsuri şi senzaţii care .R . sugestiile şi impulsurile care 6 se înfiripă în mintea noastră.Î[n]chipuirea din lăuntru a omului care slujeşte păcatului şi lasă vieţii diavolului într-însul". cuvânt sau faptă a voiei lui Dumnezeu. 1995. 155 http://tara-barsei. Ed. Evagrie Ponticul (+399) preia această idee şi alcătuieşte lista celor opt duhuri ale răutăţii. ca un exil. care au rolul de a-l apropia pe om de Dumnezeu. însuşire pe care o împrumută de la animalele sălbatice îndată după cădere. lumina harului îşi pierde din strălucirea originară. iar partea raţională se avântă spre contemplarea tăpturilor. El vorbeşte despre existenţa a trei puteri ale sufletului: raţională. a cărui putere de înţelegere este întunecată de vălul patimilor (steaua este pictată în negru). Această încălcare poate veni din afara sau din lăuntrul omului. 31-43 ~i P Evdokimov Ortodoxia. 17. 1996. 1'v!ânia şi terapia ei după avva Evagrie Pomicul. Acţionând cu precădere asupra părţii iraţionale a sufletului. irascibilă şi concupiscentă (poftitoare). ' lnvăţălllră de credinţă creştină ortodoxă. Bucureşti. tot aşa şi sufletul se foloseşte de simţurile duhovniceşti ale minţii pentru a vedea şi cunoaşte raţiunile dumnezeieşti necreate care stau la baza existenţei tuturor făpturilor. p.0. acordând o atenţie deosebită ordinii şi clasificării.. Sufletul raţional lucrează potrivit firii atunci când partea sa poftitoare doreşte virtutea. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al 8.ro .cimec. un Ioc al întâlnirii omului cu Dumnezeu şi de aceea nu încetează să aspire către transcendent. partea irascibilă luptă pentru dobândirea ei. Omul înlocuieşte astfel „haina de lumină" a ' Referitor la acest subiect a se vedea studiul lui Oli1·er Clement. Bucureşti. prin gând. Deisis. Origene (+252) vorbeşte. 4 În interiorul inimii sunt reprezentate cele şapte păcate capitale şi diavolul. Demonii. Omul tainic al inimii. au puterea de a induce. Potrivit dogmei creştine. Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă.

Papa Grigore cel Mare (+404) este autorul celebrei liste a celor şapte păcate capitale. Numărul păcatelor nu este întâmplător. ''1 Jean Delumeau. 5-9. mânia. Cttlpabilitalea în occidenl (secolele X!ff-. simbolizând cele trei puteri ale acestuia: raţională. prin prisma acestui fapt. 1999. li. deoarece şi viciile. literatura medievală. Gândurile pe care aceştia încearcă să ni le insufle sunt lăcomia.remarcabilă operă a Evului Mediu . tristeţea (în care este inclusă şi lenea spirituală). lăcomia şi desfrâul. Bunge. preacurvia. apă. Amintim aici numai pe Dante.0·m). ea prezentându-se astfel: scumpetea mândria (avariţia) irascibilitatea zavistia desfrânarea (invidia) concupiscenţa lăcomia lenea Mândria a fost aşezată în partea dreaptă. avariţia. Acolo. Ed. Ed. Plictisea/a şi lerapia ei după avva Evagrie Pomicttl. de dobândire a liniştii interioare. foc.cimec. JJ. după Papa Grigore cel Mare. mânia. Akedia. următoarele: slava deşartă. Ordinea în care păcatele au fost aşezate în inima omului nu este întâmplătoare. sus. Papa Grigore defineşte păcatele ca fiind „capitale" pentru că fiecare din aceste şapte păcate este rădăcina şi capul de serie al altora. Cele şapte păcate sunt. Înşişi demonii sunt 8 percepuţi. iar până în 1932 a cunoscut 17 ediţii 156 http://tara-barsei. Deisis. înlănţuind puterea raţională a sufletului. 229. cifra şapte fiind un simbol al omului. p. aer. " Ioan l. Numărul şapte este şi simbol al plenitudinii. dar şi al primilor oameni. plictisul). deoarece ea este privită ca început al păcatului. 88 si urm. în vederea rugăciunii şi a contemplaţiei. În reprezentarea păcatelor capitale. slava deşartă şi trufia. studiu introductiv la cartea lui G. De aceea. avariţia. pe acelaşi nivel cu mândria.ro / www. Sibiu. care se opun virtuţilor şi celor şapte daruri ale Duhului Sfânt. simbol al instinctivităţii animalice. iar trei e cifra sufletului. Pâcatttl şi frica. scopul combaterii lor fiind mai degrabă unul social decât cel spiritual. acedia (lenea. Ea este păcatul prin care cad în special cei desăvârşiţi. Avariţia este a doua în registrul celor şapte păcate. Deisis. cu a sa Divina Comedia . ci şi lumea laică. voi.ro . 11 Mârturisirea de credinţă ortodoxă a fost tradusă pentru prima oară în româneşte de Radu Greceam1 în 1691. fiind socotită o rădăcină a tuturor relelor. al desăvârşirii. p. 1998. Elena Băjenaru harului dumnezeiesc cu „hainele de piele". invidia. 9 Diferenţa majoră pe care Grigore cel Mare o introduce constă în faptul că gândurile sunt înlocuite cu viciile.care este în întregime fondată pe păcat. Însuşi Mântuitorul a fost ispitit spre acest păcat de diavol la începutul lucrării Sale în lume. 10 Nu numai lumea ecleziastică a fost preocupată de păcat. sunt tot în număr de şapte. lcă JL. Sibiu. iraţională şi concupiscentă (poftitoare). 011111/ ·-animal înd11nme=ei1. asemenea unor animale. a căror mânie nestăpânită tulbură armonia fiinţei umane. pricină a căderii îngerilor răi. patru este cifra trupului în componenţa căruia intră cele patru elemente primordiale ale universului: pământ. tristeţea. !111rod11cere la o câlâwrie pe marginea mfem11/111 singurâtâţii noastre. iconarul Ioan Pop a folosit lista elaborată de Mitropolitul Petru Movilă(+ 1646) în „Mărturisirea Ortodoxă" 11 . Prin intermediul Sfântului Ioan Cassian învăţătura despre cele opt gânduri ale răutăţii a fost transpusă şi în mediul religios occidental. ' Panayotis Ne li as.

lăcomia. trufia. sunt tratate pe larg obiceiuri ale animalelor care sunt folosite ca simboluri ale păcatelor. deoarece ea produce slăbirea tuturor puterilor omului (atât a celor trupeşti. În icoana pictată de Pop. într-un loc care nici pe departe nu i se cuvine.porcul. nu poate fi perceput de omul păcătos. " J. În secolul al XII-iea.şarpele. concupiscenţa şi irascibilitatea). gravitând spre centrul ei. 236 şi urm. În însuşi adâncul inimii. ca păcate ale tinereţii sau păcate trupeşti. Biserica vede în lacrimi una din manifestările „pozitive şi dătătoare de viaţă" ~ ale pocăinţei. trupul său este creat pentru a fi templul Duhului Stănt. 12 Acest sistem iconografic. afectând. Omul este o fiinţă vizitată. în special în mediul rural religios. „ele sting focul pasiunilor. acest lucru fiind sugerat de lacrimile de culoare roşie.. Raţiunea acestei aşezări a ultimelor patru păcate amintite poate consta şi în faptul că desfrânarea şi lăcomia apar. Cine se dedă însă desfrânării păcătuieşte în însuşi trupul său" (I Cor. cât şi a celor sufleteşti. are rolul de a sădi în inima omului gândurile bune. Sfântul Grigore din Nyssa (+ 354) le 1 considera sângele ce curge din rănile sufletului. fiind păcate care ţin de partea poftitoare a sufletului. Porumbelul reprezintă Duhul Sfânt. Enciclopedică. În cărţile populare. scumpetea . mânia. înţeleasă ca trup şi suflet: „Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care îl va săvârşi omul este în afară de trup. op. a fost răspândit în Apus începând cu secolul al XIV-iea. p. cu circulaţie în mediul românesc. Animalele care simbolizează păcatele ce parazitează fiinţa umană sunt reprezentate în spaţiul din interiorul inimii. deoarece determină căderea celor care deja au dobândit o anumită experienţă duhovnicească. Cărţile populare în literatura româneascâ. cil. p. 18). episcop de Chartres. în unele clasificări. depăşind chiar şi limitele grotescului. 13 Trebuie remarcată atenţia deosebită pe care autorul o acordă detaliilor. pe jumătate animal. zavistia. fiecare păcat are un corespondent în lumea animală: mândria - păunul. care. are coada veninoasă şi scuipă foc). Această atitudine este sugerată de ţopăiala. Desfrânarea este pictată prima. deosebit de sugestivă.cimec. Bucureşti. 1974. ca trimis al lui Dumnezeu. considera că lacrimile sunt pâinea sufletului aflat în pocăinţă. " Ibidem. 157 http://tara-barsei. 283-284. Ed. precum „Fiziologul" sau „Floarea darurilor". curvia. adică de sufletul doritor de Dumnezeu. Oglinda celui din lăuntru . mândria. Mânia şi invidia sunt socotite păcate ale bătrâneţii sau sufleteşti. pe cei începători în viaţa duhovnicească. Elementele pictate în exteriorul spaţiului destinat inimii sunt prezentate în antiteză cu cele legate de păcat. Darurile sale sunt ca roua şi picăturile de ploaie care sunt absorbite de pământul însetat. 12 Nicolae Cartojan. îngâmfarea de a fi contribuit la căderea şi rătăcirea unui nou suflet. este pictat diavolul. deoarece ea afectează întreaga fiinţă umană. învăluit de nor. Prezenţa sa trădează bucuria mârşavă. constituind un instrument important al pedagogiei morale. trădează sentimentele de dispreţ pe care acestea le manifestă faţă de fiinţa umană (de exemplu. constând în a asocia animalele păcatelor. care. lenea - broasca. Aici apare Îngerul bun. respectiv. Omul nu-şi deschide sufletul pentru a primi în inima sa binecuvântarea dumnezeirii. Pierre de Celle. Exprimarea plastică. Delumeau. care îşi au originea în partea irascibilă a sufletului.ro .ro / www. mai degrabă balaurul.ţapul. 6. de dansul pe care pare să-l interpreteze. şarpele. temă iconografică Desfrânarea şi lăcomia sunt reprezentate în partea dreaptă a inimii.leul.cârtiţa. în special. În partea stângă sunt aşezate mânia şi invidia. Lenea este la baza inimii.

Ea ne aduce aminte de scara lui Iacov.Î[n]chipuirea cea din lăuntru a ascezii omului care prin a[ . încât ochiul raţiunii şi al conştiinţei să vadă răul care există înlăuntrul său. adică o schimbare a modului şi a atitudinii noastre de a percepe lucrurile şi persoanele din jurul nostru. animalele şi diavolul părăsesc inima omului. Ea reprezintă o înnoire a omului. starea de veghe pe care trebuie să o dobândească cel care practică asceza. îşi uneşte mintea cu inima. presupune acceptarea patimilor şi a morţii Sale. se înnoieşte.. poartă în mâna stângă o sabie. ]s ascultare de Dumnezeu sau împăcat în inimi ca altă numire fără numai pre Iisus cel Răstignit". dar şi al schimbării. care este sintetizată şi cuprinsă în cele IO porunci.ro . gândurile bune. Acest subregistru poate fi socotit o icoană a Cincizecimii Duhului Sfânt în inima omului. Păcatele sunt înlăturate din inima omului prin aducerea-aminte a patimilor şi a morţii lui Hristos. În cel de-al doilea subregistru este reprezentată . în care era propovăduită legea mozaică a Vechiului Testament. palma. Omul răspunde chemării tainice a lui Dumnezeu şi îşi deschide inima sa. Sugestiv. ca o „schimbare a minţii". atrag îndurarea şi bunăvoinţa lui Dumnezeu". când omul. o revigorare a puterilor sale de cunoaştere. Acceptarea lui Hristos în fiinţa noastră. după chipul Căruia am fost creaţi. Sabia este un simbol al judecăţii. Începutul pocăinţei îl reprezintă conştientizarea greşelii. Îngerul bun care insuflă. al purificării). Elena Băjenaru sufocă viciile. 158 http://tara-barsei. după ce primii oameni au fost alungaţi din paradis. Mesajul Îngerului de pe rotulus-ul ce-l poartă în mână este: „Cel ce va răbda până la capăt se va mântui". Pop a pictat sugestiv acest lucru. Cocoşul reprezintă trezvia. Învierea lui Hristos nu este altceva decât arvuna învierii noastre. Ea aminteşte de sabia de foc pe care o purta Îngerul care păzea intrarea în Eden..Î[n]chipuirea cea din lăuntru a păcătosului care se căieşte şi începe a se depărta de păcate". iar în cea dreaptă luna. Sfinţenia este o calitate prin excelenţă a lui Dumnezeu. De aceea. ea reprezintă moartea omului vechi şi schimbarea firii umane care. care simbolizează ridicarea firii umane la Dumnezeu. Stâlpul din partea dreaptă poate fi considerat un simbol al Templului din Ierusalim. adică dobândirea sfinţeniei şi a asemănării noastre cu Dumnezeu. liberul arbitru. În cel de-al treilea subregistru este pictată . înmoaie inima. roua. însoţesc vorbele bune. şterg păcatele. care primeşte suflarea de viaţă a Duhului Sfânt. Pictarea acestor elemente în afara inimii are rolul de a scoate în evidenţă libertatea omului.. prin pocăinţă.ro / www. coborât în adâncurile fiinţei sale. lacrimile Duhului Sfânt invadează inima omului. catalizând puterile sufletului până atunci amorţite de păcat (culoarea albă a lacrimilor-simbol al curăţirii. al dreptăţii lui Dumnezeu. precum şi îndemnul de a ne cerceta gândurile noastre pentru a nu da nici un prilej păcatului să sălăşluiască în inima noastră. Scopul ascezei este dumnezeirea. iar acest lucm se întâmplă când este dobândită smerenia. lipsa oricărei constrângeri din partea lui Dumnezeu. în mintea omului.. iar omul nu o poate dobândi decât prin participarea la sfinţenia divină. Pocăinţa este văzută ca o „metanoia". Dar omul suferă patimile şi. implicit. în inima noastră. lanţurile. prin acceptarea lui Dumnezeu în inima sa.cimec. moartea în perspectiva Învierii. care sunt trezite din amorţeala păcatului de către harul lui Dumnezeu. Scara din partea stângă reprezintă asceza omului care tinde către Dumnezeu. în icoana celor şapte păcate le corespund elemente ce amintesc de patimile lui Hristos: cămaşa. Luna este simbolul morţii. Asemeni limbilor de foc care s-au pogorât peste apostoli la Cincizecime.

OOO.ro . Este vorba de o ofertă în bani. en vendrant. în vânzare. avem de a face cu o alee publică. cu filigranul „Cronstadt 1815". Braşov. Colecţia de acte cumulate. et pour doner aux habitants de celte viile une marque.N. pentru a înfrumuseţa aleea publică a acestui oraş.florins en pap ier. Nu în ultimul rând. şi pentru a da locuitorilor acestui oraş o dovadă a măsurii stimei mele. Manuk bey m. que jene cesseraijamais avec tout I 'estime Votre Serviteur tres obeissant Manuk bey m. pentru ca publicul să se poată refugia aici pe timp de ploaie sau de căldură extremă: vă rog deci domnilor să binevoiţi a accepta această sumă din mâinile domnului Czervonvodali.ro / www. El este însoţit de o traducere în limba germană. Textul scrisorii este unnătorul: Messieurs2 Pour embellir I 'alee publique de celte viile. În primul rând. Ţara Bârsei Anca-Maria ZAMFIR O DONAŢIE A LUI MANUC BEY PENTRU LOISIRUL BRAŞOVEAN Documentul pe care îl aducem în discuţie a fost descoperit de noi în cursul unor cercetări la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Braşov. este datat 15 august 1815 şi este scris în limba franceză. cu toata stima. Braşov. pentru că donaţia sa a contribuit la preocupările pe care le aveau braşovenii pentru înfrumuseţarea oraşului la începutul secolului al XIX-iea. qu 'an erige avec celte some azcc dezcc cotcs de la fontaine deux pavillons ou kiosk dans le style orientale. la acea dată. 15 august [I ]815. Vladimir Cronstadt de le /Seme d'Aout 815 Dupăcum rezultă din acest înscris. Considerăm că nu este lipsit de interes să prezentăm această scrisoare. p. servitorul dumneavoastră prea supus.J. Fond Primăria oraşului Braşov. pentru că documentul reflectă întâlnirea a două tipuri de mentalitate: cea orientală şi cea occidentală. a cărei umbră binefăcătoare ne îndreptăţeşte să considerăm că pe ea fuseseră plantaţi pomi.A. dane I 'ambre pendant man sejur ici plusieurs Jais m 'a rejouis. Conseiller & Chevalier de I 'Ordre du S. Se ştie că. pentru că este un document inedit. mapa 92/nr. je vous prie dane Messieurs de vouloir accepter celte some des ma ins de Monsieur le Juge de la Compagnie greque Czervonvodali et d 'etre assurer. şi de a fi siguri că nu voi înceta niciodată să fiu. pe hârtie verge. 2 „Domnilor. 2409 213/81 S fila 49. pentru ridicarea cu această sumă a două pavilioane sau chioşcuri în stil oriental de o parte şi de alta a fântânii. care atestă prezenţa beiului Manuc la Braşov şi existenţa relaţiilor sale cu negustorii braşoveni. pe care Manuc bey o 1 face „Magistratului oraşului Liber şi Regal Cronstadt". olograf. din mai multe motive. afin que le public dans le tems de pluye ou d 'une extreme chaleur s y puisse refug ier.„ 159 http://tara-barsei. ofer IOOO de florini în hârtie. p„ Consilier şi Cavaler al Ordinului Sfântului Vladimir. combienje Ies estime j 'offre 1.172a. singura fântână din Braşov amplasată pe un loc de plimbare era fântâna arteziană de pe Promenada de D. Mai observăm menţionarea unei fântâni şi a publicului care frecventează această alee. Documentul. jude al Companiei greceşti. În al doilea rând. a cărei umbră m-a bucurat de mai multe ori în timpul sejurului meu aici.cimec.

Propunerea pentru amenajarea aici a Promenadei datează din anul 1804 şi a venit din partea lui Jakob Resnovan. dintre care ne interesează acum Promenada de Jos. în anul 1818.4„ . care a oferit pentru aceasta şi primii tei. lângă Poarta Mănăstirii (Klosterthor). de-a lungul şi în exteriorul zidurilor de pe laturile de sud-vest şi de nord-est. pentru lucrările de pământ fiind folosiţi deţinuţi.) de-a lungul zidului oraşului.cu bazin rotund de piatră. a devenit loc de plimbare pentru locuitorii oraşului. un chioşc rotund din lemn. cu stâlpi de stejar.ro . Din calculul prezentat de Wenzel. de o nouă modalitate de petrecere a timpului în lumea burgheză de la sfârşitul secolului al XVIII-iea şi începutul secolului al XIX-iea. existenţa unui şanţ cu apă şi a unui val de pământ. promenada a fost locul cel mai iubit şi mai căutat de plimbare al braşovenilor. saşi şi români. în anul 1806. zona din exteriorul zidurilor. Aici domnea o forfotă internaţională: civili şi militari. Promenada avea în 3 mijloc o fântână arteziană . favorizat de creşterea timpului liber. În anul 1838. de dorinţa de a participa la parada vestimentară şi de plăcerea de a privi şi de a fi privit. p. În anul 1815. În anul 1805 s-au plantat primele două rânduri de tei (299 buc. în anul 1816. a reieşit că acest chioşc a costat 2496 florini şi 36 creiţari. când Manuc se bucura de binefacerile ei. a primit un aspect interior şi exterior nou. Această nouă alee. astfel că. aflată la capătul de nord al Străzii Porţii (astăzi Strada Republicii) şi Poarta Străzii Mănăstirii. Das Sanitătswessen in Kronstadt im Jahre 1890. care era alimentată cu apă din pârâiaşul Promenadei de Sus (de sub Tâmpa).ro / www. Buchdruckerei von Adolf Albrecht. s-a dovedit curând prea îngustă. Loisirul braşovean va plăti şi el acest tribut. Totodată. foarte probabil pe valul de pământ. De-a lungul aleii. aproximativ pe traseul actualului Bulevard al Eroilor. de sus şi de jos. ' Ibidem.• Pe alee. 1891. toţi se plimbau pe acolo unii pe lângă alţii în cea mai frumoasă înţelegere . de data aceasta acacii. care nu erau apărate de forme de reliefadecvate. la propunerea lui Wenzel -. „ Încă de la înfiinţare. pentru prevenirea stricăciunilor în interiorul acestei amenajări. chioşcul a fost mutat lângă fântâna arteziană. diferenţa de bani fiind acoperită prin colectă voluntară şi din „Fondul Promenadei". 160 http://tara-barsei. a solicitat amplasarea a două santinele permanente. din banii donaţi de Manuc s-a ridicat. încât. pe lângă motivaţii de ordin estetic. La început. p. 26-27. Anca-Maria Zamfir Jos. 26. Kronstadt. amenajată în anul 1812. fiind aşezat pe 1 · Eduard Gusbeth. lângă Holzgraben. care se afla în exteriorul zidurilor de pe latura nordică a Cetăţii Braşovului. Aceasta a fost amenajată de-a lungul zidului de nord-est al Cetăţii Braşovului. o dată cu înălţarea cafenelei promenadei. săraci şi bogaţi. maghiari şi evrei „„ localnici şi străini. conducerea oraşului a avut atât de puţină încredere în comportarea populaţiei. numită adesea numai „Aleea" sau „Marea Promenadă". prin amenajarea mai multor promenade în afara zidurilor oraşului. astfel că suma care fusese dăruită de Manuc nu a fost suficientă. aflată la capătul de nord al Străzii Mănăstirii (astăzi Strada Mureşenilor). Deoarece latura de nord-est a Cetăţii era însorită pe durata întregii zile. care se va accentua pe parcursul celui din urmă: ritualul plimbării. Apariţia aleilor publice ca locuri de plimbare în cadrul urbanismului european a fost stimulată. au fost amplasate bănci simple de lemn. înspre glacis. mărginită înspre glacis cu un gard de scânduri.cimec. între Poarta Străzii Porţii. Sistemul defensiv al vechii cetăţi a Braşovului implica odinioară. Rezultă de aici că Manuc se referă la această alee publică în oferta sa. inspectorul silvic Wenzel a venit cu propunerea lărgirii ei prin plantarea unui al treilea rând de pomi.

Originea parcului şi a promenadei din urbanismul european se află într-un concept venit din Orient. dând naştere grădinii închise („hortus conclusus") ca imagine a paradisului terestru. prin apa sa curată. concretizându-se. p. în acelaşi timp. Humanitas. tradiţia «paradisurilor persane». Al doilea dintre chioşcurile de refugiu pe care le dorise Manuc nu a fost făcut niciodată. chioşcuri de muzică. grădina devine astfel un spaţiu teatral şi cadrul unor fastuoase ceremonii. Acestea închideau în incintele lor toate speciile de animale . promovând ideea de grădină a desfătărilor („hortus deliciarum").. chioşcului i s-a făcut un acoperiş cu şindrilă. inovând în acelaşi timp şi aspectul acesteia prin crearea de grădini deschise. grădina 7 deschisă va cuceri urbanismul european al secolelor următoare. Pe de altă parte. „ Orientul apropiat a fost acela care a aşezat primul grădina în centrul însuşi al visărilor paradisiace şi abia apoi occidentul.cimec. 10 Tbidem. de dulciuri şi de răcoritoare. Sfârşitul Evului Mediu va promova ideea grădinii izolate a iubirii. Peter Bartesch. amplasarea de fântâni arteziene. De altfel. în anul 1838. care implică spaţiul verde remodelat de arhitect şi exploatarea efectelor acvatice prin cascade. traducere Horaţiu Pepine. ample lucrări de remodelare urbană. Grădina desfătărilor. care a fost vopsit cu vopsea de ulei. au imaginat tărâmul de dincolo ca pe o livadă . inginerul oraşului. O dona\ie a lui Manuc Bey pentru loisirul braşovean şaisprezece stâlpi. grupaţi câte patru la fiecare colţ. iar comunitatea braşoveană a continuat pe tot parcursul secolului al XIX-iea amenajarea promenadei. În anul 1859.. plantarea de flori şi pomi. Ea va implica o modelare artificială a naturii prin trasarea de alei. în virtutea visului suprem al locuitori/or deşertului. i s-a schimbat şi destinaţia. "6 Prin intermediul musulmanilor şi al cruciaţilor. acest chioşc a putrezit în final şi. se pare că nici nu s-a simţit nevoia unui al doilea chioşc de refugiu. O istorie a Paradisului. musulmanii. care implic. p.. el devenind pavilion de muzică menit să adăpostească orchestra oraşului. simboliza puritatea credinţei. încărcată de flori şi pomi. declanşând. bănci. care va deveni o temă clasică a iconografiei şi a literaturii.ă existenţa vegetaţiei şi a fântânii. 161 http://tara-barsei.ro / www. a raportat că acesta a fost demolat. cuprinzând fântâni şi pomi încărcaţi defructe şi unde se aude muzica instrumente/or şi cântecul melodios al fetelor pe care le adăposteşte. 1997. Ibidem. la 17 mai 1876. care au implicat mari eforturi financiare. deoarece paradisul a fost imaginat mai întâi în ţările unde apa era o raritate şi peisajul aproape deşertic. Ed. canale şi fântâni arteziene.ro . s-a luat decizia de a fi lichidat. 75. 5 Grădinile şi palatele Islamului au recuperat. S-a dovedit că nici primul nu era neapărat necesar în acest scop deoarece. după mutarea sa. în tradiţia Coranului. Bucureşti. spre sfârşitul secolului al XVIII-iea şi în secolul următor.. în parcuri publice şi promenade destinate ceremoniei şi deliciului plimbării. al etalării de sine. „crângul tinereţii". şi anume: grădina ca imagine a paradisului terestru. 112. Renaşterea va asocia grădina cu delectarea. prin intermediul civilizaţiei greco-latine. probabil deoarece primul chioşc a necesitat de-a lungul existenţei sale cheltuieli destul de mari. la 18 martie 1878. Jean Delumeau. Asociată în continuare paradisului terestru. gustul pentru grădini s-a răspândit în Europa medievală. Cu toate căi s-a acordat toată grija. având în mijloc o fântână care.

construcţie utilitară. centrul Paradisului. dar şi simbolică. Mentalitatea germană.ro . 162 http://tara-barsei.nu îşi găsesc utilitatea în mentalitatea occidentală a braşovenilor. implică orientarea spre exterior. Loisirul contemplativ al Orientului este înlocuit în Occident de loisirul activ. ci pentru aceea de a fi admiraţi. în sunetul muzicii orchestrei oraşului. în care loisirul constă mai mult decât în plăcerea plimbării în contactul cu ceilalţi. Anca-Maria Zamfir Promenada braşoveană va fi amenajată după un tipar occidental. grădina implică o orientare spre interior. mişcării. chioşcurile destinate refugiului pe care Manuc le doreşte cu foarte bune intenţii - elemente specifice mentalităţii orientale . Ea îl va folosi nu pentru desfătarea reveriei. îi dă o utilitate concretă. Grădina occidentală. ci să se arate. Promenada este un loc public în care lumea vine nu să se ascundă. variantă a acesteia. În acest context. care va cânta aici duminica. indispensabil loc de refugiu pentru reverie. Ea este închisă între zidurile locuinţei şi este destinată deliciului în intimitate. Chioşcul nu este perceput ca loc de refugiu şi încântări interioare. iubire. Promenada. În lumea orientală. este un cadru frumos. concretizat în dorinţa de a vedea şi de a fi văzut.ro / www. revendicată din ce în ce mai mult de urbanismul european al secolelor al XVIII-iea şi al XIX-iea ca serviciu public destinat folosinţei întregii comunităţi. destinat trecerii. chioşcul este un element esenţial. În ea.cimec. Din acest motiv se şi schimbă destinaţia chioşcului. mai practică. el este o sursă a deliciilor exterioare. mai puţin aplecată spre contemplare. care a adaptat influenţele orientale la propria mentalitate. este însuşi nucleul ei. Fântâna. etalării propriei persoane. poezie.

Pe latura de sud a bisericii se înalţă o cruce ridicată în 1799 de acest preot. 1 Ibidem. Săcelenii au menţionat în permanenţă legăturile cu românii de peste munţi. facem o scurtă prezentare a bisericii din Turcheş. În 1542. 4 din anul 1940.ro . biserica de lemn. deasupra flancat de două timpane uşor decroşate.ro / www. decorat cu protile şi motive florale. continuată până la absida altarului. 2 Biserica ce poartă hramul „Adom1irea Maicii Domnului" prezintă. Nava are o boltă semicilindrică cu penetraţii. am descoperit corespondenţa între părintele Protopop Virgil Pop al parohiei greco-catolice Hunedoara şi părintele paroh Danii I Purcăroi de la Oficiul Parohial Ortodox din Turcheş referitoare la restaurarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului". având pe faţada de vest un pridvor cu arcade cu turn-clopotniţă. Turcheşul şi Baciu ocupau primele locuri între cele 24 de localităţi transilvănene înscrise în registru ca participante la comerţul braşovean din acel an. Bisericile româneşti din Săcele. a înlocuit. lll.cimec. păstrarea ortodoxiei lărgind cadrul luptei naţionale şi întărind unul din firele care uneau poporul român din cele trei ţări. 75-76. p. Baciu. lucru menţionat în textul de pe cruce. fapt care a constituit una din dovezile de întărire economică atinsă de aşezările săcelene în acea etapă. executate în anul 1786 de zugravul Constantin Boghină. Înainte de a prezenta cele două scrisori ale celor doi preoţi. Biserica veche a fost atestată documentar într-o cerere din 1793 a preotului Constantin Star. 1969. 75-93. Complexul de construcţii din Turcheş. ample compoziţii cu multe personaje de o deosebită expresivitate. dată înscrisă pe frumosul pristol sculptat în piatră. păstrează o suită de medalioane frumos pictate şi cele patru icoane împărăteşti. în dosarul nr. zid de împrejmuire. în care declară că slujeşte la biserica din Turcheş de 50 de ani. dominat de zvelte turnuri ale bisericilor româneşti situate în cartierele Cematu. Traveea încadrată de absidele laterale este subliniată prin două perechi de arce-dublouri. iar în centru se ridică o turlă. În interior. turn de intrare şi clădirea vechii şcoli româneşti. în locul bisericii de lemn din 1650. În ultimul sfert al veacului al XVIII-iea şi în primul sfert al celui următor vechile biserici de lemn din Săcele au fost înlocuite cu clădiri din cărămidă. 163 http://tara-barsei. Pridvorul este acoperit cu calote plate pe pandantivi. Turtheş şi Satulung. în Fondul Parohiei Greco-Catolice Hunedoara. unită cu cea a locuitorilor din Săcele şi alte sate din Ţara Bârsei. p. din Braşov. vechea biserică din lemn de la 1650 a fost înlocuită în 1783 cu o construcţie din zidărie de cărămidă. BRAŞOV) În urma unui studiu efectuat în Arhivele Naţionale. 3 Lăcaşul de cult a fost pictat în interior şi exterior în a doua jumătate a secolului al XVIII-iea. Ibidem. în „Magazin Istoric·'. Iconostasul. Filiala Deva. hirotonit în 1755 în Ţara Românească. în 1783. din punctul de vedere arhitectural. Într-un piesaj pitoresc subcarpatin se situează oraşul Săcele. după Şchei. Ţara Bârsei Doina IONESCU DESPRE REST AURAREA BISERICII-MONUMENT ISTORIC „ADORMIREA MAICII DOMNULUI" DIN TURCHEŞ (JUD. format din biserică. p. un plan treflat. sculptat în lemn şi ulterior aurit. 77. ansamblul rural se remarcă prin scene de proporţii mari. în stil baroc. legături care s-au reflectat cu pregnanţă în cultura lor materială şi spirituală. 1 În Turcheş. a făcut din această zonă singurul ţinut în care unirea cu Roma nu a putut pătrunde. Lupta braşovenilor. Se presupune că pictura murală aparţine aceluiaşi ' Ioana Cristache-Panait.

biserica era zugrăvită „şi înăuntru şi în afară". printre alţii: dl.ro . deputat. iar prin valoarea picturii. ' Ibidem. fraţii Bucur şi Nicolae Bunescu. Renovarea picturii şi sfinţirea bisericii din comuna Turc/1eş. în 1877. 78. Această pictură a fost descoperită întâmplător de pictorul Paul Popescu Molda. din lipsă de fonduri. ori doară D-voastră l'aţi angajat cu aprobarea ulterioară a Comisiunii? Câtă vreme a lucrat şi pe cât onorar? Care este adresa pictorului Mihail? Sunteţi mulţumiţi deplin de fel iul cum a executat lucrarea? Fiind şi noi în căutarea unui pictor expert cu deosebire că la noi pictura nu a fost văruită ca Ia Dvs. După slujba făcută de părintele Protopop Nicolae Stinghie. fost ministru. După alte şase decenii. la 1786. nr. Comitetul parohial şi preotul Pascu au adunat fondurile necesare pentru a scoate la lumină vechea pictură. În ziua de 26 decembrie 1939 s-a făcut sfinţirea bisericii.".cimec. au luat cuvântul domnii Voicu Niţescu. mărimea bisericii şi o serie de date despre pictor. la care au contribuit financiar şi Rezidenţa Regală. părintele Purcăroi şi Nicolae Bunescu despre „săvârşirea acestei frumoase fapte" 6 . p. Nicolae din Hunedoara. Voicu Niţescu. În articol se consemnează că biserica din Turcheş a fost zidită şi pictată între anii 1781 şi 1783. punându-i totodată o serie de întrebări ce-l interesau în legătură cu suprafaţa de pictură restaurată. remarcându-se cu precădere ca pictor de icoane şi iconostase. paroh al Epitropiei greco-catolice din Hunedoara. După nouă decenii.s. au contribuit prin mijloace proprii Ia strângerea sumei necesare pentru restaurarea picturii. la 8 februarie 1940. dr. Nicolae Bunescu. presa vremii. comercianţi. care era în căutarea unui bun restaurator pentru restaurarea picturii bisericii Sf. însă nu au reuşit să adune suma. În 1939. cunoscut cu activitate bogată. şi Moise Popa. în 1939. va scrie în numărul I din I ianuarie 1940 un articol intitulat „Renovarea picturii şi sfinţirea bisericii din comuna Turcheş. asistat de preoţii Tancu Bărbat. primăria şi o parte din credincioşii parohiei. Ibidem. stratul de var a fost înlăturat şi pictura restaurată prin grija Comisiei Monumentelor Tstorice. Menţionămun fragment din scrisoare: „Pictorul Ton Mihail a fost trimis oficial de Comisiunea Monumentelor Istorice. pictura din interior a fost acoperită cu un strat de var. I/ I ianuarie 1940. care a făcut o reparaţie a tâmplei. judeţul Braşov". S-a apelat la talentul pictorului Ton Mihail de la Comisia Monumentelor Istorice. face parte dintre monumentele istorice. 164 http://tara-barsei. Bârsan şi Purcăroi. O dată cu restaurarea picturii s-au făcut şi alte reparaţii. în . ziarul „Universul". originari din comuna Turcheş. respectiv.ro / www. care a realizat restaurarea picturii „astfel că vechea pictură în toată frumuseţea ei istorică a văzut iarăşi lumina zilei'. au fost nevoiţi a o vopsi în alb. în special în Transilvania. Un document de la sfârşitul secolului al XVIII-iea menţionează că. Cu timpul însă. la care au luat parte oficialităţile locale şi parohienii. Victor Marin. părintelui Danii! Purcăroi de Ia Oficiul Parohial Ortodox Român din Turcheş. vechii înaintaşi. Au participat. Doina Ionescu talentat pictor braşovean. Ştefan Comănescu. 4 Despre restaurarea acestei picturi. fumul de la lumânări şi candele acoperind această frumoasă frescă.. Acest articol a fost citit Ia acea vreme de părintele Protopop Virgil Pop.judeţttl Braşov. cerându-i unele lămuriri asupra demersurilor ce trebuie făcute pentru restaurarea picturii. subprefect. În urma acestui articol părintele scrie.Uni\'ersuJ··.

. ...._ <.-.z. ._. -~·-::·c.. „~-~....<-) J.( „....·-<Z~··. ..d.f-...:.i........../...._A~ ţ.l.t. Noi înainte cu doi ani am cerut Comisiunii Monumentelor Istorice din Bucureşti să ne trimită un expert pentru întocmirea devizului de restaurare a lucrărilor._. prezintă toate intervenţiile făcute de vrednicul părinte Protopop încă din anul 1934 pentru obţinerea de fonduri..-„.cimec..---~---.(....-~ „:-.t~ ~. iar noi l'am rugat să ne execute d-sa lucrarea.. _____-:..•..·~... cc. ·_z:..ro ..... ~-.. ~ :1: r·-t-. ~ ..-. L .. În baza acestor informaţii primite.. ca..-._..... fiind în întregime pictată.l..l? 4'... Preotul paroh încheie scrisoarea menţionând că pictorul Mihail va veni cu siguranţă la faţa locului.l.:. „· -~. păstrând „discreţia cuvenită"...---.. ....:__..":/!.. --i-·'-~.r--.. "'""'1...6-.. Lucrarea a durat şase luni._ . aprobări şi 165 http://tara-barsei... ·.. --'"=h-.:(......_. ... Comisiunea a trimis pe pictorul Mihail specialist în astfel de lucrări şi am avut norocul de a angaja personal pe pictor să scoată la iveală pictura şi s'o cureţe pentru suma de 250..... :• lămuririle cerute.._ .r:::. Despre restaurarea bisericii-monument istoric Scrisoarea se încheie cu rugămintea c. ....._----.__..V. Hunedoara la 8 februarie 1940..._._' ....-.............f. menţionând că biserica are în interior cam 700 m 2 ... . .. .:A::r.1_„-~..• ..:-~. c:r.f_. ....../.._. .4 ...·.....r. ../(. •..?: .-'.... ~ c.. ...__)'-...~:-.....<.--·:....„--. ..·~""~ .._.-.__.. ..... ___ .. . ....c._-r·.. Adresa pictorului Mihail este: Ion Mihail pictor... ·...("~:..... dar în decursul timpului a fost spoită cu var „peste întreaga pictură de la strane de jos.c...._~„~ .. -:J-.-.--l-'...... Comisiunea l'a trimis oficial numai să ne întocmească devizul pentru a nu fi speculaţi de alţi pictori...-~. iar restaurarea picturii va fi mai uşor de realizat având în vedere faptul că „pictura este numai afumată"..·.. părintele Protopop Virgil Pop va face toate demersurile în vederea obţinerii aprobărilor necesare pentru începerea lucrărilor de restaurare a picturii păstrate în biserica Sf... ·.L~i.. _.......4--. : .) 'f.-·.L.f-.. Semnează: Virgil Pop../'...:.. .._-s.. ..1....„ ....--..:--!.......•• "":>_. Nicolae din Hunedoara.~-~-._... _ ./... întreaga boltă şi turla..„ -~ . ...1:.('c„""'..ro / www.. _ţ.. ~-f·... • l ----.. Bucureşti... .. ........:-.._z"'-.... • ..... Biserica Sfinţiei Voastre fiind atât de veche trebuie să fie declarată monument istoric şi'n acest caz trebuie să Vă adresaţi Comisiunii Monumentelor Istorice care singură are dreptul a executa astfel de lucrări şi a designa pictorul"..... _ ..-..::...• ~ Y---1.ţ .·t.._„r··..f r. Documentele.... fiind foarte migăloasă._._.. ~ 4..-~. părintele Danii! Purcăroi răspunde scrisorii şi întrebărilor puse de părintele Protopop Virgil Pop..__....•.. pereţi laterali... paroh protopop "T"'o·... să i se dea S---... .... ~.. mulţumind anticipat. La scurtă vreme... -...t._ ... f".000. ... pe 13 martie 1940. ....--·'--'----~·. existente la Arhivele Naţionale Filiala Deva. ..._ .. .-.__.....'.~... .L -~/6jJ'~.._ roman-unit. Comisiunea Monumentelor Istorice Bucureşti (Ministerul Cultelor şi Artelor) sau la locuinţă: Strada Ştirbei Vodă 65. .. În ceeace priveşte execuţia suntem foarte mulţumiţi..• .... ~...

ro / www. 166 http://tara-barsei. conştient fiind de calitatea excepţională a ansamblului mural şi a icoanelor adăpostite aici.cimec. cât şi în interior.ro . pentru a putea repara biserica atât la exterior. peregrini prin ţinuturile hunedorene începând cu ultimul sfert de secol XV şi continuate în secolul al XVII-iea şi prima jumătate a veacului al XVIII-iea. realizate de talentaţi şi valoroşi pictori români. Doina Ionescu devize.

şi castelul de la Hunedoara.cimec. Mai amintim că zidarii ardeleni erau solicitaţi şi lucrau la ridicarea de biserici şi mănăstiri dincolo de munţi. aşa cum a fost el aprobat. O înflorire a acestei meserii se cunoaşte începând din secolul al XV-iea. „Documente privind istoria oraşului Braşov". care.„Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt'' . despre care se presupune că a construit. Gernot Nussbăcher şi a doamnei Elisabeta Marin. atunci.în perspectiva istoriei . Dacă meşterii îl vor găsi o lipsă. cuprinde documente de 167 http://tara-barsei. în Ţara Românească şi Moldova.ro . iar vechile biserici se fortifică şi ele şi se construiesc cetăţi şi castele. de către consiliul orăşenesc. textul citat îndeamnă la reflecţii din cele serioase cu privire la poziţia socială a zidarilor braşoveni din secolul al XVI-iea şi la viaţa cotidiană din aceeaşi epocă. aproape sigur. între altele.ro / www. în anul 1999. Mulţi din meşterii zidari-pietrari s-au tăcut cunoscuţi prin operele ridicate. pietrarul din Braşov.. iar cel de faţă. primele statute cunoscute fiind cele din Cluj ( 1525) şi Mediaş ( 1539). pârcălabul cetăţii Bran. toţi laolaltă. în ziua de 15 martie a anului 1570. al IX-iea. el (calfa) trebuie să plătească drept amendă ?florini.facă drept lucrare de meşter o boltă cilindrică în cadrul unei lucrări de zidărie. cum ar fi Conradus.al cărei prim volum a apărut în anul 1885. Numărul mare de meseriaşi şi concurenţa pe care şi-o tăceau a determinat organizarea lor în bresle. îndeosebi în marile ei oraşe.. Această uriaşă campanie de construcţii presupune existenţa unui puternic şi bine calificat corp de zidari. Ideea cuprinsă în propoziţiunea din titlu aparţine secolului al XVI-iea şi se regăseşte în textul Statutului breslei zidarilor din Braşov.nu poate fi ignorată. când se construiesc marile catedrale în stil gotic. La intrarea în breaslă să dea breslei 4_florini şi 4funţi de ceară cât şi un ospăţ pentru meşteri şi prin aceasta să obţină şi să aibă toate drepturile de breaslă şi privilegiile ei . dar despre care nu se cunoaşte vreo ştire. La Braşov. fonnat dintr-un jude. * * * Statutul breslei zidarilor pe care l-am amintit a fost recent publicat într-o foarte prestigioasă colecţie de documente istorice. Articolul 3 din Statutul breslei zidarilor braşoveni are următorul text: „ Dacă o calfă care a învăţat aici sau în Ţara Bârsei vrea să se căsătorească. reamintim că breasla zidarilor îşi primeşte statutul în anul 1570. între care amintim capodopera secolului. " Dincolo de gluma pe care ne-am permis-o prin titlul dat acestor rânduri. Acest ultim volum -ediţia este bilingvă-. mai întâi să. ei trebuie să fi avut o organizare mai veche. se pot citi uneori cele mai năstruşnice cereri în căsătorie. Meşteşugul zidăriei şi al pietrăritului are vechi tradiţii pe întreg teritoriul ţării şi mai ales în Transilvania. când oraşele se înconjoară cu ziduri de cetate. deşi. unde. formau Magistratul Oraşului. bine cunoscută în lumea specialiştilor .Castelul de la Hunedoara. a cărui utilitate socială . senatorii bătrâni şi toţi ceilalţi senatori ai Braşovului. sub îngrijirea eruditului arhivist dl. să recunoaştem. instanţa supremă a urbei. Tara Bârsei Oliver VELESCU „EXECUT BOLTĂ CILINDRICĂ ÎN VEDEREA CĂSĂTORIEI" Titlul de mai sus nu este cuprinsul vreunui anunţ matrimonial din ziarele noastre.

Breslele formau în fapt o comunitate a valorilor şi a modelelor de comportament. mai grav. demnă de reţinut este atitudinea faţă de căsătorie. din epoca în care breslele şi-au încheiat ciclul lor istoric. iar pentru a se căsători era obligatorie obţinerea calificării de meşter. fiii şi fiicele lui. Este adevărat.fi meşteşugu/. Băutura presupune de la sine buna dispoziţie. Oliver Velescu breaslă din anii 1420-1580 (cartea a apărut la editura „Aldus" din Braşov. familie şi biserică. bărbatul era obligat să aibă o poziţie în societate. au impus un anumit standard de viaţă . Se poate citi în acest document că: „pentru o mai bună susţinere a breslelor de acum înainte nici o ca(fă necăsătorită să nu practice meşteşugul pentru ea însăşi. să fi străbătut o ierarhie precisă de la ucenicie la calfă. Conţinutul statutelor de breaslă nu confirmă însă acest tablou al vieţii severe împărţite între ore de muncă. spaţiu în care intuim nu de puţine ori că se desfăşurau „dramele amoroase" nefinalizate. Această interferenţă între formarea unui cuplu şi recunoaşterea deprinderii unei meserii a avut în oraşele medievale consecinţe din cele mai diverse. în ansamblul lor. Breslele. eliberată de falsele rigori impuse de prioritatea „forţelor de producţie". Oricare ar. * * * De multă vreme. Dacă o fată era „bună de măritat" la 15 ani. ci să se căsătorească sau să lucre=e pentru 1111 meşter al meşteş11g11/11i ". Dar în aceleaşi statute sunt fixate şi reguli privitoare la mesele care se organizau. breslele fixează programul de lucru. La acestea se adăugau manifestările colective prilejuite de calendarul religios. Simpla lectură. reguli privitoare la vânzarea produselor şi măsuri pentru îndepărtarea concurenţei.cimec. Faptul este dovedit prin „ Regulamentul pentru ca(fele necăsătorite". a „relaţiilor de producţie'· şi a „luptei de clasă . să nu-l practice şi să nu-I. cu concursul „Societăţii de studii transilvane" din Heidelberg. unde trăiau în aceeaşi gospodărie soţia. aprobat de Magistratul Braşovului şi Seniorii Ţării Bârsei în luna octombrie a anului 1545. Documentele dovedesc existenţa unor relaţii strânse între regulile de comportament social. dezvăluie o fascinantă lumină asupra vieţii cotidiene în Braşovul medieval. cele ale diferitelor confrerii etc. încă de la începutul secolului al XIX-iea. confecţionarea produselor de către meşteşugari şi desfacerea mărfurilor.„Mittelstandpolitik" -. la cantităţile de vin ce trebuiau aduse şi sancţiuni pentru beţie sau băutura vărsată pe masă. stabilesc adevărate standarde pentru produsele confecţionate.folosească. Dar „o comunitate bazată pe interese comune şi de frăţietate . dar şi studierea acestor documente.motor al istoriei" (volumul fusese pregătit pentru tipar încă din 1981 ). şi vomismentele erau amendate. semnalăm şi copertele reuşite semnate de Kristina Szigethy). şi. Ucenicia începea la vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani. care fusese ridicată la rangul de instituţie socială prin condiţiile care au fost impuse în vederea realizării ei. 168 http://tara-barsei.ro .nu trebuia să fie o societate în care oamenii să se comporte ca îngerii".scria. Alexis de Tocqueville .ro / www. a cărui cunoaştere face posibilă înţelegerea multor fapte şi evenimente din istoria oraşului şi a Transilvaniei. persistă imaginea unui cadru auster al vieţii cotidiene într-un oraş medieval impus de disciplina de breaslă. în veacul al XIX-iea. ele fiind condiţionate social. şi pe care istoria nu le înregistrează. iar pretextele „oficiale'· pentru libaţiuni sunt numeroase în statutele fiecărei bresle. iar depăşirea statutului de calfă depindea de însuşirea meseriei după un număr de ani de lucru. Mai trebuie amintit că nucleul social îl constituia atelierul şi casa meşterului. Pentru cele ce interesează aici. Banchetele desfăşurate cu asemenea ocazii erau adevărate pretexte de etalare socială.

cum ar fi numărul mare de văduve. având capacitatea de patru găleţi. similare cu cele din Europa. Această costisitoare operaţie s-a tăcut numai în condiţiile unui oraş cu o economie puternică. o sapă. iar comanditarii cer să li se facă case „moderne".se spune în statutul breslei respective. o strictă respectare a disciplinei în execuţie.cimec.ca să devină meşter urma să execute un vas cu capac. exprimă spiritualitatea epocii şi. Dinu Moraru. 169 http://tara-barsei. şef de şantier arh. Exemplele s-ar putea înmulţi. din 13 septembrie 1550 . lucrarea de meşter a calfei de tâmplar. Capodopera zidarilor braşoveni ai epocii rămâne însă „Hala de comerţ'' (Kaufhaus). reamintim. Dezvoltarea artileriei a făcut necesară transfom1area radicală a fortificaţiilor. sinonim cu prăvălie. care şi-a pennis a reface cetatea în paralel cu alte zidiri care se executau în vechea urbe medievală. * * * Secolul al XVI-iea . Astfel.aflăm din st<)tutul respectiv. între mortar şi cărămizi se află înzidită şi o poveste de dragoste. Revenind. o boltă cilindrică („Kuffen Gewelb"). cel puţin de zece ani şi care generează interesante fenomene demografice. dar şi văduvi cu copii. în fine. aşadar. Calfa de olar care se va logodi sau se va căsători .potrivit statutului Uniunii breslei pictorilor şi tâmplarilor din Transilvania. În centrul oraşului casele sunt prevăzute cu portice boltite sprijinite pe pilaştri. în medie.ro . fierarii din Rupea pretindeau calfei ce voia să se căsătorească şi să devină meşter să facă o coasă.arhitectura oraşului vechi o confinnă . o secure şi o tigaie „24 aprilie 1569" şi. Aşadar.ro / www. Însuşi numele de „boltă". Decalajul între vârsta fetelor şi etatea la care se obţine calificarea de meşter - definită în unele tratate ca „vârsta socială" . realizate prin retragerea încăperilor de la frontul străzii. datat 17 mai 1549 . zidarii. o tânără calfă trebuie să-şi dovedească îndemânarea înainte de a se căsători. aşa. terminată în anul 1545.: arh. o perfectă stăpânire a tehnicii. Eugenia Greceanu. de pildă. Era dator să ştie să-şi ascută aceste instrumente. departe de a fi numai realizări materiale. astfel ca prin galeriile create să se poată circula în voie şi admira mărfurile expuse spre vânzare. o boltă cilindrică presupune o bună stăpânire şi aplicare a geometriei. cunoscută şi sub numele de „Casa Hirscher" (azi localul restaurantului „Cerbul Carpatin"). ing.I. iar „bolţile cilindrice" ale epocii.explică diferenţele de vârstă între soţ şi soţie existente în branşele medievale. istoric Oliver Velescu.M. toate acestea presupunând o maturitate în gândire şi în comportament. restaurată între anii 1957 şi 1961 (proiect de restaurare D. Nicolae Voiculescu). mai trebuie să confecţioneze şi o tăblie pentru jocuri".a fost o perioadă de înflorire a meşteşugului construcţiilor. „Execut boltă cilindrică în vederea căsătoriei'' deşi se pot lesne intui. înţelegem că exigenţele pretinse în statutul de breaslă au fost pe deplin justificate. explică modalitatea curentă de construire a locurilor de desfacere.consta din „o tăblie de masă cu un chenar şi care masă să aibă 6 sau 12 sertare. Oraşul se reconstruieşte. mama murind la vreo naştere. nu de puţine ori. În perspectiva secolelor care au trecut şi admirând operele zidarilor anonimi ai Braşovului. „Bărbierul care va lua o soţie . din 1 mai 1564 . În afară de acestea.trebuie să aibă un foarfece nou şi brice duble noi şi trei instrumente din fier pentru a face o venesecţie". proprietare de ateliere meşteşugăreşti.

Aşezat pe o culme. un rondou în mijlocul căruia se află statuia lui Casimir Perier (fiu al unuia dintre fondatorii Băncii Franţei şi bunicul unui preşedinte din timpul celei de-a III-a Republici). pe locul fostei „case de la ţară" (dăruite chiar de monarh) a iezuitului Pere Lachaise. La I mai e plin de flori aici. E şi la suprafaţă şi la subsol. de a fost necesară intervenţia poliţiei. Intrând pe poarta :d1mumcnl :lll ).OOO de dispăruţi. la est. ci oameni de vază. În extrema stângă. Înfiinţat în 1803/ 1804 de Napoleon. La Chopin sunt totdeauna flori proaspete şi lumânări aprinse. Unele sunt foarte mari. drogurilor şi sexului. Colombarium. prin profesia mea de medic. la dorinţa ei.OOO. Aici repauzează pentru vecie nu capete încoronate sau marea nobilime. Crearea lui a fost necesară din lipsă de spaţiu. este spaţiul rezervat Holocaustului. pentru mine cimitirele au reprezentat totdeauna o atracţie deosebită. aici fiind şi cavoul familiei Rothschild. unii depăşind I 00 de ani. e crematoriul şi. cel mai mare din oraş (peste 43 ha). 170 http://tara-barsei. este străbătut de alei de la est la vest şi de la sud la nord. Tot aici este şi zidul federaţilor. rămaşi în istorie pentru faptele sau descoperirile lor. Jos. În partea de nord. Poate pentru faptul că în frumosul cimitir din Cluj mi-am pregătit multe din examenele de medicină. mai jos. care adăposteşte peste 50. sunt două adevărate biserici şi. Paul Eluard. dintre care 200 de mari personalităţi. se aduc numai flori. în canicula din vară. căci la francezi nu se aprind lumânări la morţi. chiar la cripta părinţilor mei.ro / www.ro . având un apartament lângă vestitul cimitir Pere-Lachaise. lângă el. nu am pregetat să-l vizitez. chiar în mijloc. unde am găsit numai locul unde a fost urna vestitei cântăreţe Maria Callas. dar placa comemorativă s-a păstrat. sau poate pentru că. Criptele sunt numeroase. căci cei ce rămăseseră în viaţă s-au refugiat aici şi. în faţă se află un monument închinat f S culplur~ B arthol1Jmc) tuturor morţilor. cu monumente de zeci de metri. Dar aici majoritatea vizitatorilor sunt polonezi şi ei îşi menţin tradiţia. Ţara Bârsei Marcel-Valeriu BENE ROMÂNI DIN DIASPORĂ ŞI MONUMENTELE LOR FUNERARE UIT ATE Nu ştiu de ce. ca Jacques Duclos.000 de urne. de multe ori. cu o latură la sud şi alta la nord. aici fiind înmormântaţi şi comunişti importanţi. e foarte plăcut să te odihneşti aici la răcoare şi să meditezi asupra vieţii viitoare. La Jim Morisson. el adăposteşte azi peste I . al alcoolului. cenuşa i-a fost răspândită pe Marea Egee. prinşi de annată. căci. !I lort s principală. adulat de tineri. cântăreţul dragostei. Maurice Thorez şi alţii. lucru rar aici. nu mai puţin de 3000 de tineri au invadat cimitirul. adică al răsculaţilor de la Revoluţia din 1871. la 20 de ani de la moartea lui. confesorul lui Ludovic al XIV-iea. Cele mai vizitate morminte sunt cel a lui Frederic Chopin şi cel al lui Jim Morisson. La Paris. este un sector mic al evreilor. au fost aliniaţi la zid şi împuşcaţi. am fost cu moartea alături. de câte ori am avut timp liber. Pe aleea centrală. cam la mijloc.cimec. cât nişte capele. în dreapta. Este dotat cu multă verdeaţă şi arbori mari. multe sunt adevărate opere de artă. Peste tot flori şi bănci şi.

q). Edith Piaf. el nu mai figurează. Am reuşit să-l curăţ împreună cu un amic (doctorul Cavaliotti din Bucureşti) şi m-am îngrijit să fie curat şi să aibă flori. Simone Signoret şi Yves Montant. În porţiunea de nord-est este cavoul Bibescu (no. mi s-a spus că va fi dus în ţară. Alphonse Daudet. Am fost revoltat că. Theodore Gericault. Marcel Proust. Eu nu am avut norocul ăsta. 4) şi. Louis David (pictorul oficial al lui Bonaparte. Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais. iar pe aleea din nord .:ois-Joseph Talma (actorul preferat al lui Napoleon). pe ultimul plan al cimitirului. O menţiune aparte aş face pentru Samuel Hahnemann. nu mică mi-a fost uimirea când am descoperit o serie de români. Adresându-mă administraţiei. ca să închei. Dintre francezi. francezii vin la lumină (căci am precizat că ei nu pun lumânări) şi întreabă curioşi: „Cine este?". Făcut din mannură albă. mort în 1985). dar şi dintre cei de altă naţie. aşa că numele celor decedaţi nu se mai vedeau. se împlineşte. cavoul familiei Lionel Manolescu ( 1916-1944). chiar la ieşire. Antoine-Augustin Parmentier. având în vedere că familia ginerelui meu are aici un cavou. unde totdeauna e lume. belgianul Allan Kardec. 8. Oscar Wilde. dar încă nu i-am găsit. Jean-Frarn. Sidonie Gabrielle Colette. Max Ernst. I) . de pildă. din neamul Brâncovenilor) şi Martha Bibescu. când se întunecă. Jean Dubuffet (pictor. însă decedaţi la Paris.cimec. Se spune că dacă pui mâna pe statuia lui şi îţi doreşti ceva. 9). Jos. Frarn. Aceia care au murit înainte de înfiinţarea cimitirului au fost transferaţi aici spre a fi alături de fraţii lor întru ale geniului (vezi. În Colombarium am găsit pe arhitectul Ştefan Gane. către seară. Honore de Balzac. mă întreb: oare şi eu mă voi odihni întru veci aici?!! 171 http://tara-barsei. Jean de La Fontaine. 5). Vincenzo Bellini. Edouard Laio.ro / www. mormântul fiind acoperit de flori. l-am găsit plin de muşchi. este înmormântat recent sculptorul şi pictorul George Apostu (no. Şi. apărătorul monumentelor istorice române (no. pe Dumitru Milcoveanu. şi pentru creatorul spiritismului. părintele homeopatiei. din păcate. Alfred de Musset. pe o alee lăturalnică. Alfred Cortot. lângă el. (Jean-Baptiste Poquelin. exilat ca regicid. d'Omano). Camille Pissarro. cu Anna de Noailles (de origine română.ro . din cauza fostelor sale convingeri politice). muzician român (no.medic veterinar. aş menţiona pe: Guillaume Apollinaire. Poate că şi alţi românaşi îşi donn aici somnul de veci. 3). În extrema dreaptă am găsit pe generalul Pietraru (no. am găsit pe senatorul Mărgăritescu. De ziua morţilor îi aprind o lumânare ce rezistă la vânt şi atunci. La poziţia 68 este cavoul lui George Enescu. Xavier Bichat (anatomist şi fiziolog). 119). un splendid cavou în marmură albă adăposteşte pentru vecie pe marea actriţă Elvira Popescu (no. lângă el. decedat în unna unei scrisori explozive trimise de Securitate (no. Gioacchino Rossini. Maria Walewska (doar inima contesei se află în cavoul familiei celui de-al doilea soţ al ei. În porţiunea din extrema estică zace Nicolae Penescu. mort la Bruxelles şi adus în ţară târziu. decedat în 1860. care a făcut o mare avere la Paris. Români din diasporă şi monumentele lor funerare uitate În peregrinările mele prin vestitul cimitir. Maria Callas.:ois Champollion (epigrafistul ce a decriptat hieroglifele egiptene). în sud. 2). la no. „Mort pour la France". Probabil că l-au confundat cu Nicolae Titulescu (no. fostul secretar al Partidului Naţional Ţărănesc. zis) Moliere. Georges Bizet. Puţini ştiu de el. 7) şi. Pe aleea de jos este cavoul familiei Feţeanu (no.faţă de ieşirea de aici. mormintele alăturate ale lui Moliere şi La Fontaine). dar au fost persoane ce mi-au confinnat acest lucru.

I buc. în atmosfera umedă sau în contact cu apa.epiderma. Prezentarea 'patrimoniului etalat în expoziţiile din Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor Înseşi clădirile Casei Sfatului şi Bastionului Ţesătorilor în care sunt etalate bunurile culturale sunt obiective de patrimoniu. hărţi etc. După jupuire.hipoderma. I. piatră acră sau formol. Pentru a căpăta o mai bună rezistenţă faţă de agenţii biodeterioratori. 172 http://tara-barsei. coroborată cu preocuparea edililor oraşului pentru păstrarea vestigiilor acestuia de-a lungul timpului. fiind asemănătoare cu pielea proaspăt jupuită. Pielea reprezintă învelişul exterior al animalelor. pielea se usucă sau se tratează cu sare de bucătărie. Sistemul tegumentar este format din trei straturi: . Pentru a se păstra. D. În pielea tăbăcită rămâne numai derma. tocuri de am1e. pielea este supusă mai multor procese chimice însoţite de o serie de prelucrări mecanice . porthărţi. care a rămas acelaşi de-a lungul timpului.). întâlnim următoarele obiecte: A. de pipă.tăbăcirea. aceste săruri se dizolvă. 8. Rezistenţa pielii astfel preparate este foarte redusă. diplome. care serveşte ca înveliş protector în exterior. formată dintr-un ţesut conjunctiv din fibre de colagen elastice şi reticulare. cât şi din punctul de vedere al materialelor din care sunt alcătuite piesele. suferind modificări doar la substanţele chimice folosite în procesul tehnologic (în urma descoperirii a noi substanţe). cutii. Documente . intrând într-o descompunere imediată sub influenţa bacteriilor proteolitice. pielea obţinută.derma. tocuri de ochelari.5 buc. Obiectele din piele ocupă azi în muzee locuri mai mult sau mai puţin importante. E. harnaşamente. Arme şi anexe arme . unele dintre ele fiind susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naţional (exemple: obiecte de îmbrăcăminte. După categoriile funcţionale. coperte de carte. are caracteristici mecanice reduse şi prezintă tendinţe de degradare. Obiecte de uz personal . Ea este un proces complex. . Având în vedere istoria bogată a oraşului şi a zonei. muzeul expune un bogat patrimoniu atât din punctul de vedere al tipologiilor de piese. C. mai ales atunci când ele au aparţinut unor mari personalităţi istorice sau când reprezintă mărturii ale dezvoltării civilizaţiei umane în diferite momente ale evoluţiei societăţii. numită piele crudă. deoarece.3 buc. Mobilier . pielea revine la forma iniţială. Îmbrăcăminte . . Tăbăcirea constituie mijlocul principal de preparare a pielii. Importanţa şi caracteristicile pielii Din cele mai vechi timpuri pielea a fost folosită de către om în diferite scopuri şi sub diverse forme. cu piciu. 2.cimec. încălţăminte. care vine în contact cu musculatura. de cravaşă.5 buc. epiderma şi hipoderma fiind înlăturate. Ţara Bârsei Cătălina DUMITRESCU PREZENTAREA OBIECTELOR DIN PIELE ETALATE ÎN EXPOZITIILE DE LA CASA SFATULUI ŞI BASTIONUL ŢESĂTORILOR .ro .6 buc.ro / www.

atât în urma acţiunilor mecanice exercitate asupra obiectelor. prin mijloacele existente (de exemplu. foalele. Cărţi . G. cureaua simbolică etc. pungile de bani. mai ales în perioada în care instalaţia de încălzire centrală este pornită (toamnă - iarnă). de la caz la caz.piele cu decor presat (exemplu: sabia judelui. Deformarea. atacul biologic. corectarea umidităţii din încăperi. Prezentarea obiectelor din piele F. I. 2. pene (exemplu: căciulă) . aşa cum am menţionat. pe care le vom prezenta în funcţie de tipurile de degradări întâlnite: I. 3. foale. obiectele devin mai fragile.piele cu decoraţii din fir textil (exemplu: şerpar. o parte dintre cărţi. cărţi) . cum ar fi: temperatura. cărţi. întâlnim: . stopându-se doar cauza pierderii de material (exemplu: carii la cărţi). o bună stare de conservare. se observă îmbătrânirea lor. pe tipuri de degradări. Dintre obiectele expuse care prezintă acest tip de degradare amintim: sabia judelui. cum ar fi cureaua simbolică. pentru a conferi obiectelor microclimatul optim şi a nu le fi afectată elasticitatea. Când apare acest fenomen.obiectele au fost curăţate când au fost scoase din depozite şi pregătite din punctul de vedere al conservării pentru expunere. obiectele sunt desprăfuite şi curăţate de către conservator. în general.) 3. acesta nemaiputând fi recuperat.cimec. Pierderea de material . dacă nu se intervine la moment pentru stoparea efectelor negative ale acestor factori. Aşadar.23 buc.ro . ele aflându-se într-o stare bună din acest punct de vedere. geantă poştalion) . periodic. detaliată) Tehnicile de lucru folosite la confecţionarea acestor obiecte din piele sunt foarte diferite. cu ajutorul umidificatoarelor). chipiu. dar în urma acţiunii diverşilor factori externi. obiectele expuse au în general o stare bună de conservare. umiditatea.piele cu decoraţii din mărgele. iar în alte cazuri. Uscăciunea duce la fragilizarea obiectelor.piele tăbăcită cu păr (exemplu: căciulă) . fragilizare . cât şi în urma atacului biologic (exemplu: carii la carte). Deşi.o parte dintre obiecte. prezintă o stare mai avansată de uscăciune a pielii în comparaţie cu celelalte obiecte. Alte obiecte . carte) . Starea de conservare. În unele cazuri pierderea de material a fost înlocuită (exemplu: scaun jude). paiete.piele tăbăcită policromă (exemplu: manta. deci nu prezintă acest tip de degradare. obiectele au fost lăsate aşa. totuşi.6 buc. se ajunge chiar la distrugerea obiectului. 173 http://tara-barsei. iar în timp. scaun jude etc.piele întoarsă cu decor din fir textil (exemplu: pungi de bani) -piele cu alte materiale (exemplu: cufăr călătorie.obiectele expuse nu prezintă deformări. Murdărie ancrasată .ro / www. În perioada expunerii. se caută.o parte din obiectele expuse prezintă pierderi de material. ploscă. a obiectelor de piele din expoziţie şi propuneri pentru restaurare Obiectele din piele expuse au.piele tăbăcită vopsită (majoritatea exponatelor) . (vezi anexa nr. în funcţie de utilitatea fiecărui obiect în parte şi de perioada în care a fost făcut. acestea prezentând o serie de degradări mecanice şi biologice (stopate). 4. Uscăciune. lumina. cufărul de călătorie şi unele cărţi.

pe manechine sau pe umeraşe îmbrăcate pentru a evita tensionările şi pentru a difuza masa obiectului pe o unitate de suprafaţă cât mai mare (manta) . în poziţie relaxată. În vitrine din sticlă. în urma unei analize atente a obiectelor din piele expuse. Obiecte de uz personal . deoarece restaurarea unui bun cultural înseamnă în acelaşi timp şi conservarea lui. Biblia.cimec. Mobilier . la unul din capete rulat pe un sul de carton îmbrăcat în hârtie neutră din punctul de vedere chimic. Sibiu. În funcţie de priorităţi. La etalare s-au ales cele mai bune poziţii pentru fiecare obiect în parte.în expunere liberă.în expunere liberă.se întâlnesc la o mare parte dintre obiecte. Cărţile au fost tratate împotriva carilor şi evoluţia stopată. fig. 2.în vitrine. după cum urmează: Arme si anexe arme . pe poliţe din sticlă sau pe suporturi din sticlă sau inox. 3. fig. în poziţie cât mai relaxată. celălalt capăt fiind sprijinit pe poliţa din sticlă. Îmbrăcăminte . Fisuri. Propuneri pentru restaurare: Conservarea şi restaurarea sunt activităţi de ocrotire a patrimoniului. curea simbolică. fixat şi protejat cu ajutorul unei lamele din sticlă . b) protejare printr-un perete de sticlă (unde s-au încercat reconstituiri).vezi anexa 2. astfel încât să nu li se imprime nici un fel de tensionare şi să aibă o bună stabilitate. Cătălina Dumitrescu 5. netensionate.ro . direct pe poliţa din sticlă sau pe plăci din sticlă susţinute de suporturi metalice. crăpături. în poziţie stabilă. 2. în poziţie „închis'· sau „deschis". să fie trimise la restaurare. netensionată. am considerat că următoarele obiecte ar trebui restaurate. Documente pergament . I. Modul de etalare a obiectelor din piele Sistemele de etalare folosite sunt: I. fig. În cadrul expoziţiei obiectele sunt etalate în ambele sisteme. Bassel. 6.expuse în vitrine. în unna folosirii acestora şi a acţiunilor mecanice exercitate în timp asupra lor. obiectele vor fi restaurate. deoarece se află într-o stare mai avansată de deteriorare: scaun jude. 1564. În expunere liberă: a) pe postamente îmbrăcate în material textil. în poziţie cât mai relaxată. intrând în contact direct numai cu materiale neutre din punctul de vedere chimic. în funcţie de gradul de degradare pe care îl prezintă.vezi anexa 2. 4. Unele dintre acestea prezintă perforaţii ale copertelor din piele în unna atacului de cari. puţin înclinat. Ele sunt complementare.în vitrine. Cărti . netensionate. pe postamente îmbrăcate în material textil şi în vitrine. netensionată. sau pe suporturi metalice protejate din punctul de vedere chimic (chipiu). foale. pe postamente îmbrăcate în material textil (stofă de lână de culoare vişinie). rupturi . pe poliţe din sticlă şi în expunere liberă protejată prin pereţi din sticlă (reconstituire fierărie). evitându-se orice fel de tensionare. 1827. unele înclinate la 20-30°.ro / www. de echilibru. 174 http://tara-barsei. 1562 şi Biblia. Degradări biologice apar doar la cărţi. pungi de bani.vezi anexa 2. după cum orice intervenţie de conservare preventivă încetineşte rata proceselor de deteriorare care fac necesară intervenţia restauratorului.în vitrine. Aşadar. în poziţie relaxată. iar dintre cărţi: Ceaslov. direct pe poliţa de sticlă. unnând ca.

În perioadele de trecere de la toamnă la iarnă şi de la iarnă la primăvară (lunile octombrie şi aprilie). dar în ceea ce priveşte cotorul cărţii. 175 http://tara-barsei. De aceea. protejată printr-un perete din stică (exemplu: foale). este cuprinsă între 65% şi 75%. care de cele mai multe ori este ireversibilă. între 16° şi 20°C. cu variaţii diurne foarte mici. duce la modificarea stării de conservare a bunurilor culturale.R. Astfel. în expunere liberă. 5. şi U. Toate sunt etalate în poziţie relaxată. Lumina . Prezentarea obiectelor din piele Cărţile etalate deschise au blocul protejat. dispunem de termohigrografe (care înregistrează valorile T. cât şi pentru corectarea valorilor acestora la parametrii optimi. iar filele unde carţile sunt deschise sunt protejate cu folie poliesterică transparentă pentru a preveni tensionarea şi înfoierea lor. Alte obiecte.ro . Temperatura aerului este cuprinsă. Clădirea Casei Sfatului.R. Între încăperile situate în diversele puncte cardinale există o diferenţă de circa 2-3°C temperatură. fig. când aceasta este foarte scăzută). încăperile din latura nordică fiind mai răcoroase. Încălzirea pe timpul iernii este asigurată cu ajutorul convectoarelor. Pentru a evita pătrunderea luminii naturale în exces. această situare în ambient asigurându-i expunerea tuturor pereţilor exteriori la factorii de mediu. Ţinând seama de aceste particularităţi. Sălile sunt orientate în partea nordică a clădirii. În general. dar numai până la stabilizarea microclimatului. cât şi anorganice. menţinerea constantă a parametrilor microclimatici la valori cât mai apropiate de cele optime este foarte impqrtantă. pe postament îmbrăcat în material textil (exemplu: tolbă) şi direct pe poliţele din sticlă (exemplu: curea. până la stabilizarea microclimatului în incinta sălilor. cu variaţii diurne foarte mici.R. în care se află expuse majoritatea obiectelor. Bastionul Ţesătorilor.iluminatul este natural (prin ferestre care reprezintă circa 35% din suprafaţa pereţilor) şi artificial (iluminare incandescentă). între ferestre au fost aplicate folii de polistiren expandat. În expoziţie sunt etalate obiecte confecţionate atât din materiale organice. netensionată. pe perioada unei săptămâni) şi umidificatoare (pentru corectarea valorilor U. acesta este oarecum tensionat. iar iama. când se porneşte şi se opreşte sistemul de încălzire centrală. vara U.ro / www. iar gradul de iluminare naturală fiind mai mare pe latura sudică în comparaţie cu latura nordică. sunt lente. pe postament îmbrăcat în material textil (exemplu: geantă poştalion) .R. este amplasată în centrul Pieţei Sfatului. porthart etc. fluctuaţiile U. la propunerea subsemnatei. între 18° şi 23°C.cimec. care asigură simultan şi o bună izolare termică. adăposteşte în două săli expoziţia permanentă „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei". în clădire apar variaţii ale temperaturii mai semnificative faţă de restul perioadelor.vezi anexa 2. vara. fluctuaţiile sunt mai mari. când. Pentru supravegherea temperaturii şi a umidităţii. în vitrină. Condiţii de microclimat Factorii de microclimat au o importanţă majoră în conservarea bunurilor de patrimoniu. 4. cu excepţia perioadei de trecere de la toamnă la iarnă şi de la iarnă la primăvară. Temperatura aerului este cuprinsă între 20° şi 25°C vara şi între 16° şi 20°C iarna. sălile cu exponate dominant din materiale organice sunt situate pe laturile de vest şi nord. iar iarna între 52% şi 65%.). situat la poalele muntelui Tâmpa. Acţiunea lor. în cazul în care nu sunt controlaţi.în expunere liberă. nesemnificative. Umiditatea relativă a aerului variază în timpul anului între 52% şi 75% în funcţie de condiţiile climatice. de anotimp şi de perioada în care în clădire funcţionează instalaţia de încălzire centrală.

iarnă. cauzele acestui fenomen fiind expunerea la lumină şi schimbarea de mediu. Gradul de iluminare naturală este mai scăzut. 176 http://tara-barsei. încercăm să înlăturăm uscăciunea pielii prin tratamente cu emulsii care să o hidrateze şi să-i confere elasticitate. 6. Mantaua din piele care este etalată pe umeraş îmbrăcat prezintă pe suprafaţa de contact o tensionare mai accentuată.ro / www. o serie de transformări. în general. Obiectele care sunt aşezate direct pe poliţa de sticlă sunt relaxate. iar dacă se acţionează la timp asupra cauzelor ce pot duce la degradarea acestora.cimec.. variaţiile întâlnite fiind nesemnificative. În general. şi renunţarea la iluminatul fluorescent. pielea fiind mai tensionată atâta timp cât cartea este etalată în poziţie deschisă.. am propus şi aici aplicarea de plăci de polistiren expandat între ferestre. Am observat acest lucru mai ales la cotorul cărţilor. nu prezintă nici un fel de probleme din punctul de vedere al tensionării. Din punctul de vedere al conservării. când porneşte sistemul de încălzire centrală. este mai sensibilă şi se degradează mult mai uşor în urma acţiunii asupra ei a factorilor de microclimat (T. în funcţie de anotimp şi de condiţiile climatice.iluminatul este natural (prin ferestre) şi artificial (iluminat incandescent şi fluorescent). oricât de mult am căuta evitarea tensionării acestora. Pentru o mai bună conservare a obiectelor expuse. umiditatea este mai ridicată decât iarna. în timp. Majoritatea acestora prezintă o îmbătrânire a pielii. Temeinica cunoaştere a cauzelor este esenţială în îndepărtarea efectelor. aceasta devenind uşor casantă. folosim umidificatoarele pentru a aduce umiditatea în încăperi la valorile optime prevăzute. lumină). iar umiditatea este mai scăzută. toată greutatea ei fiind susţinută de această parte a obiectului.ro . Pentru o mai bună conservare a acesteia ar trebui procurat un manechin pe care să fie expusă. la un interval de timp. cărţile expuse să fie înlocuite cu alte cărţi. ceea ce duce la rigidizarea pielii. de-a lungul timpului. iar. Modul de expunere a obiectelor. Vara. În concluzie. material organic. U. obiectele menţinându-se într-o bună stare de conservare. Pentru supravegherea temperaturii şi umidităţii relative dispunem de un termohigrograf care înregistrează valorile acestora pe timpul unei săptămâni.R. deoarece ferestrele dau în curtea interioară. Aproape toate obiectele din piele din expoziţie prezintă uscăciune. Pentru evitarea îmbătrânirii pielii se încearcă expunerea limitată la lumină şi menţinerea unui microclimat cât mai stabil. acesta asigurând totodată şi o mai bună izolare termică. le asigurăm o protecţie cât mai îndelungată. Concluzii Pielea. duce la degradarea lor. microclimatul din Casa Sfatului şi Bastionul Ţesătorilor este în parametri optimi. În perioada de toamnă . toate obiectele din piele expuse se află într-o stare bună de conservare. Cătălina Dumitrescu Umiditatea relativă a aerului variază în timpul anului între 50% şi 75%. Obiectele din piele care sunt expuse au suferit şi ele. Lumina . Ar trebui căutat un sistem de etalare care să solicite cât mai puţin cotorul cărţilor.

1777 14316 buna vitrină sticlă oolită sticlă 39 Gesana-Buch. manechin 9 Chipiu lcozorocl 336m bună vitrină sticlă. Bassel. 1624 bună vitrină sticlă. oe oodium 13 Ploscă 1272 bună vitrină sticlă. Sibiu 19444 bună vitrină sticlă poliţă sticlă 21 Liturahier Bucuresti. Sibiu 1763 15612 bună vitrină sticlă. bună vitrină sticlă. suoort înclinat sticlă ALTE OBIECTE 42 Porthart 423m bună vilrină sticlă. polită sticlă 14 Ploscă 1276 bună vitrina sticlă colita sticlă 15 Punoă bani 1554 bună vitrină sticlă colită sticlă 16 Punaă bani 1555 buna vitrină sticlă. Stere de conservare Mod de etalare ARME ŞI ANEXE ARME 1 Corn praf puşcă 1265 bună vitrină sticla. manechin 6 ISeroar 6239ff bună vitrină sticlă. polită sticlă 12 Cufăr călatorie 2353 bună expunere libera. polită sticlă 25 Psaltire boaată Sibiu. 1600 f. Prezentarea obiectelor din piele Anexa I Nr. umeraş OBIECTE UZ PERSONAL 11 Etui pince-nez f. et Trans. Sibiu. oolită sticlă 19 Diplomil oeraam. cu siQiliu cart. poliţă sticlă CARTE 20 Molitvelnic. lnv. suoort înclinat sticlă 41 Historia rerum Hungar. poliţă sticlă 44 Geantă ooslalion 760 bună expunere liberă podium 45 Curea simbolică 20m bună vitrină sticlă polită sticlă 46 Tolbă oiele 1120 bună vitrină sticlă oe oostament 47 Foale f. bună vitrină sticlă.n.ro .n. suport sticlă 26 Biblia Wiena 1734 15615 bună vilrină sticlă. suoort sticlă 37 Biblia 1564 Germania 9614 necesită restaurare vitrină sticlă oolită sticlă 36 Gesana-Buch. 1562 5533 necesită restaurare vitrină sticlă poliţă sticlă 31 Biblia Sacră. oolită sticlă MOBILIER 5 Scaun iude 1214 necesită restaurare expunere liberă.ro / www. Sibiu 1657 19361 bună vilrină sticlă. suport sticlă 36 Biblia Sacră.n. bună vitrină sticlă. oolită sticlă 22 Liturahier. Sibiu. 1664 5471 bună vitrină sticlă. oolită sticlă 24 Ceaslov. cu siailiu cart. oolită sticlă 2 Spada cu mâner piele 1561 bună expunere libera. oolită sticlă 16 Diplomă perQam. Wittenbera. proteiată 3 Spadă cu mâner piele l. 1796 13607 bună vitrină sticlă oolită sticlă 23 Psaltire David. bună expunere liberă Protejată 4 Teacă sabie iude 2033 bună vitrină sticlă. Braşov. Sibiu. 1715 14176 bună vitrină sticlă. Poliţă sticlă 35 Historia de rebus Transylvanicis. Brasov 1751 15617 bună vitrină sticla suport sticlă 40 Kalender. 1627 19176 necesită restaurare vitrină sticlă.n. oe Podium IMBRACAMINTE 6 Cizme 6502/T bună vitrină sticlă manechin 7 Căciula iune 6235ff bună vitrină sticlă. poliţă sticlă 43 Suoort areutăti cântar 1262 bună vitrină sticlă. 1633 bună vitrină sticlă. cu siailiu part. oolită sticlă 33 Choral Buch. suport sticlă 30 Biblia. oolită sticlă 29 Biblia Germană. Blai 19516 bună vitrină sticlă oolită sticlă 27 Psaltirea lui David. bună vitrină sticla. polită sticlă DOCUMENTE 17 Diplomă peraam. bună vitrina sticlă.cimec. crt. 1660 bună vitrină sticlă. 1756 9613 bună vitrină sticlă. oolită sticlă 32 Biblia Stut\aart. polită sticlă 26 Dumnezeiestile liturahii. 1779 5394 bună vitrină sticlă suoort înclinat sticlă 34 Caiet însemnări. bună exounere liberă protejată 177 http://tara-barsei. Sibiu. Obiectul Nr. 1670 5390 bună vitrină sticla. 1704 bună vitrină sticlă. 1741 12159 bună vitrină sticlă. colită sticlă 10 Manta oiele 1112 bună vitrină sticla.

cimec. I Fig. Cătălina Dumitrescu Anexa 2 Fig. 3 Fig.ro .ro / www. 4 178 http://tara-barsei. 2 Fig.

începutul cuaternarului. însumând peste 20 de tipuri de monumente ale naturii. O schemă de clasificare concepută în acest mod comportă trei domenii diferenţiate în opt categorii.cimec.parte integrantă din grupa munţilor scunzi de la curbura internă a Carpaţilor Orientali-. Domeniul se referă la învelişul natural al pământului la care aparţin monumentele naturii . despre care va fi vorba în cele ce urmează. se încadrează în domeniul litosferei. evident.litosfera (învelişul solid. Hidrologie. Munţii Perşani . de piatră). Deşi sustragerea lor de la presiunea fluxului turistic le-ar putea asigura o mai bună conservare. Marea diversitate a monumentelor naturii reclamă ordonarea lor sistematică după criterii precise. hidrosfera (învelişul lichid. monumentele naturii din perimetrul defileului Oltului din Munţii Perşani. operează cu criterii de trei ranguri: domeniul. Geologie (dinamică şi stratigrafică). geologică şi geomorfologică. biosfera (învelişul organismelor vegetale şi animale). Cu alte cuvinte. Categoria se referă la grupul de monumente ale naturii corespunzătoare unei discipline ştiinţifice de studiu: Mineralogie. de apă). categoria şi tipul de monumente ale naturii. între înşeuarea de la Vlădeni şi munţii vulcanici ai Harghitei. Tipul defineşte identitatea unui monument al naturii. emisiunile de radio şi televiziune. Există mai multe modalităţi de realizare a acestei educaţii: instituţiile de învăţământ de toate gradele. În ciuda înfăţişării lor modeste (altitudinea maximă 1104 m în Vârful Cetăţii). cu o mare diversitate de roci. tipul aflorimente de roci şi tipul monticuli calcaroşi (klippe calcaroase). În această schemă. presa scrisă (reviste. gabrouri) şi de curgerile noi de lave bazaltice puse în loc la finele neogenului . prin interesul ştiinţific deosebit. de a beneficia de un regim de ocrotire oficializat prin punerea sub protecţia legii. ca urmare. ziare). prin raritatea şi spectaculozitatea lor. este necesară o clasificare tipologică a monumentelor naturii. specificul lui bine individualizat. Botanică. Zoologie. cu presiunea turistică tot mai intensă.ro . fundamentate ştiinţific. care să nu ducă la degradarea lor. neîntreruptă decât de defileul Oltului) şi o alcătuire geologică foarte complexă. sunt susceptibile de a avea calitatea de monumente ale naturii şi. Dar accesul turiştilor la monumentele naturii este condiţionat de un comportament corect. Tara Bârsei Ioan ŞONERIU MONUMENTE ALE NATURII ÎN DEFILEUL OLTULUI DIN MUNŢII PERŞANI Un mare număr de obiective naturale. Petrografie.ro / www. ei prezintă o surprinzătoare masivitate (o culme continuă. Geomorfologie. categoriile petrografică. totuşi renunţarea la ele în circulaţia turistică ar fi dezavantajoasă pentru satisfacerea curiozităţii turiştilor. serpentinite. desfăşuraţi pe o distanţă de circa 60 km. pentru a fi cât mai cuprinzătoare. se încadrează mai mult de jumătate în judeţul Braşov. o educaţie ecologică. plantarea unor panouri avertizoare la faţa locului etc. conferinţele pentru publicul larg. diabaze. rezultată din interferenţa a două zone structurale din Carpaţii Orientali: zona cristalino-mezozoică (reprezentată prin şisturi epimetamorfice în partea sud-vestică şi prin calcare triasice în sud-vest şi în defileul Oltului) şi flişul cretacic conglomeratic-grezos (pe latura estică). Comportamentul corect presupune. în delimitarea competenţelor în aceste operaţiuni. complicaţii în plus sunt introduse de magmatitele mezozoice (porfire. Regimul de ocrotire vizează în special impactul cu fluxul turistic. ca atare 179 http://tara-barsei. în sensul ocrotirii monumentelor naturii. Paleontologie. utilă în operaţiunile practice de gestionare a lor. pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre natură. O posibilă schemă de clasificare.

Ioan Şoneriu

fiind considerate ca ultimele manifestări vulcanice din ţara noastră. Complexitatea constituţiei
geologice din Perşani iese cel mai bine în evidenţă în defileul Oltului, situat la limita dintre sectoarele
de nord şi de centru ale acestor munţi.
Defileul Oltului reprezintă o vale transversală, antecedentă, tăiată de râu de la est
la vest, începând din dreptul intersecţiei lui cu calea ferată (Braşov-Sighişoara), la 4 km aval de satul
Augustin, şi până la extremitatea vestică a vetrei localităţii Racoş (Racoşul de Jos), la 0,5 km aval de
confluenţa Pârâului Sărat; între aceste limite defileul are o lungime de 9 km, din care primii 5 km
defileu tipic, foarte îngust, lipsit de terasa de luncă, iar ultimii 4 km cu profil mai evazat prin câteva
nivele de terase.
În perimetrul defileului (considerat pe o lăţime de câte 3 km în dreapta şi stânga
Oltului) este cuprins un mozaic de roci grupate în trei zone, cu caractere stratigrafice, petrografice şi
tectonice distincte şi care se succed dinspre amonte spre aval în modul următor:
I. Zona formaţiunilor sedimentare de fliş cretacic, extinsă pe primii 2 km de o parte şi de alta
a Oltului;
2. Zona klippelor calcaroase triasic-jurasice. extinsă pe următorii 4 km, de asemenea pe
ambele laturi ale defileului;
3. Zona formaţiunilor neogene-sedimentare şi neovulcanice - ocupând ultimii 3 km din
lungimea defileului, atât în dreapta (nordul), cât şi în stânga (sudul lui). Zona flişului cretacic e
reprezentată în principal prin depozite sedimentare din apţianul superior (cretacic inferior),
constituite esenţialmente din conglomerate, gresii şi marne. Zona klippelor calcaroase
triasic-jurasice prezintă constituţia geologică cea mai complicată, în care se întrepătrund trei tipuri
de formaţiuni, cu totul diferite, chiar dacă toate aparţin mezozoicului:
a) klippe calcaroase predominant triasice - cele mai reprezentative formaţiuni pentru
această zonă - reprezentând resturi (martori de eroziune) din cuvertura sedimentară triasic-jurasică
(„pânză de Transilvania") a fundamentului cristalin din zona cristalino-mezozoică a Carpaţilor
Orientali (fundamentul cristalin, alcătuit din şisturi epimetamorfice, nu iese la lumină în perimetrul
defileului, aflorând numai spre capătul sudic al Perşanilor); klippele se profilează proeminent în
liniile reliefului prin înălţimea lor (Dealu Negru 823 m, Tipia Racoşului 820 m ş.a., în dreapta
Oltului, iar Tipia Ormenişului 819 m, în stânga râului) şi prin forma lor originală de „căpăţână de
zahăr" sau clăi;
b) magmatite mezozoice cu caracter bazic (gabrouri, diabaze, serpentine, peridotite) sau
alcalin (porfire), cu extensiune mai mare în stânga Oltului;
c) depozite sedimentare de fliş (berremian - apţian inferior) compuse din argile, divers
colorate (negricioase, cenuşii, verzui, violacee, roşietice) şi parţial şistoase, gresii cuarţitice extrem
de dure. Zona formaţiunilor neogene (sedimentare şi neovulcanice) poartă amprenta geologică a
bordurii Bazinului Transilvaniei, genetic fiind legată de acest bazin. Formaţiunile sedimentare
aparţin în principal tortonianului şi, într-o măsură mai redusă, sam1aţianului care, în unna erodării,
apare doar ca petece pe tortonian. Tortonianului îi revine un complex de roci detritice în care intră
argile, marne, nisipuri, gresii, pietrişuri şi conglomerate; argilele au pe alocuri eflorescenţe saline şi
izvoare sărate, dovedind afinitatea cu un facies lagunar. Între rocile tortoniene se intercalează un tuf
dacitic gros de I 00-150 m, dispus în straturi de I O cm sau mai mult. Depozitele sarmaţiene sunt
alcătuite dintr-o alternanţă de marne, argile şi nisipuri, uneori cu intercalaţii subţiri de tuf dacitic.
Neovulcanismul de la Racoş reprezintă sectorul cel mai nordic al revărsărilor de lave bazaltice de pe

180
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Monumente ale naturii în defileul Oltului

latura vestică a Perşanilor, desfăşurate pe o distanţă de 20 km, între localităţile Racoş şi Comăna de
Sus; după cum s-a mai arătat, aceste curgeri de lave marchează cele mai tinere manifestări din
Carpaţii Orientali (finele neogenului- începutul cuaternarului). La Racoş bazaltul aflorează în două
cariere mari, în dreapta Oltului şi într-o carieră mai mică, din stânga râului. În deschidere se disting
trei nivele caracteristice: în baza pânzei de lavă. având o grosime de 15 m. se găseşte o separaţie de
coloane prismatice, peste care urmează un strat compact de 2-3 m grosime, iar la partea superioară, o
pătură groasă de 2-3 m, formată dintr-o lavă bazaltică scoriacee (cu textură vacuolară).
Pe fondul geologic schiţat mai sus se înscriu o serie de iviri de roci care, prin
spectaculozitatea lor şi prin interesul ştiinţific special pe care îl suscită, au calitatea de monumente ale
naturii, uneori cu statut oficial, puse deci sub protecţia legii. În prezenta comunicare semnalăm: un
ansamblu de coloane de bazalt. un vulcan de piroclastite, un afloriment de tuf dacitic şi două klippe
calcaroase.
În perimetrul carierei mari de bazalt, situată la câteva sute de metri spre nord de
vatra localităţii Racoş, un front de 25 m de coloane prismatice este declarat oficial monument al
naturii. fiind pus sub regim de ocrotire; o tablă avertizoare cu indicaţii corespunzătoare este plantată
în acest loc. Bazaltul este o rocă magmatică neovulcanică, din familia gabroului (corespondentul
plutonic, de adâncime). având în compoziţie, ca minerale esenţiale, feldspaţi plagioclazi - silicaţi de
sodiu şi calciu, formând o serie izomorfă de 6 specii minerale, în care termenii extremi, albitul Na
(Al Sb0 8) şi anortitul Ca (A'2Si 20 8 ), se află în diferite proporţii - reprezentaţi prin labrador sau
bytownit, termeni cu chimism mai bazic: de asemenea, prin augit, un silicat complex de calciu, fier,
magneziu şi aluminiu, de culoare neagră. Din amestecul intim al cristalelor microscopice de feldspaţi
de culoare albă (leucocrată) şi de augit negru (melanocrat) rezultă coloraţia cenuşie închisă a
bazaltului. În bazaltul de la Racoş apare frecvent, ca mineral secundar, olivina, un silicat de magneziu
şi fier- (MgFe) 2 Si0 4 - de culoare verde-oliv (de unde şi denumirea); acest mineral apare în agregate
granulare, sub fom1ă de cuiburi, în masa bazaltului; când prezintă cristale mari şi transparente
contează ca piatră preţioasă utilizabilă la bijuterii. De regulă, bazaltul are o structură microlitică
(cristale microscopice) holocristalină (întreaga masă a rocii e cristalizată) şi o textură compactă
(masivă); pe alocuri, la partea superioară a curgerilor de lavă, textura e vacuolară (scoriacee).
Bazaltul este o rocă dură, cu mare rezistenţă la şoc, compresiune sau uzură, ceea ce îi conferă bune
aptitudini pentru construcţii care reclamă astfel de proprietăţi (poduri, baraje, ziduri de sprijin,
postamente de clădiri. pavaje etc.). O particularitate care face bazaltul deosebit de original - de fapt,
unic - între roci este aceea de a prezenta separaţii sub formă de coloane prismatice pentagonale sau
hexagonale; în cariera de la Racoş - inclusiv în frontalul ocrotit ca monument al naturii - coloanele
au înălţimi de 12-15 m (vizibile în afloriment). Feţele de separaţie iau naştere în timpul răcirii lavei,
când în jurul nucleilor de cristalizare, la distanţe de circa 2 decimetri, se formează zone de
distensiune, cu slabă coeziune. Proprietatea bazaltului de a prezenta separaţii prismatice, pe lângă
interesul ştiinţific special pe care îl suscită fenomenul în sine, conferă acestei roci înfăţişarea
spectaculară, implicit calitatea de monument al naturii; totodată, existenţa suprafeţelor de separaţie
uşurează mult extracţia rocii în carieră şi fasonarea ei sub formă de stâlpi, borduri. calupuri, pavele
etc. În afară de Racoş. tot în Munţii Perşani, în perimetrul rezervaţiei peisagistice Pădurea Bogăţii, se
întâlnesc câteva aflorimente de coloane bazaltice, deocamdată exploatate în cariere, dar susceptibile
de a fi - măcar parţial - trecute în regim de ocrotire ca monumente ale naturii. De asemenea, este de
menţionat şi faptul că nu departe de Racoş, la Rupea, un edificiu bazaltic ce apare insular în

181

http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

Ioan Şoneriu

depozitele sedimentare tortoniene suportă ruinele cetăţii medievale ţărăneşti; aici avem de a face,
deci, cu o interesantă asociere între un monument geologic al naturii cu un monument istoric de
arhitectură.
La câteva sute de metri spre nord de cariera de bazalt de la Racoş, care include frontul de
coloane rezervat, se află situat un alt obiectiv cu valenţe de monument al naturii, dar încă nedeclarat
oficial cu acest statut şi, în consecinţă, nebeneficiind de un regim de ocrotire. Este vorba de un vulcan
de piroclastite, produse solide ale erupţiei unei lave mai vâscoase, care eliberează mai greu gazele. Ele
sunt de dimensiuni şi forme diferite: bombe fuziforme sau rotunde, „în coajă de pâine'·, lapili de forma
şi mărimea mingilor, material mărunt agregat etc. Culoarea produselor e predominant brun-roşiatică
datorită fenomenului de oxidare, pe alocuri apărând şi unele nuanţe albăstrui. Conul vulcanic aparent
are diametrul bazal de ordinul sutelor de metri, iar înălţimea, de ordinul zecilor de metri. Conul este
obiectul unei exploatări, în carieră extrăgându-se agregate mărunte denumite scorii, printre care sunt
intercalate bombe şi lapili care, dacă sunt de dimensiuni mai mari, se separă de restul materialului;
uneori bombele fuziforme au lungimi în jur de un metru, reprezentând prin ele însele veritabile
monumente ale naturii. În acest fel, distrugerea conului vulcanic prin exploatare în carieră, în mod
paradoxal, are şi un efect pozitiv prin faptul că scoate la lumina zilei, în schimb, alte monumente ale
naturii, precum şi stratificaţia oblică a vulcanului; desigur, însă, exploatarea nu trebuie să avanseze
până la distrugerea totală a conului vulcanic; de dorit ar fi încetarea imediată a acţiunii de exploatare,
înainte de pierderea completă a acestui rar monument al naturii.
La I km spre est de Racoş, sub nivelul pânzei de bazalt, în perimetrul unei vechi cariere, se
găseşte un afloriment de tuf dacitic, rocă sedimentară piroclastică (vulcanogen-sedimentară), de
vârstă tortoniană (neogen inferior), formată prin depunerea în apa mării a cenuşii rezultate din
pulverizarea lavei dacitice (în timpul ascensiunii prin coşul vulcanic al lavei dacitice, acide şi mai
vâscoase, sub presiunea gazelor care se eliberează mai greu, se produc explozii care pulverizează
lava; pulberile incandescente aruncate în atmosferă se răcesc, transformându-se în cenuşă care,
purtată de curenţii aerieni la o distanţă oarecare de vulcan, se depune, stratificându-se şi
cimentându-se sub formă de tuf dacitic; în mod analog se formează tuf andezitic, bazaltic, porfiric
etc.). Tuful dacitic de la Racoş este de culoare verzuie şi se desface în plăci subţiri. de ordinul
centimetrilor. Este o rocă la modă în arhitectura modernă, însă cu anumite restricţii impuse de relativa
friabilitate a lui (în zidărie. trebuie pus la adăpost de acţiunea erozivă a precipitaţilor, în pavaje are o
rezistenţă redusă la uzură).
La 312 km spre nord-est şi, respectiv, la sud-est de vatra localităţii Racoş, în liniile
reliefului se detaşează proeminent Tipia Racoşului (820 m) şi Tipia Ormenişului (819 m), situate
simetric în raport cu talvegul Oltului, la câte un kilometru de râu. Aceşti monticuli reprezintă klippe
calcaroase (calcar triasic) sau martori de eroziune, resturi din cuvertura sedimentară mezozoică a
fundamentului cristalin (metamorfic) din marea zonă cristalino-mezozoică a Carpaţilor Orientali.
Alături de înălţime, silueta originală în formă de „căpăţână de zahăr" sau de „clăi de fân" accentuează
monumentalitatea acestor monticuli. Un interes în plus, din punctul de vedere ştiinţific, îl conferă
haina lor vegetală - pădure de fag pe versanţii mai umbriţi, cu expunere nordică (N, N-E, N-V),
pajişti cu ierburi xerofile sau mezoxerofile pe versanţii mai însoriţi cu expunere sudică (S, S-E, S-V),
aceste diferenţieri geobotanice reflectând pregnante nuanţări topoclimatice condiţionate de
expunere. Pe expuneri bine însorite, bilanţul termic este amplificat de declivitate (unghiul de pantă de
peste 45° favorizează realizarea mai prelungită a incidenţei apropiate de 90° a razelor solare,

182
http://tara-barsei.ro / www.cimec.ro

foile 20 şi 28. Editura Academiei. Bibliografie: 1. 8.defileul de la Racoşul de Jos. Editura Academiei. 1964. *** Harta geologică. Editura Tehnică. 7. Edit.ro . ceea ce creează un microclimat mai călduros şi mai uscat în pătura de aer de deasupra solului). Bucureşti. Bucureşti. 1981. cu alte cuvinte. III Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei. ***Judeţul Braşov. Bucureşti. 2. 3. 1. şi colab„ Judeţul Braşov. Pârvu G„ Carierele din România. cu expunere sudică. Iancu M. 5. 3.ro / www. o putere mai mare de respingere a radiaţiei solare. 1983. voi.cimec. *** Geografia României (tratat). Oncescu N„ Geologia României. Băncilă I„ Geologia Carpaţilor Orientali. 1987. Monumente ale naturii în defileul Oltului intensitatea insolaţiei fiind direct proporţională cu valoarea unghiului de incidenţă) şi de substratul litologic calcaros (culoarea albă a calcarului are şi o valoare ridicată a albedoului. Editura Ştiinţifică.000. 1971. Bucureşti. 1929. Bucureşti. Institutul Geologic. I Geografia fizică. Bucureşti. voi. în revista „Ţara Bârsei". 1965. 4. 183 http://tara-barsei. 1:200. adică a raportului dintre radiaţia reflectată şi cea incidentă. Tipia Ormenişului prezintă şi un interes arheologic prin urmele de habitat uman (dacic) de pe culmea uşor aplatizată (unghi de pantă de circa 15°). 1968. 6. Comitetul de Stat al Geologiei. Sport-Turism. Editura Tehnică. Orghidan N„ Observaţii mo1/ologice în regiunea Braşovului . 1958.

Gen. s-a bucurat de o largă participare în rândul elevilor.ro / www. competiţia a fost organizată de această dată în două secţiuni: gimnaziu şi liceu.Sonia Grigore . mai există încă în rândul tinerilor noştri entuziasm şi sensibilitate pentru poezie. Ovidiu SA VU CONCURSUL-FESTIV AL DE POEZIE „ANDREI MUREŞANU" Anul acesta Concursul de poezie „Andrei Mureşanu". Ţara Bârsei Laura MOLNAR. ediţia a II-a. a evocat imaginea poetului naţional. cât_şi doamna profesoară Mara Eliza Trofin. Iosif'. a organizatorilor. POEZIILE PREMIATE LA CONCURSUL DE POEZIE „ANDREI MUREŞANU" EDIŢIA A II-A. care să se confirme în timp. În final.Ştefana Văduva . să demonstreze că astăzi. a susţinut un concert la pian. I. nr. şi prezentul zilelor noastre. a VII-a 184 http://tara-barsei. Cu ocazia festivităţii decernării premiilor.Colegiul Naţional „Dr. candidând 52 de copii de la 14 şcoli generale şi 8 licee din judeţul Braşov. Eugen Axinte. concursul încearcă. 11 IUNIE 2004 Secţiunea I (Clasele I-VIII) Premiul I . Editura Foton. elevă a Liceului de Artă. membri ai Uniunii Scriitorilor. şi sperăm noi să reuşească. Dorim să mulţumim şi pe această cale sponsorilor care au făcut acest eveniment posibil: MedArtCafe. Librăria „Şt.Şc. Festivalul se doreşte a fi o punte de legătură între trecutul poporului român. Dorinţa noastră. iar acest moment să reprezinte un reper în viitoarea lor biografie. doamna Lucia Bunaciu. Gen. O. Pentru ca şi cei mici să aibă şanse egale cu colegii lor mai mari. reprezentat de autorul versurilor imnului naţional. Meşotă" . 25 .cimec.Şc.ro . Cu speranţa că festivalul-concurs de poezie îşi va dobândi faima pe care credem că o merită. iar Alma Iuliano. este de a descoperi cu acest prilej reale talente. Din juriu au făcut parte domnul profesor Doru Munteanu. poetul Eugen Axinte.Sînziana-Maria Stoie . În acest sens. oferim publicului poeziile câştigătorilor. Andrei Mureşanu.ci. a IV-a Premiul llI . nr.ci. a Vili-a Premiul II . 31 . în lumea internetului şi a diferitelor preocupări.ci. actorul Silvian Duică a recitat poeziile laureate. directorul onorific al muzeului şi urmaşa Mureşenilor.

ro . Ştefana Văduva. m-au inspirat apoi să scriu o poezie ce nu am terminat-o acum zace într-un plic. fără sfârşit. Şi stă să-şi doarmă somnul veşnic Sub teiul mare parfumat. Aşa apus-a într-o noapte Când cerul s-a întunecat. 185 http://tara-barsei. Sonia Grigore Ştefana VĂDUV A Fără noimă Am înşiruit cuvinte fără noimă pe o foaie de hârtie Şi am realizat ceea ce simt . Copil şi tânăr plin de vise Chiar prea curând maturizat..cimec. N-a fost şi n-o să fie. Sonia GRIGORE Geniul Eminescu El a venit pe-această lume În zi senină de gerar.. Şi a plecat şi nu mai vine. Stătea Luceafăr blând de pază Lângă a sa Luna ce o iubea.ro / www. Dar n-au ajuns să-şi stingă dorul Căci sănătatea îl trăda. Aduce lumii-ntregi aminte De un talent inegalat. În tristă zi de cireşar. Acolo e viaţa mea prea fragedă uitată pe-o hârtie fără-nceput.

i-au crescut aripile la loc gândurile i-au năpârlit în prag de vară şi nu mai ştie aproape nimic. Secţiunea li (Clasele 'IX-XII) Premiul I . am zis.ci.ro . a XII-a 186 http://tara-barsei. Sânziana-Maria Stoie Sânziana-Maria STOIE Metamorfozele viermelui Viermele îşi prelucrează caninii cu pila de ceară neagră furată din păstaie mai toarnă un pahar de ură dar crusta nu-i mai surâde şi nici nu se-nmoaie Viermele îşi prăjeşte aripile îngrozit crede că altele îi pot creşte în loc îi iese otrava pe gură îi alunecă visul în groapă viem1ele îl culege şi-l îngroapă la loc Viermele ştielucruri cumplite şi viziunea i se îngraşă şi-aude soneria Sfârşitului Lumii tace şi urlă şi plânge şi urlă şi fotografiază o insectă decadentă de pe cocoaşa burlanului verde Viermele îşi prelucrează caninii atât de trist atât de simplu nu mai are nici un rost.Vlad Turcu .Colegiul Naţional „Andrei Şaguna" .cimec.Colegiul Naţional „Unirea" . a XII-a Premiul III .Daniela Poenaru .ci. a XII-a Premiul li .ro / www.Colegiul Naţional „Unirea" .ci.Andreea Uruc .

îmi acoperă farfuria cu vise dacă scot limba afară simt cum îmi explodează papilele gustative pentru că cerul este dulce atât de dulce încât aş putea să iau o linguriţă din el pentru cafea. În mugure acră. Miroase a floare de crin. Daniela Poenaru. Corpusul lumesc.ro . Sărutul serafic Uneşte în toate Lutul proaspăt Cu albastrul celest. Sărutul tău deschide poarta sacramentală. În doliul teluric. Armonizăm în doi o lume siderală.ro / www. Vlad Turcu Daniela POENARU Axis Mundi În doliul nopţii. Îmi varsă scânteie. Vlad TURCU * * * automobile cu picioare cerul de cretă umedă acoperă blocurile îmi acoperă mie patul.cimec. Suflarea ta mă ajută să trăiesc. austeritate sacră. Demonica viaţă cu angelica moarte Şi spaţiul divin Cu-acela lumesc. tardiv în crâmpeie. 187 http://tara-barsei. din inimă. Fiorii. se frîng aştrii.

Andreea Uruc mă oglindesc în cer îmi văd ochii mari şi gri. Andreea URUC * * * când merg îmi amintesc de tine. e ceva ce n-am ştiut niciodată şi de care îmi aduc aminte doar cînd plouă sau ninge. aici e bine. când subliniez pronumele relativ când singur încercuiesc substantivul colectiv. aici demult n-a mai plouat mi-e dor de-o pasăre să se arunce-n gol. şi mă întreb nebun: cerul este gri. cerul eşti tu. dar nu te-ntreb şi nu râd.ro . mi-ai trimis un cui pentru ochii plecaţi. cum s-a înnegrit pământul. ochii sunt gri? cerul este asfaltul pe care circulă automobile cu picioare păşesc şi lasă unne de nori. numerele din manualul de română.ro / www. trăiesc încă şi n-am curajul să vin. nu ştiu unde merg sau de unde vin. 188 http://tara-barsei.cimec. nu plâng vreau doar să fiu un cal. să te întreb despre credinţă sau răni s-au terminat iubirile? Doar caii sunt fericiţi.

ro .licenţiat în istorie.ro / www.conservator la Muzeul Deva Judeţean de Istorie Braşov Ovidiu Savu .licenţiat în istorie.doctorand.muzeograf la Muzeul Ţării Cristinei-Ioan Roman-Negoi . muzeograf la muzeograf la secţia de relaţii publice din cadrul Memorialul Sighet Muzeului Judeţean de Istorie Braşov Liviu Baciu . cercetător Ana-Maria Roman-Negoi doctorand. muzeograf în Colegiul Naţional „Unirea" Braşov cadrul Muzeului de Etnografie Braşov Lucia Bunaciu . profesor la Ioan-George Andron -doctorand.doctorand. asistent a familie Mureşenilor şi director onorific al universitar în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Muzeului „Casa Mureşenilor" Braşov Cluj.licenţiat în medicină. Făgăraşului profesor de istorie la Liceul „Axente Sever" Mediaş Anca-Maria Zamfir . Ţara Bârsei Autorii din acest număr: Alexandru Stănescu . doctorand.muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Aurelian Armăşelu .doctorand.doctor în istorie.doctorand.cimec.muzeograf în cadrul secţiei istorie din Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Marcel-Valeriu Bene .doctorand.muzeograf la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva Valer Rus .. şef de secţie în cadrul Muzeului „Casa Mureşenilor'· Braşov Oliver Velescu . urmaşă Iosif Marin Balog . urmaş al familiei Mureşenilor. ştiinţific la Institutul de Cercetări Socio-Umane cercetător în cadrul Universităţii „ I Decembrie Sibiu 1918" Alba-Julia Elena Băjenaru . şef de secţie în cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Cătălina Dumitrescu .muzeograf la Muzeul „Casa Ioan Şoneriu .şef de secţie la Muzeul ani la Muzeul Castelul Bran Memorial „Ştefan Baciu" Daniel Nazare . rezident la Paris Gherghina Boda .consilier-asistent în cadrul Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale Doina Ionescu .licentiat în istorie.licenţiată în economie. a activat 4 Laura Molnar . Andrea Dobeş .doctorand. fost Mureşenilor" Braşov profesor de geografie Nicolae Pepene . a activat în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti Măriuca Radu . Facultatea de Istorie şi Filosofie Anda-Lucia Spânu . şef de departament la Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu" Braşov 189 http://tara-barsei.licenţiat în geografie.

ro / www.ro .cimec.http://tara-barsei.